Capitolul 1

Vectori
Unele marimi zice sunt complet determinate printr-o singura
proprietate, care este chiar valoarea lor numeric
a. Aceste
marimi, cum ar : temperatura, volumul, timpul, energia, frecventa, se numesc scalari. Operatiile matematice cu scalari sunt
operatii aritmetice obisnuite.
Exista nsa marimi zice a caror descriere completa necesita specicarea directiei, sensului si respectiv a punctului de aplicatie. Aceste marimi se numesc vectori, iar exemple n acest sens
sunt: viteza, acceleratia, forta, impulsul, momentul unghiular,
momentul fortei, etc.

1.1

Reprezentarea unui vector

Exista mai multe posibilitati de exprimare a unui vector: geometric

a, analitic
a, matricial
a. Fiecare dintre ele prezinta avantaje si
limite, de aceea reprezentarile sunt alese si folosite n functie de
problema concreta care se doreste a rezolvata.

1.1.1

Reprezentarea geometric
a

Un vector este reprezentat ca un segment orientat, care porneste

dintr-un punct numit origine sau punct de aplicatie. Segmentul este asezat pe dreapta suport AA si are sensul indicat de
varful sagetii (Fig.1).

Fig. 1
Ca urmare, un vector este caracterizat de urmatoarele patru marimi:

origine (punct de aplicatie) - punctul de unde porneste

directie - dreapta suport pe care este asezat
sens - indica ncotro se ndreapta
modul(marime) - valoarea numerica

Modulul sau m
arimea vectorului este proportionala cu lungi
 
mea segmentului orientat. Modulul vectorului se noteaza A sau
A.
Sa consideram un vector de marime egala cu unitatea, notat eA ,
 Acesta se numeste
orientat pe directia si n sensul vectorului A.
1
versor . In aceste conditii, se poate scrie:
 = AeA
A

1.1.2

(1.1)

Reprezentarea analitic
a

In reprezentarea analitica, un vector se exprima prin proiectiile sale pe un sistem de axe ortogonale, de exemplu, sistemul
cartezian (Fig. 2).
 de-a lungul axelor Ox, Oy,
Sa notam cu Ax , Ay , Az proiectiile lui A
Oz. Atunci:
 = Axi + Ayj + Azk
A
unde i, j, k sunt versorii directiilor Ox, Oy, Oz.
Marimea vectorului se aa folosind teorema lui Pitagora:

A = A2x + A2y + A2z

(1.2)

(1.3)

De exemplu daca: v = 7i 3j + 2k(m/s), atunci vx = 7m/s,

vy =3m/s, si vz = 2m/s;
prin urmare
v = 49 + 9 + 4 m/s= 62m/s=7.87m/s.

In literatura de specialitate se folosesc si alte notatii pentru versori.

Fig. 2

1.1.3

Reprezentarea matricial
a

Orice vector poate exprimat ca o matrice cu o singura linie

sau cu o singura coloana, ecare element al acesteia reprezentand
componenta (proiectia vectorului) pe o anumita directie. De exemplu, daca vectorul este reprezentat analitic prin relatia (1.2),
atunci :
 = (Ax Ay Az )
(1.4)
A
sau

Ax
 = Ay
A
Az
10

(1.5)

1.2
1.2.1

Operatii cu vectori
Adunarea si sc
aderea vectorilor

 si B
 doi vectori oarecare. Suma A
 +B
 este, de asemenea,
Fie A
un vector:
+B
 =C

A
(1.6)

Fig. 3: (a) metoda poligonului; (b) metoda

paralelogramului
Marimea vectorului rezultant se poate determina prin oricare din
modalitatile de reprezentare ale vectorilor discutate anterior.
11

In Fig. 3 sunt reprezentate doua metode geometrice de aare ale

vectorului suma.
Prin regula poligonului (Fig. 3a) vectorul rezultant a doi (sau
mai multi) vectori se aa trasand segmentul ce nchide conturul
poligonal construit din vectorii asezati varf-origine. Originea vectorului rezultant se aa n originea primului vector iar varful - n
varful ultimului vector al sumei.
In Fig. 3b este ilustrata adunarea a doi vectori prin metoda paralelogramului. Conform regulii paralelogramului, vectorul rezultant este diagonala mare a paralelogramului construit de cei
 si B.

doi vectori concurenti A
Din Fig. 3 se observa ca adunarea este comutativ
a. Aceasta
constructie geometrica permite calculul marimii vectorului suma
cu ajutorul teoremei lui Pitagora generalizate:

(1.7)
C = A2 + B 2 + 2AB cos
Daca suma a doi vectori este egala cu zero, atunci vectorii sunt
egali ca marime si au sensuri opuse.
+B
 = 0 B
 = A

A

(1.8)

Aceasta relatie deneste vectorul opus si permite denirea ope

ratiei de sc
adere a doi vectori ca adunarea dintre un vector, A,

cu vectorul opus, (B).
 =A
B
 =A
 + (B)

D

(1.9)

Sa exemplicam, n continuare, adunarea vectorilor, plecand de

la reprezentarea lor analitica. In coordonate carteziene:
 = Axi + Ayj + Azk
A
12

