Inegalitati - Panaitopol

LAURENŢIU PANAITOPOL, VIOREL BĂNDILĂ, MIRCEA LASCU
INEGALITĂŢI
Editura GIL
ZALĂU, 1996
© 1996 Editura GIL
INEGALITĂŢI
LAURENŢIU PANAITOPOL, VIOREL BĂNDILĂ, MIRCEA LASCU
ISBN 978-606-500-041-4
Toate drepturile rezervate Editurii Gil.

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fãră permisiunea scrisă a Editurii Gil.
Copyright © 1996 by Gil. All rights reserved.
Departament difuzare:
Editura GIL,
CP 44 O.P.3,
Zalău, Sălaj,
cod 450200
Tel. 0260/616314;
0744/612106
Fax.: 0260/616414
E-mail:
gil1993@zalau.astral.ro
Editor: Mircea Lascu
www.gil.ro
Cuprins
1 Puteri, radicali, probleme de ordonare 5

1.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.2 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2 Inegalităţi clasice 37
2.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3 Principiul trinomului 103

3.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
3.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
4 Inegalităţi cu numere complexe 125

4.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
4.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
5 Inducţie. Combinatorică. Şiruri 145

5.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
5.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
6 Funcţia exponenţială şi logaritmică 163

6.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
6.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
1
7 Inegalităţi polinomiale 179
7.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
7.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
8 Inegalităţi trigonometrice 205

8.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
8.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
9 Inegalităţi diverse 231

9.1 Enunţuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
9.3 Soluţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Indice de autori 279
2
Cuvânt ı̂nainte
Se spune că relaţia care guvernează cu adevărat matematica este cea de

inegalitate, egalitatea fiind caz special. Dacă ne gândim de pildă la problem-
atica Analizei matematice aserţiunea de mai sus este evidentă. De aceea sun-
tem de părere că un studiu sistematic al inegalităţilor este neapărat necesar.
Cunoaşterea rezultatelor de bază, a inegalităţilor remarcabile şi a tehnicilor cu
aplicabilitate largă este unul din scopurile lucrării de faţă. În intenţia de a ne
alinia programei şcolare, aşa ı̂ncât cartea de faţă să se constituie ı̂ntr-un auxil-
iar al manualelor, capitolele vizează direct temele din manuale, ceea ce rezultă
cu claritate din chiar titlurile capitolelor ”Principiul trinomului”, ”Inegalităţi
cu numere complexe”, ”Funcţia exponenţială şi logaritmică”, ”Inegalităţi poli-
nomiale”.
Lucrarea este structurată ı̂n nouă capitole, fiecare capitol cuprinzând câte
trei secţiune distincte: ”Enunţuri”, ”Probleme propuse” şi ”Soluţii”. Prob-
lemele propuse sunt marcate diferenţiat (cu simbolul ).
Dacă ı̂n finalul capitolelor şi ı̂n special la ”Inegalităţi diverse” există
exerciţii destinate ”performerilor”, trebuie spus că problemele cu care de-
butează capitolele sunt accesibile unei mase mari de cititori printre care se
numără şi elevii de gimnaziu, care pot rezolva probleme din primul capitol,
punând astfel bazele unei pregătiri solide viitoare.
În final, aducem mulţumiri colegilor noştri Marinescu Dan Ştefan, Stănean
Marius şi András Szilard pentru problemele puse la dispoziţie ı̂n vederea
editării acestei lucrări.
Autorii
3
4
Capitolul 1
Puteri, radicali, probleme de

ordonare
1.1 Enunţuri
1.1. Scrieţi ı̂n ordine crescătoare numerele: 414 , 512 , 711 şi 117 .
1.2. Arătaţi că: 1) 21987 > 31241 ; 2) 31987 > 41490 ; 3) 41987 > 51703 .
√
1.3. Să se arate că: 7 > 2 7.
1.4. Să se arate, fără a extrage rădăcina pătrată, că:

√ √ √ √ √ √ 20
1) 2 + 6 + 8 < 7; 2) 3 + 5 + 7 < ;
3
√ √ √ √
3) 2 + 3 + 2 2 + 6 < 5.
√ √
1.5. Care număr este mai mare: 2 3 sau 3 2 ?
√√ √ √√ √
1.6. Comparaţi 13 − 11 cu 19 − 17. Generalizare.
√ √ √ √
1.7. Care număr este mai mare: 3 2 + 3 sau 3 3 + 2?
1.8. Fie a, b, c, d > 0.

1 1 1 1 √ √ √ √
1) Dacă a + b > c + d şi + < + , atunci: a + b > c + d.
a b c d
√ √ √ √
3 6 4 5
2) Comparaţi numerele √ + √ şi √ + √ ; aceeaşi cerinţă pentru
√ √ √ 2 √ 5 3 4
2 5 3 4
numerele: √ + √ şi √ + √ .
3 6 4 5
5
1.9. Să se determine cel mai mic număr natural n astfel ı̂ncât
√ √
n − n − 1 < 0, 01.
√ √ √
1.10. Care număr este mai mare: 1001 + 999 sau 2 1000?
√ √ √
1.11. Demonstraţi inegalitatea: x + 1 + 2x − 3 + 50 − 3x ≤ 12 pentru
toate valorile lui x pentru care membrul stâng are sens.
1.12. Să se demonstreze că pentru orice x ∈ [0, 1] avem:
x x2 √ x
1+ − ≤ 1+x≤1+ .
2 8 2
√
1.13. Dacă x, y, z > 0, atunci: xy + yz + zx ≥ 3xyz(x + y + z).
√ √
1.14. Dacă x, y ≥ 1, atunci: x y − 1 + y x − 1 ≤ xy.
√ √ √
1.15. Dacă x, y, z ≥ 0, atunci: xy + yz + zx ≥ x yz + y zx + z xy.
1.16. Să se arate că dacă x ≥ y ≥ z ≥ 0, atunci:

√ √ √
(x + z)(y + z) + (x − z)(y − z) ≤ 2 xy.
1.17. Dacă x, y, z > 0, atunci:

√ √ √ √
x(y + z) + y(z + x) + z(x + y) ≤ 2(x + y + z).
1.18. Dacă |x|, |y| ≤ 1, atunci:

√ ( )
√ √ x+y 2
1 − x2 + 1 − y 2 ≤ 2 1 − .
2
1.19. Dacă x > 0, atunci:

√ √ √
x+1 x+2 x+3
x + (x + 1) + (x + 2)
x+2 x+3 x+4
√ √
x
+(x + 3) > 4 x2 + 3x + 1 − 4.
x+1
√ √ √ √
1.20. Să se compare numerele A = x + x + 4 şi B = x + 2 + x + 3,
unde x > 0.
6
√ √
1.21. Dacă x ∈ [−1, 1], atunci: 2, 73 < 2 + x + 2 − x < 2, 83.
√ √ √ √ √
1.22. Dacă a ≥ b ≥ |x|, atunci: a − b + a + b ≤ a − x + a + x ≤ 2 a.
√ [ ]
3 − 1 − x2 1
1.23. Să se arate că dacă x ∈ [−1, 0], atunci: ∈ ;1 .
x+4 2
1.24. Fie a, b, c ∈ R cu b + c = a > 0. Dacă x, y ∈ R şi
√ √
a − bx − cy + a + by + cx = a
să se demonstreze că |x + y| ≤ a.

√ √ √
1.25. Dacă a, b, c > 0 şi 1993 + a + 1993 + b = 2 1993 + c, atunci:
a + b ≥ 2c.
1.26. Pentru x, y ∈ R să se determine minimul expresiei

√ √ √
E(x, y) = x2 + y 2 + x2 + (y − 2)2 + (x − 2)2 + y 2
√
+ (x − 2)2 + (y − 2)2 .
În ce caz avem egalitate?
√
√ m √ m 6−1
1.27. Dacă m, n ∈ N∗ şi 23 − > 0, atunci: 23 − > .
n n mn
1.28. Demonstraţi că:
x x2 √ x x2 5
1+ − ≤ 31+x≤1+ − + x3 , pentru orice x ≥ 0.
3 9 3 9 81
√ √ √
1.29. Să se arate că pentru orice x, y > 0, avem: 3
4(x + y) ≥ 3
x+ 3 y.
1.30. Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ , avem:

√
3
√ √ √
n + 3 + n < 3 n + 2 + n + 1.
√
3
√
3
√
3
√
3
1.31. Să se arate că: 43 < 3+ 9< 44.
√ √
1.32. Să se determine x ∈ N astfel ı̂ncât să avem: x <
3
3
x+ x2 < x + 1.
√ √ √ √ √
1.33. Demonstraţi că: 3 + 3 3 + 3 − 3 3 < 2 3 3.
3 3
√ √
1.34. Dacă n ∈ N, n ≥ 3, avem: n+1 n + 1 ≤ n n.
7
1.35. Demonstraţi inegalitatea:
√ √
√ √ √
n + n + n − n n ≤ 2 n n, pentru orice n ∈ N∗ − {1}.
n n n
1.36. Să se demonstreze că dacă n ∈ N∗ − {1} şi x ∈ (0, 2) atunci:

( )( )
1 1
1+ √ 1 + √ ≥ 4.
n
x n
2−x
1.37. Numerele a, b, c sunt strict pozitive. Să se compare numerele:

a b c b c a
A= + + şi B= + + .
b c a a b c
1.38. Fie a > b > 0. Care este mai mare:

1 + a + a2 + . . . + an−1 1 + b + b2 + . . . + bn−1
A= sau B= .
1 + a + a2 + . . . + an 1 + b + b 2 + . . . + bn
a c
1.39. Demonstraţi că dacă a > b > c > d > 0 şi = atunci a + d > b + c.
b d
1.40. Fie d ≥ c ≥ b ≥ a ≥ 0 şi a + b + c + d = 4. Găsiţi cea mai mare valoare
pe care o poate lua fiecare din variabilele a, b, c, d.
1.41. Se consideră numerele reale a, b cu a < b. Demonstraţi că:
(1 − x)a + bx ∈ (a, b) ⇔ x ∈ (0, 1).
1.42. Dacă a ≤ b ≤ c şi a + b + c ≥ 1, atunci: a2 + 3b2 + 5c2 ≥ 1.
1.43. Să se arate că dacă a, b > 0, atunci:
min(a, b) a2 − 2ab + 3b2 max(a, b)

≤ 2 2
≤ .
a a +b a
1.44. Dacă a, b, c, d sunt numere prime diferite, atunci:
abc + bcd + cda + abd + 173 ≤ 2abcd.
1.45. Fie x, y, z > 0. Să se arate că:
x3 + 8y 3 + 27z 3 ≤ 18xyz ⇔ x = 2y = 3z.
8
1.46. Să se arate că: x4 + y 4 + 2xy(x2 + y 2 ) + 3x2 y 2 − x2 − y 2 − 4xy + 1 ≥ 0,
pentru orice x, y ∈ R. În ce caz avem egalitatea?
1 + x2 + x4 3
1.47. Să se arate că pentru orice x > 0, avem: 3
≥ .
x+x 2
1.48. Dacă x ≥ 0, atunci: (x + 2)4 − 16x3 > 0.
( 2 )
x y2 x y
1.49. Dacă x, y > 0, atunci: 2 2
+ 2 ≥ + + 2.
y x y x
1.50. Dacă x, y ≥ 0, atunci (x + y)(x4 + y 4 ) ≥ (x2 + y 2 )(x3 + y 3 ).
1.51. Dacă a, b, c > 0, atunci:

1) (a + b + c)(ab + bc + ca) ≥ 9abc;
2) (a + b + c)(a2 + b2 + c2 ) ≥ 9abc;
3) a3 + b3 + c3 ≥ 3abc;
4) (a + b)(b + c)(c + a) ≥ 8abc.
a b c 3
1.52. Dacă a, b, c > 0, atunci: + + ≥ .
b+c c+a a+b 2
1.53. Dacă a, b, c > 0, atunci: (−a + b + c)(a − b + c)(a + b − c) ≤ abc.
(x + y)3 + (y + z)3 + (z + x)3 ≥ 21xyz + x3 + y 3 + z 3 .
1.55. Să se demonstreze că pentru orice x, y, z > 0, avem:

√ √
x+y x+z y+z
+ ≤ √ .
x+z x+y yz
1.56. Dacă a, b, c, d > 0, atunci:

a + b + c − d a + b − c + d a − b + c + d −a + b + c + d
+ + + ≥ 8.
d c b a
1.57. Să se arate că dacă a ≥ 2, atunci:
x4 − 2x3 + ax2 − 2x + 1 ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
1
1.58. Demonstraţi că x4 − x + > 0, pentru orice x ∈ R.
2
9
√
1.59. Să se arate că: (x + y)2 + 1 ≥ xy + 3(x + y), pentru orice x, y ∈ R.
a2 − ab + b2 1
1.60. Să se arate că pentru orice a, b ∈ R − {0} avem: 3 ≥ ≥ .
a2 + ab + b2 3
1.61. Dacă a, b ∈ R, atunci: 2(a4 + b4 ) + 9 ≥ 12ab.
1.62. Să se arate că pentru orice x, y ∈ R:
2(x2 − x + 1)(y 2 − y + 1) ≥ 1 + x2 y 2 .
1.63. Dacă x, y, z ∈ R, atunci: (1 − x2 + x4 )(1 − y 2 + y 4 )(1 − z 2 + z 4 ) ≥ x2 y 2 z 2 .

2 2 2 9
1.64. Să se arate că: + + ≥ pentru orice x, y, z > 0.
x+y y+z z+x x+y+z
x2 y 2 z2 x y z
1.65. Dacă x, y, z > 0, atunci: + + ≥ + + .
y2 z 2 x2 z x y
1.66. Arătaţi că dacă x, y, z ∈ R, atunci:
3
(x + y − z)2 + (x − y + z)2 + (−x + y + z)2 + ≥ x + y + z.
4
1.67. Dacă x, y, z ∈ R, atunci:

{ }
3(x − y)2 3(y − z)2 3(z − x)2
x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx ≥ max , , .
4 4 4
1.68. Fie a, b, c, d ∈ R. Demonstraţi că: a2 + b2 + c2 + d2 − a − b − c − d + 1 ≥ 0.

√
1.69. Dacă ad − bc = 1, atunci: a2 + b2 + c2 + d2 + ac + bd ≥ 3.
1.70. Fie x, y ∈ R astfel ı̂ncât x2 +y 2 = x+y+1. Determinaţi valoarea maximă

şi minimă a numerelor x şi y.
1.2 Probleme propuse

1.1. Arătaţi că: 3111 < 1714 .
1.2. Să se demonstreze că: 123321 > 321123 .
1.3. Care dintre numerele 711991 şi 39119 este mai mare?
√ √ √ √
1.4. Să se arate că: 8 + 3 + 5 + 2 2 < 4.
10
1.5. Arătaţi că:
√ √ √ √ √ √ √ √ √ √
2 + 6 + 12 + 20 + 30 + 42 + 56 + 72 + 90 + 110 < 60.
√
2− 2
1.6. Să se arate că: 3 < √ √ < 4.
2− 2+ 2
1
1.7. Dacă x, y, z ≥ − şi x + y + z = 1, atunci:
4
√ √ √
4x + 1 + 4y + 1 + 4z + 1 ≤ 5.
√ √ √
6 20 2n(2n + 1) n
1.8. Să se arate că: + +. . .+ < , pentru orice n ∈ N∗ .
5 9 4n + 1 2
√ √ √
1.9. Determinaţi x, y ∈ Z ştiind că x − 1 + y − 1 ≥ xy.
√ √ x + y (x + y)2
1.10. Dacă x, y ≥ 0, atunci: x y + y x ≤ + .
4 2
√
1.11. Dacă x, y, z ≥ 0, atunci: x(1 + y) + y(1 + z) + z(1 + x) ≥ 6 xyz.
√ √
1.12. Dacă x ∈ [−1, 1], calculaţi expresia: E(x) = 3 + x + 3 − x cu o
zecimală exactă.
1.13. Fie a, b > 0 cu a + b = 6. Pentru fiecare x ∈ [−b, a] considerăm numărul

√ √
Ax = a − x + b + x − 4.
Să se arate că Ax < 0, pentru orice x ∈ [−b, a].

√
1.14. Dacă ax2 + by 2 = c, unde a, b, c > 0, atunci: ax + by ≤ c(a + b).
√ √ √ √
1.15. Să se arate că: 1 + 2 > 2 + 3.
3
√ √
1.16. Demonstraţi că pentru n ∈ N, n ≥ 3 are loc inegalitatea: 3
n> 4
n + 1.
√ √ √ √
1.17. Arătaţi că: 4 3 + 4 7 > 4 2 + 4 8.
√ √ 1
1.18. Să se afle cel mai mic număr natural n, pentru care: 3
n + 1− 3
n< .
10
√ √ √
1.19. Dacă a, b > 0, atunci: 2 a + 3 3 b ≥ 5 5 ab.
7 8 9 1993 1994
1.20. Scrieţi ı̂n ordine crescătoare fracţiile: , , ,..., , .
10 15 20 9940 9945
Generalizare.
11
x2 2x x − y
1.21. Dacă x > y > 0, atunci + + ≥ 8.
(x − y)y y y
√ √
1.22. Demonstraţi că dacă x, y ∈ [−1, 1], atunci: x 1 − y 2 + y 1 − x2 ≤ 1.
1
1.23. Fie 0 < y < x < 1. Să se demonstreze inegalitatea: x(1−x)+y(x−y) ≤ .
3
1.24. Dacă a, b, c ∈ (0, 1), atunci:
a+b a+b b+c c+a
max(a, b) < şi < + .
1 + ab 1 + ab 1 + bc 1 + ca
1.25. Dacă |x|, |y| < 2, atunci: |xy| − |x| − |y| + 2 > 0.
1.26. Se dau numerele reale a1 , a2 , a3 , a4 , a5 cu a1 ≤ a2 ≤ a3 ≤ a4 ≤ a5 .

Demonstraţi că:
a1 + a2 + a3 a1 + a2 + a3 + a4 + a5
≤ .
3 5
1.27. Dacă ak , bk ∈ R cu bk > 0, pentru orice k = 1, n, atunci:

ak a1 + a2 + . . . + an ak
min ≤ ≤ max .
1≤k≤n bk b1 + b 2 + . . . + bn 1≤k≤n bk
1.28. Arătaţi că dacă a, b, c, d, e, f ∈ R şi a2 + b2 ≤ e2 , c2 + d2 ≤ f 2 , atunci
ac + bd ≤ |ef |.
√ √ √ √
1.29. Să se arate că: x2 + y 2 + y 2 + z 2 + z 2 + x2 ≥ 2(x + y + z), pentru
orice x, y, z ∈ R.
1.30. Demonstraţi că dacă x, y > 0, avem:

1 1 1 1
+ ≤ 2 + .
x2 + y y 2 + x x + x y2 + y
1.31. Să se arate că pentru orice x, y ∈ R, avem:
2|(x + y)(1 − xy)| ≤ (1 + x2 )(1 + y 2 ).
1.32. Dacă a, b ∈ R, să se demonstreze că: 8(a4 + b4 ) ≥ (a + b)4 .
1.33. Să se demonstreze că pentru orice x, y ∈ R, avem: 4(x6 +y 6 ) ≥ (x2 +y 2 )3 .
12
xy yz zx
1.34. Dacă x, y, z > 0, atunci: + + ≥ x + y + z.
z x y
|x + y| |x| |y|
1.35. Dacă x, y ∈ R, atunci: ≤ + .
1 + |x + y| 1 + |x| 1 + |y|
1.36. Demonstraţi că pentru orice a, b, c > 0 avem:
( ) ( )
1 1 1 1 1 1
2 2
(a + b + c ) 2
+ + ≥ (a + b + c) + + .
a2 b2 c2 a b c
1.37. Dacă x, y, z > 0 şi x + y + z = 1, atunci:
(1 + x)(1 + y)(1 + z) ≥ 8(1 − x)(1 − y)(1 − z).
4
1.38. Dacă x, y ∈ R şi x(x + y − 1) + y(y − 1) = 0, atunci: x + y ≤ .
3
1.39. Dacă x, y, z ∈ R, z > 0 şi x(x − z) + y(y + z) = 0, atunci x + y ≤ z.
1.40. Dacă x, y ∈ R şi x2 − xy + y 2 = x + y, să se arate că x + y ≤ 4.
1.41. Dacă x ∈ [0, 1] şi y ∈ [−1, 2], atunci: −1 ≤ (x + y)(x + y − 2) ≤ 3.

( 2 ) ( )
x y2 x y
1.42. Dacă x, y ∈ R \ {0} şi 4 + 2 − 20 + + 33 ≤ 0, atunci
y2 x y x
x = 2y sau y = 2x.
1.43. Fie x, y ∈ R şi x2 + y 2 = 1. Să se afle maximul expresiei xy(x + y).
1.44. Fie a, b ∈ R şi a2 + b2 = 2. Să se găsească maximul expresiei ab(a2 − b2 ).
1.3 Soluţii
1.1. Vom arăta că: 117 < 512 > 414 < 711 . Avem:
512 = 256 > 226 = 116 · 26 > 116 · 11,
căci
26 = 64 > 11; 414 > 512 ⇔ 47 > 56 ⇔ 214 > 56 ⇔
27 > 53 ⇔ 128 > 125.

Ultima inegalitate rezultă din următoarele:
73 = 49 · 7 = 343 > 46 = 256
13
şi
78 > 410 ⇔ 74 > 45 ⇔ 72 > 25 ⇔ 49 > 32.
Avem: 3111 < 3211 = (25 )11 = 255 < 256 = (24 )14 = 1614 < 1714 , deci
3111 < 1714 .
1.2. 1) Avem:
21987 = 28·248+3 = (28 )248 · 23 = 256248 · 8 > 243248 · 3
= (35 )248 · 3 = 31240 · 3 = 31241 .
2) 31987 = 32·993+1 = (32 )993 · 3 = 9993 · 3 şi 41490 = 22980 = 23·993+1 =

(23 )993 · 2 = 8993 · 2.
Din cele două reprezentări de mai sus rezultă că 31987 > 41490 .
3) Arătăm că 4 · 41987 > 4 · 51703 . Într-adevăr, avem:
4·41987 = 41988 = 47·284 = (27 )568 > 125568 = (53 )568 = 51703 ·5 > 4·51703 ,
de unde 41987 > 51703 .

11
1.3. Deoarece 74 = 2301 > 2048 = 211 , rezultă 74 > 211 , de unde 7 > 2 4 .
11 √ √
Rămâne de demonstrat că > 7 ⇔ 11 > 4 7 ⇔ 121 > 112, ceea
4
ce este evident.
√ √ 1+2 3 √ √ 2+3 5
1.4. 1) Avem 2 = 1 · 2 < = , 6= 2·3< = şi
2 2 2 2
√ √ 3
8 = 2 2 < 2 = 3.
2
√ √ √ 3 5
Însumând membru cu membru obţinem că 2+ 6+ 8 < + +3 = 7.
2 2
√ √ √ √
2) Din inegalitatea a+b ≤ 2(a + b ) rezultă 3+ 5 < 2(3 + 5) = 4
2 2
şi deci mai trebuie verificat că

√ 20 √ 8 64
7< −4 ⇔ 7< ⇔ 7< ⇔ 63 < 64,
3 3 9
ceea ce este evident.
√ √ √ √ √ √
3)
√ Avem: √ 2 + 3 + 2 2 + 6 < 2 + 2 + 3 + 6 = 2 + 3 = 5, căci
3 < 2 şi 2 < 1, 5.
14
√
2 3 √
1.5. Formăm raportul √ şi ı̂l ridicăm la puterea 6. Obţinem:
3 2
( √ )√6 √ √
2 3 2 18 (23 ) 2
√ = √ = √ < 1,
3 2 3 12 (32 ) 3
inegalitate adevărată deoarece atât baza cât şi exponentul

√ √ numărătorului
sunt mai mici decât ale numitorului, rezultă că 2 3 < 3 2 .
√√ √√ √
√
1.6. Dacă 0 ≤ a < b şi 0 < k, avem: a+k− a > b + k − b.
Pentru a demonstra această inegalitate este suficient a arăta că:
√ √ √ √
a + k − a > b + k − b,
ceea ce rezultă din identitatea:

√ √ √ √ a+k−b−k √ √
a + k − b + k − ( a − b) = √ √ − ( a − b)
a+k+ b+k
a−b a−b
=√ √ −√ √
a+k+ b+k a+ b
√ √ √ √
a+ b− a+k− b+k
= (a − b) √ √ √ √ > 0.
( a + b)( a + k + b + k)
√√ √ √√ √
Pentru a = 0, b = 17, k = 2 obţinem 13 − 11 > 19 − 17.
√ √ √ √
1.7. Vom demonstra că: 3 2 + 3 > 3 3 + 2. Avem:
√ √ √ √
1 1
3− 3− 2 ⇔ √
√ > √ √ √ ⇔
3 3
2> 3
3+ 2 9+ 6+ 34
3
√ √ √3
√
3
√3
3 + 2 < 9 + 6 + 4.
√ √ √ √ √ √
Dar 3 9 > 3 8 = 2 > 3 şi 3 6 + 3 4 > 1 + 1 > 2, de unde rezultă
afirmaţia făcută.
√ √ √ √ √ √
1.8. 1) Avem: a + b > c + d ⇔ a + b + 2 ab > c + d + 2 cd. Din
enunţ rezultă că:
c+d a+b 1 1 1 1 c+d
< = + < + = ,
ab ab a b c d cd
deci cd < ab. Rezultă că
√ √
(a + b) + 2 ab > (c + d) + 2 cd,
15
√ √ √ √
de unde a+ b> c+ d.
2) Avem:
3 6 4 5 27 31
+ > + ⇔ > ⇔ 324 > 310
2 5 3 4 10 12
şi
2 5 3 4 27 31
+ < + ⇔ < ⇔ 540 < 558,
3 6 4 5 18 20
folosind 1) rezultă că
√ √ √ √
3 6 4 5
+ > + .
2 5 3 4
3 4 2 5 4 5 3 6
Apoi, din + > + şi + < + rezultă
4 5 3 6 3 4 2 5
√ √ √ √
3 4 2 5
+ > + .
4 5 3 6
1.9. Avem:
√ √ √ √
n− n − 1 < 0, 01 ⇔ n − 0, 01 < n−1 ⇔
√ √
n − 0, 02 n + 0, 0001 < n − 1 ⇔ 1, 0001 < 0, 02 n ⇔
1, 0002 < 0, 0004n ⇔ 2500, 5 < n.
Rezultă că valoarea căutată este n = 2501.
√ √ √
1.10. Verificăm mai ı̂ntâi că: x + 1 + x − 1 ≤ 2 x, pentru orice x ≥ 1.
Ridicând ambii membri la pătrat avem:
√ √ √
( x + 1 + x − 1)2 ≤ 4x ⇔ x + 1 + x − 1 + 2 x2 − 1 ≤ 4x ⇔
√
x2 − 1 ≤ x ⇔ −1 ≤ 0.
√ √ √
Luând x = 1000 rezultă că 1001 + 999 < 2 1000.
√
1.11. Folosind inegalitatea a+b+c ≤ 3(a2 + b2 + c2 ), pentru orice a, b, c ≥ 0,
rezultă:
√ √ √ √
x + 1 + 2x − 3 + 50 − 3x ≤ 3(x + 1 + 2x − 3 + 50 − 3x)
√
= 3 · 48 = 12.
16
1.12. Ridicând ı̂n toţi membrii inegalităţii la pătrat, avem de verificat că:
x3 x4 x2
1+x− + <1+x<1+x+ .
8 64 4
Inegalitatea din stânga este echivalentă cu
x4 x3
≤ ⇔ x≤8
64 8
iar cea din dreapta este evidentă.
1.13. Avem
√ (∑ ) (∑ )2 (∑ )
∑
xy ≥ 3xyz x ⇔ xy ≥ 3xyz x ⇔
∑ (∑ ) (∑ )
x2 y 2 + 2xyz x ≥ 3xyz x ⇔
∑ (∑ ) 1∑ 2
x2 y 2 ≥ xyz x ⇔ x (y − z)2 ≥ 0.
2
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y = z.
1.14. Inegalitatea este echivalentă cu

√ √
y−1 x−1
+ ≤ 1.
y x
√
a−1 1
Dar ≤ , pentru orice a ≥ 1, căci:
a 2
√
2 a − 1 ≤ a ⇔ 4a − 4 ≤ a2 ⇔ (a − 2)2 ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = 2. Rezultă că

√ √
y−1 x−1 1 1
+ ≤ + =1
y x 2 2
şi semnul egal se obţine dacă şi numai dacă x = y = 2.
1.15. Adunând inegalităţile:

xy + yz √ yz + zx √ zx + xy √
≥ y xz, ≥ z xy, ≥ x yz,
2 2 2
enunţul rezultă. Semnul egal are loc dacă şi numai dacă x = y = z.
17
1.16. Ridicând ambii membri ai inegalităţii la pătrat, avem:
√
2(xy + z 2 ) + 2 (x2 − z 2 )(y 2 − z 2 ) ≤ 4xy ⇔
√
(x2 − z 2 )(y 2 − z 2 ) ≤ xy − z 2 ⇔
x2 y 2 − z 2 (x2 + y 2 ) + z 4 ≤ x2 y 2 − 2xy 2 − 2xyz 2 + z 4 ⇔ −z 2 (x − y)2 ≤ 0,

ceea ce este evident. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y sau
z = 0.
1.17. Din inegalitatea mediilor rezultă

√ 2x + y + z
2x(y + z) ≤ ,
2
√ 2y + z + x
2y(z + x) ≤ ,
2
√ 2z + x + y
2z(x + y) ≤ ,
2
care, adunate membru cu membru, conduc la inegalitatea:
(∑ )
∑√ 4 x √ ∑√ (∑ )
2x(y + z) ≤ ⇔ 2 x(y + z) ≤ 2 x ,
2
deci ∑√ √ (∑ )
x(y + z) ≤ 2 x .
Semnul egal are loc dacă şi numai dacă
2x = y + z, 2y = z + x, 2z = x + y ⇔
3x = 3y = 3z = x + y + z ⇔ x = y = z.
1.18. Prin ridicare la pătrat inegalitatea este echivalentă cu următoarele:

√
1 − x2 + 1 − y 2 + 2 (1 − x2 )(1 − y 2 ) ≤ 4 − x2 − 2xy − y 2 ⇔
√
(1 − x2 )(1 − y 2 ) ≤ 1 − xy ⇔
(1 − x2 )(1 − y 2 ) ≤ (1 − xy)2 ⇔ 0 ≤ (x − y)2 .

Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă x = y.
18
x+a x
1.19. Observând că > , pentru orice a > 0, primul membrul
x+a+1 x+1
al inegalităţii de demonstrat (pe care ı̂l vom nota cu E(x) ) ı̂ndeplineşte
inegalitatea:
√ √
x x √
E(x) > (x+x+1+x+2+x+3) > (4x+4) = 4 x(x + 1).
x+1 x+1
Arătăm că:
√ √ √ √
4 x(x + 1) > 4 x2 + 3x + 1 − 4 ⇔ 1 + x2 + x > x2 + 3x + 1 ⇔
√ √
1 + x2 + x + 2 x2 + x > x2 + 1 + 3x ⇔ x2 + x > x ⇔ x2 + x > x2 ,
1.20. Avem
√ √
A2 = x + x + 4 + 2 x(x + 4) şi B 2 = x + 2 + x + 3 + 2 (x + 2)(x + 3).
Rezultă că:
√ √
B 2 − A2 = 2( (x + 2)(x + 3) − x(x + 4)) + 1
√ √
= 2( x2 + 5x + 6 − x2 + 4x) + 1 > 1.
Prin urmare B 2 > A2 şi deci B > A.
√ √
1.21. Fie f : [−1, 1] → R, f (x) = 2 + x + 2 − x. Avem
√
(f (x))2 = 4 + 2 4 − x2
şi cum 0 ≤ x2 ≤ 1 rezultă 4 ≥ 4 − x2 ≥ 3 şi deci

√ √
4 + 2 3 ≤ (f (x))2 ≤ 4 + 2 4 = 8.
√ √ √ √
√ ( 3 + 1) ≤ (f√ (x))2 < (2 2)2 şi deci 1 + 3 ≤ f (x) ≤ 2 2.
Rezultă că 2
Dar 1 + 3 > 2, 73 şi 2 2 < 2, 83. Aceste inegalităţi demonstrează

complet enunţul.
1.22. Ridicând la pătrat ı̂n toţi membrii avem de verificat inegalităţile:
√ √
a − b + a + b + 2 a2 − b2 ≤ a − x + a + x + 2 a2 − x2 ≤ 4a ⇔
√ √ √
a2 − b2 ≤ a2 − x2 ≤ a2 ⇔
−b2 ≤ −x2 ≤ 0 ⇔ b2 ≥ x2 ≥ 0,
ceea ce este evident din enunţ.
19
1.23. Observăm că pentru x = −1 obţinem valoarea maximă a numărătorului
3
şi valoarea minimă a numitorului, deci maximul fracţiei este = 1;
3
pentru x = 0 obţinem valoarea minimă a numărătorului şi maximă a
2 1
numitorului. Prin urmare minimul fracţiei este = .
4 2
1.24. Existenţa radicalilor impune condiţiile
a − bx − cy ≥ 0 şi a + by + cx ≥ 0
sau, echivalent:
bx + cy ≤ a şi − a ≤ by + cx.
Relaţia din enunţ se mai scrie:

√ √
a − a + by + cx = a − bx − cy ≥ 0,
de unde
√
a≥ a + by + cx ⇔ a2 ≥ a + by + cx ⇔ a2 − a ≥ by + cx.
Analog, avem
√ √
a− a − bx − cy = a + by + cx ≥ 0,
de unde bx + cy ≥ a − a2 . Din cele de mai sus rezultă că
a − a2 ≤ bx + cy ≤ a şi − a ≤ by + cx ≤ a2 − a.
Prin ı̂nsumarea ultimelor două relaţii se obţine:
a−a2 −a ≤ bx+cy+by+cx ≤ a+a2 −a ⇔ −a2 ≤ (x+y)(b+c) ≤ a2 ⇔
−a2 ≤ (x + y)(b + c) ≤ a2 ⇔ |x + y| · |b + c| ≤ a2 .
Dar b + c = a ≥ 0, de unde se obţine că |x + y| ≤ a.
1.25. În inegalitatea

√ 2(u2 +√v 2 ) ≥ (u + v)2 , pentru orice u, v ∈ R punem
u = 1993 + a şi v = 1993 + b. Se obţine:
√ √
2(1993 + a + 1993 + b) ≥ ( 1993 + a + 1993 + b)2 = 4(1993 + c),
de unde 4 · 1993 + 2(a + b) ≥ 4 · 1993 + 4c, deci a + b ≥ 2c. Egalitatea

are loc dacă şi numai dacă a = b = c.
20
1.26. Considerăm ı̂ntr-un sistem de coordonate rectangular punctele O(0,0) ,
C(0,2) , B(2,0) , A(2,2) şi M(x,y) . OABC va un pătrat şi
√ √
M O = x2 + y 2 , M C = x2 + (y − 2)2 ,
√ √
M B = (x − 2)2 + y 2 , M A = (x − 2)2 + (y − 2)2 .
√ √
Avem E(x,y) = M O+M C +M B +M A ≥ OA+BC = 2·2 2 = 4 2 (din
inegalitatea triunghiului). Rezultă că E(x,y) este minimă când M, O, A şi
M, B, C sunt coliniare, deci când {M √ } = OA ∩ BC. Minimul se obţine
pentru x = y = 1 şi are valoarea 4 2.
√ m
1.27. Avem: 23 > ⇔ 23n2 − m2 > 0, deci m2 + k = 23n2 , unde k ∈ N∗ .
n
Vom arăta că k ≥ 5. Deoarece m ∈ N∗ rezultă că m = 23p ± r cu
r ∈ {0, 1, . . . , 12}.
m m2 (mod 23) m m2 (mod 23) m m2 (mod 23)

23p ± 0 0 23p ± 5 2 23p ± 9 18
23p ± 1 1 23p ± 6 3 23p ± 10 12
23p ± 2 4 23p ± 7 13 23p ± 11 8
23p ± 3 9 23p ± 8 3 23p ± 12 6
23p ± 4 16
Din tabelul anterior se observă că primul număr natural ̸= 0 care adunat
la m2 dă restul 0 la ı̂mpărţirea cu 23 este k = 5 (m = 23p+8 ⇒ m2 +5 =
√ k ≥ 5. Dar k = 23n − m ≥ 5 implică 23n ≥ m + 5,
0(mod√23)). Deci 2 2 2 2
adică 23n ≥ m2 + 5. Inegalitatea din enunţ se scrie

√
√ 6−1
23n > m +
m
şi pentru a rezulta e suficient să arătăm că
√
√ 6−1
m2 + 5 ≥ m + .
m
Într-adevăr, avem:
√ √
√ ( 6 − 1)2 √ 7−2 6
m +5 ≥ m +(2 6−2)+
2 2
⇔ 7−2 6 ≥ ⇔ m2 ≥ 1,
m2 m2
ceea ce este evident. Dacă m √≥ 2 inegalitatea
√ de mai sus este strictă.
Dacă m = 1 trebuie arătat că 23n > 6, ceea ce rezultă din n ≥ 1.
21
√ √ x x2
1.28. Fie 3
1 + x = y ≥ 1. Inegalitatea1+x≥1+ −
3
revine la
3 9
( )
y3 − 1 y3 − 1
y ≥1+ 1− ⇔
3 3
y−1 2
y−1≥ (y + y + 1)(4 − y 3 ) ⇔
9
(y − 1)[9 − (y 2 + y + 1)(4 − y 3 )] ≥ 0 ⇔
(y − 1)(y 5 + y 4 + y 3 − 4y 2 − 4y + 5) ≥ 0 ⇔ (y − 1)3 (y 3 + 3y 2 + 6y + 5) ≥ 0,
ceea ce este evident. Soluţia care urmează pentru demonstrarea celei de-
a doua inegalităţi√ este constructivă. Ea stabileşte inegalităţi din ce ı̂n ce
3
mai fixe pentru 1 + x.
√
Pentru x > 0 avem 3 1 + x > 1, deci
√ x x
3
1+x−1= √ √ < ,
3 2 3
(1 + x) + 1 + x + 1 3
√ x
adică 3 1 + x < 1 + . (1)
3
9 9
Pentru x ≥ , din (1) rezultă inegalitatea cerută. Fie x < , avem:
5 5
( )
√ x x 2
3
1+x− 1+ −
3 9
( )3
x x2
1+x− 1+ −
3 9
= ( ) ( )2 .
√ √ x x 2 x x2
3
(1 + x) + 1 + x 1 + −
2 3
+ 1+ −
3 9 3 9
9 √ x x 2
Cum x < (deci x < 3) şi 3 1 + x ≥ 1, 1 + − ≥ 1 avem
5 3 9
( ) 5x3 x5 ( x)
√ x x 2 − 1 − 3
3
1+x− 1+ − < 27 81 9 < 5x .
3 9 3 81
√ √
1.29. Fie 3 x = a > 0, 3 y = b > 0. Inegalitatea revine la următoarele ine-
galităţi echivalente:
4(a3 + b3 ) ≥ (a+ b)3 ⇔ 4(a+ b)(a2 − ab+ b2 ) ≥ (a+ b)(a2 +2ab+ b2 ) ⇔
4(a2 − ab + b2 ) ≥ a2 + 2ab + b2 ⇔ 3(a2 − 2ab + b2 ) ≥ 0 ⇔ 3(a − b)2 ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b ⇔ x = y.
22
1.30. Avem:
√ √ √ √ √ √ √ √
3
n + 3+ n < 3 n + 2+ n + 1 ⇔ 3 n + 3− 3 n + 2 < n + 1− n ⇔
(n + 3) − (n + 2) (n + 1) − n
√ √ √ <√ √ ⇔
3
(n + 3)2 3 3
+ (n + 3)(n + 1) + (n + 2) 2 n+1+ n
1 1
√ √ √ <√√ ⇔
3
(n + 3)2 3
+ (n + 3)(n + 2) + (n + 3
2)2
n+1+ n
√
3
√ √ √ √
(n + 3)2 + 3 (n + 3)(n + 2) + 3 (n + 2)2 > n + 1 + n.
Dar
√
3
√ √ √
(n + 3)2 + 3
(n + 3)(n + 2) + 3 (n + 2)2 > 3 3 (n + 2)2
√ √ √
> 2 n + 1 > n + 1 + n,
√ √
căci 3
(n + 2)2 > n + 1 ⇔ (n + 2)4 > (n + 1)3 .
1.31. Folosind identitatea

