ALGEBRA

Permutări

Definiţie:Se numeşte permutare de gradul n a mulţimii A  {1,2,  , n} orice funcţie bijectivă

 : A  A.
1 2  n 
   
  (1)  (2)   (n) 

1 2  n
e
1 
 2  n
 se numeşte permutarea identică de gradul n.

S n reprezintă mulţimea permutărilor de gradul n.

Produsul(compunerea) a două permutări:Fie  ,  S n
   : A  A, (   )(k )   ( (k ))
Proprietăţi:
1) ( )   ( ),  , ,   S n
2) e  e   ,   S n
3)   S n ,  1  S n a.i. 1   1  e ,  1 se numeşte inversa permutării 
Puterile unei permutări: Fie  S n  definim n   n1 , n  N  ( 0  e)
Prop.: Fie  S n   m n   m  n , ( m ) n   mn , m, n  N
Inversiunile unei permutări:
Definiţie: Fie  S n şi i,j  {1,2,  , n} , i j .Perechea (i,j) se numeşte inversiune a
permutării  dacă  (i ) ( j ) .Numărul inversiunilor permutării  se notează cu m(  ).
Definiţii:Se numeşte semnul permutării  ,numărul  ( )  ( 1) m ( )
Permutarea  se numeşte permutare pară dacă  ( )  1
Permutarea  se numeşte permutare impară dacă  ( )  1
Propoziţie:  ( )   ( ) ( ),  ,  S n
1 2  i j  n
Permutarea  ij  1 2    j i    n  se numeşte transpoziţie.
 
Proprietăţi:
1
1)  ij   ji 2) ( ij )  e 3)  ij   ij 4)  ( ij )  1
2
 Matrice
 a11 a12 .... ..a1n 
 

A=  a 21 a 2 2 ... ...a 2 n
 ... ... .... . ... ... ...

 a




-matrice cu m linii şi n
 m1 a m 2 . ... .a mn 
A  ( a ij ) i 1, m
coloane; j 1, n

A  M m , n (C ) ,unde M m , n (C ) -reprezintă mulţimea matricelor cu m linii şi n coloane cu

elemente din C.
t
A  M n , m (C ) -reprezintă transpusa lui A şi se obţine din A prin schimbarea liniilor în
coloane(sau a coloanelor în linii).
Dacă m = n atunci matricea se numeşte pătratică de ordinul n şi are forma
 a11 a12 . ... ..a1n 
 

A=  a 21 a 2 2 .... ..a 2 n
 ... ... .... . .... .... .

 a




- A  M n (C )
 n1 a n 2 ... ..a nn 

Tr(A)= a11  a 22      a nn -reprezintă urma matricei A

Sistemul ordonat de elemente ( a11 , a 22 ,  , a nn ) se numeşte diagonala principală a matricei
A,iar sistemul ordonat de elemente ( a1n ,  , a n1 ) se numeşte diagonala secundară a matricei
A.
 100      0 
 
In =  010      0
           






-matricea unitate de ordinul n ; Om ,n =
 000      1 
 0 00      0 
 
 0 00      0
           

 0 00      0




-matricea nulă
 

Proprietăţi ale operaţiilor cu matrice.:

1)A+B=B+A , A, B  M m , n (C ) (comutativitate)
2)(A+B)+C = A+(B+C) , A, B, C  M m , n (C ) (asociativitate)
3)A+ Om , n = Om , n +A = A , A  M m , n (C )
4) A  M m.n (C ), ( A)  M m ,n (C ) a.î. A+(-A) = (-A)+A= Om , n , A  M m , n (C )
5)(AB)C = A(BC) , A  M m,n (C ), B  M n, p (C ), C  M p ,q (C ) (asociativitate)
6)a)A(B+C) = AB+AC , A  M m ,n (C ), B, C  M n , p (C ) (distributivitatea înmulţirii faţă de
adunare)
b)(B+C)A = BA+CA, B, C  M m ,n (C ), A  M n , p (C )
7) AI n  I n A  A, A  M n (C )
8)a(bA) = (ab)A, a, b  C , A  M m ,n (C )
9)(a+b)A=aA+bA, a, b  C , A  M m ,n (C )
10)a(A+B)=aA+aB, a  C , A, B  M m ,n (C )
11)aA = Om,n  a  0 sau A= Om ,n
12) t ( t A)  A, t ( A  B ) t A t B , t (aA)  a t A, t ( AB ) t B t A
Puterile unei matrice:Fie A  M n (C )
Definim A 0  I n , A1  A, A 2  A  A, A 3  A 2  A,  , A n  A n1  A, n  N 
a b
Relaţia Hamilton-Cayley: A 2  (a  d ) A  (ad  bc) I 2  O2 ,unde A   
c d 
 Determinanţi.
a b
 ad  bc (determinantul de ordinul doi)
c d
Determinantul de ordinul trei(regula lui Sarrus)
a b c
d e f  aei  dhc  gbf  ceg  fha  ibd
g h i
a b c
d e f
Proprietăţi:
1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse;
2. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci
determinantul matricei este nul;
3. Dacă într-o matrice schimbăm două linii(sau coloane) între ele obţinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei iniţiale.
4. Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice atunci determinantul său este nul;
5. Dacă toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei matrice sunt înmulţite cu un element
a, obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu a înmulţit cu determinantul
matricei iniţiale.
6. Dacă elementele a două linii(sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale atunci
determinantul matricei este nul;
7. Dacă o linie (sau coloană) a unei matrice pătratice este o combinaţie liniară de celelate
linii(sau coloane) atunci determinantul matricei este nul.
8. Dacă la o linie (sau coloană) a matricei A adunăm elementele altei linii (sau coloane)
înmulţite cu acelaşi element se obţine o matrice al cărei determinant este egal cu
determinantul matricei iniţiale;
a b c a b c a b c
9) dm en f  p  d e f  m n p
g h i g h i g h i
10)det(A  B)  det A  det B ,  A,B  M n (C )