(1.10)

 (a) prin
Fig. 4: Determinarea vectorului diferent
a, D;
 cu vectorul opus B;
 (b) vectorul
adunarea lui A
 uneste v
 si B
 si
diferent
a, D,
arfurile celor doi vectori A
are sensul nspre vectorul desc
azut
 = Bxi + Byj + Bzk
B

(1.11)

Componentele vectorului suma se aa prin adunarea algebrica a

componentelor (proiectiilor) corespunzatoare, pe directiile Ox, Oy
si Oz.
 = (Ax + Bx )i + (Ay + By ) j + (Az + Bz ) k
C
 = (Ax Bx )i + (Ay By ) j + (Az Bz ) k
D

(1.12)
(1.13)

Aceasta procedura analitica poate generalizata pentru adunarea

13

 i , i = 1, 2, 3..., n.
a n vectori R
Daca se cunosc proiectiile acestor vectori pe axele sistemului de
coordonate carteziene, Rix , Riy , Riz , atunci, vectorul suma este:

 =
R

n


i
R

(1.14)

i=1


R =

Rx2 + Ry2 + Rz2

(1.15)

unde
Rx =

n

i=1

1.2.2

Rix , Ry =

n


Riy , Rz =

i=1

n


Riz

(1.16)

i=1

Inmultirea vectorilor

Exista mai multe posibilitati de nmultire a vectorilor. Acestea

depind de contextul problemei, rezultatul nmultirii vectoriale ind - n unele cazuri - marimi vectoriale sau scalare.
Inmultirea unui vector cu un scalar
 cu un scalar , rezulta un alt vector,
Din nmultirea unui vector, A
  , de marime A.
A

  = A
=
A
A
(1.17)
  este aceeasi cu a vectorului A,
 iar marimea
Directia vectorului A
si sensul sau depind de valoarea scalarului :

  este sensul lui A;
daca > 0 sensul lui A

  este contrar sensului lui A.
daca < 0 sensul lui A
14

Un exemplu de nmultire a unui vector cu un scalar a fost deja

ilustrat n relatia (1.1) si n Fig. 1.
Propiet
atile adun
arii si nmultirii vector-scalar.
 + (B
 + C)
 = (A
 + B)
 +C

A
 + 0 = 0 + A
=A

A



 = A

() A = A = A
 = A
 + A

( + ) A


+B
 = A
 + B
A
=A
 0 = 0
0A
Produsul scalar
Produsul scalar a doi vectori se noteaza cu . Rezultatul
operatiei de nmultire scalara a doi vectori este un scalar:
B
 = AB cos
A

(1.18)

 si B
 (Fig. 5).
unde reprezinta unghiul dintre vectorii A


Daca vectorii A si B sunt perpendiculari, produsul scalar este nul,
ntrucat cos 900 = 1.
Din denitia produsului scalar se observa ca acesta este comutativ:
B
 =B
 A

A
(1.19)
Cu ajutorul Fig. 5 se poate da o interpretare geometric
a a produsului scalar a doi vectori. Asa cum rezulta din gura, proiectia
 pe dreapta suport a lui B
 este:
vectorului A
15

Fig. 5: Interpretarea geometric

a a produsului scalar

 = A cos
P rB A

(1.20)

B
 = (A cos )B
A

(1.21)

 = B cos
P rA B

(1.22)

B
 = A P r B

A
A

(1.23)

astfel ncat:
La fel:
astfel ncat:
Componenta unui vector pe o axa este proiectia acestuia pe directia acelei axe. Deoarece directia si sensul ecarei axe este determinata de un versor corespunzator, se poate scrie:
 i) = A
 i
Ax = A cos(A,
 j) = A
 j
Ay = A cos(A,

(1.25)

 k) = A
 k
Ax = A cos(A,

(1.26)

16

(1.24)

 si axele Ox, Oy, Oz se nuCosinusii unghiurilor dintre vectorul A

mesc cosinusi directori.
 i) = Ax = 1
cos(A,
A
A
y
 j) =
cos(A,
= 1
A
 k) = Az = 1
cos(A,
A

(1.27)
(1.28)
(1.29)

 Ca urmare:
unde 1 , 1 si 1 sunt cosinusii directori ai lui A.
 = A (1i + 1j + 1k) = AeA
A

(1.30)

eA = 1i + 1j + 1k

(1.31)

unde:
 Intr-adevar:
este versorul directiei lui A.

deoarece:

eA eA = 1

(1.32)

12 + 12 + 12 = 1.