1
a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c)[(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ]
2
rezultă că dacă a ̸= b, b ̸= c, c ̸= a,
a + b + c > 0 ⇔ a3 + b3 + c3 > 3abc.
Prin urmare avem:

√ √ √ √ √ √
44 − 3 − 9 > 0 ⇔ 44 + 3 −3 + 3 −9 > 0 ⇔
3 3 3 3
√ √
44 − 3 − 9 > 3 3 44(−3)(−9) ⇔ 32 > 9 44 ⇔ 323 > 93 · 44 ⇔
3
√ √ √
32768 > 32076 şi 3 + 9 + 3 −49 > 0 ⇔
3 3
√
3 + 9 − 43 − 3 3 3 · 9(−43) > 0 ⇔
√
9 43 > 31 ⇔ 93 · 43 > 313 ⇔ 31347 > 29791.
3
√ √ √
1.32. Fie x ∈ N astfel ı̂ncât să avem x < 3 x+ x2 . Împărţind cu 3 x, obţinem:
3
√
3 √
x2 < 1 + 3 x.
Folosind observaţia de la problema precedentă, avem:

√ √ √ √
x + 1 + −x2 > 0 ⇔ x + 1 − x2 > 3 3 x · 1(−x2 ) = −3x,
3 3 3
23
√ √
deci x2 − 4x − 1 < 0. Rezultă că x ∈ (2 − 5, 2 + 5) ∩ N = √ {0, 1, 2, 3, 4}.
√ 3
Cum x = 0 şi √ x = 1 nu ı̂ndeplinesc condiţia x < x + x2 , respectiv
3
√
condiţia x + x2 < x + 1 rezultă că x ∈ {2, 3, 4}. Folosind şi rezultatul
3 3
problemei 1.29 se verifică acum că toate aceste valori ale lui x satisfac
cerinţele enunţului.
√ √ √ √
1.33. Fie a = 3 + 3 3 şi b = 3 − 3 3. Evident că a3 + b3 = 6 şi a > b. Cum
3 3
ab(a + b)√< a3 +√ b3 , rezultă că 3ab(a + b) < 18 ⇔ (a + b)3 < 24, deci
3 3
a + b < 24 = 2 3.
( )
1 n
1.34. Inegalitatea este echivalentă cu (n + 1) ≤ n n n+1 sau 1 + ≤ n şi
( )n n
1
rezultă din 1 + ≤ 3 ≤ n.
n
√ √ √ √
1.35. Fie x = n n + n n şi y = n n − n n. Inegalitatea de demonstrat devine
√ ( )
n
n x + y
n x + y n xn + y n
x+y ≤2 ⇔ ≤
2 2 2
şi rezultă din convexitatea funcţiei f : (0, ∞) → R, f (x) = xn sau

printr-un raţionament de inducţie matematică.
√ √
1.36. Cu notaţiile n x = a > 0, n 2 − x = b > 0 inegalitatea devine
( )( )
1 1
1+ 1+ ≥ 4,
a b
ı̂n ipoteza că an + bn = 2. Dar din inegalitatea mediilor avem:

√ an + bn
an bn ≤ = 1,
2
1
deci ab ≤ 1 ⇔ ≥ 1. Rezultă că:
ab
( )( ) √
1 1 1 1 1 1 1
1+ 1+ = 1+ + + ≥ 1+2 + ≥ 1 + 2 · 1 + 1 = 4.
a b a b ab ab ab
Semnul egal are loc dacă şi numai dacă a = b = 1 ⇔ x = 1.
1.37. Avem:
a2 c + b2 a + c2 b b2 c + ac2 + a2 b
A−B = −
abc abc
24
a2 (c − b) + a(b2 − c2 ) + bc(c − b)
=
abc
(c − b)(a2 − ab − ac + bc) (a − b)(b − c)(c − a)
= = .
abc abc
Rezultă că A ≥ B dacă şi numai dacă (a − b)(b − c)(c − a) ≥ 0 şi A ≤ B
dacă şi numai dacă (a − b)(b − c)(c − a) < 0.
1.38. Avem:
1 an 1
=1+ =1+ şi
A 2
1 + a + a + ... + a n−1 1 1 1
+ + ... +
an an−1 a
1 1
=1+ .
B 1 1 1
+ + . . . +
bn bn−1 b
1 1
Din a > b > 0 rezultă > , deci
b a
1 1 1 1 1 1
n
+ n−1 + . . . + > n + n−1 + . . . +
b b b a a a
1 1
şi prin urmare > ⇔ B > A.
A B
a c
1.39. Fie = = k > 1, rezultă că a = bk, c = dk şi deci:
b d
a + d > b + c ⇔ bk + d > b + dk ⇔
k(b − d) − (b − d) > 0 ⇔ (b − d)(k − 1) > 0,
ceea ce rezultă din b > d şi k > 1.
1.40. Pentru numărul a, din şirul de inegalităţi din ipoteză rezultă că:
3a ≤ b + c + d ⇔ 4a ≤ a + b + c + d = 4 ⇔ a ≤ 1.
Valoarea maximă pe care o poate lua a este deci 1, ı̂n cazul a = b = c =
d = 1. Pentru numărul b, avem:
2b ≤ c + d ⇔ 3b ≤ b + c + d ⇔ a + 3b ≤ a + b + c + d = 4 ⇔ a + 3b ≤ 4.
4
Deoarece a ≥ 0, valoarea maximă a lui b este şi ea se obţine când
3
4
a = 0, c = d = . Pentru c avem 2c ≤ c + d ⇔ a + b + 2c ≤ 4. Deoarece
3
a, b ≥ 0, maximul lui c este 2, când a = b = 0 şi d = 2. Pentru d avem
valoarea maximă 4, când a = b = c = 0.
25
1.41. Folosim observaţia că x ∈ (α, β) ⇔ (x − α)(β − x) > 0, unde α < β.
Vom avea astfel x ∈ (0, 1) ⇔ x(1 − x) > 0 şi
(1 − x)a + bx ∈ (a, b) ⇔ [(1 − x)a + bx − a][b − (1 − x)a − bx] > 0 ⇔
(b − a)2 x(1 − x) > 0 ⇔ x(1 − x) > 0 ⇔ x ∈ (0, 1),

ceea ce trebuia demonstrat.
1.42. Ţinând cont că a ≤ b ≤ c, avem succesiv:
a2 + 3b2 + 5c2 ≥ a2 + (b2 + 2ab) + (c2 + 2bc + 2ca)
= a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ca) = (a + b + c)2 ≥ 1,

deoarece 2b2 ≥ 2ab şi 4c2 = 2c2 + 2c2 ≥ 2bc + 2ca. Egalitatea are loc
1
dacă şi numai dacă a = b = c ≥ .
3
1.43. Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că a ≤ b. Avem:
a a2 − 2ab − 3b2 b a2 − 2ab + 3b2 b

≤ 2 2
≤ ⇔ 1≤ ≤ .
a a +b a a2 + b2 a
Prima inegalitate se scrie succesiv:
a2 − 2ab + 3b2
1≤ ⇔ a2 + b2 ≤ a2 − 2ab + 3b2 ⇔ a ≤ b,
a2 + b2
ceeea ce este evident. A doua inegalitate se scrie succesiv:
a3 − 2a2 b + 3ab2 ≤ a2 b + b3 ⇔ a3 + 3ab2 ≤ 3a2 b + b3 ⇔ (a − b)3 ≤ 0.
1.44. Prin ı̂mpărţirea cu abcd inegalitatea este echivalentă cu următoarea:

1 1 1 1 173
+ + + + ≤ 2.
a b c d abcd
Dar a, b, c, d fiind numere prime diferite rezultă că unul dintre ele este
≥ 2, al doilea ≥ 3, al treilea ≥ 5 şi al patrulea ≥ 7. Prin urmare:
1 1 1 1 173 1 1 1 1 173
+ + + + ≤ + + + +
a b c d abcd 2 3 5 7 2·3·5·7
175 + 72 + 173 420
= = = 2.
210 210
26
1.45. Vom folosi identitatea
1
a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c)[(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ].
2
Inegalitatea din enunţ se mai scrie:
x + 2y + 3z
0≥ [(x − 2y)2 + (2y − 3z)2 + (3z − x)2 ].
2
Deoarece x, y, z > 0 (deci x + 2y + 3z > 0) rezultă că:
(x − 2y)2 + (2y − 3z)2 + (3z − x)2 = 0,
de unde x = 2y = 3z. Reciproc, dacă x = 2y = 3z inegalitatea are loc.

1.46. Fie x2 + y 2 = a ≥ 0 şi b = xy. Inegalitatea devine
f (b) = b2 + 2b(a − 2) + a2 − a + 1 ≥ 0.
Deoarece discriminantul ecuaţiei de gradul doi ı̂n b este ∆ = 3(1 − a)

rezultă că pentru a ≥ 1 avem f (b) ≥ 0. Rămâne de studiat cazul când
a ∈ [0, 1). Avem a ≥ ±2b. Pentru b ≤ 0, avem 2b(a−2) ≥ 0 şi a2 −a+1 ≥
0 deci f (b) ≥ 0. Rădăcinile ecuaţiei f (b) = 0 sunt:
√ √
2 − a − 3(1 − a) 2 − a + 3(1 − a)
b1 = şi b2 = .
2 2
a a
Ştim că b ≤ . Arătăm că ≤ b1 şi deci b ̸∈ (b1 , b2 ), adică f (b) ≥ 0.
2 2
Inegalitatea √
a
≤ 2 − a − 3(1 − a)
2
este echivalentă cu:
( ) ( )2
√ 3a 3a 2 3a
3(1 − a) ≤ 2 − ⇔ 3 − 3a < 2 − ⇔ − 1 ≥ 0,
2 2 2
1
ceea ce este adevărat. Egalitatea se obţine pentru x = y = ± √ .
3
1.47. Avem succesiv:
1 + x2 + x4 3
≥ ⇔ 2x4 + 2x2 + 2 ≥ 3x3 + 3x ⇔
x3 + x 2
2x4 − 3x3 + 2x2 − 3x + 2 ≥ 0 ⇔ (x − 1)2 (2x2 + x + 2) ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = 1.
27
1.48. Inegalitatea rezultă din identitatea:
(x + 2)4 − 16x3 = x4 − 8x3 + 24x2 + 32x + 16 = x2 (x − 4)2 + 8(x2 + 4x + 2).

( )2
x2 y2 x y
1.49. Avem 2 + 2 = + − 2 şi deci notând
y x y x
√
x y x y
t= + ≥2 · = 2,
y x y x
inegalitatea revine la
2t2 − 4 ≥ t + 2 ⇔ 2t2 − 8 − (t − 2) ≥ 0 ⇔
2(t − 2)(t + 2) − (t − 2) ≥ 0 ⇔ (t − 2)(2t + 3) ≥ 0,

ceea ce este evident. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă
t = 2 ⇔ x = y.
(x+y)(x4 +y 4 )−(x2 +y 2 )(x3 +y 3 ) = x5 +xy 4 +x4 y+y 5−x5−x2 y 3−x3 y 2−y 5
= xy 4 + x4 y − x2 y 3 − x3 y 2 = xy 2 (y 2 − x2 ) − x2 y(y 2 − x2 )
= (y 2 − x2 )(xy 2 − x2 y) = xy(x + y)(x − y)2 ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = 0 sau y = 0 sau x = y.
1.51. 1) Ţinând cont de inegalitatea mediilor, avem:

√ √3
√
3
a+b+c ≥ 3 abc, ab+bc+ca ≥ 3 a2 b2 c2 şi a2 +b2 +c2 ≥ 3 a2 b2 c2 .
3
Înmulţind membru cu membru prima şi a doua inegalitate rezultă 1).

Din prima şi a treia rezultă 2). O demonstraţie directă pentru 3) rezultă
din identitatea:
1
a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c)[(a − b)2 + (b − c)2 − (c − a)2 ].
2
Inegalitatea 4) rezultă din inegalitatea mediilor:
√ √ √
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ 2 ab · 2 bc · 2 ca = 8abc.
În toate inegalităţile semnul egal se obţine dacă şi numai dacă a = b = c.
28
1.52. I-a soluţie. Ţinând cont de inegalitatea mediilor, avem:
(∑ ) (∑ 1 )
(a + b) ≥9 ⇔
a+b
(∑ )(∑ 1 ) (
1 1 1
)
9
2 a ≥ 9 ⇔ (a+b+c) + + ≥ ⇔
a+b a+b b+c c+a 2
c a b 9 a b c 3
1+ + +1+1+ ≥ ⇔ + + ≥ .
a+b b+c a+c 2 b+c a+c a+b 2
A II-a soluţie. În inegalitatea Cauchy-Buniakovski:
(x21 + x22 + x23 )(y12 + y22 + y32 ) ≥ (x1 y1 + x2 y2 + x3 y3 )2 ,
punând √ √ √
a b c
x1 = , x2 = , x3 = ,
b+c c+a a+b
√ √ √
y1 = a(b + c), y2 = b(c + a), y3 = c(a + b),
obţinem:
( )
a b c
+ + (ab + ac + bc + ba + ca + cb) ≥ (a + b + c)2 ,
b+c c+a a+b
de unde:
( )
a b c a2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ca
+ + ≥
b+c c+a a+b 2ab + 2bc + 2ca
3(ab + bc + ca) 3
≥ = .
2(ab + bc + ca) 2
A III-a soluţie. Notând b + c = x, c + a = y, a + b = z, deducem că
x+y+z
a+b+c= ,
2
de unde:
−x + y + z x−y+z x+y−z
a= , b= , x= (cu x, y, z > 0).
2 2 2
Înlocuind ı̂n inegalitatea din enunţ, avem:
−x + y + z x − y + z x + y − z 3
+ + ≥ ⇔
2x 2y 2z 2
29
( ) ( ) (x
x y y z z)
+ + + + + ≥ 6.
y x z y z x
Ultima inegalitate este adevărată deoarece
x y y z x z
+ ≥ 2, + ≥2 şi + ≥2
y x z y z x
(simple consecinţe ale inegalităţii mediilor).
1.53. Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că a ≥ b ≥ c.

Avem a − b + c > 0, a + b − c > 0, iar pentru −a + b + c apar două
situaţii:
1) Dacă −a + b + c < 0, atunci inegalitatea din enunţ este evidentă căci
membrul stâng al ei este negativ iar cel drept este pozitiv.
2) Dacă −a + b + c > 0, atunci notăm −a + b + c = x, a − b + c = y,
a + b − c = z şi obţinem
y+z z+x x+y
a+b+c=x+y+z ⇔ a= , b= , c=
2 2 2
şi inegalitatea din enunţ devine:
1
xyz ≤ (x + y)(y + z)(z + x),
8
unde x, y, z > 0. Ultima inegalitate este demonstrată ı̂n problema
1.51,4).
1.54. Efectuând calculele avem succesiv:

∑ (∑ )
(x3 + y 3 + 3x2 y + 3xy 2 ) ≥ 21xyz + x3 ⇔
∑ ∑
x3 + 3 xy(x + y) ≥ 21xyz.
Dar din inegalitatea mediilor rezultă:
∑
x3 ≥ 3xyz şi
∑ ∑
3xy(x + y) = 3 (x2 y + xy 2 )
√
≥3·6· 6
x2 y · xy 2 · y 2 z · yz 2 · z 2 x · zx2 = 18xyz.
Adunând inegalităţile de mai sus, enunţul rezultă. Egalitatea are loc
dacă şi numai dacă x = y = z.
30
1.55. Inegalitatea este echivalentă cu:
y+z 2x + y + z
√ ≥√ .
yz (x + z)(x + y)
y z
Fie = a > 0, = b > 0. Inegalitatea se scrie succesiv ı̂n următoarele
x x
forme echivalente:
a+b 2+a+b
√ ≥√ ⇔
ab (1 + a)(1 + b)
(a + b)2 (1 + a)(1 + b) ≥ ab(2 + a + b)2 ⇔

(a + b)2 (ab + a + b + 1) ≥ ab[(a + b)2 + 4(a + b) + 4] ⇔
(a + b)2 (a + b) + ab(a + b)2 + (a + b)2 ≥ ab(a + b)2 + 4ab(a + b) + 4ab ⇔
(a + b)(a − b)2 + (a − b)2 ≥ 0 ⇔ (a − b)2 (a + b + 1) ≥ 0,
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b ⇔ x = y = z.

∑a+b+c−d ∑a+b+c
≥8 ⇔ −4≥8 ⇔
d d
∑a+b+c ∑a+b+c
≥ 12 ⇔ + 4 ≥ 16 ⇔
d d
∑a+b+c+d ( ∑ ) (∑ 1 )
≥ 16 ⇔ a ≥ 42 ,
d a
ceea ce rezultă din inegalitatea mediilor. Semnul egal se obţine dacă şi
numai dacă a = b = c = d.
1.57. Avem:
x4 − 2x3 + x2 + x2 − 2x + 1 + (a − 2)x2 = x2 (x − 1)2 + (x − 1)2 + (a − 2)x2
= (x − 1)2 (x2 + 1) + (a − 2)x2 ≥ 0,

pentru a ≥ 2. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = 1 şi a = 2.
( ) ( )
1 1 2 1 2
1.58. Avem x − x + = x −
4 2
+ x− , de unde rezultă enunţul.
2 2 2
31
1.59. Inegalitatea se scrie succesiv sub următoarele forme echivalente:
√
4(x + y)2 + 4 ≥ 4xy + 4 3(x + y) ⇔
√
4(x + y)2 + 4 ≥ (x + y)2 − (x − y)2 + 4 3(x + y) ⇔
√ √
3(x+y)2 −4 3(x+y)+4+(x−y)2 ≥ 0 ⇔ [ 3(x+y)−2]2 +(x−y)2 ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y şi
√
√ 3
2 3x = 2 ⇔ x = y = .
3
ab b2 3b2
1.60. Din a2 + ab + b2 = a2 + 2 + + > 0 rezultă că inegalităţile din
2 4 4
enunţ sunt echivalente succesiv cu următoarele:
a2 − ab + b2
3≥ ⇔ 3a2 + 3ab + 3b2 ≥ a2 − ab + b2 ⇔ 2(a + b)2 ≥ 0 şi
a2 + ab + b2
a2 − ab + b2 1
≥ ⇔ 3a2 − 3ab + 3b2 ≥ a2 + ab + b2 ⇔ 2(a − b)2 ≥ 0.
a2 + ab + b2 3
Semnul egal rezultă dacă şi numai dacă b = −a ı̂n prima inegalitate şi
dacă şi numai dacă b = a ı̂n a doua.
1.61. Aplicând succesiv inegalităţile 2(x2 + y 2 ) ≥ (x + y)2 şi x2 + y 2 ≥ 2xy,
avem:
2(a4 + b4 ) + 9 ≥ (a2 + b2 )2 + 9 ≥ (2ab)2 + 32 ≥ 2 · 2ab · 3 = 12ab.
Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă
√
3
a = b şi 2ab = 3 ⇔ a = b = .
2
1.62. Fie x = 1 + a şi y = 1 + b. Avem:

x2 − x + 1 = (1 + a)2 − (1 + a) + 1 = a2 + a + 1 şi y 2 − y + 1 = b2 + b + 1.
Inegalitatea de demonstrat revine la următoarea:
2(a2 + a + 1)(b2 + b + 1) ≥ 1 + (1 + a)2 (1 + b)2 .
Efectuând calculele, inegalitatea se reduce la
a2 b2 + (a − b)2 ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b = 0 ⇔ x = y = 1.
32
1.63. Avem evident:
(1 − x2 )2 ≥ 0 ⇔ 1 − x2 + x4 ≥ x2
şi deci
(1 − x2 + x4 )(1 − y 2 + y 4 )(1 − z 2 + z 4 ) ≥ x2 y 2 z 2 .
x2 = y 2 = z 2 = 1 ⇔ x, y, z ∈ {−1, 1}.
1.64. Din inegalitatea mediilor rezultă:

( )( )
2 2 2 x+y y+z z+x
+ + + + ≥ 32 ,
x+y y+z z+x 2 2 2
deci:
2 2 2 9
+ + ≥ .
x+y y+z z+x x+y+z
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x+y = y+z = z+x ⇔ x = y = z.
1.65. Folosind inegalitatea a2 + b2 + c2 ≥ ab + bc + ca, avem:

( )2 ( ) ( )
x2 y 2 z 2 x y 2 z 2 x y y z z x x y z
2
+ 2+ 2 = + + ≥ · + · + · = + + .
y z x y z x y z z x x y z x y
x y z
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă = = . Notând cu m valoarea
y z x
comună a acestor rapoarte, obţinem
x = my, y = mz, z = mx ⇔ xyz = m3 xyz ⇔
m3 = 1 ⇔ m = 1 deci x = y = z.
1
1.66. Deoarece a2 + b2 + c2 ≥ (a + b + c)2 , pentru orice a, b, c ∈ R rezultă că
3
notând x + y + z = 2p, avem:
(∑ )2
∑ (p − x) p2
(p − x)2 ≥ = .
3 3
Dar inegalitatea din enunţ este echivalentă cu următoarea:
∑ 3
4 (p − x)2 + ≥ 2p.
4
33
4p2 3
Va trebui să demonstrăm că + ≥ 2p pentru a rezulta enunţul.
3 4
Avem: √
4p2 3 4p2 3
+ ≥2 · = 2p,
3 4 3 4
conform inegalităţii mediilor. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă
√
2p 3 1
p − x = p − y = p − z şi √ = ⇔ x=y=z= .
3 2 2
1.67. Fără a restrânge generalitatea problemei, presupunem că x ≤ y ≤ z.

Inegalitatea din enunţ se scrie echivalent astfel:
3
x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx ≥ (z − x)2 ⇔
4
4x2 + 4y 2 + 4z 2 − 4xy − 4yz − 4zx ≥ 3z 2 − 6zx + 3x2 ⇔
x2 + 4y 2 + z 2 + 2xz − 4xy − 4yz ≥ 0 ⇔
4y 2 − 4y(x + z) + (x + z)2 ≥ 0 ⇔ (2y − x − z)2 ≥ 0,
inegalitatea adevărată pentru orice x, y, z ∈ R.
1.68. Avem:
4(a2 + b2 + c2 + d2 − a − b − c − d + 1) = (4a2 − 4a + 1) + (4b2 − 4c + 1)
+(4d2 − 4d + 1) = (2a − 1)2 + (2b − 1)2 + (2c − 1)2 + (2d − 1)2 ≥ 0.

1
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b = c = d = .
2
1.69. Folosind inegalitatea mediilor şi identitatea
(ad − bc)2 + (ac + bd)2 = (a2 + b2 )(c2 + d2 ),
avem:
√
a2 + b2 + c2 + d2 + ac + bd ≥ 2 (a2 + b2 )(c2 + d2 ) + ac + bd
√
= 2 (ac + bd)2 + 1 + (ac + bd).
Notând ac + bd = x, avem:
√ √ √
(2 x2 + 1 + x)2 = 4x2 + 4 + 4x x2 + 1 + x2 = (2x + x2 + 1)2 + 3 ≥ 3,
de unde √ √
2 (ac + bd)2 + 1 + (ac + bd) ≥ 3.
34
1.70. Ipoteza se mai poate scrie sub următoarele forme echivalente:
4x2 + 4y 2 = 4x + 4y + 4 ⇔ 4x2 − 4x + 1 + 4y 2 − 4y + 1 = 6 ⇔
(2x − 1)2 + (2y − 1)2 = 6.

Rezultă că:
6 − (2x − 1)2 = (2y − 1)2 ≥ 0,
deci
√ √ √
(2x − 1)2 ≤ 6 ⇔ |2x − 1| ≤ 6 ⇔ − 6 ≤ 2x − 1 ≤ 6 ⇔
[ √ √ ]
1− 6 1+ 6
x∈ , .
2 2
[ √ √ ]
1− 6 1+ 6
Analog, obţinem că y ∈ , . Valorile sunt luate efectiv;
2 2
√
1 1± 6
de exemplu: x = , y = .
2 2
35
36
Capitolul 2
Inegalităţi clasice
2.1 Enunţuri
2.1. a) Să se arate că pentru orice x ∈ R are loc inegalitatea
x4 + x3 + x2 + x + 1 > 0.
b) Dacă x ≥ 0, atunci: (x − 1)4 ≤ x4 + x3 + x2 + x + 1 ≤ (x + 1)4 .

x(1 − x2 ) 1

2.2. Demonstraţi că: ≤ , pentru orice x ∈ R.
(1 + x2 )2 4
2.3. Să se arate că pentru orice x ∈ R şi pentru orice n ∈ N are loc inegali-
tatea:
x2n − 2nx + 2n − 1 ≥ 0.
1
2.4. Dacă x ∈ R, atunci: x2n ± x2n−1 ± x2n−2 ± . . . ± x + 1 > .
2
2.5. Fie a ∈ R, |a| ≤ 4. Dacă x, y ∈ R, atunci: x4 + y 4 + axy + 2 ≥ 0.
2.6. Dacă x, y ∈ R, atunci: (1 + x2 + 2x4 )(1 − y 2 + 2y 4 ) ≥ 7x2 y 2 .
2.7. Să se arate că pentru orice x, y, z ∈ R avem:

∑ (∑ )
x6 + 3x2 y 2 z 2 ≥ 2 x3 y 3 .
(∑ )2 (∑ )3
2.8. Dacă x, y, z ∈ R, atunci: x3 − 3xyz ≤ x2 .
37
2.9. Să se demonstreze că pentru orice x, y, z ∈ R are loc inegalitatea:
xy(y − z)(z − x) + yz(z − x)(x − y) + xz(x − y)(y − z) ≤ 0.
2.10. Să se arate că pentru orice x, y, z ∈ R∗ avem:

∑ ( x2 y2
)2 ∑ (
x y 2
)
+ 2 ≥ + .
y2 x y x
2.11. Să se demonstreze că pentru orice x, y, z ∈ R are loc inegalitatea:
x(x + y)3 + y(y + z)3 + z(z + x)3 ≥ 0.

√ √ √
(a + c)2 + b2 + (a − c)2 + b2 ≥ 2 a2 + b2 , unde a, b, c ∈ R.
2.13. Să se arate că dacă a, b, c, d ∈ R sunt numere distincte, atunci:
(a − b)(b − c)(c − d)(d − a) + (a − c)2 (b − d)2 > 0.
2.14. Să se arate că pentru orice x1 , x2 , . . . , xn ∈ R (unde n ∈ N, n ≥ 2) are

loc inegalitatea:
∑
n ∑
n
2 ∑ n
x2k + xk + xi xj + ≥ 0.
n−1 8
k=1 k=1 1≤i<j≤n
2.15. Fie x1 , x2 , . . . , xn ∈ R. Să se arate că:

∑
n ∑
n
n
x2k − xk xk+1 ≥ max{(x1 −x2 )2 , (x2 −x3 )2 , . . . , (xn −x1 )2 },
2(n − 1)
k=1 k=1
unde xn+1 = x1 , iar n ∈ N∗ − {1}.
2.16. Dacă xk , yk ∈ R, k = 1, n, atunci:

( n )( n ) ( n )( n ) ( n )
∑ ∑ ∑ ∑ ∑
4 x2k yk2 + 4 xk yk xk + 4n x2k
k=1 k=1 k=1 k=1 k=1
( )2 ( n )2 ( n )( n )
∑
n ∑ ∑ ∑
>4 xk yk + xk +4 x2k yk .
k=1 k=1 k=1 k=1
38
( )( )
2a 2b
2.17. Dacă a, b > 0, atunci: +1 + 1 ≥ 9. În ce caz avem egalitate?
b a
2.18. Arătaţi că pentru orice a, b > 0 cu a + b = 1, avem:
( )2 ( )2
1 1 25
a+ + b+ ≥ .
a b 2
2.19. Fie a, b, x, y > 0. Să se demonstreze inegalitatea:

( )2 ( y )2
x
a +b + a + b ≥ 2(a + b)2 .
y x
2.20. Fie x, y ≥ 0. Arătaţi că:

√ √ √ √
3(x − 3
xy + y) ≥ 4 xy − 1 şi 3(x − 3 xy + 1) ≥ 4 x − y.

√ a−b
2.21. Dacă a, b > 0 şi n ∈ N, atunci: abn−1 ≤ b +
n
. În ce caz avem
n
egalitate?
2.22. Fie a, b, c > 0 şi a = min(a, b, c). Să se arate că:

( )3
b+c
a + b + c − 3abc ≥ 2
3 3 3
−a .
2
2.23. Dacă a, b, x, y, z > 0, atunci:
x y z 3
+ + ≥ .
ay + bz az + bx ax + by a+b
2.24. Să se arate că pentru orice x, y, z > 0 are loc inegalitatea:
x y z 3
+ + ≥ .
x + 2y + 2z 2x + y + 2z 2x + 2y + z 5
2.25. Dacă x, y, z > 0 şi a ≥ 1, atunci:
x y z 3
+ + ≤ .
ax + y + z x + ay + z x + y + az a+2
39
∑ x 9
≥ .
(y + z)(y + z − x) 2(x + y + z)
2.27. Dacă x, y, z ≥ 0, atunci există inegalitatea:

x y z
+ + ≤ 1.
xy + x + 1 yz + y + 1 zx + z + 1

x2 y2 z2 3
2 2
+ 2 2
+ 2 2
≥ .
y(x + xy + y ) z(y + yz + z ) x(z + zx + x ) x+y+z
2.29. Demonstraţi că pentru x, y, z ≥ 0 avem:

∑
(x − y)2 (x + y − z) ≥ 0.
2.30. Demonstraţi că pentru a, b, c ≥ 0 are loc inegalitatea:
a3 + b3 + c3 + 3abc ≥ ab(a + b) + bc(b + c) + ca(c + a).
1
2.31. Dacă a, b, c ≥ 0, atunci: a3 + b3 + c3 + abc ≥ (a + b)(b + c)(c + a).
2
∑ ∑ ∑ ∑
2.32. Pentru a, b, c ≥ 0 avem: a3 ≥ a2 b şi a4 ≥ a3 b.
2.33. Arătaţi că pentru a, b, c > 0 are loc inegalitatea:

( )( )( )
4a 4b 4c
+1 +1 + 1 > 25.
b+c c+a a+b

a2 b2 c2 a+b+c
+ + ≥ .
b+c c+a a+b 2
a2 + bc b2 + ac c2 + ab
2.35. Dacă a, b, c > 0, atunci: + + ≥ a + b + c.
b+c a+c a+b
2.36. Demonstraţi, pentru a, b, c > 0, inegalitatea:
∑
∑ a3 a
2 2
≥ .
a + ab + b 3
40
1 1 1 1
+ 3 + 3 ≤ , unde a, b, c > 0.
a3 3 3 3
+ b + abc b + c + abc c + a + abc abc
2.38. Să se arate că pentru orice a, b, c > 0 avem:

∑ a3 ∑ a2 + b2 ∑
≥ ≥ a.
bc 2c
2.39. Fie a, b, c > 0. Să se demonstreze inegalitatea:

1 1 1
(−a + b + c)3 + (a − b + c)3 + (a + b − c)3 ≥ a2 + b2 + c2 .
a b c

a3 b3 c3 3(ab + bc + ca)
+ 2 + 2 ≥ .
− bc + c
b2 2 c − ca + a 2 a − ab + b2 a+b+c

a − b b − c c − a

2.41. Dacă a, b, c > 0, atunci: + + < 1.
a + b b + c c + a
√ √ √
x y z
+ + > 2.
y+z z+x x+y
x y
√ +√
(x2 + y 2 )(x2 + z2) (y 2 + z 2 )(y 2 + x2 )
z 1 x2 + y 2 + z 2
+√ ≤ · .
(z 2 + x2 )(z 2 + y 2 ) 2 xyz

√ √
x y z 3
+ + 3 > , unde x, y, z > 0.
y z x 2

( ) ( √ )
1 1 1 3 (a + b)(b + c)(c + a)
(a + b + c) + + ≥3 1+ ≥ 9.
a b c abc
41
2.46. Să se arate că:
√ √ √ √
xy + yz + zx ≥ 2 4 xyz(x + y + z), pentru orice x, y, z ≥ 0.
Când are loc egalitatea?
2.47. Fie x, y, z > 0 şi n ∈ N∗ . Să se arate că:
xn+1 (y + z) + y n+1 (z + x) + z n+1 (x + y) ≥ 2xyz(xn−1 + y n−1 + z n−1 ).
2.48. Să se arate că dacă a, b, c, d > 0, atunci:

a b c d
+ + + ≥ 1.
3b + c 3c + d 3d + a 3a + b
2.49. Demonstraţi că pentru orice a, b, c, d > 0 are loc inegalitatea:

a b c d
+ + + ≥ 2.
b+c c+d d+a a+b
2.50. Dacă x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ≥ 0, atunci:
(x1 + x2 + x3 + x4 + x5 )2 ≥ 4(x1 x2 + x2 x3 + x3 x4 + x4 x5 + x5 x1 ).
2.51. Arătaţi că dacă a, b, c, d, e > 0, atunci:

( a )4 ( b )4 ( c )4 ( d )4 ( e )4 b c d e a
+ + + + ≥ + + + + .
b c d e a a b c d e
2.52. Dacă a, b, c, d, e, f > 0, atunci:

a b c d e f
+ + + + + ≥ 3.
b+c c+d d+e e+f f +a a+b
2.53. Demonstraţi că pentru a1 , a2 , . . . , an > 0 are loc inegalitatea:

∑
n
ak − ak+2
≥ 0, unde an+1 = a1 , an+2 = a2 .
ak+1 + ak+2
k=1
2.54. Dacă a1 , a2 , . . . , an > 0, atunci:

a1 a2 an n
+ + ... + > .
a2 + a3 a3 + a4 a1 + a2 4
42
2.55. Dacă a1 , a2 , . . . , an > 0 atunci:
(a1 + a2 + . . . + an )2 a1 a2 an
2 2 2
≤ + + ... + .
2(a1 + a2 + . . . + an ) a2 + a3 a3 + a4 a1 + a2
2.56. Să se demonstreze inegalitatea:

x31 x32 x3n
+ + . . . +
x21 + x1 x2 + x22 x22 + x2 x3 + x23 x2n + xn x1 + x21
1
≥ (x1 + x2 + . . . + xn ), unde x1 , x2 , . . . , xn > 0.
3
2.57. Dacă a1 , a2 , . . . , an > 0, atunci:
√
(1 + a1 )(1 + a2 ) . . . (1 + an ) ≥ (1 + n
a1 a2 . . . an )n .
2.58. Fie a1 , a2 , . . . , an > 0 şi k > p ≥ 0 două numere naturale. Demonstraţi

inegalitatea:
( )
ak1 + ak2 + . . . + akn a1 + a2 + . . . + an k−p
≥ .
ap1 + ap2 + . . . + apn n
2.59. Dacă a1 , a2 , . . . , an > 0, atunci:

√ √
a1 + a2 + . . . + an √ ( ai − aj )2
− a1 a2 . . . an ≥ max
n
.
n 1≤i<j≤n n
2.60. Fie a1 , a2 , . . . , an > 0 şi an+1 = a1 . Demonstraţi inegalitatea:

∑
n
a2k 1∑
n
≥ ak .
ak + ak+1 2
k=1 k=1

∑
n ∑
n ∑
n
(ak + bk )2 a2k b2k
k=1 k=1 k=1
≤ + ,
∑
n ∑
n ∑
n
pk (ak + bk ) pk ak pk bk
k=1 k=1 k=1
∑
n ∑
n
unde pk , ak , bk ∈ R iar pk ak > 0 şi pk bk > 0.
k=1 k=1
43
2.62. Fie a, b > 0 cu a2 + b2 = 1. Să se demonstreze că:
1 √
a+b+ ≥ 2 + 2.
ab
2.63. Demonstraţi că dacă x, y > 0 şi x3 + y 3 = x − y, atunci x2 + y 2 < 1.
2.64. Dacă x, y, z > 0 şi x + y + z = 1, atunci:

( )( )( )
1 1 1
1+ 1+ 1+ ≥ 64.
x y z
2.65. Dacă x, y, z ∈ (0, 1) şi x + y + z = 1, atunci:

1 1 1
+ + ≥ 3(x2 + y 2 + z 2 ) + 8.
x y z
2.66. Fie a, b, c ∈ (0, 1) şi a + b + c = 2. Să se arate că
4(a2 + b2 + c2 ) ≥ 8 − 9abc.
2.67. Dacă a, b, c ∈ R şi a + b + c = 1, atunci
10|a3 + b3 + c3 − 1| ≤ 9|a5 + b5 + c5 − 1|.
2.68. Dacă a, b, c > 0 şi a2 + b2 + c2 = 1, atunci:

a5 + b5 b5 + c5 c5 + a5
+ + ≥ 3(ab + bc + ca) − 2.
ab(a + b) bc(b + c) ca(c + a)
∑ 1
2.69. Dacă a, b, c ∈ R şi = 2, atunci:
1 + a2
5
abc(a + b + c − abc) ≤ .
8
2.70. Fie a, b, c, d ∈ R astfel ı̂ncât a + c = 1 şi b + d = 1.
Să se arate că: a2 b + c2 d ≥ bd şi ab2 + cd2 ≥ ac.
2.71. Fie a, b, c, d, e ∈ R astfel ı̂ncât
a + b + c + d + e = 8 şi a2 + b62 + c2 + d2 + e2 = 16.
Să se găsească valoarea maximă a lui e.
44
2.72. Dacă x, y, z > 0 şi xyz = 1, atunci:
x y z
+ + ≥ x + y + z.
y z x

x y z 3
+ + ≥ .
xy + 1 yz + 1 zx + 1 2
2.74. Dacă x1 , x2 , . . . , xn > 0 şi x1 · x2 · . . . · xn = 1, atunci:

 n−1 ( n )n−2
( )n−1 ∑ ∑ 1
2  1  ≥n ,
n−1 xi xj xk
1≤i<j≤n k=1
pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2.75. Dacă 0 < a < b şi x1 , x2 , x3 ∈ [a, b], atunci:

( )
1 1 1 (2a + b)(2b + a)
9 ≤ (x1 + x2 + x3 ) + + ≤ .
x1 x2 x3 ab
2.76. Fie x, y, z ∈ [0, 1]. Demonstraţi că: x + y + z − xy − yz − zx ≤ 1.
2.77. Demonstraţi că pentru orice x, y, z ∈ [0, 1] avem:

∑ x ∏
+ (1 − x) ≤ 1.
y+z+1
x y z
2.78. Dacă x, y, z ∈ [0, 1], atunci: + + ≤ 2.
yz + 1 zx + 1 xy + 1
2.79. Dacă x1 , x2 , x3 ∈ [0, 1], atunci:
(x1 + x2 + x3 + 1)2 ≥ 4(x21 + x22 + x23 ).
Generalizare.
2.80. Fie x, y, z ∈ (1, 3). Să se arate că dacă xy + yz + zx = 26, atunci:
8, 75 < x + y + z < 9.
2.81. Fie x, y, z, t ∈ [1, 3]. Să se arate că:
(x + y + z + t)2 ≥ 3(x2 + y 2 + z 2 + t2 ).
45
2.82. Dacă x, y, z, t ∈ [−1, ∞) şi x + y + z + t = 2, demonstraţi că:
1
x3 + y 3 + z 3 + t3 ≥ .
2
∑
n ∏
n
2.83. Dacă 0 < xk < 1 (k = 1, n), atunci: xk − xk < n − 1.
k=1 k=1
∑
n
1 n
2.84. Dacă x1 , x2 , . . . , xn ≥ 1, atunci: ≥ √ .
1 + xk 1 + x1 x2 . . . xn
n
k=1
2.85. Demonstraţi că dacă x > y > 0, atunci:

(x − y)2 x+y √ (x − y)2
< − xy < .
8x 2 8y
2.86. Dacă a, b, c ∈ R şi a ≥ b ≥ c, atunci avem:
7
a2 + b2 + c2 − ab − bc − ca ≥ (a − b)(b − c).
3
2.87. Dacă a ≥ b ≥ c ≥ 0, atunci:
a3 b b3 c c3 a ab3 bc3 ca3
+ + ≥ + + .
a3 + b3 b3 + c3 c3 + a3 a3 + b3 b3 + c3 c3 + a3
2.88. Dacă x1 , x2 , y1 , y2 ∈ R şi x21 ≤ y1 , x22 ≤ y2 , atunci:
1
(x1 − x2 )(x2 y1 − x1 y2 ) ≤ (y1 − y2 )2 .
4
2.89. Dacă a, b, c, x, y, z, t > 0 şi x ≥ y, z ≤ t, atunci:
x y z t 4
+ + + ≥ .
ay + bz + ct az + bt + cx at + bx + cy ax + by + cz a+b+c
2.90. Dacă a ≥ b ≥ c > 0, arătaţi că:
an b(a − b) + bn c(b − c) + cn a(c − a) ≥ 0, pentru orice n ∈ N∗ .
2.91. Demonstraţi că dacă 0 < a1 ≤ a2 ≤ . . . ≤ an , atunci:

[ ]
∑
n
1 1 ∑n
≤ n(a1 + an ) − ak .
ak a1 an
k=1 k=1
2.92. Fie f : R → (0, ∞) o funcţie strict crescătoare şi a1 ≤ a2 ≤ . . . ≤ an . Să

se demonstreze inegalitatea:
f (a1 ) f (a2 ) f (an ) f (a2 ) f (a3 ) f (a1 )
+ + ... + ≥ + + ... + .
f (a2 ) f (a3 ) f (a1 ) f (a1 ) f (a2 ) f (an )
46
2.1. Să se arate că pentru orice x ∈ R avem: x8 − x5 + x2 − x + 1 > 0.
2.2. a) Fie x, y ∈ R. Să se arate că dacă sunt numere naturale de aceeaşi
paritate, atunci:
xm + y m xn + y n xm+n + y m+n
· ≤ .
2 2 2
x + y x2 + y 2 x3 + y 3 x6 + y 6
b) Dacă x, y ∈ R, atunci: · · ≤ .
2 2 2 2
( )
x4 + x3 y + x2 y 2 + xy 3 + y 4 x+y 4
2.3. Dacă x, y ∈ R, atunci: ≥ .
5 2
2.4. Dacă x, y ∈ R sunt astfel ı̂ncât x + y > 0, atunci:
x4 + y 4 x+y x5 + y 5 x+y
3 2 2 3
≥ şi 4 3 2 2 3 4
≥ .
x + x y + xy + y 4 x + x y + x y + xy + y 5
2.5. Să se arate că dacă x, y, z ∈ R, atunci:
(x + y − z)2 + (−x + y + z)2 + (x − y + z)2 ≥ xy + yz + zx.
x2 + y 2 + z 2
min{(x − y)2 , (y − z)2 , (z − x)2 } ≤ .
2
Generalizare.
2.7. Să se arate că pentru orice x, y, z ∈ R avem:

√ √
2 · (x + y)2 + (y + z)2 + (z + x)2 ≥ |x| + |y| + |z| + |x + y + z|
≥ |x + y| + |y + z| + |z + x|.
2.8. Demonstraţi că pentru orice x, y, z ∈ R are loc inegalitatea:

3
x2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx ≥ (x − y)2 .
4
2.9. Dacă a, b, c, d ∈ R, atunci: 2(a2 − ab + b2 )(c2 − cd + d2 ) ≥ a2 c2 + b2 d2 .

