UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

DOMENIUL Ingineria Autovehiculelor
PROGRAMUL DE STUDII Autovehicule Rutiere
DISCIPLINA Organe de Mașini I

PROIECT DE AN
la disciplina

ORGANE DE MAȘINI I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, STUDENT,

Conf.univ.dr. Ioan Constantin Ţarcă PRENUMELE ȘI NUMELE
Grupa      

ORADEA
2023
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
DOMENIUL Ingineria Autovehiculelor
PROGRAMUL DE STUDII Autovehicule Rutiere
DISCIPLINA Organe de Mașini I

PROIECT DE AN
(TITLUL TEMEI DE PROIECT)

F=       [N]

L=       [mm]

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC, STUDENT,

Conf.univ.dr. Ioan Constantin Ţarcă PRENUMELE ȘI NUMELE
Grupa      

Data predării: ZZ/LL/2023

ORADEA
2023
 DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE
A
PROIECTULUI DE AN

Titlul lucrării TITLUL TEMEI DE PROIECT

Autoarea (Autorul) lucrării PRENUMELE NUMELE

Prezentul document este elaborat în vederea finalizării activității de proiect la

disciplina Organe de Mașini din semestrul IV al Planului de învățământ al specializării
Autovehicule Rutiere al Facultății de Inginerie Managerială și Tehnologică din cadrul
Universității din Oradea, anul universitar 2023.
Prin prezenta, subsemnata/ul, PRENUMELE NUMELE, declar pe proprie
răspundere că această lucrare a fost elaborată de către mine, fără nici un ajutor
neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de
alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilo`r internaționale privind
drepturile de autor.

Oradea, Semnătura
Data ZZ/LL/2023 ______________

3
GHID PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI DE AN

Domeniul INGINERIA AUTOVEHICULELOR

Disciplina ORGANE DE MAȘINI I

4
CUPRINS

CUPRINS_________________________________________________________________5
Capitolul 1. CONSIDERAȚII GENERALE_______________________________________6
Capitolul 2. TEMATICA PROIECTULUI DE AN_________________________________7
Capitolul 3. ETAPELE ELABORĂRII PROIECTULUI DE AN______________________8
3.1. ALEGEREA TEMEI PENTRU PROIECTUL DE AN_________________________8
3.2. DOCUMENTAREA____________________________________________________8
3.3. ELABORAREA PROPRIU-ZISĂ A PROIECTULUI DE AN___________________8
3.3.1. Volumul și forma de prezentare a proiectului de an.________________________8
3.3.2. Recomandări pentru redactarea părților caracteristice ale lucrării_____________11
3.4. PREDAREA ȘI SUSȚINEREA PROIECTULUI DE AN______________________12
BIBLIOGRAFIE___________________________________________________________13
OPIS____________________________________________________________________14

5
MEMORIU TEHNIC

6
Capitolul 1. CONSIDERAȚII GENERALE
Prezentul ghid pentru elaborarea, redactarea și susținerea proiectului de an la disciplina
Organe de Mașini I se dorește a fi un îndrumar al activității studenților implicați în această
activitate.
Scopul proiectului de an este să verifice capacitatea studenților de sistematizare și sintetizare
a cunoștințelor dobândite în timpul orelor de curs și laborator, atât la disciplina Organe de Mașini I
cât și la disciplinele studiate anterior, precum și modul în care aceștia pot rezolva problemele
tehnice impuse de tema de proiect, pe baza acestor cunoștințe.
Proiectul de an este prima lucrare de anvergură care pregătește studentul pentru activitatea
de cercetare-proiectare, formându-i competențe în activitatea de documentare, sistematizare a
informației și utilizare a acesteia în activitatea de proiectare a sistemelor mecanice. Totodată
finalizarea și predarea proiectului de an certifică acele competențe profesionale necesare abordării
disciplinelor de specialitate tehnice din anii ulteriori ai pregătirii inginerești.
Proiectul de an trebuie să cuprindă o sistematizare și o sintetizare a tuturor cunoștințelor
însușite de absolvent până la momentul întocmirii proiectului.
Proiectul de an solicită studentului să rezolve probleme de dimensionare, verificare și
proiectare a unui sistem tehnic funcțional, să rezolve o problemă tehnică actuală la nivelul cerut
unui specialist din domeniul ingineriei mecanice și se bazează pe utilizarea soluțiilor constructive și
de calcul moderne.
Studentul trebuie să acorde atenție modului de redactare a proiectului, respectând în acest
sens normativele în vigoare.

