Calculul si constructia motoarelor cu ardere interna

-Sistem turbocompresor-

STUDENT: MOLDOVAN LORAND

GRUPĂ: 2443
AN: IV
SPECIALIZARE: Autovehicule rutiere
 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Cuprins

1. Introducere ...................................................................................................................................3
1.1. Functionarea sistemului turbocompresor.Tipuri de sisteme ... Error! Bookmark not defined.
1.2. Varianta aleasa.Descriere varianta aleasa. ..........................................................................8
1.3. Descriere variante similare. .................................................................................................10

2. Calculul turbocompresorului ....................................................................................................14

2.1. Calculul de dimensionare al rotorului compresorului .....................................................14
2.2. Calculul puterii compresorului ...........................................................................................14
2.3. Dimensionarea arborelui rotor............................................................................................15
2.4. Calculul turbinei ...................................................................................................................15

Bibliografie……………………………………………………………………………………………16

MOLDOVAN LORAND Pag. 2 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

1. Introducere

Modul de functionare al unui motor termic este descris prin aspiratia de aer si injectia de
combustibil intr-un cilindru pe care apoi acesta le comprima prin intermediul pistonului si sunt arse
transformand astfel energia chimica a combustibilului in lucru mecanic. Pentru a obtine mai multa
putere de la un motor trebuie sa ardem o cantitate mai mare de combustibil dar daca nu avem si o
cantitate mai mare de aer acel surplus de combustibil este nefolositor.
Cilindrul motorului este limitat la ce cantitate de aer poate sa absoarba in functie de marimea
lui astfel in trecut cand producatorii de motoare vroiau mai multa putere de la un motor, aveau nevoie
de un cilindru mai mare. Acest lucru a venit cu multe dezavantaje: motoarele erau de dimensiuni mari,
erau grele si greu de montat pe vehicule.
Dar in 1905 un inginer elvetian numit Alfred Buchi a venit cu o idee noua. El a folosit gazele
de evacuare a motorului sa puna in functiune un compresor de aer care apoi trimitea un aer mai dens in
camera de ardere. Aceasta combinatie de mai mult aer si mai mult combustibil a rezultat in mai multa
putere produsa de motor.
Motoarele cu turbina au fost imediat adoptate in industria aeronautica deoarece odata cu
cresterea altitudinii scadea densitatea aerului si prin urmare scadea si puterea motoarelor. Acest sistem
cu turbina reusea sa aduca presiunea aerului din motorul avioanelor la fel ca la nivelul marii.Procesul
se numeste turbo alimentare iar cand sistemul a fost folosit pentru a depasi acea presiune a primit
numele de turbo supraalimentare .(sursa YouTube)

1.1. Functionarea sistemului turbocompresor.

La capatul galeriei de evacuare este pozitionata turbina propriu zisa ( Fig 1).

Fig.1 Turbocompresor (Google Images)

MOLDOVAN LORAND Pag. 3 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Ea este formata dintr-un ax care are la capete doua roti turbionare: una pentru gazele de
evacuare si cealalta pe tru aerul din admisie. Aceste roti sunt prevazute cu niste pale special proiectate
astfel incat pe traseul de evacuare al gazelor ele sa prinda o viteza cat mai mare iar pe traseul de
admisie sa comprime cat mai mult aer. Axul cu rotile turbionare este amplasat in interiorul unei
carcase sub forma de melc dublu care are doua intrari: una pentru gazele de evacuare si cealalta pentru
aerul din exterior.(sursa www.4tuning.ro)
Modul de functionare este foarte simplu: in timpul arderii amestecului de combustibil si aer
rezulta gaze de ardere care pun in miscare turbina. Aceasta aspira aer prin intermediul admisiei de aer
il comprima si il trimite spre camera de ardere.Rezultatul este un aer mai dens ceea ce inseamna un
continut mai bogat de oxigen la care se poate adauga o canitate mai mare de combustibil obtinanduse
astfel o putere mai mare.(sursa YouTube)
In procesul de evacuare al gazelor precum si a admisiei turbina se incalzeste si transmite
aceasta caldura aerului pe care il aspira. Aici intervine intercoolerul amplasat intre turbina si motor
prin care trece aerul aspirat se raceste devenind astfel mai dens deci cu o cantitate si mai mare de
oxigen care face posibila adaugarea unei cantitati mai mari de combustibil.(sursa YouTube)