Definiţie:Fie A  (aij )  M n (C ) .Se numeşte minor asociat elementului aij ,1  i, j  n

determinantul matricei obţinute din A prin eliminarea liniei i şi a coloanei j.Se notează acest
minor cu M ij .
Numărul Aij  (1) i  j M ij se numeşte complementul algebric al elementului a ij .
 Matrice inversabile

Inversa unei matrice :A  M n (C ) se numeşte inversabilă dacă există o matrice notată A

1
 M n (C ) a.i. A  A 1  A 1  A  I n
Teoremă:A  M n (C )inversabilă  det A  0
1
A 1  A ,A  adjuncta matricei A. A  se obţine din t
A înlocuind fiecare element cu
det A
complementul său algebric.
Dacă A,B  M n (C ) sunt inversabile,atunci au loc relaţiile: a)(A 1 ) 1 = A b)(AB)
1
 B 1 A 1

Rangul unei matrice

Fie A  M m , n (C ) , r  N ,1  r  min(m, n)
Definiţie: Se numeşte minor de ordinul r al matricei A,determinantul format cu elementele
matricei A situate la intersecţia celor r linii şi r coloane.
Definiţie: Fie A  O m, n o matrice . Numărul natural r este rangul matricei A ⇔ există un
minor de ordinul r al lui A,nenul, iar toţi minorii de ordin mai mare decât r (dacă există)sunt
nuli.
Teoremă: Matricea A are rangul r  există un minor de ordin r al lui A, nenul , iar toţi
minorii de ordin r+1(dacă există)obtinuţi prin bordarea(adaugarea unei linii şi a unei
coloane)minorului de ordin r cu elementele corespunzatoare ale uneia dintre liniile şi uneia
dintre coloanele rămase sunt zero.
 Sisteme de ecuaţii liniare

Forma generală a unui sistem de m ecuaţii cu n necunoscute:

 a11 x1  a1 2 x 2      a1n x n  b 1
a       
 21 x 1 a 22 x 2 a 2 n x n b2

                                  
 a m1 x1
  a m 2 x 2      a mn x n  bm

a ij -coeficienţii necunoscutelor, x 1 , x 2 ,  , x n - necunoscute, b 1 , b2 ,  , bm -termenii liberi

 a11 a12 .... ..a1n 
 

A=  a 21 a 2 2 ... ...a 2 n
 ... ... .... . ... ... ...






-matricea sistemului, A =
 a m1 a m 2 . ... . a mn 
 a11 a12 ......a1n b 
 1

 a 21 a 22 ..... .a 2 n b2
 ... ..... .. . ..... ....






-matricea extinsă
 a m1 a m 2 .....a mn bm 
 b   x1 
 1
  

B= 



b2
....




matricea coloană a termenilor liberi,X=  x2
 ...






 bm   xn 

.matricea necunoscutelor.
AX=B -forma matriceală a sistemului
Definiţie:
- Un sistem se numeşte incompatibil dacă nu are soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil dacă are cel puţin o soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil determinat dacă are o singură soluţie;
- Un sistem se numeşte compatibil nedeterminat dacă are mai mult de o soluţie.
Rezolvarea sistemelor prin metoda lui Cramer:
Un sistem de ecuaţii liniare este de tip Cramer dacă numărul de ecuaţii este egal cu numărul
de necunoscute şi determinantul matricei sistemului este nenul.
Teorema lui Cramer: Dacă det A notat   0 , atunci sistemul AX=B are o soluţie unică x i

= i ,unde  i se obţine înlocuind coloana i cu coloana termenilor liberi.

Teorema lui Kronecker- Capelli: Un sistem de ecuaţii liniare este compatibil ⇔ rangul
matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse.
Teorema lui Rouche: Un sistem de ecuaţii liniare este compatibil ⇔ toţi minorii caracteristici
sunt nuli.