7
Capitolul 2. TEMATICA PROIECTULUI DE AN
Tema pentru proiectul de an este stabilită la prima oră de proiect de către coordonatorul
științific al lucrării. Tema de proiect poate fi modificată o singură dată, în prima lună de activitate
didactică a semestrului în care se desfășoară activitatea de proiect, cu acordul coordonatorului
științific.

8
MEMORIU JUSTIFICATIV DE
CALCUL

9
Capitolul 3. ETAPELE ELABORĂRII PROIECTULUI DE AN
Etapele desfășurării activității de proiect sunt următoarele:

1) Analiza mecanismului cu șurub. Analiza variantelor constructive;

2) Dimensionarea șurubului la presiune de contact și solicitări compuse.

Alegerea materialului pentru șurub și piuliță. Dimensionarea și verificarea piuliței;

3) Verificarea șurubului la flambaj. Calculul randamentului mecanismului;

4) Dimensionarea mecanismului de acționare;

5) Realizarea desenului de ansamblu;

6) Realizarea desenelor de execuție pentru reperele șurub și piuliță;

7) Susținerea și predarea proiectului.

3.1. ALEGEREA TEMEI PENTRU PROIECTUL DE AN

Temele sunt stabilite de către coordonatorul științific în prima ședință de proiect și constau
în proiectarea unui un cric cu șurub cu simplă/dublă acțiune și cu mecanism cu clichet / presă cu
șurub, cric cu pârghii. Datele de proiect se stabilesc astfel încât în cadrul unei semigrupe să nu
existe două teme de proiectare identice.

3.2. DOCUMENTAREA
Scopul acestei etape este de a-i familiariza pe studenți cu diferite puncte de vedere sau
modalități de tratare a problemei studiate.
Aceasta impune consultarea surselor de informații disponibile: curs, îndrumare de
proiectare, culegeri de probleme, cursuri din anii interiori, standarde, alte cărți, periodice, prospecte,
pagini web sau alte publicații, indicate de coordonatorul științific sau identificate ca urmare a
propriilor activități de cercetare bibliografică, urmărind ultimele realizări și evoluții privind tema de
proiect.

3.3. ELABORAREA PROPRIU-ZISĂ A PROIECTULUI DE AN

3.3.1. Volumul și forma de prezentare a proiectului de an.
Din punct de vedere al formei de prezentare, proiectul de an va cuprinde două părți
componente:
I. Partea scrisă
II. Partea grafică.
I. Partea scrisă
Partea scrisă a proiectului de an va conține între 30 și 60 de pagini.
Lucrările vor fi editate la calculator, pe pagini de format A4, având marginile de sus, jos și
stânga setate la 2,5 cm, cea din dreapta fiind setată la 1,5 cm. Corpul de literă utilizat va fi Times
New Roman sau Arial, cu mărimea de 12 pct., spațiere la 1 sau 1,5 rânduri, aliniat la ambele
margini (justify).

10
 Titlurile capitolelor și subcapitolelor se formatează utilizând stilurile Heading (1, 2 respectiv
3), incluse în acest document. Aceste stiluri vor sta la baza generării Cuprinsului documentului.
Figurile și graficele se includ în text, fiind numerotate și având titlu formatat cu stilul
Caption. Referirea în text la acestea se va face prin indicația: fig.i, italic sau tab.i, italic unde: i
reprezintă numărul figurii, respectiv a tabelului.