Fig.2 Schema de functionare a sistemului turbocompresor

(Google Images)

MOLDOVAN LORAND Pag. 4 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Orice sistem turbo functioneaza pe baza aceluiasi principiu adica prin intermediul gazelor de
ardere evacuate din cilindru se pune in functiune turbina care comprima apoi aer si il transmite pe
traseul de admisie spre cilindru. Dar in cadrul sistemelor de turbo supraalimentare putem identifica
mai multe tipuri de sisteme:

1.Turbocompresor -care este formata dintr-un ax cu 2 pale la capetele acestuia care se sprijina
pe lagăre de alunecare unse cu ulei sub presiune sau lagăre cu rulmenți.Toate acestea sunt
incluse in interiorul unei carcase sub forma de melc cu 2 iesiri ( una pentru gazele de evacuare si una
pentru admisia de aer) la care in interiorul peretilor circula lichid de racire.(sursa wikipedia)

Fig.3 (Google Images)

2.Turbocompresoarele cu volută dublă (twin-scroll) -volunta este reprezentata de galerii

circulare in jurul turbinei care este pusa in fnctiune de gazele de evacuare.Acest tip de turbocompresor
permite un traseu separat de evacuare al gazelor arse in functie de cum functioneaza fiecare cilindru al
motorului. De exemplu la un motor in 4 cilindri care are ordinea de functionare a cilindrilor 1-3-4-2,
cilindri 1 si 4 au un traseu de evacuare in timp ce 2 si 3 au alt traseu.Se evita astfel reducerea presiunii
si a temperaturii gazelor arse si de asemenea se evita afectarea calitatii aerului admis de cilindri. (sursa
http://www.e-automobile.ro)

MOLDOVAN LORAND Pag. 5 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Fig.4 (Google Images)

3.Turbocompresoare in paralele (twin-turbo) – la acest sistem se utilizeaza 2 grupuri

turbocompresoare pentru a alimenta separat cilindri motorului. Turbocompresoarele sunt montate in
paralel si echipeaza de obicei motoarele cu cilindri in V sau in linie daca numarul de cilindri este mai
mare. Functionarea acestui tip de turboalimentare este aceeasi ca la o turbina simpla.( http://www.e-
automobile.ro)

MOLDOVAN LORAND Pag. 6 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Fig.5 (Google Images)

4.Turbocompresoare secventiale- in acest caz cele 2 turbine sunt conetate in serie si de
regula una este mai mica decat celalata. La turatiile mici ale motorului functioneaza doar turbina mai
mica denumita turbocompresor de presiune joasa care fiind mai mica poate sa comprime rapid si mai
eficient aerul admis iar la cresterea turatiei se antreneaza si cealata turbina denumita turbocompresor
de presiune joasa care fiind de dimensiuni mari poate comprima aerul la o presiune maxima realizand
astfel supraalimentarea. ( http://www.e-automobile.ro)

Fig.6 (Google Images)

MOLDOVAN LORAND Pag. 7 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

1-radiator de racire (intercooler)

2-supapa de deviatie (bypass)
3-turbocompresor presiune inalta
4-turbocompresor presiune joasa
5-supapa de descarcare (waste gate)

1.2. Varianta aleasa. Descriere varianta aleasa.

Autovehiculul la care voi analiza sistemul de turbosupraalimentare este Ford Mustang

EcoBoost model USA an de fabricatie 2015.
Acest autovehiculul vine echipat cu unu motor in 4 cilindri in linie supraalimentat cu o
capacitate cilindrica de 2264 cm cubi pe benzina avand transmisie automata cu 6+1 trepte de viteza.
Motorul produce 317 cai putere la 5500 rot/min si un cuplu maxim de 432 N/m la 3000rot/min
Tipul turbine este twin-scroll cu intercooler, motorul este amplasat in partea din fata
transversal. Distributia este de tip DOCH cu 4 valve pe cilindru, tipul caroseriei este coupe, greutatea
autovehiculului este de 1780 kilograme cu tractiunea pe puntea din spate.