ANALIZA MATEMATICA

Şiruri de numere reale

Şir monoton (crescător sau descrescător)

Fie ( a n ) nN un şir de numere reale.
Şirul (a n ) este crescător dacă: a n  a n 1 , n  N .
Şirul (a n ) este strict crescător dacă: a n  a n 1 , n  N .
Şirul (a n ) este descrescător dacă: a n  a n 1 , n  N .
Şirul (a n ) este strict descrescător dacă: a n  a n 1 , n  N .
Şir mărginit
Fie ( a n ) nN un şir de numere reale.
Şirul (a n ) este mărginit dacă:  ,   R a . i .  a n   , n  N

Definiţie
Un şir care are limita finită se numeşte convergent.
Un şir care nu are limită sau care are limita infinită se numeşte divergent

Teoremă :Orice şir convergent este mărginit.

Consecinţă :Dacă un şir este nemărginit atunci el este divergent.

Teoremă Dacă un şir are limită, atunci orice subşir al său are aceeaşi limită.
Consecintă: dacă un şir conţine două subşiruri cu limite diferite, atunci şirul nu are limită.

▪Teorema lui Weierstrass

Orice şir monoton şi mărginit este convergent.

▪Teorema cleştelui
Dacă xn  an  yn , n  k si lim x n  lim y n  l atunci lim a n  l .
n  n  n 

▪ Criteriul raportului
a n 1 an  0
Fie ( a n ) nN un şir cu termeni strict pozitivi. Dacă lim  l  [0,1) atunci lim
n  .
n an
a n 1
Daca lim  l  (1, ) sau l   atunci lim an   .
n  an n 

 Lema lui Stolz-Cezaro

Fie ( a n ) nN şi (bn ) nN două şiruri de numere reale.
a n 1  a n
Dacă lim  l (finit sau infinit) şi (bn ) nN este strict monoton şi nemărginit , atunci
n  bn 1  bn
an
lim l
n  b
n

▪ Criteriul radicalului
a n 1
Fie ( a n ) nN un şir cu termeni strict pozitivi.Dacă lim  l atunci lim n a n  l .
n  an n 

Şiruri remarcabile
0, dacă q  ( 1 ,1)
1, dacă q  1

lim q n
 
, dacă q  (1 , )
n 


nu există , dacă q  ( , 1]

,   0
lim n   
n 
0,   0
lim n k a n  0 ,unde a  ( 1,1), k  N
n 
 n
 1
lim 1    e ; e  2,7178... este constanta lui Euler
n   n
xn 1
 1 
generalizare: lim 1   e dacă x n   ; lim 1  y n  yn  e dacă yn  0
n  
 x n  n 
sin x n tg xn
lim  1 dacă xn  0 , lim  1 dacă xn  0 ,
n  xn n  xn

arcsin x n arc tg x n
lim  1 dacă xn  0 , lim  1 dacă xn  0 ,
n  xn n   xn

Limite de functii

Teoremă:O funcţie are limită într-un punct finit de acumulare dacă şi numai dacă are limite
laterale egale în acel punct.
lim f ( x)  lim f ( x)
f are limită în x 0  l s ( x0 )  l d ( x0 )  f ( x0  0)  f ( x0  0)  x  x0
x  x0
x  x0
x  x0

Obs.:Funcţia f :D  R nu are limită în punctul de acumulare x 0 în una din situaţiile :

a)există un şir x n  D  {x 0 } cu limita x 0 astfel încât şirul ( f ( x n )) nu are limită
b)există şirurile ( x n ), ( y n ), x n , y n  D  {x 0 }, astfel încât şirurile ( f ( x n )), ( f ( y n )) au limite
diferite.
Teoremă:Fie f :D  R ,o funcţie elementară şi x 0  D un punct de acumulare al lui D
 lim f ( x)  f ( x0 )
x  x0

Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor finite)

Fie f,g:D  R şi x 0 un punct de acumulare al lui D.Dacă xlim g ( x)  0 şi există l  R a.î.
 x0
f ( x)  l  g ( x ), x  D  V , x  x 0 , V vecinătate a lui x 0 şi dacă
lim g ( x)  0  lim f ( x)  l
x  x0 x  x0

Teoremă(Criteriul majorării,cazul limitelor infinite)

Fie f,g:D  R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi f ( x)  g ( x), x  D  V , x  x 0 ,V
vecinătate a lui x 0 .
a)Dacă xlim f ( x)    lim g ( x)  
 x0 x  x0

b)Dacă xlim g ( x)    lim f ( x)  

 x0 x  x0

Teoremă(Criteriul cleştelui)
Fie f,g,h:D  R , x 0 un punct de acumulare al lui D şi
f ( x)  g ( x)  h( x), x  D  V , x  x0 , V vecinătate a lui x 0 .
Dacă xlim f ( x)  lim h( x)  l  lim g ( x)  l
x 0 x x 0 x x 0