În ce condiţii avem egalitatea?
47
√ √
2a − a2 + 2b − b2
2.10. Să se arate că dacă a, b ∈ (0, 2), atunci: √ ≤ 1.
4(a + b) − (a + b)2
∑1( 2 1
)
1
2.11. Să se arate că pentru orice x, y, z > 0 avem: 1− − ≤ .
x y x 4
x y z 1
+ + ≥ ,
x + 2y + 3z y + 2z + 3x z + 2x + 3y 2
unde x, y, z > 0.
2.13. Să se demonstreze că dacă x, y, z > 0, atunci:

x y z 3
+ + ≥ .
x + 2y + z y + 2z + x z + 2x + y 4
2.14. Să se arate că pentru orice x, y, z > 0 avem:

xy yz zx
+ 2 + 2 ≤ 1.
x2 + xy + y 2 y + yz + z 2 z + zx + x2
2.15. Să se arate că pentru orice x, y, z > 0 avem:

x y z 9
+ + ≤ .
(x + y)(x + z) (y + z)(y + x) (z + x)(z + y) 4(x + y + z)
2.16. Dacă x, y, z ≥ 0, atunci: x8 + y 8 + z 8 ≥ x2 y 2 z 2 (xy + yz + zx).
2.17. Să se demonstreze că pentru orice x, y, z > 0 avem:

∑ 3
(x + y)2 z ≤ (x + y)(y + z)(z + x).
2
2.18. Fie a, b, c > 0. Să se demonstreze că:

( )
1 1 1
2 2
(a + b + c )2
+ + ≥ 3(a + b + c).
a b c
2.19. Să se arate că dacă a, b, c > 0, atunci:
(a + b)(b + c)(c + a) a+c b+c

≥ + .
4abc b+c a+c
48
ab bc ca a+b+c
2.20. Dacă a, b, c > 0, atunci: + + ≤ .
a+b b+c c+a 2
ab + bc + ca + a2 ab + bc + ca + b2 ab + bc + ca + c2
+ + ≤ a + b + c.
b + c + 2a a + c + 2b a + b + 2c
2.22. Dacă a, b, c > 0 arătaţi că:
9abc ab2 bc2 ca2 a2 + b2 + c2

≤ + + ≤ .
2(a + b + c) a+b b+c c+a 2

∑ a2 + b2 ∑ ∑ a+b ∑1
≥ a şi ≤ .
a+b a2 + b2 a
[ ]
1 1 1
2.24. Dacă a, b, c > 0, atunci: (1 + abc) + + ≥ 3.
a(b + 1) b(c + 1) c(a + 1)
∑ ∑ √
2.25. Demonstraţi că pentru x, y, z ≥ 0 avem: x3 ≥ x2 yz.
(x + y + z)2 √ √ √
2.26. Dacă x, y, z ≥ 0, atunci: ≥ x yz + y zx + z xy.
3
2.27. Dacă x, y, z > 0, demonstraţi că:
( ) √ √
3 x2 y 2 z2 x y z
+ 2 + 2 +1 ≥ +2 +33 ≥ 6.
2 y2 z x y z x
2.28. Fie a, b, c, d > 0. Arătaţi că:

√
√ √ 2 2
a2 + c2 + b2 + d 2 ≥ .
1 1
+
a+b c+d
√ √ √ 2
2.29. Dacă a, b, c > 0, atunci: 3
ab + 3
bc + 3
ca − 1 ≤ (a + b + c).
3
2.30. Dacă a, b, c, x, y, z ≥ 0, atunci:
√ √ √
(a + x)(b + y)(c + z) ≥ abc + 3 xyz.
3 3
Generalizare.
49
( )
1
2.31. Fie x, y, z ∈ R şi h1 , h2 , h3 ∈ 0, cu h1 + h2 + h3 = 1. Demonstraţi
2
că: ∑
h1 h2 h3 (x + y + z)2 ≥ xyh3 (1 − 2h3 ).
a b c d 4
+ + + ≥ .
b+c+d c+d+a d+a+b a+b+c 3
Generalizare.
2.33. Dacă a, b, c > 0 şi n ∈ N∗ , atunci:
a2n+1 b2n+1
+
b2n − b2n−1 c + . . . + c2n c2n − c2n−1 a + . . . + a2n
c2n+1 ab + bc + ca
+ ≥3 .
a −a
2n 2n−1 b + ... + b 2n a+b+c
2.34. Fie a1 , a2 , . . . , an > 0. Să se demonstreze inegalitatea:
(
n(n − 1) 1 1 1
+ + ... +
2 a1 a2 a1 a3 a1 an
)
1 1 1
+ + ... + + ... +
a2 a3 a2 an an−1 an
( )
1 1 1 1
≥4 + + ... + + ... + .
a1 + a2 a1 + a3 a1 + an an−1 + an
2.35. Demonstraţi că dacă a1 , a2 , . . . , an > 0 şi a1 + a2 + . . . + an = 1, atunci:
a21 a22 a2n 1
+ + ... + ≥ .
a1 + a2 a2 + a3 an + a1 2
2.36. Dacă a1 , a2 , . . . , an > 0, atunci:
(1 + a1 )2 (1 + a2 )3 . . . (1 + an )n+1 ≥ a1 a2 . . . an (n + 1)n+1 .
2.37. Dacă a1 , a2 , . . . , an > 0, atunci:

√k a a . . . a +. . .+ k a
√ √
1 2 k n−k+1 . . . an a1 a2 . . . ak +. . .+an−k+1 . . . an
≤ k
,
Cnk Cnk
pentru n ≥ k.
50
2.38. Fie (ain )n≥1 , i ∈ {1, 2, . . . , p} şiruri de numere reale strict pozitive.
Demonstraţi că:
 
∑  (∑ ( p )p )
 n 1  n ∑
  aik ≥ pp · n2 , pentru orice n ∈ N∗ .
 ∏p 
k=1  k=1 i=1
aik
i=1
2.39. Fie ak , bk , ck > 0, pentru orice k = 1, n. Să se demonstreze inegalitatea:

∑
n ∑
n ∑
n ∑
n
a2k b2k c2k (ak + bk + ck )2
k=1 k=1 k=1 k=1
+ + ≥ .
∑
n ∑
n ∑
n ∑n
ak bk ck (ak + bk + ck )
k=1 k=1 k=1 k=1
( )2 ( )2
1 1 25
2.40. Dacă a, b > 0 şi a + b = 1, atunci: a+ + b+ ≥ .
a b 2
2.41. Dacă x, y > 0 şi x5 + y 5 = x − y ≥ 0, atunci: x4 + y 4 < 1.
7
2.42. Fie x, y < 0 astfel ı̂ncât 7(x+y) = 3(x3 −y 3 ). Să se arate că: x2 +y 2 > .
3
2.43. Arătaţi că dacă a, b, c ≥ 0 şi a + b + c = 1, atunci:
ab bc ca 1
+ + ≤ .
c+1 a+1 b+1 4
xy yz zx
2.44. Găsiţi minimul expresiei E = + + , dacă
z x y
x, y, z > 0 şi x2 + y 2 + z 2 = 1.
2.45. Fie x, y, z ∈ R astfel ı̂ncât x + y + z = 3. Să se arate că:
x2 y 2 + y 2 z 2 + z 2 x2 ≥ 3xyz.
2.46. Dacă numerele reale x, y, z ı̂ndeplinesc condiţiile
x + y + z = 2 şi xy + yz + zx = 1,
[ ]
4
atunci: x, y, z ∈ 0, .
3
51
2.47. Dacă x, y, z ∈ R şi x + y + z = 5, xy + yz + zx = 3, atunci
[ ]
13
x, y, z ∈ −1, .
3
2.48. Dacă x, y, z > 0 şi x4 + y 4 + z 4 = 3, atunci:
x + y + z ≤ 3, xy + yz + zx ≤ 3 şi xyz ≤ 1.
2.49. Dacă a, b, c > 0 şi abc = 1, atunci:

( )6
a+b+c
(a + b)(b + c)(c + a) ≤ .
2
2.50. Dacă a, b, c ∈ R şi a + b + c = 2, atunci:

1
a2n + b2n + c2n > , pentru orice n ∈ N.
22n−2
2.51. Dacă a, b, c > 0 şi a + b + c = 1, atunci:
a2 + b2 b2 + c2 c2 + a2
+ + ≥ 1.
a+b b+c c+a
∑
n ∑
n
2.52. Demonstraţi că dacă ak = bk = 1 iar ak , bk > 0 (i = 1, 2, . . . , n),
k=1 k=1
∑
n
a2
atunci: k
≥ 1.
bk
k=1
x y 1
2.53. Dacă x, y, z > 0 şi xyz = 1, atunci: + + ≥ x + y + 1.
y z x
2.54. Dacă x1 , x2 , . . . , xn > 0 şi x1 x2 . . . xn = 1, atunci:
( ) ( ) ( )
x2 2 x3 2 x1 2
x1 + + x2 + + . . . + xn + ≥ 4n.
x3 x4 x2
1
2.55. Dacă x, y ∈ R şi x + y ≤ − , atunci x2 ≥ y şi y 2 ≥ x.
4
√ ( 2 )2
1 x2 + y 2 x + y x − y2
2.56. Dacă x, y ≥ , atunci: − ≤ .
2 2 2 2
52
x y a b
2.57. Dacă x, y ∈ [a, b], unde a, b > 0, atunci: 2 ≤ + ≤ + .
y x b a
2.58. Fie xk ∈ [0, 1], pentru orice k = 1, n. Demonstraţi că:
x1 + x2 + . . . + xn − (x1 x2 + x2 x3 + . . . + xn x1 )
nu depăşeşte:
[n]
a) 1, pentru n = 3; b) 2, pentru n = 4; c) , pentru n ≥ 3.
2
( )
1
2.59. Fie x, y, z ∈ , ∞ . Să se arate că cel mai mare dintre numerele
3
3x − y 2 + z 3 , 3y − z 2 + x3 , 3z − x2 + y 3
1
nu poate fi mai mare decât .
27
2.60. Fie xk , αk ∈ R astfel ı̂ncât:


 α1 = x1 + x2 . . . xn



 α1 α2 = x2 + x3 + . . . + xn
(1) ..
 .



 α1 α2 . . . αn−1 = xn−1 + xn

α1 α2 . . . αn = xn
Să se arate că sistemul de inegalităţi:
(2) 0 < αk < 1, k = 1, n este echivalent cu:
(3) x1 + x2 + . . . + xk < 1, xk > 0, k = 1, n.
4
2.61. Demonstraţi că pentru x > y ≥ 0, avem: x + ≥ 3.
(x − y)(y + 1)2
a2 c2 b2 c2
2.62. Dacă a > b > c > 0, atunci: + 2 > + 2 .
b2 a2 a2 b2
(x + y + z)(xy + yz + zx) ≥ 9xyz + (y − x)(z − x)2 ,
unde 0 < x ≤ y ≤ z.
2.64. Se consideră numerele reale x, x1 , x2 , y, y1 , y2 astfel ı̂ncât x21 + x22 ≤ x2 şi
y12 + y22 ≤ y 2 . Să se arate că:
(x1 + y1 )2 + (x2 + y2 )2 ≤ 4 max(x2 , y 2 ).
53
2.65. Dacă a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a6 ∈ R şi a1 < a2 < a3 < a4 < a5 < a6 , atunci:
(a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6 )2 > 12(a1 a6 + a2 a5 + a3 a4 ).
2.66. Fie a ≤ b ≤ c. Dacă f continuă pe [a, c] şi f ′ crescătoare pe (a, c), atunci:
(a − b)f (c) + (b − c)f (a) + (c − a)f (b) ≤ 0.
2.67. Demonstraţi că dacă a1 < a2 < . . . < an şi 1 ≤ k < n (k, n ∈ N), atunci:
a1 + a2 + . . . + ak a1 + a2 + . . . + an ak+1 + ak+2 + . . . + an
< < .
k n n−k
2.68. Se dau două şiruri de numere reale astfel ı̂ncât:
a1 > a2 > a3 > . . . > an şi b1 > b2 > b3 > . . . > bn .
Să se arate că: a1 b1 + a2 b2 + . . . + an bn > a1 bn + a2 bn−1 + . . . + an b1 .
∑
k ∑
k
2.69. Dacă a1 ≥ a2 ≥ . . . ≥ an ≥ 0, b1 , b2 , . . . , bn ∈ R şi ai ≤ bi , pentru
i=1 i=1
orice k = 1, n, atunci:
∑
n ∑
n
a2i ≤ b2i .
i=1 i=1
2.70. Dacă 0 < x1 < x2 < . . . < xn ≤ 1, atunci:

x1 + x2 + . . . + xn 1 1 1
x1 + x2 + . . . + xn ≥ + + ... + .
+ x1 x2 . . . xn 1 + x1 1 + x2 1 + xn
n
2.71. Dacă x1 , x2 , . . . , xn ∈ R şi x1 ≥ x2 ≥ . . . ≥ xn > 0, atunci:

(x3 + x4 + . . . + xn )(x1 − x2 ) (x1 + x4 + . . . + xn )(x2 − x3 )
+ + ...+
x1 + x2 x2 + x3
(x1 +x2 + . . . +xn−2 )(xn−1 −xn ) (x2 +x3 + . . . + xn−1 )(xn −x1 )
+ + ≥ 0.
xn−1 +xn xn + x1
1 √
2.72. Dacă a, b, c > 0 astfel ı̂ncât a2 +b2 +c2 = 1, atunci a+b+c+ ≥ 4 3.
abc
1 √
2.73. Dacă a, b, c > 0 astfel ı̂ncât a3 +b3 +c3 = 1, atunci a+b+c+ ≥ 3+ 9.
3
abc
54
2.74. Dacă k, n ∈ N∗ , a1 , . . . , an > 0 astfel ı̂ncât ak1 + ak2 + . . . + akn = 1, atunci
1 √
k √
a1 + a2 + . . . + an + ≥ nk−1 + k n.
a1 a2 . . . an
√
2.75. Dacă a, b > 0 astfel ı̂ncât a2 + b2 ≤ 2, atunci
√
1 2 √ 2 √
a+b+ ≥√ + 2(a2 + b2 ) ≥ 2 2
+ 2(a2 + b2 ).
ab 2
ab(a + b ) 2 a +b
2 a+b √
2.76. Dacă a, b > 0, atunci + ≥ 2 ab.
1 1 2
+
a b
2.77. Dacă a, b, c ∈ (0, 1) astfel ı̂ncât a2 + b2 + c2 = 1 să se arate că
√
12 4 abc(1 − a)(1 − b)(1 − c) ≤ 4 + (a + b + c − 1)2 .
2.78. Dacă x, y, z, w ∈ R astfel ı̂ncât xy = 4, z 2 + w2 = 4, atunci

(x − z)2 + (y − w)2 ≥ 1, 6.
2.79. Dacă xi ∈ R astfel ı̂ncât 0 ≤ xi ≤ 1, pentru orice i = 1, n, arătaţi că

 1
( ) 
 dacă n este par
1∑ 2
n
1∑
n 2  4
xi − xi ≤
n n 

1 1
i=1 i=1  − 2 dacă n este impar
4 4n
2.80. Pentru x, y, z > 0, fir

yz zx xy
A= 2
+ 2
+ şi
(y + z) (z + x) (x + y)2
yz zx xy
B= + + .
(y + x)(z + x) (z + y)(x + y) (x + z)(y + z)
a) Arătaţi că A + 3B ≥ 3. În ce caz avem egalitate?

b) Arătaţi că 4A + 8B ≥ 9. În ce caz avem egalitate?
2.81. Dacă x, y, z > 0, arătaţi că:
x+y+z xy + yz + zx
√ ≥√ √ √ .
3 3 y + yz + z + z 2 + zx + x2 + x2 + xy + y 2
2 2
55
2.82. Dacă a, b, c > 0, arătaţi că:
( ) √ 2 √ √
√ 1 1 1 b + bc + c2 c2 + ca + a2 a2 + ab + b2
3 + + ≤ + + .
a b c bc ca ab
Când avem egalitate?
2.83. Dacă a, b, c > 0, arătaţi că:
3 a b c a+b b+c c+a 9
i) ≤ + + ≤ + + − ;
2 b+c c+a a+b c a b 2
a b c 5√
ii) √ +√ +√ ≤ a + b + c.
a+b b+c c+a 4
2.3 Soluţii
2.1. a) Inegalitatea se mai scrie sub următoarele forme echivalente:
4x4 + 4x3 + 4x2 + 4x + 4 > 0 ⇔
4x4 + 4x3 + x2 + 2x2 + x2 + 4x + 4 > 0 ⇔
x2 (2x + 1)2 + 2x2 + (x + 2)2 > 0.
Semnul egal nu poate avea loc căci ar trebui simultan ca x = 0 şi x = −2.
b) Inegalitatea (x − 1)4 ≤ x4 + x3 + x2 + x + 1 este echivalentă cu
următoarele:
x4 − 4x3 + 6x2 − 4x + 1 ≤ x4 + x3 + x2 + x + 1 ⇔ 0 ≤ 5x(x2 − x + 1),
ceea ce are loc deoarece
( )2
1 3
x −x+1=
2
x− + > 0.
2 4
Inegalitate x4 + x3 + x2 + x + 1 ≤ (x + 1)4 = x4 + 4x3 + 6x2 − 4x + 1 se
reduce la 0 ≤ x(3x2 + 5x + 3), ceea ce rezultă din x ≥ 0.
2.2. Inegalitatea este echivalentă cu următoarea:
4|x| · |1 − x2 | ≤ (1 + x2 )2 .
Fie |x| = a ≥ 0. Avem de demonstrat că: 4a(1 − a2 ) ≤ (1 + a2 )2 , dacă
a ≤ 1 şi 4a(a2 − 1) ≤ (1 + a2 )2 , dacă a ≥ 1. Dacă a = 0, inegalitatea este
evidentă. Dacă 0 < a ≤ 1, inegalitatea de demonstrat se scrie succesiv:
a4 + 2a2 + 1 ≥ 4a − 4a3 ⇔ a4 + 4a3 + 2a2 − 4a + 1 ≥ 0 ⇔
56
( ) ( ) ( )
1 1 1 2 1
a + 2 +2+4 a−
2
≥0 ⇔ a− +4 a− +4≥0 ⇔
a a a a
( )2
1
a − + 2 ≥ 0.
a
√ √ √
Semnul egal are loc ⇔ a = 2 − 1 ⇔ |x| = 2 − 1 ⇔ x = ±( 2 − 1).
Dacă a > 1, inegalitatea se reduce (analog inegalităţii de mai sus) la
( )2
1
a− −2 ≥ 0.
a
√ √
Egalitatea se obţine pentru a = 2 + 1 ⇔ x = ±( 2 + 1).
2.3. Inegalitatea este echivalentă cu următoarele:
(x2 )n −1−2n(x−1) ≥ 0 ⇔ (x2 −1)(x2n−2 +x2n−4 +x2 +1)−2n(x−1) ≥ 0
sau
(x−1)[(x2n−1 +x2n−3 +. . .+x3 +x)+(x2n−2 +x2n−4 +. . .+x2 +1)−2n] ≥ 0
⇔ (x − 1)(x2n−1 + x2n−2 + x2n−3 + . . . + x3 + x2 + x + 1 − 2n) ≥ 0 ⇔
(x−1)[(x2n−1 −1)+(x2n−2 −1)+. . .+(x3 −1)+(x2 −1)+(x−1)] ≥ 0 ⇔
(x−1)2 [(x2n−2 +x2n−3 +. . .+x+1)+(x2n−3 +x2n−4 +. . .+x+1)+. . . +
+(x2 + x + 1) + (x + 1) + 1] ≥ 0.
Dacă x ≥ 0 inegalitatea de mai sus este evidentă. Dacă x < 0, inegali-
tatea din enunţ rezultă din faptul că x2n , −2nx şi 2n − 1 sunt numere
pozitive.
2.4. Înmulţind inegalitatea dată cu 2 şi grupând convenabil, avem:
x2n + (x2n ± 2x2n−1 + x2n−2 ) + (x2n−2 ± 2x2n−3 + x2n−4 ) + . . . +
+(x2 ± 2x + 1) + 1 > 1 ⇔
x2n + x2n−2 (x ± 1)2 + x2n−4 (x ± 1)2 + . . . + (x ± 1)2 > 0,

inegalitate adevărată deoarece membrul stâng este o sumă de pătrate
perfecte.
57
2.5. Expresia din membrul stâng al inegalităţii se mai scrie:
( )
a2 a2
x4 + y 4 + axy + 2 = (x4 − 2x2 y 2 + y 4 ) + 2x2 y 2 + axy + +2−
8 8
( ( )
a )2 a2
= (x − y ) + 2 xy +
2 2 2
+ 2− .
4 8
Inegalitatea rezultă deoarece fiecare termen este nenegativ.
2.6. Dacă xy = 0 inegalitatea are loc căci
( )2
1 3
1 − y + 2y = y +
2 4 4
−y 2
+ > 0.
2 4
Fie xy ̸= 0. Împărţind cu x2 y 2 inegalitatea de demonstrat devine:

( )( )
1 1
2
+ 2x + 1 + 2y − 1 ≥ 7.
2
x2 y2
Dar inegalitatea mediilor implică
√
1 1 √
+ 2x2 ≥ 2 · 2x2
= 2 2
x2 x2
1 1 1
(semnul egal are loc ⇔ 2
= 2x2 ⇔ x2 = √ ⇔ x = ± √
4
).
x 2 2
Rezultă că:
( )( )
1 1 √ √
+ 2x2
+ 1 + 2y 2
− 1 ≥ (2 2 + 1)(2 2 − 1) = 7.
x2 y2
∑ ∑
2.7. Deoarece x3 y 3 ≤ |x|3 · |y|3 putem considera că x, y, z ≥ 0. Vom
folosi următoarea formă particulară a inegalităţii lui Abel:
Dacă a1 ≥ a2 ≥ a3 ≥ 0 şi b1 ≥ 0, b1 + b2 ≥ 0, b1 + b2 + b3 ≥ 0, atunci
a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ≥ 0 (demonstraţia inegalităţii rezultă din identitatea
a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 = a3 (b1 + b2 + b3 ) + (a2 − a3 )(b1 + b2 ) + (a1 − a2 )b1 ≥ 0).
Din cauza simetriei putem presupune că x ≥ y ≥ z ≥ 0. Inegalitatea de
demonstrat se scrie:
∑
x2 [x4 − (y 3 + z 3 )x + y 2 z 2 ] ≥ 0.
Luând
a1 = x2 , a2 = y 2 , a3 = z 2 , b1 = x4 − (y 3 + z 3 )x + y 2 z 2 ,
58
b2 = y 4 − (x3 + z 3 )y + x2 z 2 , b3 = z 4 − (x3 + y 3 )z + x2 y 2 ,
rămâne de arătat că b1 ≥ 0, b1 + b2 ≥ 0 şi b1 + b2 + b3 ≥ 0. Avem:
b1 = x4 −(y 3 +z 3 )x+y 2 z 2 ≥ x4 −xy 3 −xz 3 +yz 3 = x(x3 −y 3 )−z 3 (x−y)
= (x − y)(x3 + x3 y + xy 2 − z 3 ) ≥ 0;
b1 + b2 = x4 + y 4 − z 3 (x + y) − xy(x2 + y 2 ) + z 2 (x2 + y 2 )
= x3 (x − y) − y 3 (x − y) + z 2 (x2 − xz + y 2 − yz)
= (x − y)2 (x2 + xy + y 2 ) + z 2 [x(x − z) + y(y − z)] ≥ 0
şi ∑ ∑ ∑
b1 + b 2 + b3 = x4 − x3 (y + z) + x2 y 2 .
∑
Din x2 (2x − y − z)2 ≥ 0 deducem
∑ (∑ )
∑ ∑ x2 y 2 + xyz x
x4 − x3 (y + z) + ≥ 0.
2
∑ (∑ )
x2 y 2 xyz x
Cum ≥ rezultă prin adunare că:
2 2
∑ ∑ ∑
x4 − x3 (y + z) + x2 y 2 ≥ 0,
deci b1 + b2 + b3 ≥ 0 şi deci a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ≥ 0.

Observaţie. O a doua demonstraţie a problemei rezultă din inegalitatea
lui Popovici de la problema 9.52.
∑ ∑ ∑
2.8. Notăm x2 = p, xy = q, x3 − 3xyz = m. Cum p − q ≥ 0,
rezultă: (∑ )2 (∑ ∑ )2
m2 = x x2 − xy
(∑ ∑ ) (∑ ∑ )2
= x2 + 2 xy x2 − xy = (p + 2q)(p − q)2 ,
şi deci:
p3 − m2 = p3 − (p + 2q)(p − q)2 = p3 − (p3 − 3pq 2 + 2q 3 ) = 3pq 2 − 2q 3
= q 2 (3p − 2q) = q 2 [2(p − q) + p] ≥ 0

căci p − q ≥ 0 şi p ≥ 0.
59
2.9. Avem succesiv:
xy(y − z)(z − x) + z(x − y)[x(y − z) + y(z − x)]
= xy(y − z)(z − x) + z(x − y)(xy − xz + yz − xy)

= xy(y − z)(z − x) − z 2 (x − y)2 = −z 2 (x − y)2 + xy(yz − z 2 − xy + xz)
= −z 2 (x − y)2 − x2 y 2 + xyz(x + y) − xyz 2
1
= − [(4z 2 (x − y)2 + 4xyz 2 + 4x2 y 2 − 4xyz(x + y)]
4
1
= − [4z 2 (x − y)2 + z 2 (x + y)2 − z 2 (x − y)2 + 4x2 y 2 − 4xyz(x + y)]
4
1
= − [3z 2 (x − y)2 + z 2 (x + y)2 − 4xyz(x + y) + 4x2 y 2 ]
4
1
= − [3z 2 (x − y)2 + (z(x + y) − 2xy)2 ] ≤ 0.
4
x y y z z x x2 y 2
2.10. Fie + = a, + = b, + = c. Rezultă 2 + 2 = a2 − 2, etc. şi
y x z y x z y x
inegalitatea de demonstrat devine:
∑ ∑ ∑ ∑ ∑
(a2 − 2)2 ≥ a2 ⇔ a4 − 4 a2 + 12 ≥ a2 ⇔
∑ ∑
(a4 − 5a2 + 4) ≥ 0 ⇔ (a2 − 1)(a2 − 4) ≥ 0.
x2 + y 2 |x|2 + |y|2
Dar |a| = = ≥ 2, deci a2 ≥ 4 şi prin urmare
|xy| |xy|
(a2 − 1)(a2 − 4) ≥ 0.
2.11. Deoarece dacă notăm E(x, y, z) = x(x + y)3 + y(y + z)3 + z(z + x)3 ,
atunci E(x, y, z) = E(−x, −y, −z), pentru orice x, y, z ∈ R, rămân de
studiat următoarele cazuri:
i) x, y, z pozitive;
ii) x ≤ 0 şi y, z ≥ 0, adică două numere pozitive şi al treilea nega-
tiv; evident alegerea făcută nu influenţează generalitatea demonstraţiei.
Cazul i) este evident. Rămâne de studiat cazul ii). Înlocuind pe x cu −x
obţinem
E = x(x − y)3 + y(y + z)3 + z(z − x)3 , unde x, y, z ≥ 0.
60
Dacă x ≥ y ⇒ −y ≥ −z, deci
E ≥ x(x − z)3 + y(y + z)3 + z(z − x)3 = (x − z)3 (x − z) + y(y + z)3
= (x − z)4 + y(y + z)3 ≥ 0, evident.

Dacă z ≥ x, avem:
E = [y(x − y)3 + y(y + z)3 ] + x(x − y)3 − y(x − y)3 + z(z − x)3
= y[(x − y)3 + (y + z)3 ] + (x − y)4 + z(z − x)3

= y(x−y+y+z)[(x−y)2 −(x−y)(y+z)+(y+z)2 ]+(x−y)4 +z(z−x)3 ≥ 0,
deoarece a2 − ab + b2 ≥ 0, pentru orice a, b ∈ R şi am luat a = x − y,
b = y + z. Dacă z ≤ x ≤ y, atunci
E = x(x − y)3 + y(y + z)3 + z(z − x)3
şi deoarece −x ≥ −y şi −z ≥ −y rezultă că
x(x − y)3 = −x(y − x)3 ≥ −y(y − x)3 = y(x − y)3
iar
z(z − x)3 = −z(x − z)3 ≥ −y(x − z)3 = y(z − x)3 ,
deci
E ≥ y(x − y)3 + y(y + z)3 + y(z − x)3
= y[x3 − 3x2 y + 3xy 2 − y 3 + y 3 + 3y 2 z + 3yz 2 + z 3 + z 3 − 3z 2 x + 3zx2 − x3 ]
= y[3xy(y − x) + 2z 3 + 3yz(y + z) + 3zx(x − z)] ≥ 0
deoarece y ≥ x, x ≥ z. În fine, dacă z ≤ y ≤ x, notând y = z + a,
x = z + a + b, unde a, b ≥ 0, avem:
E = (z + a + b)b3 + (z + a)(2z + a)3 − z(a + b)3
= 8z 4 + 20az 3 + [18a2 z 2 − 3a(ab + b2 − 2a2 )z + a4 + ab3 + b4 ] ≥ 0

căci discriminantul trinomului de gradul doi ı̂n z, din paranteza dreaptă,
este negativ.
2.12. Folosind inegalitatea lui Minkowski, avem:
√ √ √
(a + c)2 + b2 + (a − c)2 + b2 ≥ (a + c + a − c)2 + (b + b)2
√ √
= 4(a2 + b2 ) = 2 a2 + b2 .
Semnul egal are loc dacă şi numai dacă c = 0.
61
2.13. Fie x = a − b, y = b − c, z = c − d, t = d − a; deci x + y + z + t = 0 şi
x, y, z, t ∈ R∗ . Inegalitatea de demonstrat devine:
xyzt + (x + y)2 (x + t)2 > 0 ⇔ xyzt + [x2 + x(y + t) + yt]2 > 0.
Înlocuind y + t = −(x + z) ı̂n ultima inegalitate avem:
xyzt + (yt − xz)2 > 0 ⇔ y 2 t2 + x2 z 2 > xyzt.
Dacă xyzt < 0, inegalitatea este evidentă. Dacă xyzt > 0, atunci din
(yt − xz)2 > 0 rezultă y 2 t2 + x2 z 2 > 2xyzt > xyzt.
( n )2
∑ ∑ ∑
n
2.14. Deoarece 2 xi xj = xk − x2k , inegalitatea devine:
1≤i<j≤n k=1 k=1
n−2∑ 2 ∑
n n
s2 n
xk + s + + ≥ 0, unde s = xk .
n−1 n−1 8
k=1 k=1
∑
n
1 2
Deoarece x2k ≥ s este suficient să arătăm că:
n
k=1
n−2 2 s2 n 2 n
(n−1) s +s+ + ≥ 0 ⇔ s2 +s+ ≥ 0 ⇔ (4s+n)2 ≥ 0,
n n−1 8 n 8
ceea ce este evident. Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă
1
x1 = x2 = . . . = xn = − .
4
2.15. Fără a restrânge generalitatea problemei vom presupune că:
(x1 − x2 )2 = max{(x1 − x2 )2 , (x2 − x3 )2 , . . . , (xn − x1 )2 }.
Avem de arătat că:

∑
n ∑
n
n
2 x2k − 2 xk xk+1 ≥ (x1 − x2 )2 ⇔
n−1
k=1 k=1
∑
n ∑
n
n
(x2k + x2k+1 ) − 2 xk xk+1 ≥ (x1 − x2 )2 ⇔
n−1
k=1 k=1
∑
n
(n − 1) (xk − xk+1 )2 ≥ n(x1 − x2 )2 ⇔
k=1
62
∑
n
(n − 1) (xk − xk+1 )2 ≥ (x1 − x2 )2 .
k=2
Dar ţinând cont de inegalitatea Cauchy-Buniakovski, avem:
k(b21 + b22 + . . . + b2k ) ≥ (b1 + b2 + . . . + bk )2
şi luând bi = xi+1 − xi+2 , i = 1, k iar k = n − 1, rezultă:

∑
n
(n − 1) (xk − xk+1 )2 ≥ (x2 − x1 )2 .
k=2
2.16. Deoarece x2 − x + 1 > 0, pentru orice x ∈ R, luând x = λak + bk (cu

ak , bk ∈ R şi k = 1, n, λ ∈ R), rezultă:
∑
n
[(λak + bk )2 − (λak + bk ) + 1] > 0,
k=1
pentru orice λ ∈ R ⇔
( n )
∑ ∑n ∑n ∑n
λ2 a2k +λ (2ak bk −ak )+ b2k − bk +n > 0, pentru orice λ ∈ R.
k=1 k=1 k=1 k=1
Deoarece trinomul de gradul doi ı̂n λ este pozitiv pentru orice λ ∈ R,

rezultă că ∆ < 0, deci:
[ n ]2 ( n )( n )
∑ ∑ ∑ ∑n
(2ak bk − ak ) − 4 2
ak bk −
2
bk + n < 0 ⇔
k=1 k=1 k=1 k=1
( )2 ( )( n )
∑
n ∑
n ∑
n ∑
2 ak bk − ak <4 a2k b2k
k=1 k=1 k=1 k=1
( )( n )
∑
n ∑ ∑
n
−4 a2k bk + 4n a2k ⇔
k=1 k=1 k=1
( )2 ( n )( n ) ( )2
∑
n ∑ ∑ ∑
n
4 ak bk −4 ak bk ak + ak
k=1 k=1 k=1 k=1
( )( n ) ( )( n )
∑
n ∑ ∑
n ∑ ∑
n
<4 a2k b2k −4 a2k bk + 4n a2k ⇔
k=1 k=1 k=1 k=1 k=1
63
( n )2 ( )( n ) ( n )2
∑ ∑
n ∑ ∑
4 ak bk +4 a2k bk + ak
k=1 k=1 k=1 k=1
( )( n ) ( )( n )
∑
n ∑ ∑
n ∑ ∑
n
<4 a2k b2k +4 ak bk ak + 4n a2k ,
k=1 k=1 k=1 k=1 k=1
adică enunţul.
2.17. Înmulţind cu ab ambii membri, avem succesiv:
(2a + b)(2b + a) ≥ 9ab ⇔ 2a2 + 2b2 + 5ab − 9ab ≥ 0.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b. Altă soluţie se obţine prin
inegalitatea mediilor:
2a + b a+a+b √
3 2b + a √
3
= ≥ a2 b; ≥ b2 a,
3 3 3
deci
2a + b 2b + a √ 3
· ≥ a3 b3 = ab.
3 3
( )
x2 + y 2 x+y 2
2.18. În inegalitatea evidentă: ≥ , punând
2 2
1 1
x=a+ , y =b+ ,
a b
obţinem:
( ) ( )
1 2 1 2
a+ + b+ ( ) ( )
a b 1 1 1 2 1 1 1 2
≥ a+ +b+ = 1+ +
2 4 a b 4 a b
( ) ( )
1 a+b 2 1 1 2
= 1+ = 1+ .
4 ab 4 ab
( )
a+b 2 1 1 1
Însă ab ≤ = , deci ≥4 ⇔ 1+ ≥ 5. Rezultă că:
2 4 ab ab
( ) ( ) ( )
1 2 1 2 1 1 2 1 2 25
a+ + b+ ≥ 1+ ≥ ·5 = .
a b 2 ab 2 2
1
Egalitatea are loc pentru a = b = .
2
64
2.19. Inegalitatea din enunţ se scrie succesiv:
a2 x2 2abx a2 y 2 2aby
+ + b 2
+ + + b2 ≥ 2a2 + 2b2 + 4ab ⇔
y2 y x2 x
( 2 ) ( )
2 x y2 x y
a + 2 + 2ab + ≥ 2a2 + 2 · 2ab,
y2 x y x
x2 y 2 x y
şi rezultă din 2
+ 2 ≥ 2, + ≥ 2. Egalitatea are loc dacă şi numai
y x y x
dacă x = y.
2.20. I-a soluţie. Ţinând cont de inegalitatea mediilor rămâne de demonstrat

că:
√ √ √ √ √
3(2 xy − 3 xy) ≥ 4 xy − 1 sau 2 xy + 1 ≥ 3 3 xy
ceea ce rezultă astfel:
√
√ √ √ √ √ √
2 xy + 1 = xy + xy + 1 ≥ 3 3 xy · xy · 1 = 3 3 xy.
Cea de-a doua inegalitate se demonstrează analog. Egalitatea are loc