(1.33)

Intrucat versorii au componentele i(1, 0, 0), j(0, 1, 0), k(0, 0, 1) si

sunt reciproc perpendiculari, atunci produsul lor scalar va :
i j = j k = k i = 0
i i = j j = k k = 1

(1.34)
(1.35)

 x , Ay , Az ) si B(B
 x , By , Bz ) se
iar produsul scalar al vectorilor A(A
exprima ca:
B
 = Ax Bx + Ay By + Az Bz
A
(1.36)
17

Exemple de marimi denite ca produs scalar sunt: lucrul mecanic, uxul campului gravitational, al campului electric sau al
campului magnetic etc.
Produsul vectorial
 si B,
 notat cu are
Produsul vectorial a doi vectori A

ca rezultat un vector, C.
B
 =C

A

(1.37)

Fig. 6: Ilustrarea regulii burghiului

Prin conventie, produsul vectorial este un vector perpendicular
 si B
 (Fig. 6 ). Sensul lui C
 este stabilit
pe planul format de A
de regula burghiului drept: se aseaz
a burghiul perpendicular
18

pe planul format de cei doi vectori si se roteste n sensul

suprapunerii primului vector al produsului peste cel deal doilea pe drumul cel mai scurt. Sensul de naintare al
burghiului este sensul vectorului rezultant.
O astfel de regula de nmultire ne atentioneaza asupra faptului ca
produsul vectorial este anticomutativ:
B
 = B
 A

A

(1.38)

Marimea vectorului rezultant este data de relatia:

C = AB sin

(1.39)

Cu ajutorul Fig. 6 se poate da interpretarea geometric

a a

produsului vectorial. Se constata ca modulul lui C reprezinta
o jumatate din aria paralelogramului construit de cei doi vectori.
Sa calculam produsul vectorial folosind acum reprezentarea analitica:
B
 = (Axi + Ayj + Azk) (Bxi + Byj + Bzk)
A
= Ax Bx (i i) + Ax By (i j) + Ax Bz (i k)
+Ay Bx (j i) + Ay By (j j) + Ay Bz (j k)
+Az Bx (k i) + Az By (k j) + Az Bz (k k)

(1.40)

Deoarece produsul vectorial a doi vectori coliniari este zero, iar:

i j = k
j k = i

(1.41)

k i = j,

(1.43)

19

(1.42)

se obtine:
B
 = i(Ay Bz Az By ) + j(Az Bx Ax Bz ) + k(Ax By Ay Bx )
A






 Ax Az 
 Ax Ay 
 Ay Az 

 + j 



= i 
 Bx Bz  + k  Bx By 
By Bz 


 i
j k 


=  Ax Ay Az 
(1.44)
 Bx By Bz 

Produsul mixt
Produsul mixt include ambele tipuri de nmultiri dintre vec si produsul
tori. Rezultatul produsului scalar dintre vectorii C
 si B
 este un scalar, D:
vectorial al altor doi vectori A



 =D
AB C
(1.45)
Daca vectorii sunt cunoscuti pe componente, atunci produsul mixt
se poate calcula sub forma unui determinant caracteristic:


 Ax Ay Az 


(1.46)
D =  Bx By Bz 
 Cx Cy Cz 

T
inand cont de semnicatia geometrica a produsului vectorial A
 precum si a produsului scalar A
 B,
 din Fig. 7, rezulta ca
B,
marimea lui D este egala cu volumul paralelipipedului construit
cu cei trei vectori (necoplanari).

= aria bazei naltimea

20

(1.47)

Fig.7: Interpretarea geometric

a a produsului mixt


 
 B,
 C)

= A B  C cos(A

B
 C

= A

(1.48)
(1.49)

Din (1.46) se observa ca produsul mixt nu-si schimba valoarea

daca cei trei vectori sunt comutati ciclic:

B
 C
 = B
 C
 A
= C
 A
 B

A

Triplul produs vectorial

21

(1.50)

Rezultatul aplicarii produsului vectorial ntre trei vectori este un

vector. Deoarece efectuarea repetata a produsului vectorial ntre
vectori este un lucru destul de dicil, acesta se calculeaza cu ajutorul unor produse scalare2 si anume:










ABC =B AC C AB
(1.51)

1.2.3

Derivarea vectorilor

 exprimat n functie de o marime

Sa consideram un vector, A,
scalara, de exemplu, s. Aceasta dependenta poate scrisa (n
coordonate carteziene) sub forma:
 = Ax (s)i + Ay (s)j + Az (s)k
A

(1.52)

Derivata unui vector n raport cu un scalar poate scrisa n acelasi

mod ca si derivata unei functii scalare, adica:

 + s) A(s)

dA
A(s
= lim
s0
ds
s

(1.53)

In cazul n care functia scalara s este, de exemplu, timpul t, de devine:

rivata vectorului A

dA
dAx dAy  dAz 
=
i+
j+
k
dt
dt
dt
dt

(1.54)


Aceasta relatie deneste viteza instantanee a vectorului A.
Procedura matematica de diferentiere a unei functii vectoriale este
similara, asadar, cu cea pentru functii scalare.
2

Aceasta regul
a este usor de retinut sub numele bac minus cab.

22

De exemplu:
 dB

d  
dA
(A B) =

(1.55)
ds
ds
ds

dA
d
df 

A+f
(f (s)A(s))
=
(1.56)
ds
ds
ds


d  
dA
 +A
 dB
(A B) =
B
(1.57)
ds
ds
ds


dA
d  
 +A
 dB
(A B) =
B
(1.58)
ds
ds
ds
Toate aceste reguli vor folosite n cadrul cinematicii si dinamicii
punctului material si ale sistemelor de puncte materiale.