Limite uzuale.Limite remarcabile.

lim (a n x n  a n 1 x n 1      a1 x  a 0 )  lim a n x n
x   x  
  ak
b ,k  m
a k x k  a k 1 x k 1      a1 x  a 0 

m

lim  0, m k
x   bm x m  bm 1 x m 1      b1 x  b0 a
 k
 (  ) k  m , k  m

 bm

1 1 1 1
lim   lim  
lim 0 lim 0 x 0 x x 0 x
x  x x   x x 0 x 0

lim x   lim 3 x   lim 3

x  
x  x  x 
 , daca a  1 0 , daca a  1
lim a x   lim a x  
x  0 , daca a   0 ,1 x    , daca a   0 ,1
 , daca a  1   , daca a  1
lim log a x   lim log a x  
x  - , daca a   0 ,1
x 0
x 0
 , daca a   0 ,1

  lim arcctgx  0 lim arcctgx  

lim arctg x  lim arctg x   x  x  
x  2 x   2
x x 1

lim 1  x  x  e
1  1
lim 1    e lim 1    e
x   x x    x x 0
sin x tgx arcsin x arctg x
lim 1 lim 1 lim 1 lim 1
x 0 x x  0 x x  0 x x  0 x
ln1  x  a x 1
lim 1 lim  ln a , a  0, a  1
x 0 x x 0 x
sin u ( x) tg u ( x) arcsin u ( x)
lim 1 lim 1 lim 1
x 0 u ( x) x 0 u ( x) x 0 u ( x)
arctg u ( x)
lim 1
x0 u ( x)
ln 1  u ( x)  a u( x)  1 u ( x)  0
lim 1 lim  ln a , a  0, a  1 unde xlim
 x0
x 0 u ( x) x 0 u ( x)
 0
Operaţii fără sens: , ,   ,0  ,1 ,0 0 ,  0
 0
 Funcţii continue

Definiţie Fie f : D  R şi x0  D punct de acumulare pentru D

f este continuă în x0  D dacă xlim f ( x)  f ( x 0 )
 x0

Dacă f nu este continuă în x0  D ,ea se numeşte discontinuă în x 0 , iar x 0 se numeşte punct

de discontinuitate.
Definiţii:Un punct de discontinuitate x0  D este punct de discontinuitate de prima speţă
pentru f ,dacă limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 există şi sunt finite.
Un punct de discontinuitate x0  D este punct de discontinuitate de speţa a doua dacă nu este
de prima speţă.(cel puţin una din limitele laterale ale funcţiei f în punctul x 0 nu este finită sau
nu există)
Teoremă: Fie f : D  R şi x0  D punct de acumulare pentru D  f continuă în x 0 
l s ( x0 )  l d ( x 0 ) = f( x 0 )
Teoremă:Funcţiile elementare sunt continue pe domeniile maxime de definiţie.
Operaţii cu funcţii continue
f
Teoremă:Fie f,g:D  R continue pe D  f+g, f  g , g ( g  0), f , max( f , g ), min( f , g ) sunt
funcţii continue pe D.
Compunerea a două funcţii continue este o funcţie continuă.
Teoremă: Fie f:[a,b]  R o funcţie continuă a.î. f(a)f(b)<0   c  ( a, b) pentru care
f(c)=0.

Asimptote
1.Asimptote verticale
Definiţie:Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este
lim f ( x )  
asimptotă verticală la stanga pentru f,dacă xa
xa
sau
lim f ( x )  
xa
xa
.
Definiţie:Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este
lim f ( x )  
asimptotă verticală la dreapta pentru f,dacă xa
x a
sau
lim f ( x )  
xa
x a
.
Definiţie : Fie f :E  R, a  R punct de acumulare pentru E.Se spune că dreapta x = a este
asimptotă verticală pentru f dacă ea este asimptotă verticală atât la stânga cât şi la dreapta sau
numai lateral.
2.Asimptote oblice
Teorema : Fie f :E  R, unde E conţine un interval de forma(a, )
Dreapta y=mx+n,m  0 este asimptotă oblică spre +  la graficul lui f dacă şi numai dacă
f ( x)
m,n sunt numere reale finite,unde m= lim , n  lim[ f ( x )  mx ] .Analog la -  .
x  x x 

3.Asimptote orizontale
Dacă lim f ( x)  l , l număr finit atunci y = l este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul lui
x 

f.
Analog la -  .
Obs : O funcţie nu poate admite atât asimptotă orizontala cât şi oblică spre +  (-  )