⇔ x = y = 1.
√ √
A II-a soluţie. Adunând x + y + 1 ≥ 3 3 xy cu 2(x + y) ≥ 4 xy rezultă
enunţul.
√ √
2.21. Notăm n a = x > 0, n b = y > 0. Inegalitatea devine:
xn − y n
xy n−1 ≤ y n + ⇔ nxy n−1 ≤ ny n + xn − y n ⇔
n
xn − y n − ny n−1 (x − y) ≥ 0 ⇔
(x − y)(xn−1 + xn−2 y + . . . + y n−1 − ny n−1 ) ≥ 0 ⇔
(x − y)[(xn−1 − y n−1 ) + (xn−2 y − y n−1 ) + . . . + (xy n−2 − y n−1 )] ≥ 0 ⇔
(x − y)2 [(xn−2 + xn−3 y + . . . + y n−2 )
+y(xn−3 + xn−4 y + . . . + un−3 ) + . . . + y n−2 ] ≥ 0,
ceea ce este evident. Semnul egal are loc dacă şi numai dacă
x = y ⇔ a = b.
Observaţie. Scrisă ı̂n loc de n cu n + 1 inegalitatea are forma:

√ nb + a
abn ≤
n+1
.
n+1
65
Ea poate fi folosită la demonstrarea prin inducţie a inegalităţii mediilor,
făcând trecerea de la pasul n la n + 1. Astfel dacă presupunem că ea are
loc pentru a1 , a2 , . . . , an > 0 şi an+1 este un număr pozitiv, atunci:
√ √
√
n+1
an+1 (an . . . a1 ) = n+1 an+1 ( n a1 a2 . . . an )n
√
n n a1 a2 . . . an + an+1 a1 + a2 + . . . + an + an+1
≤ ≤ .
n+1 n+1
2.22. Fie b − a = x ≥ 0 şi c − a = y ≥ 0. Rezultă că b − c = x − y şi ţinând
cont de identitatea
1
a3 + b3 + c3 − 3abc = (a + b + c)[(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ],
2
inegalitatea devine succesiv:
2(3a + x + y)[x2 + y 2 + (x − y)2 ] ≥ (x + y)3 ⇔
6a(2x2 + 2y 2 − 2xy) + 4(x + y)(x2 − xy + y 2 ) ≥ (x + y)3 ⇔

12a(x2 − xy + y 2 ) + 3(x3 + y 3 ) ≥ 3xy(x + y) ⇔
4a(x2 − xy + y 2 ) + x3 + y 3 ≥ xy(x + y) ⇔
4a(x2 − xy + y 2 ) + (x + y)(x2 − xy + y 2 − xy) ≥ 0 ⇔
4a(x2 − xy + y 2 ) + (x + y)(x − y)2 ≥ 0,
( y )2 3y 2
ceea ce evident are loc căci a > 0 şi x2 − xy + y 2 = x − + ≥ 0.
2 4
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y ⇔ a = b = c.
2.23. Punând
√ √ √
x y z
x1 = , x2 = , x3 = ,
ay + bz az + bx ax + by
√ √ √
y1 = x(ay + bz), y2 = y(az + bx), y3 = z(ax + by)
ı̂n inegalitatea lui Cauchy-Buniakovski, obţinem:
( )
x y z
+ + [x(ay + bz) + y(az + bx) + z(ax + by)]
ay + bz az + bx ax + by
≥ (x + y + z)2
66
de unde
x y z (x + y + z)2
+ + ≥ .
ay + bz az + bx ax + by (a + b)(xy + yz + zx)
Cum (x + y + z)2 ≥ 3(xy + yz + zx), pentru orice x, y, z > 0 deducem

că:
(x + y + z)2 3(xy + yz + zx) 3
≥ = .
(a + b)(xy + yz + zx) (a + b)(xy + yz + zx) a+b
Semnul egal are loc dacă şi numai dacă x = y = z.
2.24. I-a soluţie. Notând x + 2y + 2z = a, 2x + y + 2z = b, 2x + 2y + z = c

avem
1
x + y + z = (a + b + c)
5
şi rezolvând acest sistem obţinem
1 1 1
x = (2b + 2c − 3a), y = (2c + 2a − 3b), z = (2a + 2b − 3c).
5 5 5
a b
Înlocuind ı̂n inegalitatea din enunţ pe x, y, z şi ţinând cont că + ≥ 2,
b a
pentru orice a, b > 0, obţinem succesiv:
2b + 2c − 3a 2c + 2a − 3b 2a + 2b − 3c
+ +
5a 5b 5c
[( ) ( ) ( ]
2 a b b c c a) 9 12 9 3
= + + + + + − ≥ − = .
5 b a c b a c 5 5 5 5
A II-a soluţie. Notând x + y + z = a > 0, inegalitatea din enunţ devine:

x y z 3 a a a 9
+ + ≥ ⇔ + + ≥ .
2a − x 2a − y 2a − z 5 2a − x 2a − y 2a − z 5
Aplicând inegalitatea mediilor succesiv, avem:
√
a a a a a a
+ + ≥33 · ·
2a − x 2a − y 2a − z 2a − x 2a − y 2a − z
3a 3a
= √ ≥
3
(2a − x)(2a − y)(2a − z) (2a − x) + (2a − y) + (2a − z)
3
9a 9
= = .
5a 5
67
A III-a soluţie. În inegalitatea Cauchy-Buniakovski:
(x21 + x22 + x23 )(y12 + y22 + y32 ) ≥ (x1 y1 + x2 y2 + x3 y3 )2 ,
pentru orice xi , yi ∈ R, i = 1, 3 punând

√ √
x y
x1 = , x2 = ,
x + 2y + 2z 2x + y + 2z
√ √
z
x3 = , y1 = x(x + 2y + 2z),
2x + 2y + z
√ √
y2 = y(2x + y + 2z), y3 = z(2x + 2y + z),
obţinem:
( )
x y z
+ + [x(x + 2y + 2z)
x + 2y + 2z 2x + y + 2z 2x + 2y + z
+y(2x + y + 2z) + z(2x + 2y + z)] ≥ (x + y + z)2 ⇔

x y z
+ +
x + 2y + 2z 2x + y + 2z 2x + 2y + z
(x + y + z)2
≥
(x + y + z)2 + 2(xy + yz + zx)
şi astfel rămâne a arăta că:
(x + y + z)2 3
≥ ⇔
(x + y + z)2 + 2(xyy z + zx) 5
5(x + y + z)2 ≥ 3(x + y + z)2 + 6(xy + yz + zx) ⇔

x2 + y 2 + z 2 ≥ xy + yz + zx ⇔ (x − y)2 + (y − z)2 + (z − x)2 ≥ 0.
2.25. Pentru a = 1 inegalitatea este evidentă. Fie a > 1. Notăm
ax + y + z = A(a + 2), x + ay + z = B(a + 2), x + y + az = C(a + 2).

A(a + 1) − (B + C)
Rezultă x + y + z = A + B + C şi x = (căci a > 1).
a−1
Inegalitatea devine:
A(a + 1) − (B + C)
∑ a−1 3
≤
A(a + 2) a+2
68
şi se mai scrie succesiv:
∑ A(a + 1) − (B + C)
≤ 3(a − 1) ⇔
A
∑B+C ∑B+C
3(a + 1) − ≤ 3(a − 1) ⇔ ≥ 6,
A A
ceea ce este evident căci
∑B+C ∑(A B
) ∑
= + ≥ 2 = 6.
A B A
x
2.26. Funcţia f (x) = cu 0 < x < s fiind convexă, vom avea:
(s − x)(2s − x)
( 3 )
∑
9 xi
∑ 3
xi i=1
≥( )( ).
(s − xi )(2s − xi ) ∑3 ∑
3
i=1
3s − xi 6s − xi
i=1 i=1
Luând x1 = x, x2 = y, x3 = z şi 3s = x + y + z, rezultă enunţul.

2.27. Eliminând numitorii, inegalitatea se scrie:
∑ ∏
x(yz + y + 1)(zx + z + 1) ≤ (xy + x + 1).
Dar
∑ ∑
x(yz+y+1)(zx+z+1) = x(z 2 xy+yz 2 +yz+xyz+yz+y+zx+z+1)
(∑ ) (∑ ) ∑ ∑ ∑
= xyz xy + 2xyz x + 6xyz + 2 xy + x2 z + x.
Prin calcul direct se obţine:
∏ (∑ ) (∑ ) ∑
(xy + x + 1) = x2 y 2 z 2 + xyz xy + 2xyz x + x2 z
∑ ∑
+4xyz + 2 xy + x + 1.
Astfel inegalitatea de verificat se reduce la
0 ≤ x2 y 2 z 2 − 2xyz + 1 = (xyz − 1)2 ,
ceea ce este evident. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă xyz = 1.
69
2.28. Demonstrăm mai ı̂ntâi inegalitatea:
x2 2x − y
2 2
≥ , pentru orice x, y > 0.
y(x + xy + y ) 3xy
Eliminând numitorii ea se scrie sub formele echivalente:
3x3 ≥ (2x − y)(x2 + xy + y 2 ) ⇔ x3 ≥ x2 y + xy 2 − y 3 ⇔
(x + y)(x2 − xy + y 2 ) ≥ xy(x + y) ⇔ x2 − xy + y 2 ≥ xy ⇔ (x − y)2 ≥ 0.

Vom avea:
∑ ∑ ∑
∑ x2 ∑ 2x − y 2 xz − yz xy
≥ = = .
y(x2 + xy + y 2 ) 3xy 3xyz 3xyz
(∑ ) ( ∑ )
Cum x xy ≥ 9xyz (din inegalitatea mediilor), inegalitatea
din enunţ rezultă. Egalitatea se obţine numai pentru x = y = z.
2.29. Putem presupune că x ≤ y ≤ z. Fie y = x + p, z = y + q cu p, q ≥ 0.

Inegalitatea se reduce succesiv la următoarele:
p2 (x − q) + q 2 (z + p) + (p + q)2 (x + q) ≥ 0 ⇔
[p2 + (p + q)2 ]x + q 2 (z + p) + (2pq + q 2 )q ≥ 0.

2.30. Fără a micşora generalitatea putem presupune că a ≥ b ≥ c. În acest

caz avem c(a − c)(b − c) ≥ 0, de unde c3 + abc ≥ ac2 + bc2 . E suficient
să mai demonstrăm că:
a3 + b3 + 2abc ≥ ab(a + b) + a2 c + b2 c ⇔ (a − b)2 (a + b − c) ≥ 0,
ceea ce este evident. Egalitatea are loc pentru a = b = c.

Observaţie. Adăugând 2abc ı̂n ambii membri ai inegalităţii demonstrate,
ea se mai poate scrie sub forma:
∑ ∏
a3 + 5abc ≥ (a + b).
2.31. Din observaţia la inegalitatea precedentă avem:

∑ ∏
a3 + abc ≥ (a + b) − 4abc.
70
Rămâne de demonstrat că
∏ 1∏ ∏
(a + b) − 4abc ≥ (a + b) ⇔ (a + b) ≥ 8abc,
2
ceea ce rezultă din inegalitatea mediilor:
√ √ √
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ 2 ab · 2 bc · 2 ca = 8abc.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b = c.
2.32. Fie k, l ≥ 0. Inegalitatea evidentă:
(ka + lb)(a − b)2 + (kb + lc)(b − c)2 + (kc + la)(c − a)2 ≥ 0
este echivalentă cu:

(∑ ) (∑ ) (∑ )
(k + l) a3 + (l − 2k) a2 b + (k − 2l) ab2 ≥ 0.
k ∑ ∑
Luând l = rezultă a3 ≥ a2 b. Asemănător pornind de la
2
echivalenţa:
(lb2 + ka2 + mab)(a − b)2 + (kb2 + lc2 + mbc)(b − c)2
+(kc2 + la2 + mca)(c − a)2 ≥ 0 ⇔

(∑ ) (∑ ) (∑ )
(k + 1) a4 + (m − 2k) a3 b + (m − 2l) ab3
(∑ )
+(k + l − 2m) a2 b2 ≥ 0
k 2k ∑ ∑
cu m, l, k ≥ 0 şi luând l = ,m= , rezultă că a4 ≥ a3 b.
3 3
2.33. Putem presupune că a + b + c = 1
 a 
∏ ( 4a ) ∏

4
a+b+c 
(deoarece +1 =  b c
+ 1).
b+c
+
a+b+c a+b+c
Inegalitatea se scrie:
∏ 3a + 1 ∏ ∏
> 25 ⇔ (3a + 1) > 25 (1 − a) ⇔
1−a
∑ ( ∑ ) ∑
27abc+9 ab+3+1 > 25 1 + ab − 1 − abc ⇔ 4 ab−13abc < 1.
71
4
Cazul I: c ≤ (se poate alege din cauza simetriei). Vom demonstra că:
13
∑ ( ) ( )
a+b 2 a+b 2
4 ab − 13abc ≤ 4 + 4c(a + b) − 13 c.
2 2
Avem:
∑ ( )2 ( )2
a+b a+b
4 ab − 13abc ≤ 4 + 4c(a + b) − 13 c ⇔
2 2
16ab − 52abc ≤ 4a2 + 4b2 + 8ab − 13a2 c − 13b2 c − 26abc ⇔

4
4(a − b)2 − 13c(a − b)2 ≥ 0 ⇔ c ≤ ,
13
a+b 1−c 1
deci ea are loc. Notând =u ⇔ = u ≤ . Rezultă că:
2 2 2
4ab + 4c(a + b) − 13abc ≤ 4u2 + 8uc − 13u2 c < 1,
căci ultima inegalitate prin ı̂nlocuirea lui c = 1 − 2u se reduce la
(2u − 1)(13u2 − 6u + 1) < 0.
4 1 ∑
Cazul II: Dacă a, b, c > . Fie a < (din cauza faptului că a = 1 şi
13 3
simetriei). Avem b = 1 − a − c şi după unele calcule inegalitatea revine
la:
c2 (13a − 4) + c(13a2 − 17a + 4) − (2a − 1)2 < 0 ⇔
1−a
c2 (13a − 4) + c(a − 1)(13a − 4) − (2a − 1)2 < 0, unde < 1.
2
Notând f (c) = c2 (13a − 4) + c(a − 1)(13a − 4) − (2a − 1)2 , avem f (1) =
1
9a2 − 1 < 0 (din a < ), f (0) = −(2a − 1)2 < 0, deci f (c) < 0, pentru
3
orice c ∈ (0, 1) ⊂ (c1 , c2 ) unde c1 , c2 sunt rădăcinile ecuaţiei f (c) = 0.
2.34. Fără a restânge generalitatea problemei presupunem că a ≥ b ≥ c.

1 1 1
Rezultă că a2 ≥ b2 ≥ c2 şi ≥ ≥ , deci tripletele
( b +)c c+a a+b
1 1 1
(a2 , b2 , c2 ) şi , , sunt la fel ordonate. Aplicând ine-
b+c c+a a+b
galitatea lui Cebâşev, avem:
( 2 ) ( )
a b2 c2 1 1 1
3 + + ≥ (a + b + c )
2 2 2
+ + .
b+c c+a a+b b+c c+a a+b
72
Dar
1 1 1 1 9
a2 + b2 + c2 ≥ (a + b + c)2 şi + + ≥ ,
3 b+c c+a a+b 2(a + b + c)
de unde deducem că:

( )
1 1 1 3
2 2
(a + b + c ) 2
+ + ≥ (a + b + c).
b+c c+a a+b 2
2.35. I-a soluţie. Adunând a + b + c ı̂n ambii membri şi grupând convenabil,
inegalitatea din enunţ se transcrie:
∑ (a + b)(a + c) (∑ )
≥2 a .
b+c
Cu substituţiile
∑ a + b = x, b + c = y, c + a = z inegalitatea devine
xy ∑
≥ x, adică problema 1.15.
z
A II-a soluţie. Vom demonstra mai ı̂ntâi inegalitatea
a2 + bc b2 + ac
+ ≥ a + b.
b+c a+c
Într-adevăr, avem:
a2 + bc b2 + ac
−b+ −a≥0 ⇔
b+c a+c
a2 + bc − b2 − bc b2 + ac − a2 − ac
+ ≥0 ⇔
b+c a+c
( )
a2 − b2 a2 − b2 1 1
− ≥ 0 ⇔ (a − b )
2 2
− ≥0 ⇔
b+c a+c b+c a+c
a+c−b−c a+b
(a2 − b2 ) ≥ 0 ⇔ (a − b)2 ≥ 0.
(b + c)(a + c) (b + c)(a + c)
Adunând inegalitatea demonstrată cu ı̂ncă două inegalităţi analoage se
obţine enunţul.
A III-a soluţie. În inegalitatea evidentă
∑ ∑
(xy)2 ≥ (xy)(yz) = xyz(x + y + z),
73
luând x = a + b, y = b + c, z = c + a, obţinem:
∑
(a + b)2 (a + c)2 ≥ (a + b)(b + c)(c + a)(a + b + c) · 2 ⇔
∑ (a + b)(a + c) (∑ ) ∑ a2 + ab + ac + bc (∑ )
≥2 a ⇔ ≥2 a ⇔
b+c b+c
∑ a2 + bc ∑ (∑ ) ∑ a2 + bc ∑
+ a≥2 a ⇔ ≥ a.
b+c b+c
Semnul egal are loc dacă şi numai dacă a = b = c.
∑ a3 − b3 ∑
2.36. Observăm că 2 2
= (a − b) = 0 şi deci membrul stâng al
a + ab + b
1 ∑ a3 + b3
inegalităţii din enunţ se poate scrie sub forma . Dar
2 a2 + ab + b2
a3 + b3 = (a + b)(a2 − ab + b2 ) şi
a2 − ab + b2 1 2(a2 − 2ab + b2 ) 2(a − b)2

− = = ≥ 0.
a2 + ab + b2 3 a2 + ab + b2 a2 + ab + b2
Prin urmare
a3 + b3 a+b
2 2
≥ .
a + ab + b 3
Adunând cu alte două inegalităţi analoage, se obţine:
∑
∑ a3 1 ∑ a+b a
≥ = .
a2 + ab + b2 2 3 3
Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă a = b = c.
2.37. Avem a3 + b3 = (a + b)(a2 − ab + b2 ) ≥ ab(a + b) de unde rezultă că:
a3 + b3 + abc ≥ ab(a + b) + abc = ab(a + b + c),
şi deci
1 c
≤ .
a3 + b3 + abc abc(a + b + c)
Sumând obţinem:
∑
∑ 1 ∑ c a 1
3 3
≤ = (∑ ) = .
a + b + abc abc(a + b + c) abc a abc
74
2.38. Avem:
∑
∑ a3 ∑ a2 + b2 ∑ a4 ab(a2 + b2 )
≥ ⇔ ≥ ⇔
bc 2c abc 2abc
(∑ ) ∑
2 a4 ≥ ab(a2 + b2 ),
ceea ce rezultă din a4 +b4 ≥ ab(a2 +b2 ) prin sumarea ciclică. Inegalitatea
folosită se demonstrează astfel:
a4 + b4 ≥ a3 b + ab3 ⇔ a4 − a3 b + b4 − ab3 ≥ 0 ⇔
a3 (a − b) − b3 (a − b) = (a − b)(a3 − b3 ) = (a − b)2 (a2 + ab + b2 ) ≥ 0.

A doua inegalitate din enunţ se mai scrie:
( 2 ) ( 2 ) ( 2 )
a b2 b c2 c a2
+ + + + + ≥ a + b + c.
2b 2a 2c 2b 2a 2c
Se verifică mai ı̂ntâi inegalitatea:
a2 b2 a+b
+ ≥ .
2b 2a 2
Avem succesiv:
a2 b2 a+b
+ ≥ ⇔ a3 + b3 ≥ ab(a + b) ⇔
2b 2a 2
(a + b)(a2 − ab + b2 ) ≥ ab(a + b) ⇔ a2 − ab + b2 ≥ ab ⇔ (a − b)2 ≥ 0.
Adunând inegalitatea demonstrată cu ı̂ncă două analoage se obţine
enunţul.
2.39. Datorită omogenităţii putem∑considera că a + b + c = 1 (ı̂mpărţim ı̂n

2 a
inegalitate cu (a + b + c) şi = 1). Inegalitatea se scrie:
a+b+c
∑ (1 − 2a)3 ∑
≥ a2 .
a
Dar
∑1 (∑ ) [ ∑ ]
1 1
(1 − 2a) ≥
3
(1 − 2a)3
a 3 a
din inegalitatea lui Cebâşev. Deoarece are loc identitatea
∑ (∑ )3
x3 = x − 3(x + y)(y + z)(z + x),
75
vom obţine că:
∑ (1 − 2a)3 (∑ )
1 1
≥ (1 − 24abc)
a 3 a
( )
1 ∑ 1 (∑ ) 24 (∑ ) 1 (∑ )
= a − ab ≥ · 9 − 8 ab
3 a 3 3
(∑ ) (∑ 1 )
căci a ≥ 9 din inegalitatea mediilor. Enunţul va rezulta
a
dacă arătăm că
(∑ ) ∑ (∑ ) (∑ )2
3−8 ab ≥ a ⇔ 3−6
2
ab ≥ a ⇔
(∑ )2
(∑ ) ∑ 1 a
3−6 ab ≥ 1 ⇔ ab ≤ = ⇔
3 3
∑ ∑ ∑ ∑
3 ab ≤ 2 ab + a2 ⇔ (a − b)2 ≥ 0,
2.40. Fie
∑ a3
P = ,
b2 − bc + c2
∑ b3 + c3 ∑ (b + c)(b2 − bc + c2 ) ∑ (∑ )
Q= = = (b+c) = 2 a .
b2 − bc + c2 b2 − bc + c2
Obţinem
(∑ ) (∑ 1
)
3
P +Q= a
b2 − bc + c2
1 (∑ ) (∑ 1
)
1 (∑ √ )2
= (b + c)(b2 − bc + c2 ) ≥ b + c ,
2 b2 − bc + c2 2
conform inegalităţii lui Cauchy-Buniakovski. Rezultă că:
1 (∑ √ )2 (∑ ) ∑ √ √ (∑ )
P ≥ b+c −2 a = a+b· b+c− a .
2
Să notăm
∑
√ √ ab
Pa = c+a· b + a − a = √( ∑ ) .
2
ab + a + a
76
Încă două expresii analoage le notăm prin Pb , Pc . Avem P ≥ Pa +Pb +Pc .
Însă (∑ )2 (∑ )
a ≥3 ab ,
deci:
v
∑ ) u (∑ )2
(∑ 
ab t u
ab 3 a 
Pa ≥ v ( = (∑ )2  + a2 − a

u ∑ )2 3
u a
t a
+ a2 + a
3
şi ı̂ncă două inegalităţi analoage pentru Pb şi Pc . Inegalitatea din enunţ
va rezulta dacă mai arătăm că:
(√ )
∑ (a + b + c)2
+ a2 − a ≥ a + b + c,
3
sau √ ( )2
∑ 1 a
+ ≥ 2.
3 a+b+c
√
1
Considerând funcţia f (x) = + x2 , se constată că este convexă, deci:
3
( )
f (x1 ) + f (x2 ) + f (x3 ) x1 + x2 + x3
≥f .
3 3
a b c
Alegând x1 = , x2 = , x3 = , obţinem:
a+b+c a+b+c a+b+c
√ ( )2 ( )
∑ 1 a 1
+ = f (x1 ) + f (x2 ) + f (x3 ) ≥ 3f = 2.
3 a+b+c 3
2.41. Vom demonstra că pentru orice a, b, c ≥ 0, avem:

a − b b − c c − a (a − b)(b − c)(c − a)

a + b + b + c + c + a = (a + b)(b + c)(c + a) .
Ţinând cont că c − a = (c − b) + (b − a), rezultă că:

( ) ( )
a−b b−c c−a 1 1 1 1
+ + = (a−b) − +(b−c) −
a+b b+c c+a a+b c+a b+c c+a
77
( )
(a − b)(b − c) 1 1 (a − b)(b − c)(c − a)
= − = .
c+a b+c a+b (a + b)(b + c)(c + a)
Deoarece |a − b| < a + b, |b − c| < b + c şi |c − a| < c + a, inegalitatea
din enunţ e complet demonstrată.
a+1 √ 1 2
2.42. Dacă a > 0, atunci ≥ a şi deci √ ≥ . Rezultă că
2 a a+1
√ a 2a
a= √ ≥ ,
a a+1
egalitatea având loc dacă şi numai dacă a = 1. Punând pe rând ı̂n locul
x y z
lui a pe , şi , rezultă enunţul.
y+z z+x x+y
x
∑√ x ∑ 2y + z ∑ 2x
≥ x = = 2.
y+z +1 x+y+z
y+z
Inegalitatea e strictă căci relaţiile x = y + z, y = z + x, z = x + y nu pot
avea loc simultan căci x + y + z ≥ 0.
2.43. Avem (x2 + y 2 )(x2 + z 2 ) ≥ 2xy · 2xz = 4x2 yz, de unde rezultă că
x 1
√ ≤ √ .
(x2 + y 2 )(x2 + z2) 2 yz
Deci:
∑ √
∑ x 1∑ 1 1 x yz
√ ≤ √ = · .
(x2 + y 2 )(x2 + z 2 ) 2 yz 2 xyz
Dar ∑ √ ∑√ 1∑ ∑
x yz = xy · xz ≤ (xy + xz) ≤ x2 .
2
2.44. Inegalitatea rezultă din inegalitatea mediilor:

√ √ √ √ √ √ √
x y 3
z x 1 y 1 y 13 z 13 z 13 z
+ + = + + + + +
y z x y 2 z 2 z 3 x 3 x 3 x
√ √ √
x 1 y 1 z 1 6 2 · 3
6 6 √
6 3
≥66 · · · · =6 24 · 33 > .
6
= =
y 4 z 27 x 2 ·3
2 2 2 ·3
2 3 2
78
2.45. Avem √ √ √
(a + b)(b + c)(c + a) ≥ 2 ab · 2 bc · 2 ca = 8abc
şi deci √
(a + b)(b + c)(c + a)
3
√
≥ 1 + 8 = 3,
3
1+
abc
de unde rezultă a doua inegalitate din enunţ. Prima inegalitate rezultă
tot din inegalitatea mediilor:
( )
1 1 1 a+b b+c c+a
(a + b + c) + + =3+ + +
a b c c a b
√
3 a + b b+c c+a
≥3+3 · · .
c a b
În ambele inegalităţi se atinge semnul egal dacă şi numai dacă a = b = c.
2.46. Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că x ≥ y ≥ z.
√ √ √
Astfel avem succesiv: 2 xy ≥ xy ≥ z deci x + y + 2 xy ≥ x + y + z,
√ √ √ √ √
adică ( x+ y)2 ≥ x+y +z, de unde x+ y ≥ x + y + z. Înmulţind
√ √ √ √
această inegalitate cu z, obţinem: xz + yz ≥ xz + yz + z 2 . Dar
√ √
( 4 xy − 4 xz + yz + z 2 )2 ≥ 0 implică
√ √ √
xy + xy + yz + z 2 ≥ 2 4 xyz(x + y + z).
Adunând membru cu membru ultimele inegalităţi se obţine inegalitatea

din enunţ. Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă x = y = z = 0.
2.47. Vom demonstra ı̂n prealabil că
xn y n
+ ≥ xn−1 + y n−1 , pentru orice x, y > 0 şi n ∈ N∗ .
y x
y
Eliminând numitorii şi notând t = > 0, inegalitatea devine succesiv:
x
xn+1 + xn+1 tn+1 ≥ xn+1 t + xn+1 tn ⇔ tn+1 + 1 ≥ tn + t ⇔
tn (t − 1) − (t − 1) ≥ 0 ⇔ (t − 1)(tn − 1) ≥ 0 ⇔
(t − 1)2 (tn−1 + tn−2 + . . . + t + 1) ≥ 0.
Semnul egal se obţine dacă şi numai dacă t = 1 ⇔ x = y. Această
inegalitate se ı̂nmulţeşte cu z şi scriind ı̂ncă două inegalităţi analoage şi
adunând membru cu membru cele trei inegalităţi, inegalitatea rezultă.
Egalitatea va avea loc dacă şi numai dacă x = y = z.
79
√
a √
2.48. Luând a1 = , b1 = a(3b + c), etc. ı̂n inegalitatea Cauchy-
3b + c
Buniakovski:
(a21 + a22 + a23 + a24 )(b21 + b22 + b23 + b24 ) ≥ (a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 + a4 b4 )2 ,
obţinem: (∑ ) (∑
a ) (∑ )2
a(3b + c) ≥ a ,
3b + c
deci: (∑ )2
∑ a a
≥ .
3b + c 3(ab + bc + cd + da) + 2(ac + bd)
Rămâne de demonstrat că:
(a + b + c + d)2 ≥ 3(ab + bc + cd + da) + 2(ac + bd) ⇔
a2 + b2 + c2 + d2 ≥ ab + bc + cd + da = a(b + d) + c(b + d) = (a + c)(b + d).

Ultima inegalitate rezultă astfel:
(a + c)2 + (b + d)2
a2 + b2 + c2 + d2 ≥ ≥ (a + c)(b + d)
2
(am folosit: 2(x2 +y 2 ) ≥ (x+y)2 şi x2 +y 2 ≥ 2xy, pentru orice x, y ∈ R).
2.49. I-a soluţie. Avem (folosind inegalitatea mediilor):
( ) ( )
a c b d
+ + +
b+c d+a c+d a+b
a(d + a) + c(b + c) b(a + b) + d(c + a)
= +
(b + c)(d + a) (c + a)(a + b)
4(ad + a2 + bc + c2 ) 4(ab + b2 + cd + d2 )
≥ +
(a + b + c + d)2 (a + b + c + d)2
4(a2 + b2 + c2 + d2 + ab + bc + cd + da)
=
(a + b + c + d)2
(a + b + c + d)2 + (a − c)2 + (b − d)2
=2 ≥ 2.
(a + b + c + d)2
A II-a soluţie. Folosind inegalitatea Cauchy-Buniakovski, avem:
∑ (√ a )2 ∑ √ (∑
a
) (∑ )
· 2
( a(b + c)) = a(b + c)
b+c b+c
80
(∑ )
a
= (2ac + 2bd + ab + bc + cd + da)
b+c
(∑ √ )2 ( ∑ )
a √ 2
≥ · a(b + c) = a .
b+c
Dar a2 + c2 ≥ 2ac, b2 + d2 ≥ 2bd implică
(a + b + c + d)2 ≥ 4ac + 4bd + 2(ab + bc + cd + da).

∑ a
Ţinând cont de această inegalitate, rezultă că ≥ 2.
b+c
2.50. Se observă că la o permutare circulară a indicilor, atât membrul stâng
cât şi membrul drept rămân invarianţi. De aceea celui mai mare dintre
cele 5 numere i se poate atribui orice indice. Este comod să se considere
că x2 este cel mai mare dintre aceste numere: x2 ≥ xi , i = 1, 5. Trecând
ambii membri ai inegalităţii ı̂n stânga, se obţine:
x21 + x22 + x23 + x24 + x25 − 2x1 x2 − 2x2 x3 − 2x3 x4 − 2x5 x1
+2x1 x3 + 2x1 x4 + 2x2 x4 + 2x2 x5 + 2x3 x5

= (x1 − x2 + x3 )2 + (x4 − x5 )2 + 2x4 (x1 + x2 − x3 ) + 2x5 (x2 + x3 − x1 ).
Având ı̂n vedere că x2 ≥ x3 şi x2 ≥ x1 şi că toate numerele xi erau
pozitive, se vede că expresia obţinută este pozitivă.
2.51. Din (x1 − x2 )2 + (x2 − x3 )2 + (x3 − x4 )2 + (x4 − x5 )2 + (x5 − x1 )2 ≥ 0

rezultă că pentru orice x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ∈ R, avem:
x21 + x22 + x23 + x24 + x25 ≥ x1 x2 + x2 x3 + x3 x4 + x4 x5 + x5 x1 .

( a )2 ( b )2 ( c )2 ( d )2 ( e )2
Înlocuind x1 , x2 , x3 , x4 , x5 respectiv cu , , , ,
b c d e a
se obţine:
( a )4 ( b )4 ( c )4 ( d )4 ( e )4
+ + + + ≥
b c d e a
( a )2 ( b )2 ( c )2 ( d )2 ( e )2
+ + + +
c d e a b
( a )2 ( c )2 ( e )2 ( ) ( )
b 2 d 2
= + + + + .
c e b d a
81
a c d
În aceeaşi inegalitate ı̂nlocuind x1 , . . . , x5 respectiv cu , , . . . , ,
c e a
rezultă că:
( a )2 ( c )2 ( e )2 ( b )2 ( d )2
+ + + +
c e b d a
a c c e e b b d d a a b c d e
≥ · + · + · + · + · = + + + + ,
c e e b b d d a a c e a b c d
2.52. Aplicând inegalitatea Cauchy-Buniakovski, avem:

(∑ )
a
[a(b + c) + b(c + d) + c(d + e) + d(e + f ) + e(f + a) + f (a + b)]
b+c
≥ (a + b + c + d + e + f )2 ,
sau
(∑ ) (∑ )2
a
[(a + d)(b + e) + (b + e)(f + c) + (f + c)(a + d)] ≥ a .
b+c
Cu notaţia a + d = p, b + c = q, f + c = r, obţinem
(∑ )
a
(pq + qr + rp) ≥ (p + q + r)2 .
b+c
Dar ∑ ∑ ∑
(p + q + r)2 = p2 + 2 pq ≥ 3 pq,
deci (∑ ) (∑ ) (∑ )
a
pq ≥ (p + q + r)2 ≥ 3 pq ,
b+c
∑ a
de unde rezultă că ≥ 3.
b+c
2.53. Din inegalitatea mediilor avem:
√
∑n
ak + ak+1 a1 + a2 a2 + a3 an + a1
≥nn · · ... · = n.
ak+1 + ak+2 a2 + a3 a3 + a4 a1 + a2
k=1
Apoi:
∑
n
ak+1 ∑ ak+1 + ak+2 ∑
n
ak+2
n
= −
ak+1 + ak+2 ak+1 + ak+2 ak+1 + ak+2
k=1 k=1 k=1
82
∑
n
ak+2
=n− .
ak+1 + ak+2
k=1
Prin urmare, avem:
( )
∑
n
ak ∑ ak+1
n ∑
n
ak+2
≥n− =n− n−
ak+1 + ak+2 ak+1 + ak+2 ak+1 + ak+2
k=1 k=1 k=1
∑
n
ak+2
= ,
ak+1 + ak+2
k=1
de unde rezultă enunţul.
2.55. Inegalitatea rezultă din inegalitatea Cauchy-Buniakovski şi inegalitatea

mediilor. Avem (notând an+1 = a1 şi an+2 = a2 ):
( n )2 ( n √ )2
∑ ∑√ ak
ak = ak (ak+1 + ak+2 ) ·
ak+1 + ak+2
k=1 k=1
( )( n )
∑
n ∑ ak
≤ ak (ak+1 + ak+2 )
ak+1 + ak+2
k=1 k=1
( )
a1 an
= (a1 a2 + a1 a3 + . . . + an a1 + an a2 ) + ... +
a2 + a3 a1 + a2
( 2 )
a2 + a21 a2n + a22 ∑
n
a1 + a22 a21 + a23 ak
≤ + + ... + n +
2 2 2 2 ak+1 + ak+2
k=1
( )
a1 an
= 2(a21 + a22 + . . . + a2n ) + ... + ,
a2 + a3 a1 + a2
de unde rezultă inegalitatea din enunţ. Egalitatea are loc dacă şi numai
dacă a1 = a2 = . . . = an .
2.56. Avem:
x31 − x32 x32 − x33 x3n − x31
+ + . . . +
x21 + x1 x2 + x22 x22 + x2 x3 + x23 x2n + xn x1 + x21
= (x1 − x2 ) + (x2 − x3 ) + . . . + (xn − x1 ) = 0,
deci
x31 x32 x3n
+ + . . . + =
x21 + x1 x2 + x22 x22 + x2 x3 + x23 x2n + xn x1 + x21
83
x32 x33 x31
+ + . . . + .
x21 + x1 x2 + x22 x22 + x2 x3 + x23 x2n + xn x1 + x21
Rezultă că:
x31 x3n
+ . . . +
x21 + x1 x2 + x22 x2n + xn x1 + x21
( )
1 x31 + x32 x3n + x31
= + ... + 2
2 x21 + x1 x2 + x22 xn + xn x1 + x21
[ ]
1 (x1 + x2 )(x21 − x1 x2 + x22 ) (xn + x1 )(x2n − xn x1 + x21 )
= + ... +
2 x21 + x1 x2 + x22 x2n + xn x1 + x21
1 1 x1 + x2 + . . . + xn
≥ · [(x1 + x2 ) + (x2 + x3 ) + . . . + (xn + x1 )] =
2 3 3
căci pentru orice x, y ∈ R∗ avem
x2 − xy + y 2 1
2 2
≥ .
x + xy + y 3
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x1 = x2 = . . . = xn .
2.57. Demonstrăm mai ı̂ntâi inegalitatea

√ √ √
n
(b1 + a1 )(b2 + a2 ) . . . (bn + an ) ≥ n
b 1 b2 . . . b n + n
a1 a2 . . . an ,
pentru orice a1 , a2 , . . . , an > 0, b1 , b2 , . . . , bn > 0. Inegalitatea se mai

scrie √ √
b1 bn a1 an
1≥ n
... + n ...
b1 + a1 bn + an a1 + b1 an + bn
şi rezultă din inegalitatea mediilor:
a1 an b1 bn
n= + ... + + + ... +
a1 + b1 an + bn b1 + a1 bn + an
√ √
a1 an b1 bn
≥nn ... +nn ... .
a1 + b1 an + bn b1 + a1 bn + an
Luând b1 = b2 = . . . = bn = 1 şi ridicând la puterea n ı̂n ambii membri
rezultă că ı̂n inegalitatea din enunţ semnul egal are loc dacă şi numai
dacă a1 = a2 = . . . = an .
84
2.58. Folosind identitatea:
(n − 1)(ak1 + ak2 + . . . + akn ) = [(ak−1

1 − ak−1
2 )(a1 − a2 )
+(ak−1
1 − ak−1
3 )(a1 − a3 ) + . . . + (an−1 − an )(an−1 − an )]
k−1 k−1
+(ak−1
2 + . . . + ak−1 k−1
n )a1 + (a1 + ak−1
3 + . . . + ak−1
n )a2 + . . . +
+(ak−1
1 + . . . + ak−1
n−1 )an .
Deoarece expresiile din parantezele drepte sunt ı̂n permanenţă pozitive,

vom avea:
(n−1)(ak1 +ak2 +. . .+akn ) ≥ (ak−1 k−1 k−1 k−1

2 +. . .+an )a1 +. . .+(a1 +. . .+an−1 )an ,
de unde
(n − 1)(ak1 + ak2 + . . . + akn ) ≥ (ak−1

1 + . . . + ak−1
n )(a1 + . . . + an )
−(ak1 + ak2 + . . . + akn )
şi deci
n(ak1 + ak2 + . . . + akn ) ≥ (ak−1

1 + . . . + ak−1
n )(a1 + a2 + . . . + an ).
Dacă ı̂n această inegalitate ı̂nlocuim exponenţii cu valorile k − 1,

k − 2, . . . , p + 1 şi ı̂nmulţim membru cu membru inegalităţile obţinute,
rezultă:
nk−p (ak1 + ak2 + . . . + akn ) ≥ (ap1 + ap2 + . . . + apn )(a1 + a2 + . . . + an )k−p ,
de unde
( )k−p
ak1 + ak2 + . . . + akn a1 + a2 + . . . + an
≥ .
ap1 + ap2 + . . . + apn n
Semnul egal are loc dacă şi numai dacă a1 = a2 = . . . = an . În cazul
p = 0 se obţine cunoscuta inegalitate
( )k
ak1 + ak2 + . . . + akn a1 + a2 + . . . + an
≥ .
n n
85
2.59. Vom arăta că:
√ √
a1 + a2 + . . . + an √ ( ai − aj )2
− a1 a2 . . . an ≥
n
,
n n
pentru orice i, j = 1, n, i < j de unde va rezulta enunţul. Folosind
inegalitatea mediilor, avem:
√
a1 + a2 + . . . + an √ ai + aj − 2 ai aj
− n a1 a2 . . . an ≥ ⇔
n n
√ √
a1 + . . . + ai−1 + ai+1 + . . . + aj−1 + aj+1 + . . . + an + ai aj + ai aj
n
√
≥ a1 a2 . . . an
n
ceea ce rezultă din faptul că

√ √
n √ √
a1 . . . ai−1 ai+1 . . . aj−1 aj+1 . . . an ai aj ai aj = n a1 a2 . . . an .
a2i + a2j ai + aj
2.60. Din ≥ şi identitatea
ai + aj 2
( ) ( )
a21 a2n a22 a21
+ ... + − + ... +
a1 + a2 an + a1 a1 + a2 an + a1
∑
n
a2k − a2k+1 ∑
n
= = (ak − ak+1 ) = 0,
ak + ak+1
k=1 k=1
rezultă că:
∑
n
a2k 1 ∑ a2k + a2k+1
n
1∑
n
= ≥ (ak + ak+1 )
ak + ak+1 2 ak + ak+1 4
k=1 k=1 k=1
1 ∑ n
a1 + a2 + . . . + an
= ·2· ak = .
4 2
k=1
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a1 = a2 = . . . = an .
2.61. Din inegalitatea lui Minkowski deducem:

v v 2
u n u n
∑
n
u∑ u∑
(ak + bk )2 ≤ t a2k + t b2k  .
k=1 k=1 k=1
86
Vom arăta că:
 n 
∑ ∑ n
v v 2 [ ] 2 2
u n u n ak bk 
u∑ 2 u∑ ∑n
 
t ak + t b2k  ≤ pk (ak + bk )  k=1
+ k=1 .
∑n ∑
n 
k=1 k=1 k=1  
pk ak p k bk
k=1 k=1
∑
n ∑
n ∑
n
Deoarece pk (ak + bk ) = pk ak + pk bk , diferenţa dintre membrul
k=1 k=1 k=1
drept şi cel stâng se scrie:
   
∑
n ∑
n
( ) p k bk  ( n ) pk ak 
∑
n ∑
n ∑
n
  ∑  
a2k + b2k + a2k 
∑
k=1
n
+
 b 2 
k ∑
k=1
n


k=1 k=1 k=1   k=1  
pk ak p k bk
k=1 k=1
v( )( n )
u n
∑
n ∑
n u ∑ ∑
− a2k − b2k − 2t a2k b2k
k=1 k=1 k=1 k=1
v
u
v
u∑ 2
u ∑n
u
n
u( n ) p k bk u pk ak ( n )
u ∑ u ∑ 
u k=1 u k=1 2 
= u a2k − u b  ≥ 0.
u ∑n u∑ n k

t k=1 p a t p b
k k
k=1  k k
k=1 k=1
Inegalitatea devine egalitate dacă există r, s ∈ R astfel ı̂ncât r·ak = s·bk ,

pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n}.
√
2.62. Avem (a + b)2 = a2 + b2 + 2ab = 1 + 2ab, de unde a + b = 1 + 2ab şi
astfel inegalitatea din enunţ devine
√ 1 √
1 + 2ab + ≥ 2 + 2.
ab
1
Notând ab = x > 0 avem 2x = 2ab ≤ a2 + b2 = 1, deci x ≤ . Vom arăta
( ] 2
1 √ 1
că funcţia f : 0, → R, f (x) = 1 + 2x + este descrescătoare,
2 x
adică x ≥ y ⇒ f (x) ≤ f (y). Dar
√ 1 √ 1 2(x − y) x−y
f (x)−f (y) = 1 + 2x+ − 1 + 2y − = √ √ −
x y 1 + 2x + 1 + 2y xy
87
[ ] [ √ √ ]
2 1 2xy − 1 + x − 1 + y
= (x−y) √ √ − = (x−y) √ √ <0
1 + x+ 1 + y xy xy( 1 + x + 1 + y)
1 1 1 √ √ 1
căci 2xy ≥ 2 · · = < 1 + x + 1 + y. Cum x ≤ rezultă
( ) 2 2 2 2
1 √
f (x) ≥ f = 2 + 2 şi astfel inegalitatea din enunţ rezultă.
2
2.63. I-a soluţie. Evident că x > y > 0. Din enunţ avem
x3 + y 3 x3 − y 3 x3 + y 3
= 1 şi < = 1.
x−y x−y x−y
Rezultă că x2 + xy + y 2 < 1 şi prin urmare x2 + y 2 < x2 + xy + y 2 < 1.