Prima pagină a părții scrise, care constituie subcoperta, este Pagina de gardă și va conține
următoarele informații: Tema lucrării, numele și prenumele studentului și anul elaborării.
Pagina a doua – a lucrării constituie Tema Proiectului de an, care se va completa în
conformitate cu informațiile de pe pagina 2 a acestui document.
Pagina a treia conține declarația de autenticitate, în care studentul certifică pe proprie
răspundere că proiectul respectă prevederile legislației române și ale convențiilor internaționale
referitoare la drepturile de autor.
Pagina a patra conține cuprinsul proiectului de an.
În continuare urmează conținutul propriu-zis al lucrării care se va redacta sistematic, clar
și concis, utilizând explicații simple, evitând scrierea repetată a unor formule etc.
Structurarea lucrării pe capitole, stabilirea volumului respectiv a conținutului acestor
capitole se va face respectând indicațiile conducătorului științific.
Relațiile, figurile și tabelele se vor numerota în ordinea inserării în text.
Se recomandă ca fiecare capitol să înceapă pe o pagină nouă, păstrând constantă distanța de
la marginea de sus a foii la titlul capitolului.
Redactarea textului se va face la persoana a 3-a. Atât în text cât și în partea grafică se vor
utiliza simbolurile și terminologiile conform standardelor în vigoare, chiar dacă în bibliografia
studiată apar alte notații. De asemenea este necesar ca simbolurile și notațiile utilizate să fie aceleași
în toată lucrarea.
Relațiile de calcul se scriu separat de text, pe un alt rând, formatate în două coloane de tabel
conform modelului de mai jos, dacă este necesară identificarea ecuației (numerotarea ei), respectiv
aliniată la mijloc, dacă este utilizată pentru calcule (fără a fi numerotată), indicându-se unitatea de
măsură a elementului calculat, iar semnificația fiecărui simbol și valoarea fiecărui coeficient se
indică într-un rând nou, în ordinea în care acestea apar în relația respectivă; rândul nou începând cu
cuvintele „în care”, de exemplu:

πdn
v= [m/min] (1)
1000

în care:
d este diametrul, în mm;
n este turația, în rot/min.
Cifrele care indică numărul relației se vor include între paranteze.
După scrierea formulei, relației, cu simbolurile corespunzătoare, după semnul ”=” urmează
înlocuirea în aceasta a valorii finale, fără relații și calcule intermediare:

3,14 ∙20 ∙ 0,4

v= = 0,025 m/min
1000

În cazul în care se utilizează multe simboluri și coeficienți, se poate indica semnificația

acestora într-o listă de simboluri și notații, în cadrul unei subdiviziuni distincte de la începutul
lucrării.
Referințele în text la relațiile de calcul din lucrare se fac prin indicarea numărului de ordine
al relației respective, scris între paranteze, de exemplu: ”înlocuind în relațiile (9) și (10) se obține:”
Figurile se vor numerota, după numărul figurii, centrat, cu font de mărimea 10,
specificându-se ce reprezintă figura și elementele componente, ca în exemplul de mai jos:

11
 Fig.1. Cric cu pârghii. 1. Șurub; 2,3 Piuliță; 4. Pârghie; 5. Cupă; 6. Suport cupă; 7. Bucșă de sprijin; 8. Șurub
fixare; 9. Indexor; 10. Arc elicoidal; 11. Manivelă; 12. Talpa suport; 13. Clichet; 14. Roată de clichet; 15, 17, 19, 21
Bolț ; 16. Șaibă plată; 18, 20,22 Inel elastic;

Atât figura cât și textul explicativ de sub ea se vor alinia centrat pe linie. Figurile vor fi
formatate în linie cu textul.

12
 Tabelele se dispun în cadrul lucrării acolo unde sunt referite și se numerotează; numărul de
ordine fiind precedat de cuvântul "Tabelul", care se scrie în partea dreapta sus a tabelului.

Tabelul. 1

Pentru orice relație sau schemă de principiu, preluate din literatura de specialitate, se va
indica în mod obligatoriu sursa bibliografică printr-o trimitere de forma: "folosind metoda descrisă
în [1, pag.23] s-a obținut". Prima cifră indică poziția publicației citate în lista bibliografică de la
sfârșitul lucrării.
Schițele explicative referitoare la problematica tratată vor fi întocmite la dimensiunile
necesare și vor fi incluse în text fără chenar. Se recomandă ca aceste figuri să fie executate folosind
programe software specializate.
În cazul repetării unor calcule pentru valori numerice diferite, nu se vor prezenta toate
calculele individuale, ci după scrierea algoritmului pentru o valoare reprezentativă, restul se va
prezenta centralizat sub formă tabelară.