1.2.4

Integrarea vectorilor

Trebuie sa facem, mai ntai, distinctia neta dintre o functie scaa vectorial
a, de exemplu:
lar
a3 de variabil
u(r) = u(x, y, z)

(1.59)

si o functie vectorial
a4 de variabil
a vectorial
a, de exemplu:
a(r) = a(x, y, z) = ax (x, y, z)i + ay (x, y, z)j + az (x, y, z)k (1.60)
Ambele functii sunt denite n orice punct descris de vectorul
de pozitie r si sunt exprimate n sistemul de referinta cartezian
(Ox, Oy, Oz).
3

Exemple de functii scalare: densitatea, temperatura, energia potential

a,

etc.

Exemple de functii
gravitational, electric, etc.

vectoriale:

23

viteza,

intensitatea

campului

Sa consideram o curba , n spatiul pe care este denita n orice

punct functia vectoriala. Integrala functiei vectoriale a, de-a lungul curbei , se deneste ca:


a dr = (ax dx + ay dy + az dz),
(1.61)

unde dr reprezinta variatia vectorului de pozitie n coordonate

carteziene:
dr = dxi + dyj + dzk
(1.62)

(*)
T
ds

a
dr

Fig. 8: Ilustrarea procesului de integrare a vectorului a

de-a lungul conturului
O alternativa de exprimare a expresiei (1.61) este n functie de
distanta s masurata de-a lungul curbei fata de un punct x (Fig.
24

8). Daca notam cu unghiul dintre directia lui a si tangenta la

curba n orice punct, atunci:


a dr = a cos ds
(1.63)

1.3

Operatori vectoriali diferentiali

Operatorii diferentiali ce vor deniti n cele ce urmeaza permit

exprimarea locala (punctuala) a legilor zicii. Acesti operatori
vectoriali (gradient, divergent
a si rotor) pot exprimati cu
 5 , numit nabla.
ajutorul operatorului diferential notat
In coordonate carteziene, operatorul nabla are expresia6 :
 = i + j + k

x
y
z

(1.64)

Operatorul



i + j +
x
y
 2
2

+
+
=
x2 y 2


 = 2 =







i+
j+ k
k
z
x
y
z

2

z 2

se numeste operatorul Laplace sau laplaceian.

In functie de modul prin care acest operator se aplica unei
marimi zice scalare sau vectoriale se obtin trei situatii distincte:
5
6

De cele mai multe ori se omite scrierea lui cu vector deasupra.

Expresia operatorului depinde de sistemul de coordonate ales

25

 gradient - daca se aplica unei functii scalare

divergent
a - daca se aplica prin produs scalar unei functii vectoriale
rotor - daca se aplica prin produs vectorial unei functii vectoriale
Expresiile operatorilor vectoriali depind de sistemul de coordonate n care se denesc. Pentru simplitate, vom considera n cele
ce urmeaza doar sistemul cartezian.

1.3.1

Operatorul gradient

Definitie
Operatorul gradient se aplica unor functii scalare, transformandule n marimi vectoriale. Daca notam functia scalara cu =
(x, y, z) atunci, n coordonate carteziene, expresia gradientului 7
marimii scalare este:
  

 = grad

k
i+
j+
x
y
z

(1.65)

Semnificatia fizic
a
Sa consideram ca valorile functiei scalare nu depind, n prima
aproximatie, decat de coordonatele punctului n care aceasta se
evalueaza.
Se deneste notiunea de suprafat
a de nivel constant sau
(suprafat
a echipotential
a n cazul n care functia reprezinta
7

Operatorul gradient este un vector, de aceea, pentru sublinierea cestui

lucru, am marcat semnul vector deasupra. In cele ce urmeaza, pentru simplificarea scrierii vom omite acest semn, far
a a uita ns
a caracteristicile vectoriale
ale operatorului.

26

un potential), locul geometric al punctelor pentru care functia

are aceeasi valoare (Fig. 9):
= (x, y, z) = const.

(1.66)

M(x,y,z)=M2=const.

M(x,y,z)=M1=const.
's

Fig. 9: Suprafete echipotentiale

Variatia functiei ntre doua suprafete de nivel constant este:
(1.67)
= 2 (x, y, z) 1 (x, y, z)
 
Din Fig. 9 se observa ca valoarea s a variatiei functiei, raportata la distanta dintre cele doua suprafete, depinde de orientarea
segmentului s.
Se deneste derivata dupa o directie a functiei scalare , prin
relatia:

d
= lim
s0 s
ds
27

(1.68)

z
'z

J
E

'y

'x

x
Fig. 10: Orientarea segmentului s n raport cu un
sistem de axe carteziene.

