METODE NUMERICE

1. Numere aproximative

1.1. Erori aproximative si erori absolute

Daca A este valoarea exacta a unei cantitati si a este o aproximatie cunoscuta a

acesteia, atunci eroarea absoluta a aproximatiei a se considera de obicei a fi marimea
∆a care satisface relatia

a − A ≤ ∆a (1.1)

Pentru scopuri practice este convenabil sa se ia pentru ∆ a valoarea cea mai

mica pentru care este satisfacuta inegalitatea de mai sus sub circumstantele date..
Numarul exact A poate si scris atunci

A = a ± ∆a (1.2)

Eroarea relativa ∂ a a unui numar aproximativa este egala cu raportul dintre

eroarea absoluta ∆ a a numarului si valorea sa absoluta:

∆a
δa = (a ≠ 0) (1.3)
a
∆a
Uneori, eroarea relativa se defineste ca raportul A , cu A valoarea exacta insa

necunoscuta. Introducand ∆ a din (1.3) in (1.2), rezulta limite pentru numarul exact
A:

A = a(1 ± δ a ) (1.4)

Exemplu:

Fie numarul aproximativ a = 3.14, utilizat in locul numarului exact A = π .

Avand in vedere ca 3.14 < π < 3.15, rezulta ca a − π < 0.01 si se poate lua eroarea

absoluta ∆ a =0.01.
Corespunzator avem eroarea relativa δa = 0.01/3.14 = 0.003 si deci putem
scrie π = 3.14(1 ± 0.003).

1
METODE NUMERICE

1.2. Sursele si clasificarea erorilor

Erorile care apar în rezolvarea numeric a problemelor matematice se împart, în

esen , în cinci categorii: erori de problema, erori de metod , erori ini iale, erori de
rotunjire i erori de trunchiere.

Erorile de problem sunt cauzate de faptul c nu totdeauna formularea matematic

descrie exact procesul modelat, deoarece de multe ori, pentru a reduce complexitatea
formul rii, suntem forta i s accept m conditii simplificatoare.

Erorile de metod se datoreaz faptului c uneori este dificil , dac nu chiar

imposibil rezolvarea formul rii exacte a problemei. In aceste cazuri, problema este
înlocuit cu o problem aproximativ , pentru care exist tehnici adecvate de rezolvare
si care are un rezultat foarte apropiat. Metodele numerice sunt în majoritatea
contextelor în care sunt utilizate metode de aproximare.

Erorile initiale (inerente) sunt erori în valorile datelor, cauzate de incertitudini în

sur tori sau de natura inerent aproximativ a reprezent rii numerelor cu ajutorul
unui num r finit de cifre.

Erorile de rotunjire sunt cauzate de reprezentarea numerelor (date ini iale sau
rezultate ale unor calcule) cu un num r finit de cifre semnificative exacte.

De exemplu:
reprezentarea rezultatului opera iei 1/3 sub forma 0.333 implic o eroare de
trunchiere de aproximativ 3x10-4. Erorile de rotunjire depind de particularit ile
hardware ale calculatorului, de modul de reprezentare intern al diferitelor tipuri de
date utilizate în calcule. Erorile de rotunjire se acumuleaz prin cre terea num rului de
calcule, mai ales al celor care implic sc derea unor valori aproximativ egale.

Erorile de trunchiere (reziduale) provin din natura infinit a unor procese utilizate
în descrierea solutiei problemelor matematice. Faptul c , practic, aceste procese
trebuie întrerupte dup un num r finit de paji, introduce o eroare de trunchiere.
Considerand exemplul dezvolt rii func iilor în serie, însumarea trebuie întrerupt la un
anumit termen, trunchiind seria i introducand o anumit eroare de trunchiere.
Metodele numerice permit, în principiu, controlul erorilor de rotunjire i al celor
de trunchiere, cu condi ia transcrierii adecvate a algoritmului. Astfel, în cazul erorilor
de rotunjire, trebuie considerat acea form a expresiilor matematice, în care sunt
evitate operatiile care introduc acest tip de erori. In ceea ce prive te erorile de
trunchiere, acestea se afl sub controlul deplin al programatorului, care îns trebuie s
fie preocupat de construirea unor algoritmi fini i i eficien i. Dac finitudinea
algoritmului este obligatorie pentru convergenta rezultatelor, eficienta este o reflectare
direct a experien ei i stilului de programare.

2
METODE NUMERICE

1.3 Reprezentarea numerelor. Cifre semnificative exacte.

Orice num r pozitiv poate fi reprezentat în baza 10 sub forma

a = αm • 10m + αm − 1 • 10m −1 + Κ + αm − n + 1 • 10m − n + 1 + Κ (1.5)

unde α i , sînt cifrele num rului a, cu αm ≠ 0 .

De exemplu:

314.15 = 3*102 + 1*101 + 4*100 + 1*10-1 + 5*10-2.

Situa iile concrete implic utilizarea unor numere aproximative cu un num r finit
de cifre. Toate cele n cifre zecimale re inute αi , i = m, m-1, . . ., m-n+1 , se numesc
cifre semnificative. Unele dintre cifrele semnificative pot fi egale cu zero, cu excep ia
primei cifre, α m .
De exemplu, în num rul 0.00208 = 0*10-3 + 0*10-4 + 8*10-5, primele trei
zerouri nu sunt cifre semnificative, deoarece ele servesc numai pentru fixarea pozi iei
punctului zecimal în scrierea zecimal a num rului.