Funcţii derivabile
Definiţie:Fie f:D  R ,x 0  D punct de acumulare pentru D
f ( x )  f ( x0 )
Derivata într-un punct:f ' ( x 0 ) = xlim .
x 0 x  x0
f este derivabilă în x 0 dacă limita precedentă există şi este finită.
▪Dacă f este derivabilă în x0 , graficul funcţiei are în punctul M 0 ( x 0 , f ( x 0 )) tangentă a cărei
pantă este f ' ( x0 ) .Ecuaţia tangentei este: y  f ( x0 )  f ' ( x0 )( x  x0 ) .
Teoremă:Fie f:DR , x 0  D punct de acumulare pentru D  f este derivabilă în punctul
f ( x )  f ( x0 )
de acumulare x0  f s' ( x0 )  f d' ( x0 )  R (finite)  lim
x  x0
x  x0
x  x0 = .
f ( x )  f ( x0 )
lim R.
x  x0
x x0
x  x0
Teoremă . Orice funcţie derivabilă într-un punct este continuă în acel punct.
Puncte de întoarcere.Puncte unghiulare
Definiţii:Fie f:DR , x 0  D punct de acumulare pentru D.Punctul x 0 se numeşte punct
de întoarcere al funcţiei f, dacă f este continuă în x 0 şi are derivate laterale infinite şi diferite
în acest punct. Punctul x 0 se numeşte punct unghiular al funcţiei f dacă f este continuă în x
0 ,are derivate laterale diferite în x 0 şi cel puţin o derivată laterală este finită.

Derivatele funcţiilor elementare

Functia Derivata
c 0
x 1
x n , n  N* nx n 1
xr , r  R rx r 1
1
x
2 x
1
n
x
n x n 1
n

1
ln x
x
ex ex
a x (a  0, a  1) a x ln a
sin x cos x
cos x  sin x
1
tg x
cos 2 x
1
ctg x 
sin 2 x
1
arcsin x
1 x2
1
arccos x 
1 x2
1
arctg x
1 x2
1
arcctg x 
1 x2
Operaţii cu funcţii derivabile
f
Teoremă:Fie f,g:D  R derivabile pe D  f+g ,fg, g (g  0 )sunt funcţii derivabile pe D.
Compunerea a două funcţii derivabile este o funcţie derivabilă.
Reguli de derivare
'
f f '  g  f  g'
( f  g ) '  f '  g ' ; ( f  g ) '  f '  g  f  g ' ; (  f ) '    f ' ;   
g g2
( f  u )  f (u )  u
' ' '
 Proprietăţile funcţiilor derivabile

Definiţie:Fie f:DR.Un punct x 0  D se numeşte punct de maxim local(respectiv de

minim local)al lui f dacă există o vecinătate U a punctului x 0 astfel încât f(x)  f(x 0 )
(respectiv f(x)  f(x 0 ) ) pentru orice x  D  U .
Dacă f(x)  f(x 0 )(respectiv f(x)  f(x 0 ) ) pentru orice x  D atunci x 0 se numeşte punct
de maxim absolut(respectiv minim absolut)
Teoremă . ( Fermat) Fie I un interval deschis şi x 0  I un punct de extrem al unei funcţii ƒ:
IR. Dacă ƒ este derivabilă în punctul x 0 atunci ƒ’(x 0 )=0.
Definiţie:O funcţie ƒ: [a, b] R (a< b) se numeşte funcţie Rolle dacă este continuă pe
intervalul compact [a, b] şi derivabilă pe intervalul deschis (a, b).
Teorema lui Rolle
Fie ƒ: [a, b] R, a< b o funcţie Rolle astfel încât ƒ(a)= ƒ(b), atunci există cel puţin un punct c
 (a, b) astfel încât ƒ’(c)=0.
Teorema(teorema lui J. Lagrange). Fie ƒ o funcţie Rolle pe un interval compact [a, b]. Atunci
 c  (a, b) astfel încât ƒ(b)- ƒ(a)= (b- a)ƒ’(c)
Consecinţe:
1.Dacă o funcţie derivabilă are derivata nulă pe un interval atunci ea este constantă pe acel
interval.
2.Dacă două funcţii derivabile au derivatele egale pe un interval atunci ele diferă printr-o
constantă pe acel interval.
Rolul primei derivate
3. Fie f o funcţie derivabilă pe un interval I.
Dacă f ' ( x)  0( f ' ( x)  0), x  I , atunci f este strict crescătoare( crescătoare) pe I.
Dacă f ' ( x)  0( f ' ( x)  0), x  I , atunci f este strict descrescătoare(descrescătoare) pe I.
4.Fie f:D  R ,D interval şi x 0  D .Dacă
1)f este continuă în x0
2)f este derivabilă pe D- {x 0 }
3)există xlim f ' ( x)  l  R
x0

atunci f are derivată în x 0 şi f ' ( x0 )  l .Dacă l  R atunci f este derivabilă în x0 .