Fig. 7 Motor Ford Mustang Ecoboost cu turbocompresor

MOLDOVAN LORAND Pag. 8 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Avand in vedere specificatiile acestui autovehicul ne intrebam cum poate obtine asa o putere
mare pentru un motor relativ mic.
In primul rand aveam injectia directa de combustibil. Astfel combustibilul prin intermediul
unei pompe normale este pompat din rezervor intr-o pompa mecanica iar aceasta pompeaza
combustibilul la o presiune de 200 bari direct in cilindru prin intermediul injectoarelor. Datorita
acestei modalitati de alimentare se poate controla usor cantitatea de combustibil utlizita iar motorul
este capabil de asa numinta ardere usoara, cand se foloseste o cantitate foarte mica de combustibil, de
exemplu atunci cand se ruleaza constant la viteza mare obtinanduse astfel un consum mai eficient
.(sursa YouTube)

Fig.8 Injectoare si popmpa de inalta presiune

( Google Images)

Pentru a elimina turbo lag-ul care apare de obicei la motoarele cu turbocompresor, Ford a
echipat acest motor cu o turbina de tip twin scroll prin intermediul careia gazele de ardere ce iasa de la
fiecare cilindru sunt captate intr-un mod mai eficient decat cu o turbina normala. Aceasta deoarece un
motor in 4 cilindri are ordinea de aprindere 1-3-4-2 ceea ce inseamna ca gazele de ardere nu vor
ajunge simultan in turbina.
Prin acest tip de turbocompresor ( twin-scroll sau cu voluta dubla) cilindri 1 si 4 au un traseu
diferit prin care circula gazele de evacuare fata cilindru 2 si 3 care au alt traseu pentru gazele arse.
Voluta este reprezentata de galerii circulare aflate in jurul turbinei prin care circula gazele de evacuare.
(sursa http://www.e-automobile.ro)
In urma procesului de comprimare aerul se incalzeste iar racirea lui se face prin intermediul unui
intercooler plasat in partea din fata a motorului care asigura racirea datorita aerului care trece prin el
cand autovehiculul ruleaza.

MOLDOVAN LORAND Pag. 9 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Prin utilizarea acestui tip turbo indiferent de turatie, turbina functioneaza mereu la capacitate
maxima deoarece presiunea si temperatura gazelor de ardere de pe fiecare traseu este mereu constanta
iar impreuna cu sistemul direct de injectie ofera instant maximul de putere oricand este nevoie, de
exemplu la efectuarea unei depasiri. (sursa YouTube)

Fig. 9 Turbina de la motorul ecoboost (Google Images)

Conform cifrei oficiale acest tip de turbina creeaza o presiune a aerului comprimat de 1,24 bari .

1.3. Descriere variante similare

Ca modele de autovehicule cu sisteme asemanatoare celui prezentat mai sus mentionam:

1.2015 Subaru WRX STI
2.2016 Chevrolet Camaro 2.0
3.2015 Honda Civic Type-R 2.0

1. Subaru WRX STI model 2015

Acest autovehicul vine echipat cu un motor de 2.457 centimetri cubi pe benzina in 4 cilindri de
tip boxer amplasat pe puntea din fata cu transmisie manuala 6+1 trepte de viteza. Acest motor
supraalimentat dezvolta o putere de 300 cai putere la 6000 rot/min si un cuplu maxim de 407 Nm la
4000 rot/min.
Tipul turbinei este turbocompresor cu intercooler, sistemul de combustibil este de tip injectie
multi-punc iar distributia este de tip DOCH, caroseria este de tip seda, tractiunea integrala
autovehiculul avand o masa toatala de 1500 kilograme.( http://www.auto-data.net)

MOLDOVAN LORAND Pag. 10 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Fig. 10 Motor subaru WRX STI(http://www.carwitter.com)