Daca xam orientarea segmentului s n raport cu un sistem

de axe carteziene (Fig.10) si tinem cont de faptul ca functia
depinde de variabila s prin intermediul coordonatelor x, y, z, se
obtine:

d
=
ds


lim

s0
x,y,z0

x y z

x s
y s
z s

(1.69)

Relatia devine:

d
=
cos +
cos +
cos
ds
x
y
z
28

(1.70)

unde:
x
s0 s
y
cos = lim
s0 s
z
cos = lim
s0 s

cos =

lim

(1.71)
(1.72)
(1.73)

Expresia (1.70) corespunde produsului scalar:

d
= grad es
ds
unde:
grad =

(1.74)

  
i+
j+
k
dx
y
z

(1.75)

sau
grad = cos i + cos j + cos k

(1.76)

Se observa ca m
arimea gradientului poate denita ca:

|grad | =

dx

2
(1.77)

Sa consideram n continuare, un plan tangent n punctul P , (),

la suprafata de nivel constant = (x, y, z) = const (Fig. 11).
Toate punctele din planul () din vecinatatea punctului P sunt
caracterizate de:
0

d
=0
ds

Pentru orice directie es1 ; es2 ; etc. din acest plan:

29

(1.78)

s2
s1

Fig. 11: Orientarea vectorului gradient

d
= grad es1 = 0
ds1
d
= grad es2 = 0
ds2

(1.79)
(1.80)

Ca urmare, grad este orientat perpendicular pe oricare doua

directii din planul (). Conform teoremei celor trei perpendicu este perpendicular pe planul format de directia ei. Deci,
lare,
directia gradientului este perpendiculara pe suprafetele de nivel
constant, n lungul normalei n punctul respectiv. Prin conventie,
 este acela n care este
se considera ca sensul vectorului
crescator. Deci, cu alte cuvinte, vectorul gradient tinteste n
directia celei mai rapide cresteri, n spatiu, a lui .
In concluzie, principalele proprietatile ale gradientului unei functii

scalare (grad)
sunt:

30

 este o functie vectoriala denita n orice punct (functie de

punct)
indica directia si sensul celei mai rapide cresteri a functiei scalare
are marimea data de derivata dupa directia celei mai rapide
cresteri a functiei
este orientat perpendicular pe suprafetele echipotentiale =
const., oricare ar marimea zica , careia i se aplica
Vom discuta mai amanuntit semnicatia zica a acestui operator, n cazul denirii functiei potential scalar.

1.3.2

Divergent
a

Definitie
Operatorul divergent
a se aplica functiilor vectoriale prin operatia de nmultire scalara.
Daca notam functia vectoriala cu a, atunci, n coordonate carteziene a = a(x, y, z) si expresia divergentei este:
 a = div a = ax + ay + az
(1.81)

x
y
z
Semnificatia fizic
a
Pentru a ilustra semnicatia zica a operatorului divergenta, ne
vom folosi de un exemplu din mecanica uidelor. Se deneste n
acest caz, intensitatea curentului masic, I, cantitatea de uid care
trece printr-o suprafata dS n unitatea de timp:
dm
(1.82)
dt
Masa dm poate scrisa n functie de valoarea vitezei unei particule de uid n regiunea suprafetei innitezimale ds. Suprafata
I=

31

Fig. 12: Ilustrarea interpret

arii fizice a divergentei

vazuta efectiv de uidul n curgere este dSn = dScos. Cantitatea de uid ce trece ntr-un timp dt prin suprafata dS sau (dSn )
este cuprinsa ntr-un cilindru de arie a bazei dSn si de naltime
v dt. Ca urmare:
dm = dSn vdt = dSvdtcos

(1.83)

unde este densitatea volumica a uidului. Ca urmare:

I=

dm
= dSvcos
dt

(1.84)

Se deneste, de asemenea, densitatea curentului masic, j prin

relatia:
j=

dm
= v
dSn dt
32

(1.85)

Constatam ca, ntrucat viteza este o marime vectoriala, iar - un

scalar, j este o marime vectoriala:
j = v

(1.86)

Avand n vedere ca v se poate scrie, n coordonate carteziene, sub

forma:
v = vxi + vyj + vzk

(1.87)

j = jxi + jyj + jzk

(1.88)

jx = vx , jy = vy , jz = vz .

(1.89)

rezulta ca:

unde:

Sa analizam n continuare, curgerea unui uid n raport cu un

referential cartezian Oxyz. Marimea vectoriala generica a din
relatia (1.81) va acum j. Ne vom folosi de Fig. 12 si vom
ncepe discutia noastra cu directia Oy din motive de vizibilitate
mai buna.
Densitatea de curent pe fata de intrare n paralelipipedul de volum
elementar dV este jy (y), iar cea de iesire jy (y + dy). Cantitatea
de uid ce intra n volumul elementar dV este:
dm(y) = dxdzvy (y)dt

(1.90)

dm(y + dy) = dxdzvy (y + dy)dt

(1.91)

iar cea care iese:

33

Daca, eventual, dm(y) este diferit de dm(y + dy), atunci putem

vorbi de o masa neta de uid care izvoraste sau dispare, exprimata ca:
dmy = dm(y + dy) dm(y) = dxdzdt[vy (y + dy) vy (y)] (1.92)

Observatii:
am considerat mai sus ca uidul este incompresibil, deci (y) =
(y + dy) =
daca dm(y + dy) > dm(y) se spune ca dV se comporta (dupa
aceasta directie y) ca un izvor. In caz contrar, dV se comporta
ca un put sau dren
Putem exprima pe vy (y + dy) sub forma unei dezvoltari n serie Taylor:
1
vy (y + dy) = vy (y) +
1!

vy
y

1
dy +
2!