Observaţie: Cu ajutorul primei derivate se stabilesc intervalele de monotonie ale unei funcţii
derivabile şi se determină punctele de extrem local.
Rolul derivatei a doua
Teoremă: Fie f o funcţie de două ori derivabilă pe I.
Dacă f " ( x )  0, x  I , atunci f este convexă pe I.
Dacă f " ( x )  0, x  I , atunci f este concavă pe I.
Definiţie: Fie f o funcţie continuă pe I si x0  I punct interior intervalului. Spunem că x 0
este punct de inflexiune al graficului funcţiei dacă f este convexă pe o vecinătate stânga a lui
x 0 şi concavă pe o vecinătate dreapta a lui x 0 sau invers.
Observaţie:Cu ajutorul derivatei a doua se stabilesc intervalele de convexitate şi concavitate
şi se determină punctele de inflexiune.

1. Aplicaţii
 1. Să se determine numerele reale x, y, z astfel încât să aibă loc egalitatea de matrici,
în cazurile
 1 2x  3y   1 y  x  11 
1. a)   7 x  6 y 
0  19

0 

1  1
 4 y  11
2 x  3 y  y  x  11  3x  4 y  11  x 
 3
 
 7 x  6 y 4 y  11
 19  7   6 y  19  77  28y  18y  5
 3
0  0


4 y  11 
x   8  11
3  x 
 3
 x  1 .
dar y  2 
 2x 3x  y   y  3 8 y 
1. b) 
x  7 y

2 x    5

4 y 

2 x  y  3  2  2 y  y  3  3 y  3  y  1
3 x  y  8  y

 
x  7 y  5

2 x  4 y  x  2 y

x  2y 
dar
  x  2
y  1 .

 y  3x  1  x 2  1  1
1. c)   
 3 y  x   3 6 
 y  3x  x 2  1  6  x  3x  x 2
 1  x 2
 4x  5  0

 1  1
 
3  3

 y  x  6  y  6  x

x 2  4 x  5  0  x 2  5 x  x  5  0  x x  5   x  5  0   x  5 x  1  0  x1  5 , x2  1 .
I. dacă x  5 , atunci y  11 ;
II. dacă x  1 , atunci y  5 .

 xy 0    xz  5 0
1. d)  yz  yx 
zx  3   4

 zy 

 xy   xz  5  x  y  z   5  0
0  0


  3   x 2
 xy  3 
  y z  yx  4  y  x  z   4  0  y 
 x  x  y 
  4  y
 
  4  x 2
y  y 2
x 
    x  y 
 3
 zx  3   zy  z  x  y   3  0  z 

 x  y

2. Să se calculeze A  B în cazurile:
1  3   2 4 
2. a) A   0 
 , B  
 
 3 .
 4  5 
 1 2 34   3 1
A  B     A  B    .
 0  ( 5) 4  ( 3)    5 1

1  i i 3i    1  3i 2i 1
2. b) A    0  1  i i , B  
  i 1 i

i  .
   
1  i  (1  3i) i 2i 3i  1   2i 2 3i  1 
A  B     A  B   .
 0  i  1  i  1  i i  (i )   i 0 0 

 2 m  2 2 
 
3. Se consideră matricele A   4
 2
 1
10
2m
 12
5 
1 
,
 
 n m 1  1 
 
B    4
  1
0
 5
6
6
 3
0


,
 
  1  4  1 1 
 
C  

0
p
 1
5
 m
 6
2 
1 
.
 

Să se determine m, n, p astfel încât A  B  C .


2  n  1  n  3

.
   4   4   2
m m 2m m

2 m  6  m
2
  1  p  p  1

n  3

Deci 
m

 p


2
1

1 i  1
4. Se consideră matricele A, B  Μ 2 ,3 (C ) . A  
0  ,
 2 3i 

 i 1 0
B  
  .
 1 i i  1

Să se calculeze: 3 A  2iB , iA  2 B .
 1 i  1   i 1 0   3 3i  3    2  2i 0   1 i  3 
3A  2iB  3   2i          
 0 2 3i   1 i i  1  0 6 9i    2i 2 2  2i    2i 8 7i  2 
1 i  1    i 1 0   i  1  i    2i 2 0    i 1  i 
iA  2B  i   2          
 0 2 3i   1 i i  1  0 2i  3  2 2i 2i  2   2 4i 2i  1

5. Calculaţi produsele de matrice A  B , unde

3 1
21  1 
5. a) A   3  şi B   2 1 ;
 1 1 0
 0 
 6  2  1 2  1  0   9 3
AB       .
 9  0  1 3  0  0  10 3 
 2 2 4 6
   
5. b) A  1 şi B  1 2 3 ; AB   1 2 3 .
 3 3 6 9 
  
 1 i i  3i 
5. c) A    2i 0  şi B   0 ;
   1 
 1 i  i  0  3i  1  i  1   i  2i 
AB    
  2i  i  0  0  2i    3i   0  1  2  6 
4 2 1   2   5 
     
5. d) A  3 4 6  şi B    4 ; AB   52  .
5 2  7   5    33 
    

3 4 9  5 6 4   11 9 13 
     
5. e) A  5 1 6 şi B 8 9 7 ; AB    22  27  17  .
5 3 5   4 5  3   29 32 26 
  

1  1
6. Să se calculeze f  A , dacă: A  
2 1
 ; f ( X )  X 2  5X  7I 2 .
 