Turbocompresorul de la Subaru este de tip simplu cu o carcasa dubla in interiorul careia se afla
axul cu cele 2 roti turbionare, una pentru ventilatie iar cealalta pentru compresie. Modul de functionare
este simplu: gazele arse pun in miscare turbina care apoi trimite aer dens spre motor. Asigurarea racirii
turbinei se face prin intermediul canalelor din peretii acesteia prin care circula lihid de racire. Turbina
poate ajunge la turatii mari( 20000 rot/minut la pornire respectiv 200000 rot/min turatie maxima) ceea
ce necesita o lubrifiere constanta cu ulei care ajuta si la racire iar aceasta se face cu uleiul din motor
avand un circuit special de la pompa de ulei a motorului.( http://www.subaru.com)
In timpul comprimarii aerului acesta se incinge insa este racit de intercooler care este amplasat
deasupra motorului avand acces la un extractor de caldura facut special in capota. Intercoolerul asigura
astfel o scadere a aerului cu pana la 50-60 grade Celsius fata de temperatura initiala.
Prin intermediul unei valve actionata electronic aflata in interiorul turbinei se poate schimba
traseul gazelor de ardere astfel incat ele sa circule in jurul rotii turbinare si nu direct in palele acesteia.
Acest sistemului de control al turbinei permite ca presiunea aerului comprimat sa poata fi reglata in
functie de datele furnizate de unitatea de control a autovehiculului obtinanduse astfel valori optime
pentru realizarea amestecului de aer si combustibil din cilindru. (http://www.subaru.com)
Conform cifrei oficiale acest tip de turbina creeaza o presiune a aaerului comprimat de 1 bar .

2.Chevrolet Camaro 2.0 model 2016

Autovehiculul este de tip coupe echipat cu un motor pe benzina amplasat pe puntea din fata
longitudinal cu o capacitate cilindrica de 1998 centimetri cubi avand 4 cilindri dispusi in line care
produce 275 cai putere la 5500 rot/min si un cuplu maxim de 400 Nm la 3000 rot/min, motorul fiind
supraalimentat.

MOLDOVAN LORAND Pag. 11 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Tipul turbocompresorului este o twin-scroll cu intercooler cu injectie directa de

combustibil. Masina are o cutie de viteze automata cu 8 trepte de viteze si o greutate de 1539
kilograme.( http://www.auto-data.net)

Fig.11.Motor LTG Ecotec 2.0L turbo (http://www.gmpowertrain.com)

Tehnologia care sta la baza acestui motor se numeste ecotec iar in ceea ce priveste
supraalimentarea motorul este echipat cu o turbina de tip twin-scroll cu un design special creat pentru
a obtine o putere cat mai mare. La fel ca si la motorul ecoboost gazele de ardere sunt captate de turbina
separat pentru a elimina turbolag-ul ce apare la turatii mici. Astfel se obtine mereu presiune si
temperatura constanta a gazelor ce pun in miscare turbina. Rezulta ca turbina va reusi in orice moment
sa ofere motorului aer cu o presiune constanta de pana la 1,3 bari iar impreuna cu injectia directa de
combustibil care are o valoarea a presiunii de 155 bari se obtine atat eficienta cat si putere mare a
motorului.(http://gmauthority.com)
Sistemul de racire al aerului admis este de tip intercooler care este de fapt un radiator amplasat
in fata motorului prin care trece aerul din exterior si reuseste sa reduca cu pana la 50% temperatura
aerului comprimat de turbina.Astfel avand un aer deja comprimat si cu o temperatura mai sczuta , va fi
mai bogat in oxigen ceea ce permite arderea unei cantitati mai mari de combustibil obtinanduse o
putere precizata mai sus a acestui motor.(http://gmauthority.com)

3.Honda Civic Type-R 2.0 model 2016

Capacitatea cilindrica a motorului acestui autovehicu este de 1996 centimetri cubi pe benzina
cu 4 cilindri dispusi in linie avand un sistem de injectie directa si un sistem de supraalimentare de tip

MOLDOVAN LORAND Pag. 12 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

turbo. Transmisia este o cutie manuala cu 6+1 trepte avand tractiune pe puntea din fata. Puterea
maxima este de 310 cai putere la 6500 rot/min si 400 Nm in intervalul de 2500-4500 rot/min.Tipul
caroseriei este hatchback iar autovehiculul are o greutate de 1382 kg.( http://www.auto-data.net).