A II-a soluţie. Avem:
(x2 + y 2 − 1)(x − y) = x3 − y 3 − xy(x − y) − (x − y)
= x3 − y 3 − xy(x3 + y 3 ) − (x3 + y 3 )
= −2y 3 − xy(x3 + y 3 ) = −y[2y 2 + x(x3 + y 3 )] < 0,
deoarece x, y > 0. Cum x − y = x3 + y 3 > 0, rezultă că x2 + y 2 < 0,

adică x2 + y 2 < 1.
2.64. Avem
∏( 1
) ∑1 ∑ 1 1
1+ =1+ + +
x x xy xyz
∑
∑1 x 1 ∑1 2
=1+ + + =1+ + .
x xyz xyz x xyz
∑1 32
Dar ≥ ∑ = 9 (din inegalitatea mediilor). Problema revine la a
x x
verifica dacă
2 2
1+9+ ≥ 64 ⇔ ≥ 54 ⇔ 1 ≥ 27xyz
xyz xyz
ceea ce rezultă din 1 = (x + y + z)3 ≥ 27xyz. Egalitatea are loc dacă şi
1
numai dacă x = y = z = .
3
88
∑ ∑
2.65. Din x + y + z = 1 rezultă x2 = 1 − 2 xy. Inegalitatea devine
∑
xy ∑ 1 11
≥ 11 − 6 xy ⇔ +6≥ ∑ .
xyz xyz xy
∑ √ 1 1
Dar xy ≥ 3 3 x2 y 2 z 2 , deci ∑ ≥ √
3
. Este suficient să
xy 3 x2 y 2 z 2
demonstrăm că:
1 11
+6≥ √ .
xyz 3
3 x2 y 2 z 2
√ 1
Din 1 = x + y + z ≥ 3 3 xyz rezultă că a = √
3 xyz
≥ 3. Va trebui să
verificăm inegalitatea:
3a3 − 11a2 + 18 ≥ 0 ⇔ (a − 3)[3(a − 3)a + 7a − 6 ≥ 0
ceea ce este adevărat pentru a ≥ 3.
2.66. I-a soluţie. Inegalitatea abc ≥ (−a + b + c)(a − b + c)(a + b − c) adevărată

pentru orice a, b, c > 0 devine, ı̂n ipotezele din enunţ:
abc ≥ (2 − 2a)(2 − 2b)(2 − 2c) ⇔
abc ≥ 8 − 8(a + b + c) + 8(ab + bc + ca) − 8abc ⇔

16 − 8(ab + bc + ca) ≥ 8 − 9abc.
Dar 16 = 4(a + b + c)2 şi ı̂nlocuind avem:
4(a2 + b2 + c2 ) + 8(ab + bc + ca) − 8(ab + bc + ca) ≥ 8 − 9abc ⇔
4(a2 + b2 + c2 ) ≥ 8 − 9abc.
A II-a soluţie. Dacă a, b, c ∈ (0, 1) şi a + b + c = 2 deducem că:
a+b+c
a<1 ⇔ a< ⇔ a < b + c.
2
Analog se deduce că b < c + a şi c < a + b, deci se poate construi un
triunghi cu laturile de lungimi a, b, c. Din inegalitatea
(cos A + cos B − 1)2 + (sin A − sin B)2 ≥ 0
89
care este echivalentă cu
3
cos A + cos B + cos C ≤ ,
2
obţinem:
∑ b2 + c2 − a2 3 ∑ (b + c)2 − a2 9
≤ ⇔ ≤ ⇔
2bc 2 2bc 2
∑ 9abc ∑ 9abc
a(b + c − a) ≤ ⇔ a(2 − 2a) ≤ ⇔
2 2
4(a2 + b2 + c2 ) ≥ 8 − 9abc.
2
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă a = b = c = .
3
2.67. Ţinând cont de identitatea
a3 + b3 + c3 = (a + b + c)3 − 3(a + b)(b + c)(c + a)
şi de relaţia din enunţ, avem succesiv:
|a3 + b3 + c3 − 1| = |(a + b + c)3 − 3(a + b)(b + c)(c + a) − 1|
= 3|(1 − a)(1 − b)(1 − c)|.

De asemenea:
|a5 + b5 + c5 − 1|
= |(a + b + c)5 − 5(a + b)(b + c)(c + a)(a2 + b2 + c2 + ab + bc + ca) − 1|

1
= 5|(1 − a)(1 − b)(1 − c)| · [(a + b + c)2 + a2 + b2 + c2 ].
2
Dar 3(a2 + b2 + c2 ) ≥ (a + b + c)2 şi deci:
1
5|(1 − a)(1 − b)(1 − c)| · [(a + b + c)2 + a2 + b2 + c2 ]
2
[ ]
5 (a + b + c)2
≥ |(1 − a)(1 − b)(1 − c)| (a + b + c) +2
2 3
10
= |(1 − a)(1 − b)(1 − c)|.
3
90
2.68. Avem:
a5 + b5 = (a + b)(a4 − a3 b + a2 b2 − ab3 + b4 )
= (a + b)[a4 + b4 + a2 b2 − ab(a2 + b2 )]
≥ (a + b)[2a2 b2 + a2 b2 − ab(a2 + b2 )] = ab(a + b)[3ab − (a2 + b2 )],
deci a5 + b5 ≥ ab(a + b)(3ab + c2 − 1). Prin urmare:
∑ a5 + b5 ∑ ∑ (∑ )
≥3 ab + a2 − 3 = 3 ab − 2.
ab(a + b)
2.69. Avem ∑ ∑
1
= 2 ⇔ 2a2 2 2
b c + a2 b2 = 1
1 + a2
şi
5 1∑ 2 2 5
abc(a + b + c) − a2 b2 c2 ≤ ⇔ abc(a + b + c) + a b −1 ≤ ⇔
8 2 8
9 3
(ab + bc + ca)2 ≤ ⇔ |ab + bc + ca| ≤ .
4 2
a2 b 2 c 2
Fie 2
= x2 , 2
= y2, = z 2 cu x, y, z ≥ 0 rezultă
1+a 1+b 1 + c2
x y z
|a| = √ , |b| = √ , |c| = √
y2 + z2 x2+ z2 x2 + y 2
şi deoarece |ab + bc + ca| ≤ |a||b| + |b||c| + |c||a| e suficient a demonstra

că: ∑
3 xy 3
|ab| + |bc| + |ca| ≤ ⇔ √ √ ≤ .
2 z 2 + x2 · z 2 + y 2 2
Dar, din inegalitatea mediilor, avem:
( )
x y 1 x2 y2
√ ·√ ≤ +
2
z +x2 z2 + y2 2 z 2 + x2 z 2 + x2
şi ı̂ncă două inegalităţi analoage care adunate demonstrează ultima ine-
galitate.
2.70. Metoda de demonstraţie pentru ambele inegalităţi fiind aceeaşi, vom da

soluţia primei inegalităţi din enunţ. Din ipoteză deducem că c = 1 − a
şi d = 1 − b; prin urmare:
a2 b + c2 d − bd = a2 b + (1 − a)2 (1 − b) − b(1 − b)
91
= a2 b + (1 − a)2 − b(1 − 2a + a2 ) − b + b2
= (1 − a)2 + b2 − 2b(1 − a) = (1 − a − b)2 ≥ 0,
2.71. Din enunţ rezultă că 8 − e = a + b + c + d şi 16 − e2 = a2 + b2 + c2 + d2 .
Dar inegalitatea Cauchy-Buniakovki implică
4(a2 + b2 + c2 + d2 ) ≥ (a + b + c + d)2 ⇔ 4(16 − e2 ) ≥ (8 − e)2 ⇔
64 − 4e2 ≥ 64 − 16e + e2 ⇔ 5e2 − 16e ≤ 0 ⇔ e(5e − 16) ≤ 0.
16
Din ultima inegalitate deducem că 0 ≤ e ≤ , deci maximul lui e este
5
16 16
. Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă a = b = c = d = .
5 5
2.72. I-a soluţie. Inegalitatea este echivalentă cu
xy 2 + yz 2 + zx2 ≥ x + y + z.
Folosind inegalitatea mediilor avem:
3(xy 2 + yz 2 + zx2 ) = (2xy 2 + yz 2 ) + (2yz 2 + zx2 ) + (2zx2 + xy 2 )
√ √ √
≥ 3( 3 x2 y 5 z 2 + 3 x5 y 2 z 2 + 3 x2 y 2 z 5 ) = 3(x + y + z),
A II-a soluţie. Demonstrăm mai ı̂ntâi inegalitatea:
x3 + y 3 + z 3 ≥ x2 y + y 2 z + z 2 x.
Avem:
3(x3 + y 3 + z 3 ) = (x3 + x3 + y 3 ) + (y 3 + y 3 + z 3 ) + (z 3 + z 3 + x3 )
≥ 3(x2 y + y 2 z + z 2 x)
din inegalitatea mediilor. Prin ı̂mpărţirea cu xyz, deducem:
x2 y2 z2 x y z
+ + ≥ + +
yz xz xy z x y
x z y
şi cu substituţiile = a, = b, = c, obţinem:
z y x
a c b
+ + ≥ a + b + c.
c b a
Punând a = x, b = z, c = y deducem inegalitatea din enunţ.
92
c a b
2.73. Fie x = , y = . Atunci z = şi inegalitatea din enunţ devine:
b c a
c a b
b + c + a ≥3 ⇔ c
+
a
+
b 3
≥ .
a b c 2 a + b b + c c + a 2
+1 +1 +1
b c a
Ultima inegalitate a fost demonstrată la 1.52. Cazul de egalitate are loc

dacă şi numai dacă a = b = c = 1.
2.74. Inegalitatea din enunţ se mai scrie:

  n−1 ( )n−2
( )n−1 ∑ ∑
n
2 x1 x2 . . . xn  1  1
≥ n x1 . . . xn
n−1 xi xj xi
1≤i<j≤n i=1
( )n−1 (∑ )n−1 (∑ )n−2

2
⇔ x1 x2 . . . xn−2 ≥n x1 x2 . . . xn−1 ⇔
n−1
( )n−1 (∑ )n−1 (∑ )n−2
2
n n−2
x1 x2 . . . xn−2 ≥ nn−1 x1 x2 . . . xn−1
n−1
( ) n−1
(∑ ) n−1
n−2 2 (n−1)(n−2)
(n−1)(n−2)
⇔ n (n−1)(n−2) x1 x2 . . . xn−2
n−1
n−1 (∑ ) n−2
(n−1)(n−2)
≤ n (n−1)(n−2) x1 x2 . . . xn−1 ⇔
( ) 1
(∑ ) 1 (∑ ) 1
1 2 n−2
n−2 1 n−1
n n−1 x1 x2 . . . xn−2 ≥ n n−2 x1 x2 . . . xn−1
n−1
∑ ∑  1
 1
n−2
n−1
 x x
1 2 . . . xn−2  x x
1 2 . . . xn−1
⇔   ≥   ⇔
n(n − 1) n
2
∑  1 ∑  1
n−2 n−1
x1 x2 . . . xn−2 x1 x2 . . . xn−1
  ≥  
Cnn−2 Cnn−1
ceea ce reprezintă inegalitatea lui MacLaurin.
93
2.75. Prima inegalitate este o simplă consecinţă a inegalităţii mediilor. Pentru
a demonstra a doua inegalitate presupunem (fără a restrânge generali-
tatea problemei) că x1 ≤ x2 ≤ x3 . Arătăm că:
( ) ( )
1 1 1 1 1 1
(x1 + x2 + x3 ) + + ≤ (a + x2 + x3 ) + + .
x1 x2 x3 a x2 x3
Inegalitatea de mai sus este echivalentă succesiv cu următoarele:

( ) ( )
1 1 1 1 1
1 + x1 + + (x2 + x3 ) + (x2 + x3 ) +
x2 x3 x1 x2 x3
( ) ( )
1 1 1 1 1
≤1+a + + (x2 + x3 ) + (x2 + x3 ) + ⇔
x2 x3 a x2 x3
x1 (x2 + x3 ) x2 + x3 a(x2 + x3 ) x2 + x3
+ ≤ + ⇔
x2 x3 x1 x2 x3 a
x1 1 a 1
+ ≤ + ⇔ (x1 − a)(x1 a − x2 x3 ) ≤ 0,
x2 x3 x1 x2 x3 a
inegalitate adevărată deoarece 0 < a ≤ x1 ≤ x2 ≤ x3 ≤ b. În continuare
vom demonstra că:
( ) ( )
1 1 1 1 1 1
(a + x2 + x3 ) + + ≤ (a + x2 + b) + + .
a x2 x3 a x2 b
Efectuând calculele ca mai sus ea se reduce la
(x3 − b)(x3 b − ax2 ) ≤ 0,
care are loc. Analog se verifică şi inegalitatea:

( ) ( )
1 1 1 1 1 1
(a + x2 + b) + + ≤ (a + b + a) + + ⇔
a x2 b a b a
(x2 − a)(x2 − b) ≤ 0.
2.76. Fie f : [0, 1] → R, f (x) = x+y+z−x(y+z)−yz = x(1−y−z)+y+z−yz.

Fiind funcţie de gradul ı̂ntâi, f este monotonă şi deci maximul ei se
atinge ı̂n 0 sau 1. Dar f (0) = y + z − yz = 1 − (1 − y)(1 − z) ≤ 1 şi
f (1) = 1 − yz ≤ 1. Prin urmare f (x) ≤ 1, pentru orice x ∈ [0, 1].
94
2.77. Fără a micşora generalitatea putem presupune că 0 ≤ x ≤ y ≤ z ≤ 1.
Atunci vom avea: ∑ x x+y+z
≤
y+z+1 x+y+1
şi va mai trebui verificată inegalitatea:
x+y+z
+ (1 − x)(1 − y)(1 − z) ≤ 1.
x+y+1
Avem succesiv:
x+y+z x+y+1 z−1
+(1−x)(1−y)(1−z)= + +(1−x)(1−y)(1−z)
x+y+1 x+y+1 x+y+1
( )
1−z
=1− [1 − (1 + x + y)(1 − x)(1 − y)].
x+y+1
Inegalitatea de demonstrat rezultă din cea de mai sus după ce observăm
că:
(1 + x + y)(1 − x)(1 − y) ≤ (1 + x + y + xy)(1 − x)(1 − y)
= (1 + x)(1 + y)(1 − x)(1 − x) = (1 − x2 )(1 − y 2 ) ≤ 1.
2.78. I-a soluţie. Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că x ≤

y ≤ z, de unde rezultă că:
1 1 1
≥ ≥
xy + 1 zx + 1 yz + 1
şi astfel obţinem:
x y z x+y+z
+ + ≤ .
yz + 1 zx + 1 xy + 1 xy + 1
Rămâne de demonstrat că: x + y + z ≤ 2xy + 2. Dar (1 − x)(1 − y) ≥ 0,
pentru orice x, y ∈ [0, 1] implică 2xy ≥ xy ≥ x + y − 1 şi deci 2xy + 1 ≥
x + y. Cum 1 ≥ z, prin adunarea ultimelor două inegalităţi obţinem
2xy + 2 ≥ x + y + z.
A II-a soluţie. Considerăm funcţia f : [0, 1] → R,
x y z
f (x) = + +
yz + 1 zx + 1 xy + 1
pentru care
1 yz yz
f ′ (x) = − 2
−
yz + 1 (zx + 1) (xy + 1)2
95
şi f ′ (x) > 0, f ′′ (x) > 0 pe [0, 1]. Rezultă că extremele lui f se obţin ı̂n
x = 0 sau x = 1 şi avem f (0) = y + z ≤ 2 şi
1 y z 1 y z
f (1) = + + ≤ + + ≤ 1 + 1 = 2.
yz + 1 z + 1 y + 1 yz + 1 y + z y + z
Egalitatea se obţine dacă şi numai dacă x = 0 şi y = z = 1 sau y = 0 şi

x = z = 1 sau z = 0 şi x = y = 1.
2.79. Vom demonstra următorul rezultat:

Dacă x1 , x2 , . . . , xn ∈ [0, 1], atunci:
(x1 + x2 + . . . + xn + 1)2 ≥ 4(x21 + x22 + . . . + x2n ).
Într-adevăr, deoarece x1 , x2 , . . . , xn ∈ [0, 1] avem
x21 ≤ x1 , x22 ≤ x2 , . . . , x2n ≤ xn ,
deci
4(x21 + x22 + . . . + x2n ) ≤ 4(x1 + x2 + . . . + xn ).
Cum 4a ≤ (a + 1)2 , pentru orice a ∈ R, vom avea:
4(x1 + x2 + . . . + xn ) ≤ (x1 + x2 + . . . + xn + 1)2 ,
de unde enunţul rezultă. Pentru n = 3 obţinem inegalitatea din enunţ.
2.80. Avem 1 < x < 3 ⇔ (x − 1)(3 − x) > 0 ⇔ 4x > x2 + 3. Prin urmare:
4(x + y + z) > (x2 + y 2 + z 2 ) + 9 ≥ xy + yz + zx + 9 = 26 + 9 = 35,
35
de unde se obţine că x + y + z > = 8, 75. Din x, y, z < 3 rezultă şi a
4
doua inegalitate: x + y + z < 3 + 3 + 3 = 9. Aşadar x + y + z ∈ (8, 75; 9).
∑
2.81. Din 1 ≤ x ≤
( 3 rezultă
) (x − 1)(x − 3) ≤ 0 deci (x − 1)(x − 3) ≤ 0, adică
∑ ∑
x2 ≤ 4 x − 12. Rămâne de arătat că
(∑ )2 [ (∑ ) ] [(∑ ) ]2
x ≥3 4 x − 12 ⇔ x − 6 ≥ 0,
96
2.82. I-a soluţie. Deoarece x ≥ −1 rezultă
( )
1 2 3x 1
(x + 1) x − ≥ 0, deci x3 ≥ − , pentru orice x ≥ −1.
2 4 4
Rezultă că:
3 1 3 1
x3 + y 3 + z 3 + t3 ≥ (x + y + z + t) − 4 · = · 2 − 1 = ,
4 4 4 2
deoarece x + y + z + t = 2. Semnul egal se obţine pentru
1
x=y=z=t= .
2
A II-a soluţie. Folosind inegalităţile lui Cebâşev şi Cauchy-Buniakovski

pentru sistemele la fel ordonate (x, y, z, t) şi (x2 , y 2 , z 2 , t2 ), avem:
∑ 1 (∑ ) (∑ 2 ) 1 (∑ ) 1 (∑ )2 1 1 1
x3 ≥ x x ≥ x · x = ·2· ·4 = .
4 4 4 4 4 2
2.83. Demonstrăm mai ı̂ntâi inegalitatea:

∏
n ∑
n
(1 − bk ) > 1 − bk
k=1 k=1
cu 0 < bk < 1, k = 1, n. Pentru n = 2 inegalitatea este evidentă.

Presupunând-o adevărată pentru n, avem:
( )
∏
n+1 ∑
n ∑
n+1 ∑
n ∑
n+1
(1−bk ) > 1 − bk (1−bn+1 ) = 1− bk +bn+1 bk > 1− bk .
k=1 k=1 k=1 k=1 k=1
Inegalitatea a fost demonstrată prin inducţie matematică. Înlocuind bk =

1 − xk , avem xk ∈ (0, 1) şi
∏
n ∑
n
xk > 1 − n + xk ,
k=1 k=1

1
2.84. Fie f : [0, ∞) → R, f (x) = . Deoarece
1 + ex
ex (ex − 1)
f ′′ (x) = ≥0
(ex + 1)3
97
funcţia f este convexă.
Fie x1 , x2 , . . . , xn ≥ 1. Din inegalitatea lui Jensen avem (luând ak =
ln xk ≥ 0):
∑
n
1 n ∑
n
1 n
≥ ∑
n ⇔ ≥ √ .
1 + eln xk ln xk 1 + xk 1 + x1 x2 . . . xn
n
k=1 k=1 k=1
1+e n
2.85. Inegalitatea este succesiv echivalentă cu următoarele:

√ √ √ √ √ √ √ √ √ √
( x − y)2 ( x + y)2 ( x − y)2 ( x − y)2 ( x + y)2
< < ⇔
8x 2 8y
√ √ √ √
( x + y)2 ( x + y)2 √ √
<1< ⇔ 4y < ( x + y)2 < 4x,
4x 4y
√ √ √ √
ceea ce este evident căci 2 y < x + y < 2 x.
2.86. Prin ı̂nmulţire cu 2 inegalitatea de demonstrat se scrie:
14
(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ≥ (a − b)(b − c).
3
Fie a − b = x ≥ 0, b − c = y ≥ 0. Rezultă că a − c = x + y şi va trebui
demonstrat că:
14
x2 + y 2 + (x + y)2 ≥ xy ⇔ 3(x2 + y 2 ) − 4xy ≥ 0 ⇔
3
( )
2y 2 5 2
3 x− + y ≥ 0,
3 3
ceea ce este evident. Semnul egal se obţine dacă şi numai dacă
x = y = 0 ⇔ a = b = c.
2.87. Inegalitatea din enunţ se mai scrie

(a − b)ab (b − c)bc (c − a)ca
E= + + ≥ 0.
a2 − ab + b2 b2 − bc + c2 c2 − ca + a2
Presupunând că a2 − ab + b2 este cel mai mare dintre cei trei numitori
rezultă:
ab(a − b) + bc(b − c) + ca(c − a) (a − b)(b − c)(a − c)
E≥ = ≥ 0,
a − ab + b
2 2 a2 − ab + b2
deoarece ţinând cont că a ≥ b ≥ c, rezultă că (a − b)(b − c)(a − c) ≥ 0.
98
2.88. Notăm y1 = x21 +a, y1 = x22 +b unde a, b ≥ 0. Inegalitatea este echivalentă
cu:
4(x1 − x2 )[x1 x2 (x1 − x2 ) + ax2 − bx1 ] ≤ [(x21 − x22 ) + (a − b)]2 ⇔
4x1 x2 (x1 − x2 )2 + 4(x1 − x2 )(ax2 − bx1 )

≤ (x1 − x2 )2 (x1 + x2 )2 + 2(x21 − x22 )(a − b) + (a − b)2 ⇔
0 ≤ (x1 − x2 )4 + 2(x1 − x2 )2 (a + b) + (a − b)2 ⇔
0 ≤ (x1 − x2 )4 + 2(x1 − x2 )2 (a + b) + (a − b)2 ,
ceea ce este evident căci a, b ≥ 0.
2.89. În inegalitatea Cauchy-Buniakovski:

( )( 4 ) ( )2
∑
4 ∑ ∑
4
x2i yi2 ≥ xi y i ,
i=1 i=1 i=1
pentru orice xi , yi ∈ R, i = 1, 4, luând

√ √
x
x1 = , y1 = x(ay + bz + ct),
ay + bz + ct
etc., obţinem:
∑ x ∑ (∑ )2
x(ay + bz + ct) ≥ x ,
ay + bz + ct
de unde: (∑ )2
∑ x x
≥∑ .
ay + bz + ct x(ay + bz + ct)
Rămâne să mai verificăm că:

(∑ )2
x 4
∑ ≥ ,
x(ay + bz + ct) a+b+c
sau efectuând calculele:
(a + b + c)(x + y + z + t)2 ≥ 4(a + c)(x + z)(y + t) + 8b(xz + yt).
99
Această inegalitate rezultă din următoarele:
(a+c)(x+y+z+t)2 ≥ 4(a+c)(x+z)(y+t) şi (x+y+z+t)2 ≥ 8(xz+yt).
Prima dintre ele se reduce la (u + v)2 ≥ 4uv, unde u = x + z, v = y + t.
A doua rezultă din 4(x + y)(z + t) ≥ 8(xz + yt), care este echivalentă cu
(y − x)(z − t) ≥ 0.
2.90. Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că a ≥ b ≥ c şi
astfel distingem două cazuri:
1) a ≥ b ≥ c ≥ 1, Notăm cu xn = an b(a − b) + bn c(b − c) + cn a(c − a).
Vom arăta prin inducţie că xn ≥ 0, pentru orice n ∈ N∗ .
i) Notând x = a − b, y = b − c atunci x, y ≥ 0 şi
x1 = bx(b + x) + by(b − y) + (x + y)(b − y)(b + x) = xy(x + y) ≥ 0.
ii) Presupunând că xn ≥ 0 vom arăta că xn+1 ≥ 0. Într-adevăr:

xn+1 − xn = an+1 b(a − b) + bn+1 c(b − c) + cn+1 a(c − a) − xn
= c[an b(a − b) + bn c(b − c) + cn a(c − a)] + an+1 b(a − b) + bn+1 c(b − c)
−an bc(a − b) − bn c2 (b − c) − xn
= (c − 1)xn + an b(a − b)(a − c) + bn c(b − c)2 ≥ 0,
căci c ≥ 1 şi a ≥ b ≥ c.
2) a ≥ b ≥ c şi c ∈ (0, 1) ı̂n acest caz există t > 1 astfel ı̂ncât tc > 1 şi
deci ta ≥ tb ≥ tc > 1. Dar pentru numerele ta, tb, tc proprietatea este
adevărată, deci:
(ta)n tb(ta − tb) + (tb)n tc(tb − tc) + (tc)n ta(tc − ta) ≥ 0
sau
tn+2 [an − b(a − b)nb c(b − c) + cn a(c − a)] ≥ 0,
de unde inegalitatea rezultă şi ı̂n acest caz.
2.91. Înmulţind cu a1 an rezultă:
∑
n ∑
n n (
∑ )
a1 an a1 an
− n(a1 + an ) + ak = − a1 − an + ak
ak ak
k=1 k=1 k=1
∑
n
1 ∑ 1 n
= (a1 an − a1 ak − an ak + a2k ) = (a1 − ak )(an − ak ) ≤ 0.
ak ak
k=1 k=1
100
2.92. Din ipoteză rezultă că f (a1 ) ≤ f (a2 ) ≤ . . . ≤ f (an ). Notând xk = f (ak ),
k = 1, n, inegalitatea revine la
x1 x2 xn x2 x3 x1
+ + ... + ≥ + + ... +
x2 x3 x1 x1 x2 xn
ı̂n ipoteza 0 < x1 ≤ x2 ≤ . . . ≤ xn , adică problema 9.54.
101
102
Capitolul 3
Principiul trinomului
3.1 Enunţuri
3.1. Fie expresia E(x) = (x − 1)2 + (x − 2)2 + . . . + (x − n)2 . Să se arate că
pentru orice x ∈ R avem
(n − 1)n(n + 1)
E(x) ≥ .
12
3.2. Să se determine numărul real a astfel ı̂ncât max |x2 + a| să fie minim,
x ∈ [−1, 1].
3.3. Să se arate că dacă numerele reale a, b, c verifică relaţia ac = 2(b + d),
atunci cel puţin una din ecuaţiile x2 + ax + b = 0, x2 + cx + d = 0 are
soluţii reale.
3.4. Să se demonstreze că dacă ecuaţiile
ax2 + bx + c = 0, a1 x2 + b1 x + c1 = 0, a, a1 ∈ (0, ∞), b, b1 , c, c1 ∈ R
nu au rădăcini reale atunci nici ecuaţia
(a + a1 )x2 + (b + b1 )x + (c + c1 ) = 0
nu are rădăcini reale.

3.5. Fie a, b, c trei numere reale nenule. Să se arate că cel puţin una din
ecuaţiile
ax2 + 2bx + c = 0, bx2 + 2cx + a = 0, cx2 + 2ax + b = 0
are rădăcini reale.
103
3.6. Dacă a1 , a2 , b1 , b2 , c1 , c2 ∈ R astfel ı̂ncât a1 a2 > 0, a1 c1 ≥ b21 , a2 c2 ≥ b22
atunci
(a1 + a2 )(c1 + c2 ) ≥ (b1 + b2 )2 .
√ √
7− 52 x+3 7 + 52
3.7. Dacă x ∈ R, atunci ≤ 2 ≤ .
3 x −x+1 3
3.8. Să se arate că inegalitatea
x21 + x22 + x23 > 2α1 x2 x3 + 2α2 x1 x3 + 2α3 x1 x2
are loc pentru orice x1 , x2 , x3 ∈ R dacă şi numai dacă
α12 + α22 + α32 ≤ 1 − 2α1 α2 α3
şi atunci α12 + α22 + α32 ≥ 6α1 α2 α3 .
3.9. Se consideră funcţia f : R → R,
f (x) = (x − a1 )(x − a2 ) + (x − a2 )(x − a3 ) + (x − a3 )(x − a1 ),
a1 , a2 , a3 ∈ R. Să se arate că dacă f (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R, atunci

a1 = a2 = a3 .
x4 − 2ax3 + 3a2 x2 − 2a3 x + a4 + 9
3.10. Fie f : R → R dată de f (x) = . Să se
x2 − ax + a2
determine valoarea minimă a acestei funcţii ştiind că a ∈ [−2, 2] \ {0}.
3.11. Dacă x, y, z astfel ı̂ncât x + y + z = 4, xy + yz + xz = 4 atunci

[ ]
8
x, y, z ∈ 0, .
3
a+b+c √
3.12. Dacă a, b, c ∈ R∗+ , atunci ≥ abc.
3
3
3.13. Dacă x, y ∈ R astfel ı̂ncât x2 ≥ 2y, atunci
√ √ √
( 3 + 1)(2 x2 − 2y − x) ≥ x2 − 2y + x.
3.14. Dacă a, b, c, d ∈ R astfel ı̂ncât (a − c)(bc − ad) > (b − d)2 , atunci
a2 − 4b > 0 şi c2 − 4d > 0.
104
3.15. Fie k ∈ (0, 2) şi a, b, c, d ∈ R, a ≤ b ≤ c, atunci
(a + b + c + d)2 ≥ 4k(ac + bd).
3.16. Dacă a, b, c, d ∈ [0, e] astfel ı̂ncât e = max{a, b, c, d} şi a + c = b + d,

atunci 4|ac − bd| ≤ e2 .
3.17. Dacă a, b, c ∈ [0, 1], atunci a2 + b2 + c2 ≤ a2 b + b2 c + c2 a + 1.
2(x2 − x + 1)(y 2 − y + 1) ≥ x2 y 2 + 1
3(x2 − x + 1)(y 2 − y + 1)(z 2 − z + 1) ≥ x2 y 2 z 2 + xyz + 1.
3.19. Fie f, g : R → R două funcţii de gradul al doilea cu coeficienţii termenilor

de gradul doi egali cu 1. Să se determine toate funcţiile de gradul al doilea
h : R → R cu proprietatea:
f (x) + g(x)
min(f (x), g(x)) ≤ h(x) ≤ , pentru orice x ∈ R.
2
3.20. Numerele a, b, c, d, p, q satisfac condiţia ab + cd = 2pq. Demonstraţi că,

dacă ac ≥ p2 > 0, atunci bd < q 2 .
3.21. Fie a, b, c ∈ R, a ̸= 0 şi f : R → R, f (x) = ax2 +bx+c. Dacă există α ∈ R

astfel ı̂ncât af (α) < 0, atunci ecuaţia ax2 + bx + c = 0 are rădăcinile
reale şi distincte, deci ∆ > 0.
3.22. Numerele reale a, b, c satisfac relaţia a2 + ab + ac ≤ 0. Demonstraţi că
b2 ≥ 4ac.
3.23. Fie a, b, c ∈ R, a ̸= 0 şi f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c. Dacă există

α, β ∈ R astfel ı̂ncât f (α) · f (β) < 0, atunci ∆ > 0.
3.24. Fie A, B, C, D numere negative şi A > B + D. Dacă
p(x) = Ax2 + (C − B − D)x − C
să se arate că p nu are rădăcini ı̂n (0, 1).
105
3.25. Fie numerele reale ai , bi , i = 1, n astfel ı̂ncât
a1 + b1 = a2 + b2 = . . . = an + bn = 1.
Să se arate că:
(a21 + a22 + . . . + a2n )(b21 + b22 + . . . + b2n − n) ≤ (a1 b1 + a2 b2 + . . . + an bn )2 .
3.26. Se consideră numerele reale a, b, c cu proprietăţile
a+b+c=0 şi a2 + b2 + c2 = 1.
1
Să se arate că dacă a ≤ b ≤ c, atunci b2 ≤ .
6
bk
3.27. Dacă bk ∈ R, ak ∈ R∗ şi m ≤ ≤ M , pentru orice k = 1, n, atunci
ak
∑
n ∑
n ∑
n
b2k + mM ak bk ≤ (M + m) ak bk .
k=1 k=1 k=1
3.28. Fie P (x) = ax2 + bx + c un polinom care admite două rădăcini reale şi
distincte ı̂n intervalul (0, 2). Dacă a, b, c ∈ Z astfel ı̂ncât a > 0, atunci
a ≥ 2, b ≤ −3 şi c ≥ 1.
3.29. Fie b, c ∈ R şi f (x) = x2 + bx + c. Să se arate că cea mai mare valoare a
1
lui |f | ı̂n intervalul [−1, 1] nu este mai mică decât .
2
3.30. Fie a, b, c ∈ R, a ̸= 0, f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c şi α ∈ R.
|a|
i) Demonstraţi că max{|f (α − 1)|, |f (α)|, |f (α + 1)|} ≥ .
2
ii) Dintre toate polinoamele f cu proprietatea că |f (x)| ≤ 2, pentru
orice x ∈ [0, 2] să se determine polinomul pentru care a are cea mai mică
valoare.
3.31. Dacă |ax2 + bx + c| ≤ 1, pentru orice x ∈ [−1, 1], atunci |a| + |b| + |c| ≤ 3.
3.32. Dacă |ax2 + bx + c| ≤ 1, pentru orice x ∈ [−1, 1], atunci a2 + b2 + c2 ≤ 5.
3.33. Fie a, b, c lungimile laturilor unui triunghi. Atunci pentru orice x, y, z

numere reale care satisfac relaţia ax + by + cz = 0 are loc inegalitatea
xy + yz + zx ≤ 0.
106
3.33. Fie a, b, c, ai ∈ R, i = 1, n, astfel ı̂ncât b2 ≥ ac şi a > n. Să se demonstreze
că:
(b − a1 − a2 − . . . − an )2 > (a − n)(c − a21 − a22 − . . . − a2n ).
∑
n ∑
n
3.34. Fie a, b, ai , bi ∈ R, i = 1, n, a2 > 2 a22k+1 şi a2 > 2 a22k atunci:
k=1 k=1
( )2 { ( )
∑
2n ∑
n ∑
n
ab − ak bk ≥ min a2 − 2 a22k−1 , b2 − 2 b22k−1 ,
k=1 k=1 k=1
( ) ( )}
∑
n ∑
n
a2 − 2 a22k , b2 − 2 b22k .
k=1 k=1
3.35. Dacă ai , bi ∈ R+ şi ai ≤ bi , pentru orice i = 1, n, atunci:

 2   
∑ ∑ ∑
 (ai bi + bi bj ) ≥ 4  ai bj   bi aj  .
1≤i≤j≤n 1≤i≤j≤n 1≤i≤j≤n
3.36. Se consideră polinoamele
P (x) = 2x2 + ax + b, Q(x) = x2 + cx + d
astfel ı̂ncât a2 + c2 + 4d ≤ 2ac + 4b, a, b, c, d ∈ R. Să se arate că dacă

P (x) = 0 are rădăcini reale, atunci şi Q(x) = 0 are rădăcini reale.
Afirmaţia reciprocă este adevărată?
3.37. În binomul f (x) = ax2 + bx + c, toţi coeficienţii sunt pozitivi şi
a + b + c = 1.
Demonstraţi că pentru orice x1 , x2 , . . . , xn > 0 cu x1 · x2 · . . . · xn = 1 ⇒
f (x1 ) · f (x2 ) · . . . · f (xn ) ≥ 1.
3.38. Fie a, b, c laturile unui triunghi obtuzunghic. Să se demonstreze că are
loc inegalitatea:
(am − bn − cp)2 ≥ (a2 − b2 − c2 )(m2 − n2 − p2 ), pentru orice m, n, p ∈ R.
Să se studieze ı̂n ce caz are loc egalitatea.
107
b2 − 4ac
3.1. i) Dacă a > 0, atunci ax2 + bx + c ≥ − , pentru orice x ∈ R.
4a
b2 − 4c
ii) Dacă a < 0, atunci ax2 + bx + c ≤ − , pentru orice x ∈ R.
4a
3.2. Să se arate că dacă x + y + z = a, atunci f = xy + yz + zx admite
un maxim. Să se afle maximul lui f şi valorile lui x, y, z pentru care f
devine maxim.
3.3. Fie funcţia f : R → R,
f (x) = (ax − a1 )2 + (ax − a2 )2 + . . . + (ax − a10 )2
astfel ı̂ncât a ̸= 0 şi ai ∈ R, i = 1, 10.

i) Să se arate că valoarea minimă a lui f nu depinde de a.
√
ii) Dacă a21 + a22 + . . . + a210 = 1, atunci |a1 + a2 + . . . + a10 | ≤ 10.
3.4. Fiind date n numere reale a1 , a2 , . . . , an să se determine x astfel ı̂ncât

suma (x − a1 )2 + (x − a2 )2 + . . . + (x − an )2 să aibă cea mai mare valoare
posibilă.
3.5. Se consideră funcţia f : R → R, definită √

prin f (x) = x2 + ax + 1, cu
a ∈ (−2, 2). Să se arate că f (x) + m ≥ f (x − m)f (x + m), pentru
2
orice x real şi m parametru real.
3.6. Să se demonstreze că oricare ar fi a, b ∈ [4, ∞) cel puţin una din ecuaţiile:
x2 + ax + b = 0 şi x2 + bx + a = 0 are rădăcini reale.
3.7. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c unde a, b, c sunt

numere naturale astfel ı̂ncât a > b > 0, iar f (0) şi |f (−1)| sunt numere
prime. Ştiind că trinomul admite rădăcini raţionale demonstraţi că:
i) a > 9;
ii) pentru a < 12 există o singură funcţie f care verifică condiţiile din
ipoteză.
√
3.8. Dacă a, b, x, y ∈ R şi a2 + b2 + ab ≤ 3, atunci ax + by ≤ x2 + y 2 − xy.
3.9. Se consideră polinoamele
P (x) = 2x2 + ax + b, Q(x) = x2 + cx + d
108
astfel ı̂ncât a2 + c2 + 4d ≤ 2ac + 4b, a, b, c ∈ R. Să se arate că dacă
P (x) = 0 are rădăcini reale atunci şi Q(x) are rădăcini reale. Afirmaţia
reciprocă este adevărată?
3.10. Numerele a, b, c, d, p, q satisfac condiţia ab + cd = 2pq. Dacă ac ≥ p2 > 0

atunci bd ≤ q 2 .
3.11. Fie a > 0, b ∈ R; dacă x ∈ R astfel ı̂ncât
|a + x + b| ≤ 1, |4a + 2x + b| ≤ 1, 9a + 6x + 4b + 4 ≥ 0
să se arate că |x| ≤ 24.
3.12. Pentru a, b, c ∈ R se consideră
a2 (b + c) + b2 (a + c) + c2 (a + b) (a2 + b2 + c2 )abc
P (x) = x2 − x+
a+b+c a+b+c
cu rădăcinile x1 şi x2 . Dacă x1 , x2 ∈ (−∞, 1] ∪ [4, ∞) să se arate că a, b, c

nu pot fi numere distincte din [1, 2].
3.13. Fie a, b, c numere ı̂ntregi şi |a| ≤ 360. Dacă f (x) = ax2 + bx + c, să se
demonstreze ( că f nu)poate avea rădăcinile distincte, amândouă situate
1 1
ı̂n intervalul , .
10 9
a2 b2
3.14. Găsiţi minimul funcţiei f : (0, 1) → R, f (x) = + dacă a, b > 0.
x 1−x
Pentru ce valori ale lui x se atinge minimul?
3.15. Găsiţi cel mai mic k ∈ R pentru care oricare ar fi a, b, c ∈ R este

adevărată afirmaţia: dacă pentru orice x ∈ [−1, 1] avem |ax2 +bx+c| ≤ h,
atunci |a| + |b| + |c| ≤ kh.
3.16. Fie ax2 + bx + c =√ 0, o ecuaţie de gradul al doilea unde a, b, c ∈ Z. Să se

arate că numărul 3 3 nu poate fi rădăcină a acestei √ ecuaţii.
√ Să se arate
că există coeficienţii a, b, c ∈ Z∗ astfel ı̂ncât 0 < a 3 9 + b 3 3 + c < 0, 01.
3.17. Dacă a, b, c, d ∈ [1, α], α > 1 atunci
(a + b + c + d)2 ≥ t(a2 + b2 + c2 + d2 )
unde t ∈ R+ şi t(α + 1)2 ≤ 16α.
109
3.18. Să se determine numerele reale a, b, c astfel ı̂ncât să avem:
|ax2 + bx + c| ≤ |cx2 + bx + a|, pentru orice x ∈ R.
3.19. Se consideră funcţia f : R → R,

f (x) = |(m − 1)x2 − 2(m + 1)x + m + 1|, m ∈ R.
Să se arate că f (x) ≤ 4, pentru orice x ∈ [−1, 1] dacă şi numai dacă
f (−1) ≤ 4.
3.3 Soluţii
3.1. Expresia E(x) se mai scrie:
E(x) = (x2 − 2x + 1) + (x2 − 2 · 2x + 22 ) + . . . + (x2 − 2nx + n2 )
= nx2 − 2x(1 + 2 + . . . + n) + (12 + 22 + . . . + n2 ).
∑
n
n(n + 1) ∑ 2 n(n + 1)(2n + 1)
n
Ţinând cont că k= şi k = avem
2 6
k=1 k=1
n(n + 1) n(n + 1)(2n + 1)

E(x) = nx2 − 2x · +
2 6
şi astfel, după efectuarea calculelor inegalitatea din enunţ se reduce la
[2x − (n + 1)]2 ≥ 0 inegalitate adevărată pentru orice x ∈ R.
3.2. Notăm f (a) = max |x2 + a|. Dacă a > 0 atunci f (a) = 1 + a (atins ı̂n
x∈[−1,1]
punctele x = ±1). Dacă a ∈ [−1, 0], atunci f (a) = max(1 + a, −a). Dacă
a < −1, atunci f (a) = −a şi ı̂n consecinţă
 1

 1 + a dacă a ≥
2
f (a) =

 −a 1
dacă a <
2
1
Minimul lui f (a) este atins pentru a = .
2
3.3. Fie D1 şi D2 discriminanţii celor două ecuaţii. Dacă D1 < 0 şi D2 < 0
atunci D1 + D2 < 0, dar
D1 +D2 = a2 −4b+c2 −4d = a2 +c2 −4(b+d) = a2 +c2 −2ac = (a−c)2 ≥ 0,
contradicţie. Astfel rezultă că cel puţin una din ecuaţii are rădăcini reale.
110
3.4. Avem b2 − 4ac < 0, b21 − 4a1 c1 < 0 şi cum a, a1 > 0 rezultă c, c1 > 0 deci
( 2 )
b b21
4(a + a1 )(c + c1 ) > + (c + c1 ) ≥ (b + b1 )2
c c1
deci concluzia problemei este adevărată.
3.5. Presupunem că nici una din ecuaţii nu are rădăcini reale. Astfel suntem
conduşi la inegalitatea b2 −ac < 0, c2 < ab, a2 < bc de unde prin adunare
ajungem la
1
a2 + b2 + c2 < ab + bc + ca sau [(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ] < 0
2
care este falsă ı̂n R. Deci presupunerea făcută este falsă şi ı̂n consecinţă
cel puţin una din ecuaţiile
ax2 + 2bx + c = 0, bx2 + 2cx + a = 0, cx2 + 2ax + b = 0
are rădăcini reale.
3.6. Fie
∆1
f1 = a1 x2 + 2b1 x + c1 , = b21 − a1 c1 ≤ 0,
4
∆2
f2 = a2 x2 + 2b2 x + c2 , = b22 − a2 c2 ≤ 0.
4
Din a1 a2 > 0 rezultă că a1 şi a2 au acelaşi semn şi cum ∆1 ≤ 0, ∆2 ≤ 0
trinoamele f1 , f2 au acelaşi semn pentru orice x ∈ R, de exemplu
f1 (x) ≥ 0, f2 (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
Fie f = f1 + f2 = (a1 + a2 )x2 + 2(b1 + b2 )x + (c1 + c2 ) ≥ 0, pentru orice

x ∈ R rezultă
∆
= (b1 + b2 )2 − (a1 + a2 )(c1 + c2 ) ≤ 0.
4
x+3
3.7. Considerând funcţia f : R → R, f (x) = şi calculând Im f
x2 −x+1
deducem inegalitatea din enunţ.
3.8. Avem succesiv:
x21 + x22 + x23 ≥ 2α1 x1 x2 x3 + 2α2 x3 x2 + 2α3 x1 x2 , x1 , x2 , x3 ∈ R ⇒
111
x21 − (2α2 x3 + 2α3 x2 )x1 − 2α1 x2 x3 + x22 + x23 ≥ 0, x1 , x2 , x3 ∈ R ⇒
(α2 x3 + α3 x2 )2 ≤ x22 + x23 − 2α1 x2 x3 , x1 , x2 , x3 ∈ R ⇒
(1 − α32 )x22 + (−2α1 x3 − 2α2 α3 x3 )x2 + x23 − α22 x23 ≥ 0, x1 , x2 , x3 ∈ R ⇒
|α3 | = 1 şi α1 + α2 α3 = 0, 1− α22 ≥0 sau
α32 ≤ 1 şi α12 + α22 + α33 + 2α1 α2 α3 ≤ 1 ⇔
α12 + α22 + α32 + 2α1 α2 α3 ≤ 1 şi α1 , α2 , α3 ∈ [−1, 1].
Ultima afirmaţie rezultă din faptul că:
α12 + α22 + α32 + 2α1 α2 α3 ≤ 1 ⇔ (α1 + α2 α3 )2 ≤ (1 − α22 )(1 − α32 ).
În continuare vom arăta că dacă numerele α1 , α2 , α3 verifică condiţia
α12 + α22 + α32 ≤ 1 − 2α1 α2 α3
atunci
α12 + α22 + α33 ≥ 6α1 α2 α3 .
Distingem două cazuri:
1) Dacă α1 α2 α3 ≥ 0 din α12 + α22 + α32 + 2α1 α2 α3 ≤ 1 rezultă
α12 ≤ 1, α22 ≤ 1, α32 ≤ 1 ⇔ α1 , α2 , α3 ∈ [−1, 1]
deci
x21 + x22 + x23 ≥ 2α1 x2 x3 + 2α2 x3 x1 + 2α3 x1 x1 , pentru orice x1 , x2 , x3 ∈ R
deci şi pentru x1 = α1 , x2 = α2 , x3 = α3 rezultă că
α12 + α22 + α32 ≥ 6α1 α2 α3 .
2) Dacă α1 α2 α3 < 0 atunci evident avem
α12 + α22 + α32 ≥ 6α1 α2 α3 .
3.9. Avem succesiv
f (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R ⇔
3x2 − 2(a1 + a2 + a3 )x + a1 a2 + a2 a3 + a3 a1 ≥ 0 pentru orice x ∈ R ⇔

∆ ≤ 0 ⇔ (a1 + a2 + a3 )2 − 3(a1 a2 + a2 a3 + a3 a1 ) ≤ 0 ⇔
1
[(a1 − a2 )2 + (a2 − a3 )2 + (a3 − a1 )2 ] ≤ 0 ⇔ a1 = a2 = a3 .
2
112
9
3.10. Observăm că f (x) = x2 − ax + a2 + .
− ax + a2
x2
Deoarece x2 − ax + a2 > 0 pentru orice x ∈ R putem aplica inegalitatea
mediilor, deci:
√
9
f (x) ≥ 2 (x2 − ax + a2 ) 2 = 6.
x − ax + a2
Deducem
√ că valoarea minimă a lui f este 6 şi se obţine pentru x =
a ± 3(4 − a2 )
şi aceasta există deoarece 4 − a2 ≥ 0, a ̸= 0.
2
3.11. Avem { {
y+z =4−x y+z =4−x
⇔
yz = 4 − x(y + z) yz = 4 − 4x + x2
şi formând ecuaţia de gradul al doilea ı̂n t cu rădăcinile y, z deducem
t2 − (4 − x)t + x2 − 4x + 4 = 0.
Dar cum t ∈ R, avem:
∆t = (4 − x)2 + 4(x2 − 4x + 4) ≥ 0
[ ] [ ]
8 8
de unde deducem că x ∈ 0, şi apoi analog deducem y, z ∈ 0, .
3 3
3.12. Fără a restânge
√ generalitatea problemei presupunem că 0 < a ≤ b ≤ c.
Notăm 3 abc = k, trebuie să demonstrăm că
a + b + c ≥ 3k ⇔ a2 b + ab2 + abc ≥ 3abk ⇔ ab2 + (a2 − 3ak)b + k 3 ≥ 0.
Considerăm funcţia f (x) = ax2 + (a2 − 3ak)x + k 3 , x ∈ [0, c]. Această

1
funcţie ı̂şi atinge minimul ı̂n (3k − a) şi are valoarea
2
4ak 3 − (a2 − 3ak)2 (k − a)2 (4k − a)
= ≥0
4a 4
deoarece k 3 = abc ≥ a3 ⇒ k ≥ a ⇒ 4k ≥ a. În particular f (b) ≥ 0.

y
3.13. Considerăm trinomul de gradul al doilea ı̂n z: z 2 − zx + şi fie u, v
2
rădăcinile sale, deci
√ √
2u = x + x2 − 2y, 2v = x − x2 − 2y.
113
Observând că x = u + v şi x2 − y = (u + v)2 − 2uv = u2 + v 2 inegalitatea
devine
√ √
( 3 + 1)(2 u2 + v 2 − u − v) ≥ 2u pentru orice u, v ∈ R sau
√ √
2 u2 + v 2 ≥ u 3 + v pentru orice u, v ∈ R
inegalitate ce se demonstrează uşor.
3.14. Fie trinoamele x2 +ax+b şi x2 +cx+d. Presupunem că cele două trinoame
au o rădăcină comună x0 . Scăzând membru cu membru relaţiile
x20 + ax0 + b = 0 şi x20 + cx0 + d = 0
găsim (a − c)x0 + (b − d) = 0. Condiţia din enunţ conduce la a ̸= c şi

d−b
deci x0 = . Notăm primul trinom cu g şi al doilea cu h, obţinem
a−c
( )
d−b 2 d−b (b − d)2 − (a − c)(bc − ad)
g(x0 ) = +a +b= < 0,
a−c a−c (a − c)2
deci g şi h nu au rădăcini comune. Deoarece g(x0 ) < 0 trinomul g are

două rădăcini reale şi distincte. Analog, trinomul h are două rădăcini
reale şi distincte deoarece h(x0 ) < 0.
3.15. Considerăm funcţia f : R → R, f (x) = (x + a + b + c)2 − 4kbx − 4kac.

Rezultă
f (x) = x2 + 2(a + b + c − 2kb)x + (a + b + c)2 − 4ack.
Discriminantul trinomului este:
∆ = 16k[(k − 1)b2 − (a + c)b + ac].
Cum k > 0 rămâne de arătat că (k − 1)b2 − (a + c)b + ac ≤ 0. Cum

k − 1 ≤ |k − 1| este suficient să se demonstreze că
g(b) = |k − 1|b2 − (a + c)b + ac ≤ 0
pentru orice k ∈ (0, 2) şi pentru orice b ∈ [a, c].

Pentru k = 1, g(b) = −b2 − (b − a)(c − b) ≤ 0. Pentru k ∈ (0, 1) ∪ (1, 2),
|k − 1| > 0 şi maximul lui g(b) se atinge ı̂n a sau ı̂n c. Cum g(a) =
(|k − 1| − 1)a2 ≤ 0 şi g(c) = (|k − 1| − 1)c2 < 0 rezultă că g(b) ≤ 0 pentru
orice b ∈ [a, c].
114
3.16. Vom arăta că −4(ac − bd) ≤ e2 şi astfel inegalitatea din enunţ va rezulta
din motive de simetrie. Înlocuind d = a + c − b avem:
−4(ac − bd) = −4(ac − ba − bc + b2 ) = −4(a − b)(c − b).
Cum funcţia f : [0, e] → R, f (b) = (a − b)(c − b) are un minim absolut

a+c
pentru ymin = şi notând (pentru a şi c fixate) a + c = α avem
2
a+c
0 ≤ b ≤ min{e, α} şi deoarece ∈ [0, e] obţinem că
2
1
(a − b)(c − b) ≥ − (a − c)2 adică − 4(ac − bd) ≤ (a − c)2 ≤ e2 .
4
3.17. Considerăm funcţia f : [0, 1] → R,
f (x) = x2 (1 − b) − c2 x + b2 + c2 − b2 c − 1.
Dacă b = 1, f (x) = −c2 x + c(c − 1) ≤ 0 deoarece x, b, c ∈ [0, 1]. Dacă

b ∈ [0, 1) atunci 1 − b > 0 şi maximul lui f se realizează pentru x = 0
sau x = 1.
f (0) = b2 + c2 − b2 c − 1 = (1 − c)(b2 − 1 − c) ≤ 0.
f (1) = b(b − 1 − bc) ≤ 0

şi deci f (x) ≤ 0, pentru orice x ∈ [0, 1] adică f (a) ≤ 0 şi de aici rezultă
enunţul.
3.18. (1) 2(x2 − x + 1)(y 2 − y + 1) ≥ x2 y 2 + 1.

Avem:
2(x2 − x + 1)(y 2 − y + 1) − x2 y 2 − 1
= x2 y 2 − 2xy(x + y) + 2(x2 + y 2 + xy) − 2(x + y) + 1
= (x − y)2 + x2 y 2 − 2xy(x + y) + (x + y)2 + 2xy − 2(x + y) + 1
= (x − y)2 + (xy − x − y + 1)2 = (x − y)2 + (x − 1)2 (y − 1)2 ≥ 0.
Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă x = y = 1. Ţinând cont
de inegalitatea (1) este suficient să demonstrăm
(2) 3(x2 y 2 + 1)(z 2 − z + 1) ≥ 2(x2 y 2 z 2 + xyz + 1).
Ordonând după puterile lui z inegalitatea (2) se mai scrie:
(3) (x2 y 2 + 3)z 2 − (3x2 y 2 + 2xy + 3)z + 3x2 y 2 + 1 ≥ 0.
115
Discriminantul ataşat trinomului are expresia:
Dz = (3x2 y 2 + 2xy + 3)2 − 4(x2 y 2 + 3)(3x2 y 2 + 1) = −3(xy − 1)4
şi deoarece coeficientul lui z 2 este strict pozitiv şi Dz ≤ 0 rezultă că
inegalitatea (3) este adevărată pentru orice x, y, z ∈ R. În inegalitatea
din enunţ avem egalitate dacă şi numai dacă x = y = 1.
3.19. Fie f : R → R, f (x) = x2 + b1 x + c1 , g(x) = x2 + b2 x + c2 . Determinăm
numerele reale x astfel ı̂ncât f (x) = g(x). Obţinem ecuaţia
(b1 − b2 )x + (c1 − c2 ) = 0.
Distingem trei cazuri:
1) b1 = b2 şi c1 = c2 şi ı̂n acest caz f (x) = g(x), pentru orice x ∈ R.
2) b1 = b2 = b şi c1 ̸= c2 şi obţinem f (x) ̸= g(x), pentru orice x ∈ R.
3) b1 ̸= b2 şi ı̂n acest caz există un unic x0 astfel ı̂ncât f (x0 ) = g(x0 ).
Deci:
I) Unica soluţie este h(x) = f (x) = g(x) pentru orice x ∈ R.
II) Fără a restrânge generalitatea, presupunem că c1 < c2 (condiţiile
sunt simetrice ı̂n raport cu f şi g). Deci f (x) < g(x) pentru orice x ∈ R;
f (x) = min(f (x), g(x)), pentru orice x ∈ R.
Dacă h(x) = αx2 + βx + γ atunci trebuie să avem
c1 + c2
x2 + bx + c1 ≤ αx2 + βx + γ ≤ x2 + bx + , pentru orice x ∈ R.
2
Din prima inegalitate scrisă astfel:
(1 − α)x2 + (b − β)x + c1 − γ ≤ 0 pentru orice x ∈ R
rezultă 1 − α ≤ 0 deci α ≥ 1, iar din a doua inegalitate α ≤ 1, de unde
α = 1 şi obţinem pentru orice x ∈ R
c1 + c2
x2 + bx + c1 ≤ x2 + βx + γ ≤ x2 + bx + .
2
Prima inecuaţie de gradul I are soluţii ı̂n R dacă şi numai dacă b =
β şi γ ≥ c1 iar a doua inecuaţie de gradul I are soluţii ı̂n R dacă şi
c1 + c2
numai dacă b = β şi γ ≤ . Obţinem deci
2
[ ]
c1 + c2
h(x) = x + bx + γ cu γ ∈ c1 ,
2
2
116
şi se observă că h satisface cele două inegalităţi din enunţ ı̂n acest caz.
III) Deoarece ecuaţia f (x) = g(x) are o soluţie unică x0 , atunci inecuaţia
de gradul I
f (x) = x2 + b1 x + c1 ≤ x2 + b2 x + c2 = g(x)
are soluţia de forma (−∞, x0 ] sau [x0 , ∞). Din simetria condiţiei din
enunţ, putem presupune că f (x) ≤ g(x) ⇔ x ∈ (−∞, x0 ). Deci
{
f (x), x ≤ x0
min(f (x), g(x)) =
g(x), x > x0
Avem pentru x ≤ x0
f (x) = x2 + b1 x + c1 ≤ αx2 + βx + γ = h(x)

b1 + b2 c1 + c2 f (x) + g(x)
≤ x2 + x+ = .
2 2 2
iar pentru x ≥ x0
g(x) = x2 + b2 x + c2 ≤ αx2 + βx + γ = h(x)

b1 + b2 c1 + c2 f (x) + g(x)
≤ x2 + x+ = .
2 2 2
Obţinem 1 ≤ α ≤ 1 ⇔ α = 1. Deci
b1 + b2 c1 + c2 f (x) + g(x)
h(x) = x2 + βx + γ ≤ x2 + x+ =
2 2 2
pentru orice x ∈ R, cu egalitate pentru x0 , deoarece
f (x0 ) + g(x0 )
min(f (x0 ), g(x0 )) = f (x0 ) = g(x0 ) =
2
Aşadar
b1 + b 2 c1 + c2
βx + γ ≤ x+ pentru orice x ∈ R
2 2
adică
( )
b1 + b2 c1 + c2
x β− +γ− ≤ 0 pentru orice x ∈ R
2 2
b 1 + b2
rezultă β = . Cum pentru x0 avem egalitate rezultă că şi
2
c1 + c2 f +g
γ= deci h= .
2 2
117
ab + cd (ab + cd)2
3.20. Fie p = pentru q ̸= 0; ac ≥ p2 ⇔ q 2 ≥ şi apoi
2q 4ac
(ab + cd)2
q 2 ≥ bd rezultă astfel: q 2 ≥ ≥ bd deoarece (ab − cd)2 ≥ 0 şi
4ac
ac > 0. Dacă q = 0, ab + cd = 0 şi ac > 0. Din ab + cd = 0 rezultă că b
şi d au semne diferite şi deci bd ≤ 0 ≤ q 2 .
3.25. Fie
P (x)= (a21 +a22 +. . .+a2n )x2 +2(a1 b1 +a2 b2 +. . .+an bn )x+b21 +b22 +. . .+b2n−n.
Astfel P (x) se mai scrie
P (x) = (a1 x + b1 )2 + (a2 x + b2 )2 + . . . + (an x + bn )2 − n.
Deoarece a1 + b1 = a2 + b2 = . . . = an + bn = 1 rezultă că P (1) = 0 deci
rădăcinile lui P sunt reale.
3.26. Avem
1 1 1
a + c = −b şi ac = [(a + c)2 − a2 − c2 ] = [b2 − (1 − b)2 ] = b2 −
2 2 2
1
deci trinomul f (x) = x2 +bx+b2 − are rădăcinile a şi c. Cum a ≤ b ≤ c,
2
rezultă că f (b) ≤ 0 deci
1 1
b2 + b2 + b2 − ≤ 0 ⇔ b2 ≤ .
2 6
3.27. Considerăm polinomul
P (x) = (x − M )(x − m) = x2 − (M + m)x + mM,
bk
cu rădăcinile m şi M . Deoarece numerele sunt situate ı̂ntre rădăcinile
ak
polinomului, ( )
bk
P ≤ 0 pentru orice k = 1, n
ak
deci
( )2 ( )
b1 b1
− (M + m) + mM ≤ 0/a21
a1 a1
( ) ( )
b2 2 b2
− (M + m) + mM ≤ 0/a22
a2 a2
.......................................
( )2 ( )
bn bn
− (M + m) + mM ≤ 0/a2n .
an an
118
Rezultă că
b2k − (M + m)ak bk + mM a2k ≤ 0 pentru orice k = 1, n.
Adunând membru cu membru aceste inegalităţi obţinem

∑
n ∑
n ∑
n
b2k + mM a2k ≤ (M + m) ak bk .
k=1 k=1 k=1
3.28. P (0) · P (2) = a2 x1 (2 − x1 )x2 (2 − x2 ) dar x1 (2 − x1 ) ≤ 1 şi x2 (2 − x2 ) ≤ 1

şi de aici deducem x1 (2 − x1 )x2 (2 − x2 ) ≤ 1 (rădăcinile fiind distincte).
Deoarece P (0) · P (2) ∈ Z+ avem 1 ≤ P (0) · P (2) < a2 de unde deducem
că a2 > 1 dar având ı̂n vedere că a > 0 rezultă a ≥ 2. De asemenea din
b
x1 + x2 > 0 rezultă că − > 0 şi de aici deducem că b este negativ, iar
a
din x1 x2 ∈ (0, 4) rezultă că c ≥ 1. Ţinând cont că a ≥ 2 şi c ≥ 1, din
b2 − 4ac ≥ 0 avem b2 > 8 şi din b < 0 rezultă că b ≤ −3.
3.29. Presupunem că cea mai mare valoare a lui f ı̂n intervalul [−1, 1] este
1
mai mică decât . Astfel
2
1 1 1
|f (−1)| = |1 − b + c| < , |f (0)| = |c| < , |f (1)| = |1 + b + c| < .
2 2 2
1
Considerăm polinomul g(x) = f (x) − f0 (x) unde f0 (x) = x2 − . Avem
2
1 1
g(x) = bx + c + şi g(−1) = −b + c + < 0,
2 2
1 1
g(0) = c + > 0, g(1) = b + c + < 0.
2 2
Prin urmare g are două rădăcini reale şi distincte x1 ∈ (−1, 0), x2 ∈
(0, 1). Fiind polinomul de gradul I, g(x) = 0 pentru orice x ∈ R ⇔
1
f (x) = f0 (x) pentru orice x ∈ R. Dar atunci |f (0)| = |f0 (0)| = , ı̂n
2
1
contradicţie cu |f (0)| < .
2
3.30. a) f (α − 1) = a(α2 − 2α + 1) + b(α − 1) + c = f (α) − 2aα + a − b
f (α + 1) = a(α2 + 2α + 1) + b(α + 1) + c = f (α) + 2aα + a + b ⇒
f (α − 1) + f (α + 1) = 2f (α) + 2a ⇒
119
f (α − 1) + f (α + 1) − 2f (α)
a= ⇒
2
|f (α − 1)| + |f (α + 1)| + 2|f (α)| M + M + 2M
|a| ≤ ≤ = 2M (∗)
2 2
unde M = max{|f (α − 1)|, |f (α)|, |f (α + 1)|}.
b) Din a) ⇒ |a| ≤ 2 max{|f (α−1)|, |f (α)|, |f (α+1)|} ≤ 4, deci a ≥ −4.
Încercăm să determinăm polinoamele de gradul II cu a = −4. Deoarece
ı̂n (∗) avem egalitate
⇒ |f (0)| = |f (1)| = |f (2)| = 2.
În plus,
f (0) + f (2) − 2f (1)
a= = −4,
2
deci ı̂n mod necesar f (0) = f (2) = −2, f (1) = 2. Obţinem sistemul
  
 c = −2  c = −2  c = −2
a+b+c=2 ⇔ a+b=4 ⇔ a+b=4 ⇔
  
4a + 2b + c = −2 4a + 2b = 0 2a + b = 0

 c = −2
a = −4 ⇒ f (x) = −4x2 + 8x − 2.

b=8
Rămâne să verificăm că | − 4x2 + 8x − 2| ≤ 2, pentru orice x ∈ [0, 2].

b
Deoarece − = 1 ∈ [0, 2], | − 4x2 + 8x − 2| ≤ 2 este echivalentă cu
2a
|f (0)| ≤ 2, |f (1)| ≤ 2, |f (2)| ≤ 2.
3.31. |f (0)| = |c| ≤ 1 (1)

|f (1)| = |a + b + c| ≤ 1 (2)
|f (−1)| = |a − b + c| ≤ 1 (3)
Din (2) şi (3) rezultă |a + c| + |b| ≤ 1 (4)
dar |a + c| ≥ |a| − |c| (5).
Din (4) şi (5) |a| − |c| + |b| ≤ 1 sau |a| + |b| + |c| ≤ 1 + 2|c| ≤ 3.
Observaţie. 3 este cel mai mic majorant deoarece f = 2x2 − 1 verifică
condiţiile enunţului şi realizează |a| + |b| + |c| = 3.
120
ax + by
3.32. Din ipoteză obţinem z = − , astfel că inegalitatea de demonstrat
c
xy + yz + zx ≤ 0 este echivalentă cu
ax + by
xy − (x + y) ≤0
c
adică
cxy − (x + y)(ax + by) ≤ 0 sau
(1) ax2 + (a + b − c)xy + by 2 ≥ 0.
Dacă y = 0, inegalitatea (1) este evidentă. Dacă y ̸= 0, ı̂mpărţind cu
x
numărul strict pozitiv y 2 şi punând = t, inegalitatea (1) este echiva-
y
lentă cu
(2) at2 + (a + b − c)t + b ≥ 0.
Avem:
∆ = (a + b − c)2 − 4ab = a2 + b2 + c2 − 2ab − 2ca
= (a2 − ab − ac) + (b2 − ab − ac) + (c2 − ac − bc)

= −[a(b + c − a) + b(a + c − b) + c(a + b − c)]
care este un număr strict negativ, datorită inegalităţilor cunoscute pe
care le satisfac lungimile a, b, c ale laturilor triunghiului. Deci inegalitatea
(2) este adevărată pentru orice t ∈ R, ceea ce ı̂ncheie soluţia problemei.
3.33. Utilizăm funcţia
∑
n
f (x) = ax + 2bx + c −
2
(x − ak )2
k=1
şi se poate deduce că f (x0 ) ≤ 0 (unde x0 este o rădăcină reală a ecuaţiei
ax2 +2bx+c = 0) şi conform cu principiul trinomului rezultă inegalitatea
din enunţ.
3.34. Fie f : R → R,
f (x) = (ax − b)2 − (a1 x − b1 )2 − . . . − (a2n x − b2n )2

( ) ( )
∑
2n ∑
2n ∑
2n
= a2 − a2k x2 − 2 ab − ak bk x + b2 − b2k
k=1 k=1 k=1
121
= f1 (x) + f2 (x) unde f1 , f2 ∈ R[x].
( ) ( )
1 ∑n ∑2n
f1 (x) = a2 − 2 a22k−1 x2 − ab − ak bk x
2
k=1 k=1
( )
1 ∑
n
1 1
+ b2 − 2 b22k−1 = A1 x2 − Bx + C1
2 2 2
k=1
( ) ( )
1 ∑
n ∑
2n
f2 (x) = a −2
2
a22k x −
2
ab − ak bk x
2
k=1 k=1
( )
1 ∑
n
1 1
+ b2 − 2 b22k = A2 x2 − Bx + C2 .
2 2 2
k=1
Cum f1 şi f2 au coeficienţi dominanţi pozitivi

( ) (deci şi f = f1 + f2 )
b
iar f are şi valori nepozitive (deoarece f ≤ 0) deducem că ∆f1 ≥
a
0 sau ∆f2 ≥ 0, adică B 2 ≥ A1 C1 sau B 2 ≥ A2 C2 şi atunci B 2 ≥
min(A1 C1 , A2 C2 ) care este inegalitatea din enunţ.
3.35. Considerăm funcţia

∑
f (x) = (ai x − bi )(bj x − aj )
1≤i≤j≤n
şi observăm că f (1) ≤ 0, dar cum coeficientul dominant este pozitiv
rezultă, conform principiului trinomului, inegalitatea din enunţ.
a2
3.36. Avem a2 − 8b ≥ 0 deci 4b ≤ . Inegalitatea din enunţ dă
2
a2 a2
a2 + c2 + 4d ≤ 2ac + sau 4d ≤ − − c2 + 2ac.
2 2
Discriminantul lui Q este
a2 (2c − a)2
∆ = c2 − 4d ≥ c2 + + c2 − 2ac = ≥ 0.
2 2
Reciproca este falsă. Fie a = c > 0, b > 0, d < 0. Inegalitatea se verifică,
Q are rădăcini reale dar P nu are rădăcini reale.
122
√
3.37. Demonstrăm că f (x)f (y) ≥ (f ( xy))2 pentru orice x, y > 0. Notând
√
xy = z, avem:
f (x)f (y) − f (z)2 = a2 (x2 y 2 − z 4 ) + b2 (xy − z 2 ) + c2 (1 − 1)
+ab[x2 y + xy 2 − 2z 3 ] + ac(x2 + y 2 − 2z 2 ) + bc(x + y − 2z)

√ √ √ √
= abz( x − y)2 + ac(x − y)2 + bc( x − y)2 ≥ 0.
3.38. Această problemă este ı̂n esenţă o problemă de algebră (inegalitatea

Aczel). Este cunoscut că laturile a, b, c ale unui triunghi obtuzunghic
satisfac inegalitatea a2 > b2 + c2 . Această condiţie este necesară şi su-
ficientă pentru demonstrarea inegalităţii lui Aczel. Considerăm funcţia
f : R → R,
f (x) = (ax − m)2 − (bx − n)2 − (cx − p)2 = (a2 − b2 − c2 )x2
−2x(am − bn − cp) + m2 − n2 − p2
şi cum a2 > b2 +c2 deducem că ∆f ≥ 0, obţinându-se ı̂n final inegalitatea
din enunţ. Dacă relaţia din enunţ trece la egalitate atunci este necesară
şi suficientă existenţa a două numere reale k, t astfel ı̂ncât:
a b c k
= = = .
m n p t
Demonstraţie. Dacă relaţia din enunţ se verifică la egalitate, atunci

m
∆f = 0. Prin urmare f (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R. Pentru s =
a
(a ̸= 0) obţinem
f (s) = −(bs − n)2 − (cs − p)2 ≤ 0.
Din cele două inegalităţi obţinem

a b c k
f (s) = 0 ⇒ = = =
m n p t
cu notaţiile anterioare.
123
124
Capitolul 4
Inegalităţi cu numere
complexe
4.1 Enunţuri
4.1. Fie z1 , z2 ∈ C. Să se arate că |z1 + z2 | ≤ |z1 | + |z2 |. Cazul de egalitate
are loc dacă şi numai dacă z1 · z2 ≥ 0.

4.2. Fie z1 , z2 ∈ C. Să se arate că |z1 | − |z2 | ≤ |z1 − z2 |.
4.3. Fie z ∈ C. Dacă |1 + z| ≤ 1 şi |1 + z 2 | ≤ 1 să se arate că |z| ≤ 1.
4.4. Fie z1 , z2 ∈ C. Să se arate că |z1 | + |z2 | ≤ |z1 + z2 | + |z1 − z2 |. Când are
loc egalitatea?
( )
1 1
4.5. Dacă z ∈ C şi Re < atunci |z| > 1.
1−z 2

1 z
4.6. Dacă z ∈ C şi Re (z) < atunci < 1.
2 1 − z
4.7. Să se arate că pentru orice z ∈ C cu |z| = 1 avem |1 + z| > 1 sau
|1 + z 2 | > 1.

∑n
k
4.8. Dacă z ∈ C şi Re (z) = 0 atunci |1 + z| ≥ 1 şi z ≥ 1.

k=0
4.9. Dacă z ∈ C verifică |z 2 + 1| ≤ 1 şi |z 2 − 1| ≤ 1 să se arate că z = 0.
125
4.10. Dacă z1 , z2 ∈ C, |z1 | = |z2 | şi z1 + z2 > 0 atunci z1 · z2 > 0. Reciprocele
sunt adevărate?
4.11. Fie ω o rădăcină nereală de ordinul trei a unităţii. Demonstraţi că dacă
z ∈ C astfel ı̂ncât |z − 1| ≤ 1 şi |z − ω| ≤ 1 atunci |z| ≤ 1.
4.12. Dacă z1 , z2 , z3 ∈ C astfel ı̂ncât |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1, atunci:
|z1 − z2 | + |z2 − z3 | + |z3 − z1 | ≥ |z1 − z2 ||z2 − z3 ||z3 − z1 |.
4.13. Fie f ∈ C[x], f = xn + an−1 xn−1 + . . . + a1 x + a0 . Să se arate că există

z ∈ C astfel ı̂ncât |z| = 1 şi |f (z)| ≥ 1.
4.14. Fie z1 , z2 , . . . , zn ∈ C∗ astfel ı̂ncât |z1 | = |z2 | = . . . = |zn | = r. Să se

arate că numărul
( )
1 1 1
(z1 + z2 + . . . + zn ) + + ... +
z1 z2 zn
este real şi cuprins ı̂n intervalul [0, n2 ].
4.15. Dacă z1 , z2 , z3 ∈ C astfel ı̂ncât |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1 demonstraţi că

există α1 , α2 , α3 ∈ {−1, 1} astfel ı̂ncât
√ √ √
|α1 z1 z2 + α2 z2 z3 + α3 z3 z1 | ≤ 1.
4.16. Dacă z1 , z2 ∈ C \ R şi |z1 | = |z2 | = 1, iar a, b ∈ R cu a + b = 1, atunci:
|z1 + z2 |
|az1 + bz2 | ≥ .
2

3 1 1
4.17. Fie z ∈ C∗ astfel ı̂ncât z + 3 ≤ 2. Să se arate că z +
≤ 2.
z z
z−u
4.18. Fie u, v ∈ C astfel ı̂ncât |u| ≤ 1, |v| = 1 şi fie ω = v cu z ∈ C. Să
1 − uz
se arate că
|ω| ≤ 1 ⇔ |z| ≤ 1.
4.19. Dacă z ∈ C şi |z| = 1 atunci 2 ≤ |1 + z| + |1 + z 2 | + |1 + z 3 |.