1  1 1  1   1  2 
A 2  A  A         
 2 1  2 1  4  1 
  1  2  1  1  1 0    1  2    5 5   7 0   6 3 7 0  1 3
f (A)     5   7             
 4 1   2 1 0 1  4 1   10  5  0 7    6  6 0 7    6 1
1 1 
7. Fie A    0 1  . Să se calculeze A n , n  N * .
 
1 1  1 1  1 2 
A  A  A  
2
      
 0 1  0 1  0 1
1 2  1 1  1 3 
A 3  A 2  A         
 0 1  0 1  0 1

1 n 
An  
 0 1

 
Inducţie matematică P (k )  P( k  1)
1 n  1
A n 1   0 
 1 
1 n  1 1  1 n  1 1 n
A n 1  A n  A      0 1   0  (A) Deci An    .
 0 1     1  0
 1

 2  3  1 3    3 6
     
8. Să se determine matricea X din ecuaţia 3X    1
 2
2   2   7 4     9 3

 3    3 0
.
   2 6  
 2 6   3 6  2  3  1 12   2 3 
         
3 X   14
 4
8 
12 
  9 3    1
 
3 0
2
 2  3
, adică 3X   5
 1
11  
12 
 1
 2
 2
3 
,
        
  3 15    1 5
   
deci 3X  
  3
6
15 
9  X   2
  1
3 
5
.
   

 1 2    2 1  1 2 
9. a) Găsiţi matricea X  Μ 2 ( R ) astfel încât X         .
 0 1  3  3   3 1 
 b) Să se determine m  R astfel încât sistemul următor să fie compatibil şi apoi rezolvaţi-
l:
 x  y  1

 x  2 y  1
  
3 x y m

 1 2    2 1  1 2 
a) X        
 0 1  3  3   3 1 
1 2  1 2    2 1  1 2  1 2   2  1 
 X          X         
 0 1  3 1   3  3   0 1  3 1    3 3 
1 2 3 1
 X    
 0 1  0 4 x 1 y0 x 2 y1 3 1  x 2x y 3 1
             
 x y  2 z  t 0 z  2  t 1 0 4 2z 2z  t  0 4
X   
 z t 
x  3

Deci
   
2 z 0 z 0
 
2 x  y  1  6  y  1  y  5
2 z
  t  4  t  4

3 5
X  
0 
4 .
 

 x  y  1

b) 
 x

3 x


2 y
y


1
m

x  y  1  x  1 y
2
x  2 y  1  1  y  2 y  1  3 y  2  y 
3
2 1
x  1 y  1  x 
3 3
1 2 2 5
3x  y  m  3    m  m  1   m 
3 3 3 3

1 a
10. a) Fie matricea A  Μ 2 ( R ) ; A  
0 
1 , a  0 . Să se calculeze A 2 şi A 3 şi
 
apoi să se determine A n , n  N * în funcţie de n.
1 1  x y  1 0 
b) Să se afle x, y , u , v, numere reale astfel încât  
1 u
 
v  1 1  .
0
1 a  1 a  1 1  a  0 a  1  a  1  1 2a 
a) A 2  A  A            
 0 1   0 1   0  1  0  1 1 1  0  a   0 1 
1 2a  1 a  1 1  2a  0 a 1  2a 1 1 3a 
A3  A2  A            
 0 1   0 1  0 1  0 1 1 1  0  a   0 1

1 na 
An  
0 
 1
1 ( k  1) k 
Inducţie matematică P (k )  P( k  1) : A k 1  
0 1


 
1 ka  1 a  11  ka  0 a 1  ka 1  1 (k  1)a 
Ak 1  A k  A       (A)
0 1  0 1   0 1  0 1 11  0  a   0 1
1 ka 
Deci Ak  
0  .
 1
 x y   0  1
x  u  1  x  0

b) 1 1  x y  1 0  x  u y  v  1 0  y  v  0  y  1
 0 1 u v   1 1    u v   1 1   u  1 Deci      .
 u v  1 1 
         
v  1

 x y  y x  3 1
11. a) Să se determine x, y , u , v, astfel încât:   
v   3v 1  2u    8

2 
u 1
 4 10  5   7  1 11  1 5 2 
b) Să se determine matricea A astfel încât: 2 A         . .
 6 12  3  12 1 15   4 21 4 

  x y  y x   3 1    x y   y  x  3 1 
a) u 1 v   3v 1 2u   8 2  u 1 v    3v 2u 1  8 2 
       
 ( x  y )  3  x  y  3

 x y y  x  3 1  y  x  1 x  3  y x  3  y
      8 2   u  3v  1  8   
 u  1  3v v  2u  1     y  x  1 y  y 3  1
2u  v  1  2