Fig.12.Motor honda civic type-R( Google images)

Tehnologia care sta la baza acestui motor se numeste VTEC adica o modalitate optima de a
utiliza combustibilul prin combinarea injectiei directe cu supraalimentare de tip turbo si controlul
timpilor de deschidere si inchidere a supapelor cilindriclor.( http://www.global.honda)
Datorita acestei tehnlogii se poate controla gradul de deschidere a supapelor de evacuare astfel
incat gazele de evacuare sa ajunga in turbina simultan fara sa interfereze intre ele. Se obtine in acest
fel o temperatura si o presiune constanta a gazelor arse ce vor pune in functiune turbina care va
comprima apoi aerul din atmosfere si il va trimite pe traseul de admisie unde este incorporat si un
intercooler spre cilindru.( http://www.hondanews.eu)
Prin acest mod de evacuare al gazelor, motor foloseste pentru supraalimentare o turbina simpla,
cu o singura voluta nefiind necesara voluata dubla ca in cazul celorlate motoare. Pe langa aceasta
turbina mai are si o valva actionata electric care in functie de cerintele impuse motorului se va
deschide sau inchide asigurand astfel o presiune constanta atat la turatii mici cat si la turatie maxima.
Acest tip de turbina ajuta si la reducerea masei motorului, fiecare componenta a acestuia fiind
proiectata astfel incat ca masa toatala sa fie cat mai redusa. (http://www.hondanews.eu)
Conform cifrei oficiale acest tip de turbina creeaza o presiune a aerului comprimat de 1,58 bari.

MOLDOVAN LORAND Pag. 13 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

2. Calculul turbocompresorului

2.1. Calculul de dimensionare al rotorului compresorului

Turatia suflante: n.s=100000…260000 rot/min

n.s=180000 rot/min
Viteza periferica a rotorului: u=400…500 m/s
u=418 m/s
Diametrul rotorului:

Diametrul butucului: db=0.25d=15 mm

Diametrul maxim al racordului de intrare: di=0.65d=39 mm
Diametrul interior al difuzorului: did=1.16d=69.6 mm
Diametrul exterior al difuzorului: ded=1.5d=90 mm

2.2. Calculul puterii compresorului

Lucrul mecanic de comprimare adiabat in suflanta

ψ=0.55...0.65
ψ=0.55 coeficient de comprimare

Randamentul efectiv al suflantei:

Debitul masic de aer refulat de suflanta:

MOLDOVAN LORAND Pag. 14 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

unde:
-coeficient de baleaj:
-coeficint de exces de aer :
-aerul necesar arderii 1kg de bezina: kmolaer/kgcomb
-consumul specific efectiv: g/kWh
-puterea efectiva: P.e=233 kw

Puterea de antrenare a suflantei:

2.3. Dimensionarea arborelui rotor

Momentul de antrenare a rotorului pentru o putere aproximativa de 31.468 kw:

Daca se considera tensiunea admisibila de torsiune τat=15...45 MPa, diametrul arborelui rotor se
calculeaza astfel:

2.4. Calculul turbinei

Lucrul mecanic adiabat turbinei pentru 1 kg de gaze:

Tt=780..1500 K
T.t=1400 K -temperatura la intrare in turbina
T.2=1000 K -temperaturala iesire din turbina

-caldura specifica a gazelor arse:

Puterea dezvolatata de turbina:

, unde m.t=0.016 kg/s-debitul masic.

MOLDOVAN LORAND Pag. 15 | 16

 UNI VERSI TATEA TEHNI CA

FACULTATEA DE MECANI CA
DEPARTAMENTUL AUTOVEHI CULE RUTI ERE SI TRANSPORTURI

Bibliografie

1.Grunwald B.:*Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru autovehicule rutiere*, Editura

didactica si pedagogica Bucuresti-1980.
2.Corneliu Cofaru, Horia Abaitancei, Mircea Nastasoiu, s.a - *Proiectarea motoarelor pentru
autovehicule*, editura Universitatea*Transilvania*
3.YouTube
4. http://www.4tuning.ro
5.Wikipedia
6. http://www.e-automobile.ro
7. http://www.auto-data.net
8. http://www.carwitter.com
9. http://www.subaru.com
10. http://www.gmpowertrain.com
11. http://gmauthority.com
12. http://www.global.honda
13. http://www.hondanews.eu
14.Google Images

MOLDOVAN LORAND Pag. 16 | 16