√
4.20. Dacă z ∈ C astfel ı̂ncât |z| = 1, atunci |1 + z| + |1 + z 2 | ≥ 2.
126

1
4.21. Dacă z ∈ C şi |z| < 1, |z − 1| < 1 atunci z − < 1.
2
4.22. Fie z1 , z2 , z3 ∈ C astfel ı̂ncât
|z1 z2 + z2 z3 + z3 z1 | = a > 0 şi |z1 z2 z3 | = b > 0.

3b
Să se arate că există k ∈ {1, 2, 3} astfel ı̂ncât |zk | ≤ .
a
4.23. Fie z1 , z2 , z3 , z4 ∈ C cu |z1 | = |z2 | = |z3 | = |z4 | = 1 şi 0 ≤ arg z1 <
arg z2 < arg z3 < arg z4 ≤ π. Să se arate că |z1 + z4 | ≤ |z2 + z3 |.
4.24. Dacă z1 , z2 , z3 ∈ C distincte două câte două astfel ı̂ncât |z1 | = |z2 | =
|z3 | = r, să se afle minimul expresiei:
9|z1 |2 − |z1 + z2 + z3 |2
E= .
|z1 − z2 ||z2 − z3 ||z3 − z1 |
4.25. Dacă z ∈ C∗ astfel ı̂ncât |z 2 + 4| = 4|z| atunci

√
|z|4 + 8Re (z 2 ) ≤ 16(11 + 8 2).
4.26. Dacă A = {z ∈ C : z = x + iy, x, y ∈ Z, x · y = 0} atunci oricare ar

fi n ∈ N, n multiplu de 4 şi oricare ar fi z0 , z1 , . . . , zn ∈ A, toate diferite
ı̂ntre ele, avem:
n(n + 2)(n + 4)(3n2 + 12n − 16)
z04 + z14 + . . . + zn4 ≥ .
3840
∑
n
4.27. Fie z1 , z2 , . . . , zn ∈ C astfel ı̂ncât |zk | = 0 şi a1 , a2 , . . . , an ∈ R.
k=1
Atunci:
∑n 1 ∑
n

ak zk ≤ (M − m) |zk |
2
k=1 k=1
unde M = max{ak , k = 1, n} şi m = min{ak , k = 1, n}.
4.28. Fie z = x + iy un număr complex. Să se demonstreze inegalitatea:

{ } √ √
|x + y − 1| + |x + y + 1|
2 · max |z|, √ ≤ | z 2 − 1 − z| + | z 2 − 1 + z|
2 2
√
≤ 2 · min{(1 + |z|), x2 + y 2 + 1}.
127
4.29. Se consideră ecuaţia z n + nz + a = 0, unde a ∈ R şi n ∈ N, n ≥ 2. Să se
arate că dacă ω este o rădăcină complexă, dar nereală, a acestei ecuaţii,
atunci |ω| > 1.
4.30. Să se arate că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, ecuaţia 2n−1 (z n +1)−(z +1)n =
0 are toate rădăcinile de acelaşi modul.
∑
n
4.31. Se dau numerele complexe z1 , z2 , . . . , zn cu proprietatea |zi | ≥ 1.
i=1
Demonstraţi că există J ⊂ {1, 2, . . . , n} astfel ı̂ncât:

∑
1
zj ≥ .
4
j∈J
z1 + z2 + . . . + zn
4.32. Fie z1 , z2 , . . . , zn ∈ C şi z0 = . Demonstraţi că pentru
n
orice z ∈ C avem:
∑
n ∑
n
|z0 − zk | ≤
2
|z − zk |2 .
k=1 k=1

√
4.1. Pentru orice z ∈ C are loc: |Re z| + |Im z| ≤ |z| 2.
4.2. Fie z1 , z2 ∈ C astfel ı̂ncât z1 ̸= z2 şi |z1 | = |z2 |. Să se arate că:
1
|z1 + z2 | < |z1 |.
2
4.3. Fie ecuaţia az 2 + bz + c = 0, a, b, c ∈ C∗ cu |a| = |b| = |c|. Să se arate că:

√ √
5+1 5−1
≥ |zk | ≥ , k = 1, 2
2 2
unde zk sunt rădăcinile ecuaţiei.
4.4. Fie z0 = r(cos α + i sin α), r > 0, α ∈ R şi z ∈ C astfel ı̂ncât
|z − r| ≤ r şi |z − z0 | ≤ r.
α

Să se arate că: |z| ≤ 2r cos .
2
128
∑
6
4.5. Dacă zi ∈ C, i = 1, 6 verifică relaţiile zik = 0, k = 1, 2 atunci
i=1
( )2
∑
6 ∑
6
3 |zk |2 ≤ 2 zk .
i=1 i=1
4.6. Dacă z1 , z2 , . . . , zn ∈ C astfel ı̂ncât |zk | = 1, pentru orice k = 1, n atunci

pentru orice z ∈ C:
∑
n
|z − zk | ≥ n(|z| − 1)2 .
k=1
4.7. Dacă z1 , z2 , z3 sunt numere complexe având acelaşi modul r, atunci
|z1 − z2 | · |z1 − z3 | + |z2 − z3 | · |z2 − z1 | + |z3 − z1 | · |z3 − z2 | ≤ 9r2 .
4.8. Fie z1 , z2 ∈ C. Să se arate că
2|z1 + z2 | · |1 + z1 | · |1 + z2 | ≤ |2 + z1 + z2 |2 .
4.9. Fie z ∈ C. Să se rezolve inecuaţia z 2 + z ≤ 0.
4.10. Fie n ∈ N∗ şi z1 , z2 , . . . , zn ∈ C∗ . Să se arate că există A ⊆ {z1 , . . . , zn }

astfel ı̂ncât

∑ n
√ ∑
|zk | ≤ 4 2 zi .
k=1 zi ∈A
4.11. Dacă z ∈ C astfel ı̂ncât |z| = 1 şi Re z ≥ 0 atunci |z + z 2 + z 3 | ≥ 1. Când

are loc egalitatea?
4.12. Se dau numerele complexe z1 , . . . , zn cu |zk | ≤ 1, pentru orice k = 1, n.

Demonstraţi că există ε1 , . . . , εn ∈ {−1, 1} astfel ı̂ncât
|ε1 z1 + . . . + εp zp | ≤ 2 pentru orice p = 1, n.
4.13. Fie polinomul f = x4 −x3 +ax2 +bx+c, a, b, c ∈ R cu rădăcinile complexe

nereale z1 , z1 , z2 , z2 . Dacă |z1 |2 = 2Re z2 atunci
√polinomul are cel puţin
două rădăcini de modul mai mare sau egal cu 2 − 1.
129
4.14. Fie n ≥ 2 un număr natural şi z ∈ C \ {1} astfel ı̂ncât z n = 1. Să se
arate că:
2
≤ |1 − z| ≤ 2.
n−1
4.15. Dacă z1 , z2 , z3 ∈ C, atunci are loc:
|z1 + z2 | + |z2 + z3 | + |z3 + z1 | ≤ |z1 | + |z2 | + |z3 | + |z1 + z2 + z3 |.
4.16. Să se arate că dacă zk ∈ C, k = 1, n atunci:

n
∑ ∑
n ∑

zk + (n − 2) |zk | ≥ |zi + zj |.

k=1 k=1 1≤i≤j≤n
4.17. Fie z1 , z2 , z3 ∈ C, nu toate reale, astfel ı̂ncât |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1 şi
2(z1 + z2 + z3 ) − 3z1 z2 z3 ∈ R. Să se arate că
π
max{arg z1 , arg z2 , arg z3 } ≥ .
6
4.18. Dacă z1 , z2 , z3 ∈ C distincte două câte două de modul r să se arate că:
1 1 1 1
+ + ≥ 2.
|z1 − z2 | · |z1 − z3 | |z2 − z1 | · |z2 − z3 | |z3 − z1 | · |z3 − z1 | r
4.19. Fie z1 , z2 ∈ C cu |z1 | = |z2 | şi |z1 + tz2 | ≥ |z2 | pentru orice t ∈ R. Să se
arate că z12 + z22 = 0.
√ 1
4.20. Fie z ∈ C, |z| = 1. Să se arate că 2|1 − z| + |1 − z 4 | ≥ |1 − z 2 |. Pentru
4
ce valori ale lui z are loc egalitatea?
4.21. Fie (a, b) ∈ C × C şi r ∈ R, r > 0. Dacă |z| ≤ r, să se determine

max |az + b|.
4.22. Dacă z ∈ C şi 1 ≤ |z| ≤ 6 să se determine sup |z 2 + 5z + 1|.
4.23. Fie z1 , z2 , . . . , zn numere complexe diferite ı̂ntre ele cu proprietatea că:
min{|zi − zj |, i, j = 1, n, i ̸= j} ≥ max{|zi |, i = 1, n}.
Determinaţi valoarea maximă a lui n.
130
4.24. Fie a, b, c ∈ R cu a > 0 şi funcţia f : C → R, f (z) = a|z|2 + |bz + c|,
pentru orice z ∈ C.
a) Să se arate că pentru orice z1 , z2 ∈ C şi orice α ∈ [0, 1] avem
f (αz1 + (1 − α)z2 ) ≤ αf (z1 ) + (1 − α)f (z2 ).
b) Să se arate că pentru orice z1 ∈ C cu |z1 | < 1 există z2 ∈ C cu |z2 | ≤ 1

astfel ı̂ncât f (z1 ) < f (z2 ).
∑
n
4.25. Dacă zi ∈ C, i = 1, n astfel ı̂ncât zi = 0 şi |zi | ̸= 0, pentru orice
i=1
∑
n
i = 1, n atunci pentru orice z ∈ C avem |zi − z| ≥ n.
i=1
4.26. Dacă z ∈ C să se demonstreze inegalitatea (|z|2 + 1)n ≥ |z 2n − 1|. În ce

caz avem egalitate?
∑
4 ∑
4
4.27. Dacă zi ∈ C, i = 1, 4 astfel ı̂ncât zi = zi2 = 0, determinaţi
i=1 i=1
valoarea maximă a expresiei
|4(z18 + z28 + z38 + z48 ) − (z14 + z24 + z34 + z44 )2 |.
4.3 Soluţii
4.1. I) Fie x1 = a1 + ib1 şi x2 = a2 + ib2 . Atunci inegalitatea este echivalentă
cu:
√ √ √
(a1 + a2 )2 + (b1 + b2 )2 ≤ a21 + a22 + b21 + b22 ⇔
√
a1 a2 + b1 b2 ≤ (a21 + b21 )(a22 + b22 )
care este adevărată ı̂n conformitate cu inegalitatea C-B-S.
II) Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu
|z1 + z2 |2 ≤ |z1 |2 + |z2 |2 + 2|z1 | · |z2 | ⇔
(z1 + z2 )(z1 + z2 ) ≤ z1 · z1 + z2 · z2 + 2|z1 | · |z2 | ⇔

2Re (z1 · z2 ) ≤ 2|z1 | · |z2 | ⇔ Re (z1 · z2 ) ≤ |z1 · z2 |
131
inegalitate care este evidentă. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă
z1 · z2 ≥ 0 ⇔ există α ∈ R, α > 0 astfel ı̂ncât z1 = αz2 .
III) Fie P1 şi P2 punctele din plan care au afixele z1 respectiv z2 şi O
originea sistemului de coordonate şi P punctul de afix z1 + z2 . Atunci
ı̂n triunghiul, eventual degenerat, OP1 P avem: OP ≤ OP1 + P1 P ; cum
P1 P = OP2 deducem |z1 + z2 | ≤ |z1 | + |z2 |.
4.2. Din inegalitatea |z1 + z2 | ≤ |z1 | + |z2 | avem:
|z1 | ≤ |z2 | + |z1 − z2 | şi |z2 | ≤ |z1 | + |z2 − z1 |
de unde deducem inegalitatea:

|z1 | − |z2 | ≤ |z1 − z2 |.
4.3. Avem 2|z| = |2z| = |(z + 1)2 − (z 2 + 1)| ≤ |1 + z|2 + |1 + z 2 | ≤ 2 de unde

se deduce uşor că |z| ≤ 1.
1 1
4.4. |z1 + z2 | + |z1 − z2 | = (|z1 + z| + |z1 − z2 |) + (|z1 + z2 | + |z1 − z2 |)
2 2
1
≥ [2|z1 | + 2|z2 |] = |z1 | + |z2 |
2
(unde ı̂n demonstraţie s-a folosit inegalitatea |z1 + z2 | ≤ |z1 | + |z2 |).
4.5. Fie z = a + bi. Atunci:
( )
1 1 1 − a + bi 1 1−a
= = deci Re = ,
1−z 1 − a − bi (1 − a) + b
2 2 1−z (1 − a)2 + b2
( )
1 1 1−a 1
Re < ⇔ < ⇔
1−z 2 (1 − a) + b
2 2 2
2 − 2a < 1 − 2a + a2 + b2 ⇔ a2 + b2 > 1 ⇔ |z| > 1.
4.6. Fie z = a + bi atunci

z 1 1

1 − z < 1 ⇔ a +b < (1−a) +b ⇔ 2a < 1 ⇔ a < 2 ⇔ Re (z) < 2
2 2 2 2
care este adevărată conform ipotezei.

4.7. Admiţând că |z + 1| < 1 şi |z 2 + 1| < 1 atunci, ı̂n conformitate cu: ”dacă
z ∈ C şi |1 + z| ≤ 1 şi |1 + z 2 | ≤ 1 atunci |z| ≤ 1” avem |z| < 1 ceea ce
contrazice ipoteza, deci |z + 1| ≥ 1 sau |z 2 + 1| ≥ 1.
132
4.8. Dacă z = a + bi cu a ≥ 0, atunci:
√ √
|1 + z| = (1 + a)2 + b2 = a2 + b2 + 2a + 1.
Cum a ≥ 0 deducem că |1 + z| ≥ 1. Analog se arată că

∑n

z k ≥ 1.

k=0
4.9. Luând z = a + bi atunci inegalităţile |z 2 + 1| ≤ 1 şi |z 2 − 1| ≤ 1 sunt

echivalente cu
(a2 − b2 + 1)2 + 4a2 b2 ≤ 1 şi (a2 − b2 − 1)2 + 4a2 b2 ≤ 1
de unde, prin adunarea lor vom avea:
2(a4 + 2a2 b2 + b4 ) ≤ 0
adică a2 + b2 ≤ 0 de unde z = 0.
4.10. Fie z1 = a1 + b1 i şi z2 = a2 + b2 i. Atunci relaţiile din enunţ se reduc la:
a21 + b21 = a22 + b22 ; a1 + a2 > 0 şi b1 + b2 = 0,
de unde a21 = a22 de unde a1 = a2 > 0. Atunci
z1 z2 = a1 a2 − b1 b2 + i(a1 b2 + a2 b1 ) = a21 + b21 > 0.
Pentru z1 = −1 şi z2 = −3 avem z1 · z2 > 0, dar |z1 | ̸= |z2 . Pentru

z1 = −1 − i şi z2 = −1 + i avem z1 z2 > 0 dar z1 + z2 < 0. Deci
reciprocele sunt false.
4.11. Punctele de afix z cu |z − 1| ≤ 1 se află ı̂n interiorul sau pe
cercul C(A, 1), unde A are afixul 1, iar punctele pentru care
|z − ω| ≤ 1 se află ı̂n interiorul sau pe cercul C(B, 1) cu B de afix ω.
Aceste cercuri au ı̂n comun punctul M .
Cum OABM este romb şi m(AOB) \ =
◦
120 (OB se obţine din OA prin
rotire cu 120◦ ) deducem că OM = 1. M
Punctele care ı̂ndeplinesc ambele ine- B
galităţi se află ı̂n zona comună din inte-
riorul celor două cercuri şi ı̂n consecinţă A
O
|z| ≤ OM = 1.
133
4.12. Dacă două din numere sunt egale, inegalitatea este evidentă, cu egali-
tate dacă sunt toate egale ı̂ntre ele. Dacă numerele sunt distincte două
câte două atunci fie A, B, C punctele care au afixele z1 , z2 , z3 . Atunci
inegalitatea din enunţ este echivalentă cu
AB + AC + BC ≥ AB · AC · BC.
Cum R = 1 este echivalentă cu
(sin A + sin B + sin C) ≥ 4 sin A sin B sin C.
Din inegalitatea mediilor avem:

√
sin A + sin B + sin C ≥ 3 sin A sin B sin C.
3
√
3 3
Cum sin A sin B sin C ≤ din aceste inegalităţi obţinem:
8
sin A + sin B + sin C ≥ 4 sin A sin B sin C.
4.13. Fie polinomul g = f (x) · x ∈ C[x] şi ε0 , ε1 , . . . , εn rădăcinile de ordinul

n + 1 ale unităţii. Atunci
{
p p p n + 1 dacă p = n + 1
ε0 + ε1 + . . . + εn =
0 dacă 0 ≤ p ≤ n, p ∈ N.
În consecinţă
∑
n ∑
n
g(εk ) = n + 1 de unde |g(εk )| ≥ n + 1
k=0 k=0
şi ı̂n consecinţă există un S ∈ {0, 1, . . . , n} astfel ı̂ncât |g(εS )| ≥ 1 de

unde |εS | · |f (εS )| ≥ 1 adică |f (εS )| ≥ 1. În consecinţă z = εS verifică
cerinţele problemei.
( )
1 1 1
4.14. Fie ω = (z1 + z2 + . . . + zn ) + + ... + . Atunci
z1 z2 zn
( )
1 1 1
ω = (z1 + z2 + . . . + zn ) + + ... + .
z1 z2 zn
r2
Cum zk · zk = r2 pentru orice k = 1, n ⇒ zk = şi ı̂n consecinţă
zk
( )
1 1 1 1
ω=r 2
+ + ... + · (z1 + z2 + . . . + zn ) = ω
z1 z2 zn r2
134
deci ω = ω de unde ω ∈ R.
Fie zk = r(cos αk + i sin αk ) pentru orice k = 1, n. Atunci
ω = [cos α1 + . . . + cos αn + i(sin α1 + . . . + sin αn )]
×[cos α1 + . . . + cos αn − i(sin α1 + . . . + sin αn )]

= (cos α1 + . . . + cos αn )2 + (sin α1 + . . . + sin αn )2 ∈ R+ .
Pe de altă parte
∑
ω =n+2· cos(αi − αj ) ≤ n + 2(n − 1 + n − 2 + . . . + 1)
1≤i≤j≤n
n(n − 1)
=n+2· = n2 .
2
Deci ω ∈ [0, n2 ].
4.15. Deoarece |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1 avem:
z1 = cos t1 + i sin t1 ; z2 = cos t2 + i sin t2 ; z3 = cos t3 + i sin t3 şi
z1 z2 = cos(t1 + t2 ) + i sin(t1 + t2 );
z2 z3 = cos(t2 + t3 ) + i sin(t2 + t3 );
z3 z1 = cos(t3 + t1 ) + i sin(t3 + t1 ).
Prin urmare:
( ) ( )
√ t1 + t2 + 2k1 π t1 + t2 + 2k1 π
z1 z2 = cos +i sin = cos θ1 +i sin θ1
2 2
( ) ( )
√ t2 + t3 + 2k2 π t2 + t3 + 2k2 π
2 2
( ) ( )
√ t3 + t1 + 2k3 π t3 + t1 + 2k2 π
2 2
unde k1 , k2 , k3 ∈ {0, 1}. Dar
√ √ √
|α1 z1 z2 + α2 z2 z3 + α3 z3 z1 |2 = (α1 cos θ1 + α2 cos θ2 + α3 cos θ3 )2
+(α1 sin θ1 + α2 sin θ2 + α3 sin θ3 )2

= α12 cos2 θ1 + α22 cos2 θ2 + α23 cos2 θ3 + 2α1 α2 cos θ1 cos θ2
135
+2α2 α3 cos θ2 cos θ3 +2α3 α1 cos θ3 cos θ1 +α12 sin2 θ1 +α22 sin2 θ2+α23 sin2 θ3
+2α1 α2 sin θ1 sin θ2 + 2α2 α3 sin θ2 sin θ3 + 2α3 α1 sin θ3 sin θ1
= 3 + 2α1 α2 cos(θ1 − θ2 ) + 2α2 α3 cos(θ2 − θ3 ) + 2α3 α1 cos(θ3 − θ1 ) ≤
3 + 2(α1 α2 + α2 α3 + α3 α1 ).
Luând α1 , α2 , α3 ∈ {−1, 1} astfel ı̂ncât α1 α2 + α2 α3 + α3 α1 = −1 (de
exemplu α1 = −1, α2 = −1, α3 = 1) rezultă că:
√ √ √
|α1 z1 z2 + α2 z2 z3 + α3 z3 z1 |2 ≤ 1 ⇒
√ √ √
|α1 z1 z2 + α2 z2 z3 + α3 z3 z1 |2 ≤ 1.
4.16. Fie A, B ∈ C(O, 1) punctele care au afixele z1 şi z2 .
Atunci există un unic punct C pe A

M
dreapta AB de afix az1 +bz2 cu a, b ∈ R B
şi a + b = 1. Evident OC = |az1 + bz2 |.
Inegalitatea din enunţ revine la a arăta O C
că OC ≥ OM , ceea ce este evident ı̂n
baza faptului că OA = OB.
4.17. Avem echivalenţele:

3 1 2
z + 1 ≤ 2 ⇔ z + · z +
1
− 1 ≤2 ⇔
z3 z z2
( )

z + 1 1 2

· z + − 3 ≤ 2.
z z
( )2
1 2
1 1
Dacă z + > 2 atunci cum z + − 3 > z + − 3 va rezulta
z z z
că ( )2

1 1
z + · z + − 3 > 2 · 1 = 2
z z

1

ceea ce este ı̂n contradicţie cu inegalitatea din enunţ. Deci z + ≤ 2.
z
136
4.18. Avem: |ω| ≤ 1 ⇔ |ω|2 ≤ 1 ⇔ ω · ω ≤ 1 ⇔
z−u z−u
v· ·v· ≤1
1−u·z 1 − uz
⇔ v · v(z − u)(z − u) ≤ 1 − uzuz + uu + zz ⇔

zz + uu − 1 − uu · zz ≤ 0 ⇔
|z|2 + |u|2 − 1 − |u|2 · |z|2 ≤ 0 ⇔ (|z|2 − 1)(1 − |u|2 ) ≤ 0.
Cum |u| ≤ 1 ultima inegalitate este echivalentă cu |z|2 ≤ 1 adică |z| ≤ 1.
4.19. 2 = |1 + z + 1 − z| ≤ |1 + z| + |1 − z| = |1 + z| + |1 + z 3 − (z + z 3 )|
≤ |1 + z| + |1 + z 3 | + |z| · |1 + z 2 | = |1 + z| + |1 + z 2 | + |1 + z 3 |.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă z = −1.

Interpretare geometrică: Dacă dintr-un
punct B al unui cerc se construiesc trei A2
A1
arce congruente BA1 , A1 A2 şi A2 A3 A3
şi dacă A este punctul diametral opus
lui B, atunci suma lungimilor vectorilor A B
AA1 , AA2 , AA3 este mai mare decât di- O
ametrul cercului, egalitatea având loc
dacă şi numai dacă A1 = A.
4.20. Dacă notăm |1 + z| = u atunci u ∈ [0, 2],

1

|1 + z | = |z| · z + = |z + z| = 2|Re z|.
2
z
Cum u2 = (1 + z)(1 + z) = 1 + 2Re (z) + |z|2 = 2 + 2Re (z) deducem √

că 2Re (z) = u2 − 2. Inegalitatea din enunţ devine: u + |u2 − 2| ≥ 2
când u ∈ [0, 2] care este evidentă. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă
z = ±i.

1 1 1 1 1

4.21. z − = |2z − 1| = |z + z − 1| ≤ [|z| + |z − 1|] < (1 + 1) = 1 ⇒
2 2 2 2 2

z − 1 < 1.
2
137
4.22. Din inegalitatea |z1 + z2 | ≤ |z1 | + |z2 | avem:
a = |z1 z2 + z2 z3 + z3 z1 | ≤ |z1 ||z2 | + |z2 ||z3 | + |z3 ||z1 |.
Cum b = |z1 ||z2 ||z3 | > 0 avem:
a 1 1 1
≤ + + (1)
b |z1 | |z2 | |z3 |
3b
Dacă |zk | > pentru orice k ∈ {1, 2, 3} atunci
a
1 1 1 a a
+ + <3· =
|z1 | |z2 | |z3 | 3b b
ceea ce contrazice inegalitatea (1). În consecinţă există k ∈ {1, 2, 3} astfel

3b
ı̂ncât |zk | ≤ .
a
4.23. Fie A1 , A2 , A3 , A4 punctele de afixe z1 , z2 , z3 , z4 .
Condiţiile din enunţ impun figura. Fie
P mijlocul coardei A1 A4 şi Q mijlocul Q A2
A3
coardei A2 A3 . Evident OP ≤ OQ
A4 P
de unde, ţinând seama de faptul că A1
z1 + z4
afixul lui P este iar a lui Q
2 O
z2 + z3
este deducem inegalitatea din
2
enunţ.
4.24. Fie A, B, C punctele de pe cercul C(O, r) care au afixele z1 , z2 , z3 . Cum

afixul ortocentrului △ABC este z1 + z2 + z3 , expresia din enunţ devine:
√ √
9r2 − OH 2 9r2 − 9r2 + a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2 4 3S 3
= = ≥ =
abc abc abc 4rS r
√
(am folosit inegalitatea ”În orice triunghi ABC: a2 + b2 + c2 ≥ 4 3S”).
4.25. Cum z ∈ C∗ relaţia din enunţ se scrie:

z 2
+ = 2. (1)
2 z
138
z 2

Cum |u + v| ≥ |u| − |v| avem: 2 ≥ − de unde |z|2 − 4|z| − 4 ≤ 0.
2 √z
Dar |z + 4| = 4|z| deci |z + 4| ≤ 8(1 + 2). Cum
2 2
(z 2 + 4)(z 2 + 4) = |z|4 + 16 + 4(z 2 + z 2 ) = |z|4 + 16 + 8Re (z 2 )

deducem că
√ √
|z|4 + 8Re (z 2 ) ≤ 64(1 + 2)2 − 16 = 16(11 + 8 2)
adică inegalitatea din enunţ.
4.26. Fie n ∈ N, n multiplu de 4 şi z0 , . . . , zn ∈ A, oricare două diferite ı̂ntre
ele. Deoarece zk ∈ A ⇒ zk4 ∈ N pentru orice k = 0, n şi deoarece
numerele sunt distincte două câte două rezultă pentru orice p ∈ N pot
exista cel mult 4 numere zk (k = 0, n) astfel ı̂ncât zk4 = p. În consecinţă:
n4
z04 + z14 + . . . + zn4 ≥ 04 + 14 + . . . + .
44
Cum
p(p + 1)(2p + 1)(3p2 + 3p − 1)
0 4 + 1 4 + . . . + p4 =
30
n
pentru orice p ∈ N şi ∈ N vom avea:
4
n(n + 2)(n + 4)(3n2 + 12n − 16)
z04 + z14 + . . . + zn4 ≥ .
3840
4.27. Fără a leza generalitatea problemei presupunem că
a1 = min{ak , k = 1, n} şi an = max{ak , k = 1, n}
de unde, pentru orice k ∈ {1, . . . , n} vom avea: a1 ≤ ak ≤ an şi
a1 − an ≤ 2ak − an − a1 ≤ an − a1 sau |2ak − an − a1 | ≤ an − a1 .
Cum z1 + . . . + zn = 0 avem:
1
|a1 z1 + . . . + an zn | = |2a1 z1 + . . . + 2an zn |
2
1
= |(2a1 − an − a1 )z1 + . . . + (2an − an − a1 )zn |
2
1 1
≤ |2a1 − an − a1 ||z1 | + . . . + |2an − an − a1 ||zn |
2 2
1
≤ (an − a1 )[|z1 | + . . . + |zn |]
2
139
4.28. Un calcul simplu conduce la:
√ √
| z 2 − 1 − z| + | z 2 − 1 + z| = |z − 1| + |z + 1|.
Folosind inegalitatea modulului pentru sume:
|z − 1| + |z + 1| ≤ 2(1 + |z|) (1)
Pe de altă parte:
√ √
|z − 1| + |z + 1| = (x − 1)2 + y 2 + (x + 1)2 + y 2
√
(x − 1)2 + y 2 + (x + 1)2 + y 2 √
≤2 = 2 x2 + y 2 + 1 (2)
2
Din (1) şi (2) deducem partea a doua a inegalităţii. Pe de altă parte:
|z − 1| + |z + 1| ≥ 2|z| (3)
Cum √ √
|z − 1| + |z + 1| = (x − 1)2 + y 2 + (x + 1)2 + y 2
|x + y − 1| |x + 1 + y| |x + y − 1| + |x + y + 1|
≥ √ + √ = √ (4)
2 2 2
Din (3) şi (4) obţinem prima parte a inegalităţii.
4.29. Fie ω ∈ C o rădăcină nereală a ecuaţiei. Atunci:
ω = r(cos α + i sin α) cu α ∈ (0, 2π) \ {π}.
Atunci:
ω n + nω + a = 0
de unde
rn sin nα + rn sin α = 0,
adică
rn−1 sin nα = −n sin α
de unde
rn−1 | sin nα| = n| sin α|.
Cum pentru n ≥ 2 şi α ∈ (0, 2π) \ {π} avem
| sin nα| < n| sin α|
(ceea ce se poate arăta prin inducţie), de unde
n| sin α| < rn−1 n| sin α| adică rn−1 > 1 ⇔ r > 1.
140
4.30. Fie ω o soluţie a ecuaţiei şi r = |ω|. Atunci
2n−1 (ω n + 1) = (ω + 1)n şi 2n−1 (ω n + 1) = (ω + 1)n ,
de unde
2n−1 (r2n + ω n ) = (r2 + ω)n .
Scăzând aceste relaţii obţinem:
2n−1 (r2n − 1) = (r2 + ω)n − (ω + 1)n sau
∑
n
2 n−1
(r 2n
− 1) = (r − 1)
2
(r2 + ω)n−k (ω + 1)k−1 (1)
k=1
rn − 1
Presupunem prin absurd că r ̸= 1. Se observă că: > 0. Relaţia
r−1
(1) devine:

2n − 1 ∑n
r
2n−1 2 = (r2 + ω)n−k (ω + 1)k−1
r −1
k=1
∑
n ∑
n
≤ 2
(r + r) n−k
(r + 1) k−1
= (r + 1) n−1
rn−k
k=1 k=1
de unde
r2n − 1 n−1 r − 1
n
2n−1 ≤ (r + 1) .
r2 − 1 r−1
rn − 1
Împărţind prin se obţine:
r−1
2n−1 (rn + 1) ≤ (r + 1)n .
Însă pentru orice x ∈ R∗+ avem:
(x + 1)n ≤ 2n−1 (xn + 1),
având egalitate dacă x = 1. Aşadar
2n−1 (rn + 1) = (r + 1)n , de unde r = 1.
ceea ce contrazice presupunerea noastră. Deci r = 1.
141
4.31. Fie zk = ak + bk i, k = 1, n,
M = {z1 , . . . , zn }, M1 = {z ∈ M, Re (z) ≥ 0},
M2 = {z ∈ M, Re (z) ≤ 0}, M3 = {z ∈ M, Im (z) ≥ 0},

M4 = {z ∈ M, Im (z) ≤ 0}.
Deoarece
∑
n
|a + bi| ≤ |a| + |b| şi |zi | ≥ 1
i=1
rezultă că
∑ ∑ ∑ ∑
|ak | + |ak | + |bk | + |bk | ≥ 1
k∈M1 k∈M2 k∈M3 k∈M4
deci cel puţin unul din cele patru numere este mai mare sau egal cu
1
, presupunem că primul este acesta (similar se demonstrează pentru
4
celelalte). Deoarece numerele din M1 au partea reală de acelaşi semn
vom avea:

∑ ∑ ∑
1
|ak | = ak deci ak ≥ .
k∈M1
k∈M1 4 k∈M1
Alegem J = {j ∈ N, zj ∈ M1 } şi astfel

∑ ∑ ∑ 1

zj ≥
Re (zj ) = ak ≥ .

j∈J j∈J k∈M1 4
∑
n
4.32. Fie f : C → R, f (z) = |z − zk |2 . Avem
k=1
∑
n ∑
n
f (z) = (z − zk )(z − zk ) = (|z|2 + |zk |2 − zzk − zzk )
k=1 k=1
∑
n ∑
n ∑
n ∑
n
= n|z|2 + |zk |2 − z zk − z zk = n|z|2 + |zk |2 − nzz0 − nzz0 .
k=1 k=1 k=1 k=1
Deci
∑
n
f (z0 ) = n|z0 |2 + |zk |2 − nz0 z0 − nz0 z0 .
k=1
142
Atunci
f (z) − f (z0 ) = n|z|2 − nzz0 − nzz0 + n|z0 |2 = n[zz − zz0 − zz0 + z0 z0 ]
= n[(z − z0 )(z − z0 )] = n|z − z0 |2 ≥ 0.
143
144
Capitolul 5
Inducţie. Combinatorică.
Şiruri
5.1 Enunţuri
5.1. Demonstraţi că oricare ar fi n ∈ N, n ≥ 1,
√ 1 1
2( n + 1 − 1) < 1 + √ + . . . + √ .
2 n
5.2. Demonstraţi că pentru oricare n ∈ N avem:

√ √ √
2 − 2 + 2 + ... + 2 1
√ √ <
√ 3
2 − 2 + 2 + ... + 2
unde numărătorul conţine n iar numitorul n − 1 radicali, n ≥ 2.
5.3. Fie a1 , a2 , . . . , a12 o progresie geometrică crescătoare cu termeni pozitivi.

Demonstraţi că a12 − a1 ≥ 11(a7 − a6 ). Generalizare.
5.4. Dacă a1 , a2 , a3 sunt termenii unei progresii aritmetice cu termeni pozi-

tivi, atunci
1 1 2
√
n a
+ √
n a
≥ √
n a
pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
1 2 3
5.5. Demonstraţi că oricare ar fi n ∈ N, n ≥ 2:

n(n−1)
2 2 ≥ n!
145
1 · 3 . . . (2n − 1) 1
<√ , n ∈ N∗ .
2 · 4 . . . (2n) 2n + 1
(n + 1)2n
5.7. Să se demonstreze că ≥ 1 · 4 · 7 . . . (3n + 1), n ∈ N∗ .
n
√ √ √ √
√ √
5.8. Care din numerele 2 + 3 + 2 + . . . şi 3 + 2 + 3 + . . .
conţinând fiecare câte n semne radical este mai mare?
√ √
∗ √
5.9. Să se arate că oricare ar fi n ∈ N \ {1} avem: 2 · 3 · . . . n < 3.
5.10. Dacă a1 , a2 , . . . , an sunt numere reale pozitive şi
1
a1 · a2 · . . . · =
2n2 +n
atunci (1 + 22 a1 )(1 + 24 a2 ) · . . . · (1 + 22n an ) ≥ 2n .
an
5.11. Dacă x + y = a > 0, atunci xn + y n ≥ .
2n−1
( )n
1
5.12. Să se demonstreze că 2− ≥ n oricare ar fi n ≥ 1.
n
5.13. Să se demonstreze că
2 √ √ √ √ 2 √
n n + 1 < 1 + 2 + 3 + . . . + n < (n + 1) n.
3 3
∏
n
5.14. Să se demonstreze inegalitatea (1 + Cnk ) ≥ 1 + 2n .
k=0
∏
n √
k n(n + 1)
5.15. Să se demonstreze inegalitatea k! > .
2e
k=0
x4n + 9
5.16. Fie şirul (xn )n≥1 definit prin x1 = 2, xn+1 = oricare ar fi n ≥ 1.
10xn
4 5
Să se arate că < xn ≤ oricare ar fi n ≥ 2.
5 4
1
5.17. Fie şirul (xn )n∈N∗ definit astfel: xn+1 = − x2n + xn + 1, x1 ∈ (1, 2).
2
√ 1
Să se arate că |xn − 2| < n oricare ar fi n natural, n ≥ 3.
2
146
5.18. Fie numerele naturale x1 < x2 < . . . < xn . Arătaţi că:
(x1 + x2 + . . . + xn )2 ≤ x31 + x32 + . . . + x3n .
5.19. Fiind date numerele reale a1 , a2 , . . . , an se formează numerele
1∑
n
bk = ai , j = 1, n.
k
i=1
Dacă oricare ar fi n ∈ N∗ se notează

∑
n ∑
n
Bn = (ai − bi )2 , Dn = (ai − bn )2
i=1 i=1
demonstraţi că oricare ar fi n ∈ N∗ avem inegalităţile Bn ≤ Dn ≤ 2Bn .