Defini ie. Spunem c un num r aproximativ a are n cifre semnificative exacte,

αm , αm −1 , Κ , αm − n + 1 dac , eroarea absolut
a num rului nu dep este jum tate de
unitate în pozi ia n , num rand de la stînga la dreapta, adic

1
∆a ≤ • 10 m − n +1 (1.6)
2
De exemplu, num rul a = 36.00 este în raport cu num rul exact A = 35.97 o
aproxima ie cu trei cifre semnificative exacte. Intr-adev r, avînd în vedere ca |a - A|=
0.03 < 1/2*10-1, rezult m-n+1 = -1, de unde n=3 (m=1).

Termenul "n cifre semnificative exacte" nu trebuie luat ad literam, deoarece nu

este obligatoriu ca într-un num r aproximativ a avînd n cifre exacte, primele n cifre
semnificative coincid cu cifrele corespunz toare ale num rului exact A. De
exemplu, num rul a = 9.995 este o aproxima ie cu trei cifre corecte a num rului exact
A=10 i totu i are toate cifrele diferite.

Teorem . Dac un num r pozitiv a are n cifre exacte, eroarea relativ δa a acestui
num r satisface inegalitatea

1 (1.7)
δa ≤ • 10 − (n −1)
2 αm

3
METODE NUMERICE

unde αm este prima cifr semnificativ a num rului a.

Intr-adev r,

∆a (1 / 2) • 10m − n + 1 1
δa = ≤ ≤ • 10 − (n −1)
a m m − 1 2αm
αm • 10 + αm − 1 • 10 +Κ

Num rul de cifre semnificative exacte corespunz tor unei erori relative δa date
este conform relatiei (1.7).

n ≤ 1 − log10 (2δaαm ) (1.8)

De exemplu, num rul aproximativ a = 3.15, utilizat în locul num rului exact
A= π , are n <= 2.72 , adic dou cifre exacte.
Num rul aproximativ a = 3.14 va avea n <= 3.29, adic trei cifre exacte.

Pentru num rul de cifre semnificative exacte, se poate ob ine o estimare

grosier îns foarte util în practic , considerînd c eroare relativ are forma
δa ≈ 10−p si αm ≈ 5 :
n≈p (1.9)

Acest criteriu poate fi utilizat în situa iile în care, cunoscîndu-se eroarea relativ
a unui num r, se impune estimarea rapid îns nu neap rat foarte precis a num rului
de cifre exacte ale acestuia.

1.4 Erori ale operatiilor elementare

1.4.1 Eroarea sumei

Teorem . Eroarea absolut pentru suma algebric a mai multor numere

aproximative nu dep te suma erorilor absolute ale numerelor.

Intr-adev r, considerînd suma algebric a numerelor aproximative a1, a2, . . . ,

an :
a = ± a1 ± a2 ± Κ ± an

avem în mod evident

4
METODE NUMERICE

∆a = ± ∆a1 ± ∆a2 ± Κ ± ∆an

si deci,

∆a ≤ ∆a1 + ∆a2 + Κ + ∆an

Pentru eroarea absolut a sumei avem, prin urmare,

∆a ≤ ∆a1 + ∆a2 + Κ + ∆an (1.10)

iar pentru eroarea absolut limit ,

∆*a = ∆ a1 + ∆ a2 + Κ + ∆ an (1.11)

Din aceast relatie rezult c eroarea absolut limit nu poate fi mai mic decat
eroarea absolut a celui mai pu in exact termen din sum

∆* a ≥ max(∆ a1 , ∆ a2 ,Κ , ∆ an ) (1.12)

In consecint , ceilal i termeni, cu grad de precizie mai mare (cu erori absolute
mai mici) nu pot ameliora precizia rezultatului.

Teorem . Dac toti termenii unei sume au acela i semn, eroarea relativ (limit ) a
sumei nu dep te cea mai mare eroare relativ a termenilor.

1.4.2 Eroarea diferen ei

Consider m diferen a a doua numere aproximative a = a1 – a2

Conform rela iei (1.11), eroarea absolut limit a diferen ei este egal cu suma erorilor
absolute ale celor doi termeni

∆*a = ∆ a1 + ∆a2

si eroarea relativ limit a diferen ei va fi

∆*a ∆ a1 + ∆ a2
δ*a = =
A A1 − A2
unde A este valoarea exact a modulului diferen ei.

5
METODE NUMERICE

Dac numerele aproximative a 1 i a2 sunt foarte apropiate ca valoare, atunci

diferen a exact A este mic i, chiar în condi iile în care erorile relative δa1 i δ a2
*
sunt mici, eroarea relativ limit a diferen ei, δ a , poate fi foarte mare.

Pentru a exemplifica cele ar tate mai sus, consider m numerele aproximative

a1=47.132 i a2=47.111 , fiecare avînd cinci cifre semnificative exacte, adic o eroare
absolut de cel mult 0.0005. Diferen a a=47.132 -47.1 11 = 0.021 are doar dou cifre
semnificative exacte, iar eroarea absolut limit a diferen ei este

∆*a =0.0005+0.0005 =0.001

si vom avea urm toarele erori relative limit

0.0005 0.0005 0.001

δ a1 = ≈ 0.00001 , δ a =
2
≈ 0.00001 , δ* a = ≈ 0.05
47.132 47.111 0.021
Dup cum se observ , eroarea relativ limit a diferen ei este de aproximativ
5000 de ori mai mare decat erorile relative ale termenilor. Este de aceea de dorit, ca în
calcule numerice s se rescrie expresiile care implic sc derea unor numere
aproximativ egale.