II. Partea grafică

Cuprinde desenul de ansamblu al reductorului, desenul de execuție al arborelui de intrare în
reductor și desenul de execuție al roții dințate (sau melcate) de pe arborele de ieșire, executate pe
formate standardizate. Elaborarea desenelor se poate face utilizând programe destinate proiectării
asistate: AUTOCAD, Solid Edge, Solid Works, sau Catia, sau realizate de mână (cu instrumente
grafice clasice) pe formate standardizate, împăturite conform normelor standardizate și atașate la
dosarul proiectului, după OPIS. În cazul realizării părții grafice utilizând software dedicat
proiectării asistate, se vor printa desenele pe format A3 și se va atașa un CD care va conține
fișierele sursă ale desenelor introdus într-un plic lipit pe coperta a treia a dosarului de proiect. Nu se
admit desene realizate în format pdf sau în alt program de proiectare asistată în afara celor
menționate anterior. De asemenea nu se admit desene realizate în programe de proiectare asistată de
calculator care nu au atașat fișierul sursă. Condiția obligatorie pentru a preda desenele în format
CAD este ca studentul să prezinte în timpul orelor de proiect, cel puțin în etapele 5 și 6 variantele
intermediare ale desenelor realizate în CAD. Nerespectarea prevederilor menționate anterior duce la
returnarea proiectului în vederea refacerii.

3.3.2. Recomandări pentru redactarea părților caracteristice ale lucrării

Partea scrisă a proiectului va fi structurată în două părți, organizate pe capitole și
subcapitole, după cum urmează:

I. Memoriu tehnic
Rolul memoriului tehnic este de a face o prezentare a modului de construcție și funcționare a
reductorului, prezentarea a trei variante constructive și analiza critică a acestora. Prezentarea se va
încheia cu selectarea variantei propuse pentru proiectare și a criteriilor care au condus la alegerea
acesteia.
Aspectele legate de tehnica securității muncii vor fi tratate aparte în cadrul unui subcapitol
(paragraf) al acestei părți.

II. Memoriu justificativ de calcul

Acesta este capitolul de bază al lucrării, și va prezenta calculele efectuate în vederea
dimensionării, respectiv verificării organelor de mașini componente ale dispozitivului proiectat.
Rezultatele acestor calcule se vor materializa în partea grafică a proiectului, în care vor fi preluate
dimensiunile rezultate în urma calculelor de dimensionare și verificare. Neconcordanța dintre
valorile calculate în această parte a proiectului și cele reprezentate în partea grafică (desenele de
ansamblu și de execuție) duce la returnarea proiectului în vederea refacerii.
13
 La sfârșitul acestei părți se vor introduce următoarele componente:
Bibliografie
În Proiectul de an, lista bibliografică a lucrărilor consultate se prezintă o singură dată, la
sfârșitul lucrării. Ea va cuprinde lucrările consultate, numerotate, prezentate în ordine alfabetică
după numele primului autor.
Se vor introduce în lista bibliografică numai acele lucrări care au fost direct utilizate în
lucrare și care într-un mod sau altul au contribuit la realizarea lucrării.

Opis
În opis se va specifica numărul de pagini al părții scrise, numărul de figuri și tabele incluse
în partea scrisă, numărul de desene cu specificarea formatelor existente.

3.4. PREDAREA ȘI SUSȚINEREA PROIECTULUI DE AN

Această activitate se desfășoară în ultima oră de proiect din semestru.
Ea constă fie în discuții individuale între cadrul didactic și student în cadrul cărora
studentului i se pun întrebări referitoare la diverse aspecte legate de proiect, fie într-o lucrare scrisă
în care studentul va elabora răspunsuri la întrebările cadrului didactic referitoare la proiect. În urma
susținerii studentul va primi o notă, care pentru promovarea activității de proiect va trebui să fie cel
puțin egală cu 5.
Proiectele la care nota de la susținere nu este minimum 5 vor fi returnate studenților în
vederea refacerii.

14
BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A., ș.a., Mecanisme șurub-piluiță. Îndrumar de proiectare, Editura Lux Libris, Brașov,
2000.

2. ...

15
 OPIS

Lucrarea este compusă din:

I. Partea scrisă:
-       pagini;
-       figuri;
-       tabele;

II. Partea desenată:

-       formate A1;
-       formate A2;
-       formate A3;
-       formate A4;

16