Numărul a se numeşte aproximare a numărului A dacă
valorile lor se deosebesc neînsemnat şi a poate înlocui A în calcule numerice. Dacă este adevărată relaţia a < A, a este numit aproximare prin lipsă, dacă a > A – aproximare prin adaos. De exemplu, pentru π numărul 3,14 va fi aproximare prin lipsă, iar 3,142 – aproximare prin adaos. Într-adevăr 3,14 < π < 3,142. Eroare absolută Δ a valorii aproximative a se consi deră modulul diferenţei dintre valoarea exactă A şi valoarea aproximativă a: Δ = |A – a| . ERORI
Pentru a determina calitatea măsu rării (a calcu lului), se
raportează mărimea erorii absolute la o unitate de lungime (sau, în caz general, la o uni tate de măsură respectivă). Eroare relativă δ a valorii aproximative se consideră raportul dintre eroarea absolută Δ şi modulul numărului exact A (A ≠ 0): . ERORI IN CALCOLUL NUMERIC ERORI
Erorile care apar în timpul rezolvării problemelor pot
proveni din diferite surse. Cunoaşterea surselor de apariţie a erorilor permite ocolirea lor şi minimizarea efectului cumulativ al erorilor. Cele mai des întîlnite tipuri de erori sînt: a) erori de problemă; b) erori de metodă; c) erori ale datelor de intrare; d) erori de aproximare; e) erori de rotunjire. ERORI DE PROBLEMĂ Erori de problemă. Această categorie de erori apare în situaţiile cînd modelul matematic ales pentru rezolvarea problemei nu descrie complet procesul real cercetat. Prin urmare, rezultatul obţinut prin utilizarea formulei va fi diferit de cel exact. ERORI DE METODĂ Erori de metodă. Este o categorie de erori generată de imposibilitatea determinării unei metode exacte de rezolvare a problemei sau de restricţiile care impun utilizarea unei metode mai puţin exacte. În acest caz problema iniţială este rezolvată printr-o metodă euristică, care poate genera diferenţe esenţiale între rezultatul calculat şi cel exact. Un exemplu elocvent este utilizarea metodei Greedy pentru rezolvarea problemei rucsacului. ERORI ALE DATELOR DE INTRARE Erori ale datelor de intrare. Deseori procesul de modelare matematică se bazează pe rezultatele unor experienţe, adică pe nişte seturi de mărimi numerice, obţinute în urma măsurărilor. Aceste mărimi nu sînt exacte (ex.: distanţa, masa, viteza). ERORI DE APROXIMARE. Erori de aproximare. Este o categorie de erori generate de anumite definiţii şi noţiuni mate matice. Prezenţa lor este acceptată în special în proble mele care folosesc noţiunea de limită, convergenţă etc. Apariţia acestui tip de erori este motivată de însăşi structura definiţiei care conţine elemente de aproximare. ERORI DE ROTUNJIRE. Erori de rotunjire. Este un tip aparte de erori, generate de faptul că în procesul prelucrării mărimilor numerice în calculator ele pot fi păstrate doar cu un anumit număr de semne zecimale după virgulă. Drept exemplu poate servicon stanta π, valorile funcţiilor trigonometrice etc.