2 vy
y 2

(dy)2 + ... (1.93)

Daca viteza de variatie a lui vy cu y nu este foarte mare, atunci,

ntr-o prima aproximatie, putem considera ca:
vy (y + dy) = vy (y) +

vy
dy
y

(1.94)

astfel ncat:
dmy = dxdzdt
34

vy
dy
y

(1.95)

Relatii similare vor putea scrise cu usurinta si pentru directiile

Ox si Oz, astfel ncat:
dm = dmx + dmy + dmz
vx vy vz
= dxdydzdt(
+
+
)
x
y
z
(vx ) (vy ) (vz )
= [
+
+
]dV dt
x
y
z
jx jy jz
= (
+
+
)dV dt
x
y
z

(1.96)
(1.97)
(1.98)
(1.99)

Asadar
jx jy jz
dm
+
+
=
x
y
z
dV dt

(1.100)

Intrucat termenul I din relatia (1.100) se poate scrie ca un pro

dus scalar ntre operatorul ( x
i, y j, z k) si vectorul j(jx , jy , jz ),
rezulta ca:
dm
j = divj =
(1.101)
dV dt
Cu alte cuvinte, div j reprezinta masa de uid izvorata dintr-un
volum elementar dV n unitatea de timp, raportata la valoarea
lui dV . Se spune ca div j reprezinta productivitatea specica de
uid a izvorului elementar dV . Evident, cu cat izvorul va mai
puternic, cu atat divj care l caracterizeaza va mai mare. De
altfel, termenul divergent
a provine de la cuvantul latin diver

gere, care nseamna a izvor. Avand n vedere ca dm = j dS,

n care dS este suprafata care nconjoara volumul elementar dV ,
prin integrare pe ntreg volumul unei surse macroscopice de uid
vom putea scrie:
35

j
dS =


divj dV

(1.102)

care reprezinta teorema lui Green-Gauss-Ostrogradski. Aceasta ultima relatie stabileste o legatura ntre o integrala de
suprafata a lui j si una de volum a unei functii de j.

1.3.3

Rotor

Definitie
Operatorul rotor se aplica functiilor vectoriale prin operatia de
produs vectorial. Daca aplicam rotorul functiei vectoriale a =
a(x, y, z) se obtine:


 i j k 
 

a = rot a =  x
(1.103)
y
z 
 a a a 
x
y
z






az ay 
az az 
ay ax 
=

i+

j+

k
y
z
z
x
x
y
Interpretarea fizic
a
 caracterizat prin componentele Ax , Ay , Az n raFie un vector A
port cu un sistem de referinta cartezian. Sa consideram o directie
oarecare descrisa de versorul n.
In planul perpendicular pe versorul n, alegem un contur innitezimal nchis dl ,care margineste o suprafata mica S. De obicei,
sensul de parcurgere al conturului se stabileste astfel ncat sensul
pozitiv al versorului n sa coincida cu cel determinat prin regula
burghiului drept.
Operatorul diferential rot este un vector a carui proiectie pe directia lui n este denita prin relatia:
36


 = lim
rotn A

S0


A
dl
S

(1.104)

 este viteza v a
Sa consideram n cele ce urmeaza ca vectorul A
unui punct (element de masa) dintr-un corp rigid care se roteste
cu viteza unghiulara n jurul unei axe de rotatie coliniare cu versorul n
. In mod evident ca traiectoria punctului considerat este un
cerc de raza r cu centrul pe axa de rotatie iar viteza v = r este
orientata tangent la traiectorie.
Conturul ce nchide elementul de

2
suprafata S = r este dl = 2r.

y
(x,y,z)

(x+x,y,z)

(x,y+y,z)

(x+x,y+y,z)

Fig. 13: Definirea operatorului rot n termeni de

coordonate
Conform denitiei 1.104 se obtine:
37


v dl
2r
rotnv = lim
= lim
= 2
(1.105)
2
r0 r
r0 r 2
Astfel, rotorul vitezei liniare a punctelor unui solid rigid aat n
miscare de rotatie este dublul vitezei unghiulare.
Din punct de vedere al calculului matematic este mult mai convenabila denirea operatorului rotn termeni de coordonate.
Sa gasim proiectiile vectorului rot ntr-un sistem de coordonate
cartezian, de exemplu de-a lungul axei Oz.
Conturul pe care se integreaza este un dreptunghi cu laturile
x, y indicat n Fig. 13. Se obtine:



A
dl =

(x+x,y,z)


Ax (x, y, z)dx +
(x,y,z)

(x+x,y+y,z)


Ay (x + x, y, z)dy
(x+x,y,z)
(x,y+y,z)


Ax (x, y + y, z)dx +
(x+x,y+y,z)
(x,y,z)


Ay (x, y, z)dy

(1.106)

(x,y+y,z)

Considerand ca x, y pot oricat de mici dorim, putem dezvolta termenii Ax , Ay n serii Taylor:
Ax (x, y + y, z) = Ax (x, y, z) +
38