2 y  4  y  2 u  3v  1  8 u  3v  9 v  3
    
x  3  y x  1 2u  v  1  2 2(3v  9)  v  3  7v  21 u  0

 4 10  5   7  1 11 1 5 2 
b) 2A         
 6 12  3  12 1 15   4 21 4 
  8 4 13   4 10  5   8 4 13    4  10 5 
 2 A        2 A       
 16 22 19   6 12  3  16 22 19    6  12 3 
 4  6 18   2  3 9
5 11  .
 2 A     A   
10 10 22  5

2. APLICAŢII

1 1
12. Calculaţi determinanţii de ordinul doi: 8. 1) 2 3
 1  3  (1)  2  3  2  5

1 1
12. 2)  (1)  (2)  1  3  2  3  1 ; 8. 3)
3 1
 
 3   3  (3)  1  3  3  0 .
3 2 3  3

13. Calculaţi determinanţii de ordinul trei:

2 1  2
6  1 1  2  (1)  3  ( 1)  1  4  6  5  ( 2)   (2)  (1)  4  2  1  5  (1)  6  3 
13.1) 4 5 3
 6  4  60  [8  10  18]  70 .
2 0 5

13. 2) 5 3
0 4
3  2  3  6  0  3  0  5  4  (5)   (5)  3  0  2  3  4  0  5  6 
6

 36  0  100  [0  24  0]  64  24  88 .

1 2 3

13. 3) 3 1
2 3
2  1  (1)  1  2  2  (2)  3  3  ( 3)   (1)  ( 2)  ( 3)  1  2  3  1  2  3 
1

 1  8  27  [ 6  6  6]  36  6  42 .

14. Calculaţi determinanţii următori:

ad bd cd a b c d d d a b c 1 1 1

a) a
1
b
1
c
1
 a b
1 1
c  a b
1 1 1
c  a b
1 1 1
c da b
1 1 1
c  0 d 0  0
1
ab ba b a a b b b b a a b b b b

b) bc  ac c  b c  b  b c  c c c  1 b b c  c c c  1  0  0  0
ac a c c a a a a c c a a a a
1 x x

15. Să se rezolve ecuaţia: x

x
1
x
x
1
 0
.
1x xx x 1 1x xx x1
1 (1)11  x  (1)12  x  (1)13  0   x  x  0 
x1 x1 x x x1 x1 xx

 1  x 2  x ( x  x 2 )  x ( x 2  x)  0  1  x 2  x 2  x 3  x 3  x 2  0  2 x 3  3 x 2  1  0 
 2 x 3  2 x 2  x 2  1  0  2 x 2 ( x  1)  ( x 2  1)  0  2 x 2 ( x  1)  ( x  1)( x  1)  0 
 ( x  1)(2 x 2  x  1)  0  ( x  1)  0  x1  1
1
sau 2x 2  x  1  0  Δ  1  8  9  x 2  1, x3  
2
  1
Deci x   2 , 1 .
 
0 1 1 x

16. Să se rezolve ecuaţia: .

x 0 1 1
 0
1 x 0 1
1 1 x 0
0 1 1 x 1 1 x 0 1 x 0 1
0  ( 1)11 x 0 1  1  (1)1 2 1 0 1  1  (1)1 3 1 x 1  x  (1)1 4 1 x 0  0 
1 x 0 1 x 0 1 1 0 1 1 x
x 1 1 x 0 1 x 0 1
 0 1 0 1  1 x 1  x1 x 0  0 
1 x 0 1 1 0 1 1 x

 0   ( x  0  0  1  1  1  1  x  1)  (1  0  1  1  0  1  x  1  x)   x  0  x  0  1  1  1  1  1  (1  x  1  1  x  1  0  0  1) 
 x ( x  x  x  0  0  1  1  1  1)  (1  x  1  1  0  x  1  0  x)  0 
 ( x  1  x 2 )  (1  2 x)  x ( x 3  1  x)  0  x 2  x  1  2 x  1  x 4  x  x 2  0 

  x 4  2 x 2  4 x  0  x 4  2 x 2  4  0  x (x 3  2x  4)  0  x1  0 sau x 3  2x  4  0 .
 TESTE

TEST 1

 2  3x 0 
A   
 0 y  3  1
Fie .
1p1. Precizează tipul matricei A : A

2p2. Determină x, y , astfel încât A = I2.

5  1
Fie B    şi f(X) = X2 + 3·X.
2 1 

2p3. Calculează B2.

TEST 2

4p1. Calculaţi determinantul de ordinul doi:

3 4
1 2

5p2. Scrieţi ecuaţia dreptei care conţine punctele A(2,3) şi B(–3, –2).

TEST 3

Calculaţi limitele:
lim 3
3p1. x   ( 4x – 3x – 2)

2. lim 2 x  3 x  1
2
3p
x   5x  1

3. lim 2 x  5 x  2
2
3p
x2 x2  4