Ax (x, y, z)
y... (1.107)
y

Ay (x + x, y, z) = Ay (x, y, z) +

Ay (x, y, z)
x + (1.108)
...
x

Sa revenim n relatia (1.106) n care, pentru claritate, sa calculam

suma ntre prima si a treia ntegrala, respectiv suma ntre a doua
si a patra integrala. Dupa inversarea limitelor unei integrale si
aparitia semnului minus, se obtine:
(x+x,y,z)


Ax (x, y, z)dx

I1 =
(x,y,z)

(x+x,y,z)




Ax (x, y, z)
Ax (x, y, z) +
y dx
y

(x,y,z)

Ax (x, y, z)
yx
y

(1.109)

In mod similar se obtine:

I2 =

Ay (x, y, z)
xy
x

(1.110)

 pe
Ca urmare, conform denitiei (1.104), proiectia vectorului rotA
axa Oz este:

Ay Ax

rotA =

x
y
z

(1.111)

In mod similar se obtin si celelalte proiectii (considerand dreptunghiuri cu laturile y, z respectiv z, x si repetand procedura
matematica):
39

Az Ay

rotA
=

y
z
x

A
A
x
z


rotA
=
z
x
y

(1.112)
(1.113)

Din aceste relatii rezulta denitia vectorului rotor n coordonate

carteziene:






A
A
A
A
A
A
z
y
x
z
y
x
k
=
i +
j +

rotA
y
z
z
x
x
y
(1.114)

Fig. 14: Ilustrarea teoremei lui Stokes-Amp`

ere
 printr-o suprafata oarecare marSa calculam uxul vectorului rotA
ginita de un contur nchis, divizand suprafata considerata n mici
elemente de suprafata Si .




 dS

rotA dS =
rotA
(1.115)
S

(i) S
i

Cum Si este foarte mic se obtine n prima aproximatie, folosind

relatia de denitie (1.104), urmatoarele expresii pentru ecare
element de suprafata:
40


 dS
=
rotA
Si


rotA


dS rotA

Si


 dl
A

Si
i

(1.116)
Ca urmare:

 dS

rotA


(i)

 dl
A

(1.117)

Conform Fig. 14 se observa ca integralele de pe contururile ce

marginesc doua suprafete vecine sunt opuse ca semn (deoarece
sunt parcurse n ambele sensuri) si ca urmare se anuleaza reciproc. Singurii termeni ce raman necompensati sunt cei de pe conturul exterior ce margineste suprafata considerata. Considerand
suprafetele Si din ce n ce mai mici se obtine relatia:


 dS
 A
 dl
rotA
(1.118)
S

Aceasta relatie este cunoscuta ca teorema lui Stokes-Amp`

ere.

1.4

Probleme

1.1 Fie vectorii:

 = 3i + 4j + 5k
A
 = i + 4j 2k
B
 = 2i j + k
C
Determinati:
41

a). marimile celor trei vectori;

b). reprezentati grac vectorii;
+B
 C;

c). valoarea numerica a vectorului A
d). versorii celor trei vectori;
 B,
 A
 C,
 B
 C;

e). produsele scalare: A
 B,
 A
 C,
 B
 C;
 marimea lor si
f). produsele vectoriale A
cosinusul unghiurilor dintre aceste perechi;
 B,
 C
 sunt coplanari?
g). Vectorii A,
B
 C.

h). produsul A
Rezolvare:
a. Marimile celor trei vectori sunt:
 

 
9 + 16 + 25 = 7. 0711
A =
 


1 + 16 + 4 = 4. 5826
B  =
 


4 + 1 + 1 = 2. 4495
C  =
b. Reprezentarea graca este data n Fig. 1.1.
c. Vectorul:
 +B
 C
 = (3 1 2)i + (4 + 4 + 1)j + (5 2 1)k = 9j + 2k
A
are valoarea numerica:


 


A
+
B

C

 = 81 + 4 = 9. 2195
42

&
A

&
C

&
B
x

Fig. 1.1

d. Versorii directiilor celor trei vectori sunt:


A
3 
4 
5 
k = 0. 42i + 0. 56j + 0. 71k
=
i+
j+
A
7. 07
7. 07
7. 07

b = B = 1 i + 4 j 2 k = 0. 22i + 0. 87j + . 443k
B
4. 58
4. 58
4. 58

C
2 
1 
1 
c =
k = 0. 82i + 0. 41j + 0. 41k
=
i
j+
C
2. 45
2. 45
2. 45

a =

e.
B
 = 3 + 16 10 = 3
A
C
 = 64+5=7
A
 C
 = 2 4 2 = 8
B
43

f.



 i
j k 


B
 =  3
 = 28i + j + 16k
A
4
5


 1 4 2 


 i j
k 


C
 =  3 4
 = 9i + 7j 11k
A
5


 2 1 1 


 i
k 
j


 C
 =  1 4
B
2  = 2i 3j 7k

 2
1 1 

Marimea vectorilor este:




 
282 + 1 + 162 = 32. 265
A B  =



  
92 + 72 + 112 = 15. 843
A C  =




  =
22 + 32 + 72 = 7. 874
B C
iar unghiurile corespunzatoare dintre ecare pereche de vectori
astfel deniti:
 B,
 A
 C)
 =
cos(A

 B)
 (A
 C)

(A

 

     
A

C

 


28 9 + 1 7 16 11
= 0. 82
32. 265 15. 843
 


 B,
 B
 C)
 = (A B) ( B C)
cos(A
  
 
A B  B C
=

28 2 1 3 16 7
= 0. 67
32. 265 7. 874
44

 C,
 B
 C)
 =
cos(A
=

 C)
 (B
 C)

(A

 

   


A

C

 

9 2 7 3 + 11 7
= 0. 59
15. 843 7. 874

 B,
 C
 sunt copanari, se calcug. Pentru a vedea daca vectorii A,
leaza produsul mixt:
 (B
 C)
 = 3 2 4 3 5 7 = 41
A
Deoarece valoarea acestui produs este diferita de zero nseamna
ca vectorii nu sunt coplanari.
h. Pentru produsul dublu vectorial se foloseste regula bac minus
cab
B
 C
 = B
 (A
 C)

A
 (A
 B)
 = 7(i + 4j 2k) 3(2i j + k)
C
= 13i 31j 17k

 si B
 deniti de urmatoarele expresii:
1.2 Fie vectorii A
 = aekti + btj + k
A
 = (c sin t)i + (d cos t)j
B
unde a, b, c, k, constante iar t-timpul. Calculati:
   

     
a). ddtA ; ddtB ;  ddtA  ;  ddtB  ;
45

 
 
   
     d   d   
b). A ; B  ; dt A ; dt B  ;
c).

d
dt

d).

d
dt

B
 ;
A

B
 .
A

Rezolvare:
a. Folosim regulile de derivare ale vectorilor:

dA
dt

dB
 dt
 dA

 
 
 dt 


 dB

 


 dt 

d
d
(aekt )i + (bt)j = kaekti + bj
dt
dt
d
d
=
(c sin t)i + (d cos t)j = c cos ti d sin tj
dt
dt

(kaekt )2 + b2
=
=


(c cos t)2 + (d sin t)2
=

b.

 

 
(aekt )2 + (bt)2 + 1
A =
 


(c sin t)2 + (d cos t)2
B  =
a2 e2(kt) k + b2 t
d  kt 2
d   
(ae ) + (bt)2 + 1 =
A =
dt
dt
a2 e2(kt) + b2 t2 + 1
d   

c2 d2
d
(c sin t)2 + (d cos t)2 =
B  =
dt
dt
2 c2 sin2 t + d2 cos2 t

Dupa cum se constata:

46

 
 dA

d   
 
  =
A
 dt 
dt



 dB
d   
 
 =
B 

 dt 
dt
c.
d
d  

AB =
(aekt c sin t + btd cos t)
dt
dt
= (akekt c + btd) sin t + (aekt c + bd) cos t
d.


 i
k 
j



d  kt
d  

AB =
bt
1
ae

dt
dt 
c sin t d cos t 0 
= d (sin t)i + c (cos t) j
(akekt d cos t + aekt d sin t
+ c cos tbt + cb sin t)k
1.3 Calculati marimea gradientul functiei:
f (x, y, z) = xy 2 + yx2 + xyz
Rezolvare:
Conform denitiei operatorului gradient, se obtine:
 = f i + f j + f k
grad f = f
x
y
z
47

Derivatele partiale ale functiei scalare f n raport cu cele trei

coordonate sunt:

f
=
(xy 2 + yx2 + xyz) = y 2 + 2yx + yz
x
x
f

=
(xy 2 + yx2 + xyz) = 2yx + x2 + xz
y
y
f

=
(xy 2 + yx2 + xyz) = yx
z
z
Ca urmare marimea vectorului gradient este:

|f | = (y 2 + 2yx + yz)2 + (2yx + x2 + xz)2 + (yx)2
1.4 Calculati divergenta vectorului:
 = 4xi + 2j + 4yk
A
Rezolvare:
Conform denitiei operatorului divergenta, se obtine:

Ax +
Ay + Az
x
y
z

=
(4x) +
(2) + (4y)
x
y
z
= 4

divr = r =

Rezultatul aplicarii operatorului divergenta unei marimi vectoriale este un scalar.

1.5 Determinati rotorul functiei vectoriale:
F = (4abyz 2 10bx2 y 2 )i + (9abxz 2 6bx3 y)j + 8abxyzk
48

unde a, b, cconstante.
Rezolvare:
Conform denitiei operatorului divergenta, se obtine:

k
 i
j





rotF = F =  x
y
z
 4abyz 2 10bx2 y 2 9abxz 2 6bx3 y 8abxyz



2
3
(8abxyz) (9abxz 6bx y)
= i
y
z



2
2 2

j
(8abxyz) (4abyz 10bx y )
x
z



2
3
2
2 2

(9abxz 6bx y)
(4abyz 10bx y )
+k
x
y
= 10abxzi + (5abz 2 + 2bx2 y)k

49