1 1 1 1 1
5.20. Fie hn = 1 + + . . . + , Arătaţi că: 2 + 2 + . . . + < 2.
2 n h1 2h2 nh2n
√ √ √ 6n!
5.21. Dacă n ∈ N, n ≥ 6, atunci 1 · 2! · 3
3! · . . . · n
n! ≤ .
2n
1 ∑
2n+1
2n+1+k ≥ A3n+2 .
A2n+1 2n+1
5.22. Dacă n este un număr natural, atunci:
2n + 1
k=1
5.23. Fie (an )n∈N∗ un şir de numere reale cu proprietatea că există M > 0 un
număr real, astfel ı̂ncât |an+1 − an | ≤ M oricare ar fi n ≥ 1. Să se arate
că oricare ar fi n ∈ N∗ are loc inegalitatea:
( )2
∑
n
1 ∑
n
M2
a2k − ak ≤ n(n + 1)(n − 1).
n 12
k=1 k=1

1 1 3 2n − 1 1
5.1. Să se arate că: √ < · · . . . · < √ , n ∈ N∗ .
2 n 2 4 2n 2n
√ √ √
1+ n √ √ 4n n + 3 n − 1
n ≤ 1 + 2 + ... + n ≤ , n ∈ N∗ .
2 6
147
n
C2n+k · C2n−k
n
≤ (C2n
n 2
) ,
unde k, n ∈ N, 0 ≤ k ≤ n.
5.4. Dacă x ∈ R şi n ∈ N∗ , atunci C2n
n (1 + x + . . . + x2n−1 ) ≥ (x + 1)2n+1 .
5.5. Să se demonstreze că oricare ar fi n ∈ N∗ avem:

√ √
√
1 + 2 + . . . + n < 2.
√ ( )3
√ p
5.6. Dacă p, n ∈ N astfel ı̂ncât n ≤ p, atunci: p+1
p+1 −
An+1 p Anp ≤ .
p+1
∑
n
5.7. Fie n numere reale cu xi ≤ n. Atunci oricare ar fi k = 1, n există k
i=1
termeni dintre aceştia cu suma mai mare sau egală cu k.
5.8. Se consideră şirul (an )n≥1 definit astfel an = an−1 + an−2 + an−3 oricare
ar fi n ≥ 4 cu proprietatea că:
( ) ( ) ( )
5 81 729
a1 ∈ 1, , a2 ∈ 2, , a3 ∈ 4, .
9 25 125
( )n−1 ( )n
9 9
Arătaţi că < an < , oricare ar fi n ≥ 4.
5 5
{ }
1 1
5.9. Fie {a1 , a2 , . . . , an } = {b1 , b2 , . . . , bn } = 1, , . . . , .
2 n
4
Dacă a1 + b1 ≥ a2 + b2 ≥ . . . ≥ an + bn atunci am + bm ≤ oricare ar
m
fi m = 1, n.
5.10. Care este mai mare 3133 sau 3331 ? 19751977 sau 19771975 ? Generalizare.
√ √ √ √ √
5.11. Arătaţi că n + n − 1 + . . . + 2 + 1 ≤ n+1, oricare ar fi n ∈ N∗ .
5.12. Dacă 0 ≤ a0 ≤ a1 ≤ . . . ≤ an şi x ≥ 0 atunci:

(x0 + a1 x + . . . + an xn )2
( )
1 1 1 2n−1
≤ (a0 + a1 + . . . + an ) 1 + x + . . . +
2 n
x + ... + x +x2n
.
2 n+1 2
148
5.13. Fie {an }n∈N şi {bn }n∈N două şiruri de numere pozitive ordonate crescă-
tor. Să se arate că:
∑
n ∑
n ∑
n ∏
n
b
∏
n
b ∏
n
ak bn−k+1 ≤ ak bσ(k) ≤ ak bk , ai n−i+1 ≤ ai σ(i) ≤ abi i ,
k=1 k=1 k=1 i=1 i=1 i=1
unde σ este o permutare a numerelor {1, 2, . . . , n}.
1 1 1 (n! · n + 1)2
+ + ... + ≤ .
1! − 2! 3! − 2! (n + 1)! − n! 4(n − 1)[(n + 1)! − 1]
5.15. Fie şirul de numere reale (xn )n≥1 definit prin

n
x1 = 1 şi xn+1 = 1 + , pentru orice n ≥ 1.
xn
√ √
Arătaţi că n ≤ xn ≤ n − 1 + 1 pentru orice n ∈ N∗ .
1
5.16. Fie şirul (xn )n≥1 definit prin xn+1 = xn + , x1 = 1. Arătaţi că:
xn
√ √ 1
2n ≤ xn ≤ 2n − 2 + 2 − √ , pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2
5.17. Se dau 2n numere reale x1 ≥ x2 ≥ . . . ≥ xn şi y1 ≥ y2 ≥ . . . ≥ yn . Dacă

z1 , z2 , . . . , zn este o permutare a numerelor y1 , y2 , . . . , yn să se demon-
streze inegalitatea:
∑
n ∑
n
(xi − yi )2 ≤ (xi − zi )2 .
i=1 i=1
1 · 4 · 7 · . . . · (3n − 2)
5.18. Dacă an = oricare ar fi n ∈ N∗ să se arate că:
2 · 5 · 8 · . . . · (3n − 1)
1 1
√ ≤ an ≤ √
3
.
3n + 1 3n + 1
5.19. Fie (an )n∈N un şir astfel ı̂ncât 2an < an−1 + an+1 pentru orice n ∈ N∗ .
Să se arate că pentru orice p ∈ N∗ există q ∈ N∗ , astfel ı̂ncât ap < aq .
149
∏
n
pk − 2
5.20. Dacă an = , p ∈ N∗ , să se arate că
pk − 1
k=1
1 1
√ ≤ an ≤ √ .
pn + 1 p
(2p − 1)n + 1
5.21. Dacă ai ∈ N∗ \ {1}, i = 1, n, atunci
(a1 + a2 + . . . + an )! ∏∑ n n
≥ max aσ(i) .
a1 !a2 ! . . . an !
k=2 i=k
( )2
∏
n
5.22. Dacă n ∈ N, n ≥ 7, atunci 2 n2 < Cnk
2
< 3n .
k=0
5.23. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2 avem:

( n )( n ) √
∑ 1 ∑ 1 (1 + 3 3)2 2
−k
k k k ≤ √ ·n .
k=1 k=1
333
5.24. Se consideră progresia aritmetică (an )n∈N∗ , unde 0 < a1 < a2 . Să se
arate că pentru orice p, n ∈ N∗ , 2 ≤ 2p ≤ n, există inegalitatea
∑
n
1 n+1−p
≥ .
ak ak+2p−1 ap an+1
k=1
5.25. Să se arate că oricare ar fi numărul natural n ≥ 2 şi numerele reale
x1 , x2 , . . . , xn ∈ [0, 1], avem:
∑
n ∑
xk − xk xl ≤ 1.
k=1 1≤k<l≤n
∑
r
5.26. Dacă n1 , n2 , . . . , nr ∈ N∗ , ni ≥ 2, pentru orice i = 1, r şi xi = n
i=1
arătaţi că
Cn21 + Cn22 + . . . + Cn2r ≤ Cn−r+1
2
cu inegalitate strictă dacă r > 1.
150
√ √
3 ∏
n
4k + 1 5
5.27. Arătaţi că: < < .
4n + 3 4k + 3 4n + 5
k=1
5.28. Fie x1 , . . . , xn numere reale distincte şi notăm cu

∑
n
n
(1 + x2k ) 2
k=1
S= ,
P (k)
∏
unde P (k) = |xk − xj |. Arătaţi că S ≥ n. În ce caz avem egalitate?
j̸=k
5.3 Soluţii
5.1. I. În mod evident
√ √ 1
k + 1 − k < √ , pentru orice k ∈ N∗ .
2 k
Dând lui k valori de la 1 la n şi ı̂nsumând aceste inegalităţi obţinem
( )
√ √ √ √ √ √ 1 1 1
2 − 1 + 3 − 2 + ... + n − 1 − n < 1 + √ + ... + √
2 2 n
adică
√ 1 1
2( n + 1 − 1) < 1 + √ + . . . + √
2 n
ceea ce reprezintă inegalitatea din enunţ.
II. Vom demonstra prin inducţie după n. Pentru n = 1 avem:
√ 2 √ √
(2 2 − 1) < 1 ⇔ √ <1 ⇔ 2< 2+1 ⇔ 1< 2
2+1
ceea ce este adevărat. Presupunem adevărată afirmaţia pentru n şi
demonstrăm că este adevărată pentru n + 1, adică:
√ 1 1 1
2( n + 2 − 1) < 1 + √ + . . . + √ + √ .
2 n n+1
1 1 1 1
Fie an+1 = 1 + √ + . . . + √ + √ . Atunci an+1 = an + √ .
√ 2 n n+1 n+1
Cum an > 2( n + 1 − 1) deducem că
√ 1
an+1 > 2( n + 1 − 1) + √ .
n+1
151
Vom dovedi ı̂n continuare că
√ 1 √
2( n + 1 − 1) + √ > 2( n + 2 − 1).
n+1
Această inegalitate este echivalentă cu
√ √ 1 2 1
2( n + 2 − n + 1) < √ ⇔ √ √ <√ ⇔
n+1 n+2+ n+1 n+1
√ √
n+1< n+2
√
ceea ce este adevărat şi deci an+1 ≥ 2( n + 2 − 1). Conform principiului
inducţiei deducem justeţea afirmaţiei din enunţ.
√ √ √
5.2. Fie an = 2 + 2 + . . . + 2 unde numărul radicalilor este n. Atunci
√ √
an+1 = 2 + an şi a1 = 2. Vom demonstra că an < 2, pentru orice
n ∈ N∗ . Pentru n = 1 afirmaţia este adevărată.√Presupunem √ an < 2 şi
demonstrăm că an+1 < 2. Într-adevăr an+1 = 2 + an < 2 + 2 = 2
deci an < 2. Conform principiului inducţiei deducem că an < 2 pentru
orice n ∈ N∗ . Inegalitatea din enunţ se mai scrie:
2 − an 1
< .
2 − an−1 3
Cum an , an−1 < 2 inegalitatea se mai scrie
3(2 − an ) < 2 − an−1 ⇔ 6 − 3an < 2 − an−1 ⇔

√ √
6 − 3 2 + an−1 < 2 − an−1 ⇔ 4 + an−1 < 3 2 + an−1 ⇔
a2n−1 − an−1 − 2 < 0 ⇔ (an−1 − 2)(an−1 + 1) < 0
ceea ce este adevărat.
5.3. Fie q raţia progresiei cu q > 1. Inegalitatea revine la:
a1 q 11 − a ≥ 11(a1 q 6 − a1 q 5 ) ⇔ q 11 − 1 ≥ 11(q 6 − q 5 ) ⇔
q 10 + q 9 + . . . + q + 1 ≥ 11q 5
care este adevărată ı̂n baza inegalităţii mediilor. Într-adevăr,
q 10 + q 9 + . . . + q + 1 √ √
> 11 q 1+2+...+10 = 11 q 55 = q 5 .
11
152
√ √ √
n a1 + n a3 √ √ a1 + a3 √
≥ 2n
a1 a3 şi n
a2 = n
≥ 2n a1 a3 .
2 2
Înmulţind aceste inegalităţi avem:

√ √ √
3 √ √
n a + n a
1 1 1 2
· n a2 ≥ 2n (a1 a3 )2 = n a1 a3 sau √ + √ ≥ √ .
2 n a
1
n a
3
n a
2
5.5. Vom demonstra afirmaţia prin inducţie după n. Pentru n = 2 inegali-

tatea revine la 2 ≥ 2! = 2 ceea ce este adevărat. Presupunând inegali-
tatea adevărată pentru n, arbitrar vom demonstra că este adevărată şi
pentru n + 1. Pentru n + 1 inegalitatea revine la:
n(n+1)
2 2 ≥ (n + 1)!
n(n+1) n(n−1)
Dar 2 2 = 2 2 · 2n ≥ n!2n = n!(1 + 1)n ≥ n!(n + 1) = (n + 1)! (Am
folosit ipoteza de inducţie şi inegalitatea lui Bernoulli). Deci afirmaţia
este adevărată pentru n + 1. Conform principiului inducţiei deducem că
n(n+1)
2 2 ≥ n! pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
5.6. Vom demonstra prin inducţie. Pentru n = 1 inegalitatea revine la

1 1
<√
2 3
care este adevărată. Presupunând
1 3 2n − 1 1
· · ... · <√
2 4 2n 2n + 1
adevărată pentru n ∈ N, n ≥ 1, arbitrar vom arăta că
1 3 2n − 1 2n + 1 1
· · ... · · <√ .
2 4 2n 2n + 2 2n + 3
1 3 2n − 1
Notând an = · · ... · atunci
2 4 2n
√
2n + 1 1 2n + 1 2n + 1
an+1 = an · <√ · = .
2n + 2 2n + 1 2n + 2 2n + 2
153
√
Cum (2n + 1)(2n + 3) < 2n + 2 (consecinţă a inegalităţii mediilor)
1
deducem că an+1 < √ adică afirmaţia este adevărată şi pentru
2n + 3
n + 1. Conform principiului de inducţie rezultă justeţea afirmaţiei din
enunţ.
Observaţie. Se poate demonstra prin inducţie că
1 3 2n − 1 1
· · ... · <√ , pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2 4 2n 3n + 1
5.7. Vom demonstra prin inducţie după n. Pentru n = 1 inegalitatea revine

la 22 ≥ 4 care este adevărată.
Presupunând inegalitatea adevărată pentru n, arbitrar, n ≥ 1 vom
demonstra că este adevărată şi pentru n + 1, adică:
(n + 2)2n+2
1 · 4 · 7 · . . . · (3n + 1)(3n + 4) ≤ .
n+1
Conform presupunerii avem:
(n + 1)2n
1 · 4 · 7 · . . . · (3n + 1)(3n + 4) ≤ · (3n + 4).
n
Rămâne să arătăm că
(n + 1)2n (n + 2)2n+2
· (3n + 4) ≤ .
n n+1
Această ultimă inegalitate este echivalentă cu:
( )2n+1
3n + 4 n+2
(3n + 4)(n + 1) 2n+1
≤ n(n + 2) ⇔
2n+2
≤ ⇔
n(n + 2) n+1
( )2n+1
3n + 4 1
≤ 1+ .
n(n + 2) n+1
Cum din inegalitatea lui Bernoulli avem
( )2n+1
1 2n + 1
1+ ≥1+ ,
n+1 n+1
2n + 1 3n + 4
iar 1 + ≥ deducem că inegalitatea este adevărată şi pen-
n+1 n+2
tru n + 1. În consecinţă, conform principiului inducţiei inegalitatea este
adevărată pentru orice n ∈ N∗ .
154
5.8. Fie an primul număr şi bn cel de-al doilea. Atunci
√ √
a1 = 2, b1 = 3 şi a2n+1 = 2 + bn , b2n+1 = 3 + an .
Demonstrăm prin inducţie că an < bn < an + 1 pentru orice n ∈ N∗ .

Se observă că pentru n = 1 inegalitatea are loc. Presupunând că ea este
adevărată pentru un n ∈ N∗ arbitrar, avem:
a2n+1 = 2 + bn < 3 + an = b2n+1
deci
an+1 < bn+1 şi (an+1 + 1)2 = a2n+1 + 2an+1 + 1
= 3 + bn + 2an+1 > 3 + an = b2n+1
adică an+1 +1 > bn+1 . Deci afirmaţia este adevărată pentru orice n ∈ N∗
şi ı̂n consecinţă an < bn pentru orice n ∈ N∗ .
√ √
√ √
5.9. Fie ak = k (k + 1) . . . (n − 1) n. Va trebui demonstrat că a2 < 3.
Dacă presupunem a2 ≥ 3 atunci vom demonstra că ak > k + 1. Într-
√ a2 ≥ 3 deci afirmaţia este adevărată pentru k = 2. Deoarece
adevăr,
ak = ak+1 k rezultă
a2k (k + 1)2 k 2 + 2k + 1
ak+1 = ≥ = > k + 2.
k k k
Aşadar, dacă a2 ≥ 3 ar rezulta an−1 ≥ n adică

√ √ √
(n − 1) n ≥ n ⇔ (n − 1) n ≥ n2
ceea ce este evident fals. Prin urmare a2 < 3.

a a
5.11. Fie x = + t şi y = − t. Atunci
2 2
(a )n ( a )n an an−1 an an−1
xn +y n = +t + − t = n +Cn1 n−1 t+. . .+ n −Cn1 n−1 t+. . .
2 2 2 2 2 2
an an−2 an
=2· n
+ 2Cn2 n−2 t2 + . . . ≥ n−1 .
2 2 2
155
( )n [ ( )]
1 1 n
5.12. 2− = 1+ 1−
n n
( ) ( ) ( )
1 1 2 1 n
=1+n 1− + Cn 1 −
2
+ ... + 1 −
n n n
( )
1
≥1+n 1− = 1 + n − 1 = n.
n
5.13. Vom demonstra dubla inegalitate prin inducţie după n. Pentru n = 1
2 √ 2
avem · 2 < 1 < · 2 care este evidentă. Admitem că este adevărată
3 3
dubla inegalitate pentru un n arbitrar şi demonstrăm că este adevărată
şi pentru n + 1. În acest caz avem de arătat că
2 √ √ √ √ √ 2 √
(n + 1) n + 2 < 1 + 2 + 3 + . . . + n + n + 1 < (n + 2) n + 1.
3 3
√ √ √
Fie an = 1 + 2 + 3 + . . . + n. Atunci
√
an+1 = an + n + 1.
2 √ 2 √
Cum an verifică n n + 1 < an < (n + 1) n deducem că
3 3
2 √ √ 2 √ √
n n + 1 + n + 1 < an+1 < (n + 1) n + n + 1.
3 3
Vom dovedi ı̂n continuare că
2 √ 2 √ √
(n + 1) n + 2 < n n + 1 + n + 1 (1)
3 3
şi
2 √ 2 √ √
(n + 2) n + 1 > (n + 1) n + n + 1 (2)
3 3
(1) este echivalentă cu
2√ 2 √
(n + 1)(n + 2) < n + 1 ⇔ 2 (n + 1)(n + 2) < 2n + 3 ⇔
3 3
4n2 + 12n + 8 < 4n2 + 12n + 9
care este evidentă.
(2) este echivalentă cu
2 2√ √
(n + 2) > (n + 1)n + 1 ⇔ 2n + 1 > 2 n(n + 1) ⇔
3 3
156
4n2 + 4n + 1 > 4n2 + 4n
care este de asemenea evidentă.
Din (1) şi (2) deducem că
2 √ 2 √
(n + 1) n + 2 < an+1 < (n + 2) n + 1
3 3
adică dubla inegalitate este adevărată pentru n+1. Conform principiului
inducţiei deducem justeţea inegalităţii din enunţ.
5.14. Din inegalitatea lui Bernoulli avem:

∏
n ∑
n
(1 + Cnk ) ≥1+ Cnk = 1 + 2n .
k=0 k=0
( )k
k
5.15. Vom demonstra ı̂n prealabil că pentru orice k ∈ k! > N∗ ,
. Pentru
e
( )k
k
k = 1 inegalitatea este adevărată. Admitem k! > şi demonstrăm
e
( )
k + 1 k+1
(k + 1)! > . Avem
e
( )k
k
(k + 1)! = k!(k + 1) > (k + 1) .
e
Vom dovedi că:
( )k ( ) ( ) ( )
k k + 1 k+1 k + 1 k+1 1 k
(k + 1) > ⇔ e> ⇔ e> 1+
e e k k
√
k k
care este evidentă. În baza inegalităţii stabilite avem: k! > pentru
e
orice k ∈ N∗ , de unde
∑
n √
k
∑
n
k n(n + 1)
k! > = .
e 2e
k=1 k=1
5.16. Folosind inducţia deducem că xn > 0, pentru orice n ∈ N, n ≥ 1 şi apoi,
din inegalitatea mediilor avem:
x4n + 9 x3 3 3 3
xn+1 = = n+ + +
10xn 10 10xn 10xn 10xn
157
√
33 · x3n 2√ 4
≥44
4
= 27 > .
10 · xn
4 3 5 5
x4n + 9 (x2 − 1)(x2n − 9)
Cum xn+1 −xn = −xn = n prin inducţie deducem
10xn 10xn
5
că xn < pentru orice n ≥ 2.
4
5.17. Din formula de recurenţă avem xn+1 = f (xn ) unde f : R → R.
1 3 1
f (x) = − x2 + x + 1 = − (x − 1)2 .
2 2 2
3
Dar = f (1) > x2 = f (x1 ) > f (2) = 1.
2
( )
11 3 3
=f < x3 = f (x2 ) < f (1) = .
8 2 2
11 √ 3 √ 1 1
Cum < 2 < rezultă că |x3 − 2| < = 3 . Vom demonstra
8 2 8 2
că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2 prin inducţie după n. Pentru n = 3 este
√ 1
evidentă conform celor de mai sus. Dacă |xn − 2| < n vom arăta că
2
√ 1
|xn+1 − 2| < n+1
2

√ √ 1 1 √ √
2
|xn+1 − 2| = xn − 2 + (2 − xn ) = |xn − 2||xn + 2 − 2|.
2 2
√ 1 √
Cum |xn − 2| < n deducem că |xn + 2 − 2| < 1 şi ı̂n consecinţă
2
√ 1 1 1
|xn+1 − 2| < · n · 1 = n+1 .
2 2 2
Deci afirmaţia din enunţ este demonstrată.
5.18. Dacă x1 = 0 atunci inegalitatea revine la o inegalitate de acelaşi tip cu
n − 1 variabile şi ı̂n consecinţă putem admite că x1 > 0. Vom demonstra
inegalitatea prin inducţie. Pentru n = 1 avem x21 ≤ x31 care este adevărat.
Admite
(x1 + . . . + xn )2 ≤ x31 + . . . + x3n
şi fie xn+1 ∈ N astfel ı̂ncât xn < xn+1 . Avem
xn (xn + 1) xn+1 (xn+1 − 1)
x1 + . . . + xn ≤ 1 + 2 + . . . + xn = ≤
2 2
158
de unde
2(x1 + . . . + xn )xn+1 + x2n+1 ≤ x3n+1 .
Cum (x1 + . . . + xn )2 ≤ x31 + . . . + x3n prin adunarea acestor inegalităţi
avem:
(x1 + x2 + . . . + xn + xn+1 )2 ≤ x31 + . . . + x3n + x3n+1 ,
adică inegalitatea este adevărată şi pentru n + 1.
5.19. Vom demonstra prin inducţie după n. Pentru n = 1 avem B1 = D1 . Pre-

supunem adevărată inegalitatea pentru un n arbitrar şi vom demonstra
că este adevărată şi pentru n + 1. Fie
∑
n
f (x) = (x − ai )2 = n(x − bn )2 + f (bn )
i=1
şi se deduce imediat că
f (bn+1 ) = n(bn+1 − bn )2 + f (bn )
de unde
f (bn+1 ) − f (bn ) = n(bn+1 − bn )2 > 0.
Adunând ı̂n ambii membri ai inegalităţii Bn ≤ Dn pe (an+1 − bn+1 )2
obţinem:
Bn+1 ≤ Dn + (an+1 − bn+1 )2 + f (bn+1 ) − f (bn ) = Dn+1
deci Bn+1 ≤ Dn+1 .

Partea a doua a inegalităţii se demonstrează tot prin inducţie.
5.20. Pentru k ≥ 2 avem:

1 1 1 1
− = > .
hk−1 hk k · hk−1 · hk k · h2k
Însumând aceste inegalităţi de la k = 2 obţinem:

1 1 1 1
+ ... + < − <1
2h22 nh2n h1 h2n
de unde rezultă inegalitatea din enunţ.
159
√ k
5.21. Prin inducţie se arată că pentru orice k ∈ N, k ≥ 6, k
k! ≤ . În
2
consecinţă
∏n √ ∏
n
k n!
k! ≤
k
= n−5 (1)
2 2 5!
k=6 k=6
√ k+1
Pentru k ∈ {1, 2, . . . , 5} se verifică k
k! ≤ deci
2
√ √ √ √ 2·3·4·5·6
1· 2! · 3! · 4! · 5! ≤ (2)
25
Din (1) şi (2) deducem că
∏
n √
n!
k! ≤ · 6.
k
2n
k=6
5.22. Fie funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = (x + 1)(x + 2) . . . (x + 2n + 1). Evident

f este convexă pe [0, ∞) şi ı̂n consecinţă:
 
∑
2n+1 ∑
2n+1
 x k  f (xk )
 k=1  k=1
f ≤
 2n + 1  2n + 1
pentru orice x1 , . . . , xn ∈ [0, ∞). Luând xk = k se obţine
∑
2n+1
f (k) ≥ (2n + 1)f (n + 1)
k=1
de unde rezultă inegalitatea din enunţ.
5.23. Condiţia din enunţ devine:
−M (n + 1) + M n ≤ an+1 − an ≤ M (n + 1) − M n pentru orice n ∈ N∗
sau
an+1 − M (n + 1) ≤ an − M n
şi
an+1 + M (n + 1) ≥ an + M n pentru orice n ∈ N∗ .
În consecinţă şirurile (bn )n≥1 şi (cn )n≥1 definite
bn = an − M n şi cn = an + M n
160
au monotonii diferite. Conform inegalităţii lui Cebâşev vom avea:
( n )( n )
∑n
1 ∑ ∑
bk ck ≤ bk ck
n
k=1 k=1 k=1
de unde se deduce inegalitatea din enunţ.
161
162
Capitolul 6
Funcţia exponenţială şi

logaritmică
6.1 Enunţuri
6.1. Care număr este mai mare: log3 4 sau log4 5?
6.2. Să se arate că: log2 3 + log3 4 + log4 5 > 4.
√
6.3. Demonstraţi inegalitatea: log17 71 > 7 17.
6.4. Arătaţi că dacă b > a > 1 şi k > 0, atunci: loga b > loga+k (b + k).
a2
6.5. Demonstraţi că dacă a, b ∈ (1, ∞) şi 1 < c ≤ , atunci:
b
√
lg a ≥ lg b · lg c.
√ √
6.6. Demonstraţi inegalitatea: a loga b ≤ ab.
√
3 2 √
6.7. Dacă a, b, c > 1, atunci: a loga b·logb c ≤ 3 abc.
6.8. Dacă a, b ∈ (0, 1) sau a, b ∈ (1, ∞), atunci:
(loga b)2 + (logb a)2 ≥ loga b + logb a.
6.9. Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ are loc inegalitatea: n ≥ lg(n3 + 9).
6.10. Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ are loc inegalitatea:
( )
1 1 1 1 1
1 + + + . . . − ln n ≥ 1+ .
2 3 n 2 n
163
ln2 n > ln(n − 1) ln(n + 1) pentru orice n ∈ N, n ≥ 2.
2x x(x + 2)
6.12. Demonstraţi că pentru orice x ≥ 0 avem: ≤ ln(1 + x) ≤ .
x+2 2(x + 1)
2 101
6.13. Care număr este mai mare: sau ln ?
201 100
b−a b
6.14. Demonstraţi că dacă 0 < a < b, atunci: 2 · < ln .
b+a a
b b2 − a2
6.15. Demonstraţi că dacă 0 < a < b, atunci: ln < .
a 2ab
6.16. Să se determine m > 0, minim, cu proprietatea că inegalitatea:
x
≤ ln(1 + x)
1 + mx
are loc pentru orice x ≥ 0.
6.17. Demonstraţi că dacă x ≥ 0, a ≥ 1 şi m ∈ (0, 2], atunci:

mx
ln(x + a) ≥ .
1 + ma
1
6.18. Demonstraţi că dacă x ≥ 1, atunci: 1 − ≤ ln x ≤ x − 1.
x
( )
1 1
6.19. Arătaţi că pentru orice x > 0 are loc inegalitatea: ln 1 + > .
x x+1
x−1 x
6.20. Să se demonstreze că: √ ≤ ln x, pentru orice x ∈ (0, 1] şi ln x ≤
x e
pentru orice x > 0.
6.21. Să se arate că pentru 0 < a < b are loc inegalitatea:
√ b−a a+b
ab < < .
ln b − ln a 2
6.22. Pentru ce valori m > 0 inegalitatea ln(1 + x) ≥ x − mx2 , are loc pentru
orice x ≥ 0?
164
6.23. Determinaţi m ∈ R astfel ı̂ncât inegalitatea ln x ≤ mx să aibă loc pentru
orice x > 0.
a b a+b
6.24. Dacă a, b, c, d > 0, atunci: a · ln + b · ln ≥ (a + b) · ln .
c d c+d
6.25. Să se arate că dacă a, b > 0 şi a2 + b2 = 1, atunci:
a · ln a + b · ln b + (a + b) · ln(a + b) ≤ 0.
6.26. Se dau numerele pozitive M şi m1 , m2 , . . . , mn astfel ı̂ncât
M > m 1 + m2 + . . . + mn .
Arătaţi că:
m1 m2 m3 mn
+ + + ... +
M M − m1 M − m1 − m2 M − m1 − m2 − . . . − mn−1
M
< ln .
M − m1 − m2 − . . . − mn
6.27. Să se arate că pentru orice x > 0 are loc inegalitatea: ex−1 ≥ x. Când
are loc egalitatea?
x2
6.28. Să se arate că pentru orice x > 0 are loc inegalitatea: ex > 1 + x + .
2
6.29. Să se arate că pentru orice x ≥ 0 are loc inegalitatea: ex ≥ 1 + x2 .
6.30. Să se găsească ordinea dintre numerele xy şi y x dacă:

1) 0 < x < y < e; 2) e < x < y.
6.31. Dacă x, y > 0, atunci: xy + y x > 1.
6.32. Dacă x > 0, atunci: xx ≥ ex−1 .
6.33. Găsiţi minimul expresiei xx + y y când x, y ∈ (0, 1) şi x + y = 1.
6.34. Să se demonstreze inegalitatea xy−1 > y x−1 când 0 < x < y < 1 sau
1 < x < y.
6.35. 1) Demonstraţi că pentru orice n ∈ N∗ − {1} are loc inegalitatea:

( )n
n n2
> .
n−1 n2 − 1
165
2) Demonstraţi că pentru x, y > 0 are loc inegalitatea:
( ) ( )y
x + 1 y+1 x
≥ .
y+1 y
2 2 2
6.36. Dacă x, y, z ∈ R, atunci: 2x + 2y + 2z ≥ 2xy + 2yz + 2zx .
6.37. Să se demonstreze că pentru orice x, z, y > 0 avem:

x+y+z
xx · y y · z z ≥ (xyz) 3 .

6.1. Arătaţi că log3 2 + log4 3 + log5 4 + log2 5 > 4.
6.2. Demonstraţi că pentru orice x > 0, x ̸= 1 are loc inegalitatea:

x ln x 1
0≤ ≤ .
x −1
2 2
6.3. Demonstraţi că pentru orice x > −2 are loc inegalitatea:

( )
1 x
ln 1 − + < 0.
x+3 (x + 2)(x + 3)
6.4. Demonstraţi că pentru orice x > 0 are loc inegalitatea:
ex > 1 + (x + 1) ln(x + 1).
1+x
6.5. Demonstraţi că pentru orice x ∈ (0, 1) avem: e2x < .
1−x
( ) ( )
1 1 1 1
1 + + ... + ln(n + 1) > 1 + + . . . + ln n,
2 n−1 2 n
pentru orice n ∈ N∗ − {1}.
n+1 n−1
6.7. Fie x > 1 şi n ∈ N∗ . Arătaţi că xn − 1 ≥ n(x 2 −x 2 ).
6.8. Să se demonstreze că dacă a ∈ Q ∩ (0, 1] şi x ∈ (0, 1) ∪ (1, ∞) atunci:
1 − xa (1 + x)a
≤ .
1−x 1+x
166
c c c c
6.9. Fie b > a > 1 şi c ∈ R. Să se compare cb + ba cu aa + bb .
6.10. Comparaţi numerele log1987 1988 şi log1988 1989.
( ( )2
y) y
6.11. Dacă 0 < x < y < 1 şi x + y < 1 atunci ey < 1+ 1− .
x x+y−1
ln(1 + x) + ex (1 − x)
6.12. Dacă x > 0, atunci < 1.
x+1
6.13. Fie a, b, c, d ∈ R astfel ı̂ncât a ≥ b ≥ c ≥ d > 0. Arătaţi că:
an − bn + cn − dn ≥ (a − b + c − d)n , pentru orice n ∈ N∗ .
6.14. Dacă a, b, c > 0, atunci
[( ) a+b ( ) b+c ( ) c+a ] 13 ( ) a+b+c

1 a+b 2 b+c 2 c+a 2 a+b+c 3
[a b c ] ≥
a b c 3 ≥
2 2 2 3
z y z x y z z
6.15. Fie e ≤ x ≤ y ≤ z. Arătaţi că: max{xy , xz , y x , y z , z x , z y } = xy .
x
6.16. Dacă x > 0 şi y satisface relaţia ey = , atunci x > 2y.
1 − e−x
1 x 1 1 1
6.17. Dacă x > 0, atunci − < − x < .
2 8 x e −1 2
√
6.18. Care număr este mai mare π π · ee sau eπ ?
∑
n−1
1 √ ∑ 1 n
6.19. Dacă n ∈ N, n ≥ 2, atunci ≤ ln n ≤ .
2k + 1 2k + 1
k=1 k=1
6.20. Arătaţi că e + ln 4 > 4.
6.21. Dacă α > 0 şi β ≥ 1 arătaţi că
( e )β·αβ β −αβ
( α )β·eβ β −eβ
≤ ee şi ≤ eα .
α e
167
6.3 Soluţii
3x 4
6.1. Fie log3 4 = x > 1 şi log4 5 = y > 1. Avem 3x = 4, 4y = 5 şi deci y
=
4 5
3x−1 16
sau y−1 = > 1. Rezultă că 3x−1 > 4y−1 şi cum x − 1, y − 1 > 0
4 15
obţinem că x − 1 > y − 1, de unde x > y, adică log3 4 > log4 5.
1
6.2. Deoarece 55 > 210 · 3 rezultă log2 5 > 2 + · log2 3. Notând log2 3 = a,
5
avem:
2 log 5 2 a 11 2
E = log2 3+log3 22 +log4 5 = a+ + 2 > a+ +1+ = a+ +1.
a 2 a 10 10 a
Vom arăta că:
11 2
a + + 1 > 4 ⇔ 11a2 − 30a + 20 > 0 ⇔
10 a
( √ )( √ )
15 − 5 15 + 5
11 a − a− > 0.
11 11
√
15 + 5
E suficient să arătăm că log2 3 = a > . Din 81 > 80 rezultă
11
1 log2 5
că 4 log2 3 > 4 + log2 5. Din log2 5 > 2 + log2 3 şi log2 3 > 1 +
5 4
30
obţinem log2 3 > . Rămâne de arătat că
19
√
30 15 + 5 √ √
> ⇔ 45 > 19 5 ⇔ 9 5 > 19 ⇔ 405 > 361,
19 11
√
7 3
6.3. Arătăm că 17 < < log17 71. Avem:
2
√ 3 37
⇔ 17 < 7 ⇔ 17 · 128 < 81 · 27 ⇔ 2176 < 2187
7
17 <
2 2
iar
3 3
< log17 71 ⇔ 17 2 < 71 ⇔ 173 < 712 ⇔ 4193 < 5041.
2
168
b b+k
6.4. Pentru b > a > 1 şi k > 0 vom avea > şi deci
a a+k
b b+k b+k
loga > loga > loga+k .
a a+k a+k
Rezultă că loga b − 1 > loga+k (b + k) − 1 şi deci loga b > loga+k (b + k).
6.5. Din enunţ rezultă că logaritmii ce apar ı̂n inegalitate sunt pozitivi.
Folosind faptul că funcţia logaritm zecimal este strict crescătoare şi
apelând la inegalitatea mediilor, vom avea:
√
2 lg a = lg(a2 ) ≥ lg(bc) = lg b + lg c ≥ 2 lgb · lg c.
Egalitatea va avea loc dacă şi numai dacă
a2 = bc şi b = c ⇔ a = b = c.
6.6. Avem: √ √ 1+loga b √ √

a loga b = a 1·loga b ≤ a 2 = aloga ab = ab.
Semnul egal se obţine pentru a = b.
Observaţie. Din inegalitatea demonstrată rezultă că:
√ √ √
a loga b + b logb a ≤ 2 ab ≤ a + b.
√
3
√
3 loga a+loga b+loga c
6.7. a log2a b·logb c =a loga a·loga b·loga c
≤a 3
√
3 √
3
= aloga abc
= abc.
6.8. Cu notaţia x = loga b > 0 inegalitatea din enunţ devine:

( )
1 1 1 2 1
x + 2 ≥x+ 2
⇔ x+ −2≥x+ ⇔
x x x x
( )( )
1 1
x+ +1 x + − 2 ≥ 0.
x x
√
1 1 1
Cum x > 0, deci x + + 1 > 0 şi x + ≥ 2 x · = 2, inegalitatea
x x x
rezultă.
169
6.9. Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu 10n ≥ n3 + 9, pentru orice
n ∈ N∗ . Pentru n = 1 se obţine semnul egal. Demonstraţia inegalităţii
se face prin inducţie. Avem:
10n+1 = 10n · 10 ≥ 10(n3 + 9) ≥ (n + 1)3 + 9
căci ultima inegalitate se reduce la 9n3 + 80 ≥ 3n2 + 3n ceea ce este

evident:
9n3 + 80 = 3n3 + 3n3 + 3n3 + 80 ≥ 3n2 + 3n.
1 1 1
6.10. Arătăm că şirul an = 1 + + . . . + − ln n − este crescător şi cum
2 n 2n
1
a1 = rezultă inegalitatea din enunţ. Avem:
2
1 1 1
an+1 − an = − ln(n + 1) − + ln n +
n+1 2(n + 1) 2n
( ) ( )
1 1 1 1
= + − ln 1 + > 0,
2 n n+1 n
1
căci luând x = 1 + ı̂n inegalitatea de la 6.12 rezultă
n
( ) ( )
1 1 1 1
ln 1 + < +
n 2 n+1 n
şi deci an+1 > an .
6.11. Aducem inegalitatea dată la forma:
ln n ln(n + 1)
>
ln(n − 1) ln n
ln x
şi considerăm funcţia f : (2, ∞) → R, f (x) = . Avem:
ln(x − 1)
( )
ln(x − 1) ln x x−1
− x ln − ln(x − 1)
′
f (x) = x x − 1 =
x
< 0,
ln2 (x − 1) x(x − 1) ln2 (x − 1)
( )
x−1
ln <0 .
x
Prin urmare f este descrescătoare pe (2, ∞) şi deci f (n) > f (n + 1).
170
6.12. Inegalităţile sunt echivalente cu:
2(x − 1) x2 − 1
≤ ln x ≤ , pentru orice x ≥ 1
x+1 2x
şi apar din demonstraţiile problemelor 6.14 şi 6.15.

101 2
6.13. Avem ln = ln 1, 01 > după cum rezultă din inegalitatea de la
100 201
6.12 luând x = 100.
b x−1
6.14. Notând = x > 1 inegalitatea revine la ln x > 2 · . Avem:
a x+1
( )2
′ 1 x + 1 − (x − 1) 1 4 x−1
f (x) = − 2 · 2
= − = > 0,
x (x + 1) x (x + 1)2 x+1
2(x − 1)
unde am notat prin f funcţia f : [1, ∞) → R, f (x) = ln x − .
x+1
Deoarece f este strict crescătoare, din x > 1 rezultă f (x) > f (1) = 0.
1
6.15. Inegalitatea se reduce la a demonstra că funcţia f (x) = x − − 2 ln x
x
b
este pozitivă pentru x = > 1. Aceasta rezultă din faptul că
a
1 2 (x − 1)2
f ′ (x) = 1 + − = >0 şi f (1) = 0.
x2 x x2
1
6.16. Vom arăta că valoarea căutată este m = . Pentru aceasta arătăm că:
2
x
1) x ≤ ln(1 + x), pentru orice x ≥ 0.
1+
2
1
2) Dacă m < inegalitatea nu are loc pentru orice x ≥ 0.
2
2x
1) Considerând funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x) − avem:
x+2
1 4 x2
f ′ (x) = − = ≥ 0,
1 + x (x + 2)2 (x + 1)(x + 2)2
deci f este strict crescătoare. Cum x ≥ 0 rezultă f (x) ≥ f (0) = 0.
171
x
2) Fie f : [0, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x) − . Rezultă că:
1 + mx
( )
2 2m − 1
xm x +
1 1 m2
f ′ (x) = − = .
1 + x (1 + mx)2 (1 + x)(1 + mx)2
1 2m − 1 1 − 2m
Cum m < , ecuaţia x + 2
= 0 are soluţie x0 = > 0 şi
2 m m2
din tabelul de variaţie al funcţiei
x 0 x0 ∞
f ′ (x) − − 0 + +
f (x) 0 ↘ f (x0 ) < 0 ↗
rezultă că f (x) < 0 pe (0, x0 ).

mx
6.17. Fie f : [0, ∞) → R, f (x) = ln(x + a) − . Avem:
x + ma
1 ma x[x + ma(2 − m)]
f ′ (x) = −m· 2
= ≥0
x+a (x + ma) (x + a)(x + ma)2
căci 2 − m ≥ 0 iar x, m, a ≥ 0. Funcţia f fiind crescătoare rezultă că

f (x) ≥ f (0) = 0.
6.18. Inegalităţile rezultă considerând funcţiile

1
f, g : [1, ∞) → R, f (x) = ln x − 1 + şi g(x) = x − 1 − ln x
x
pentru care avem:
1 1 x−1 1 x−1
f ′ (x) = − 2 = ≥ 0, g ′ (x) = 1 − = ≥ 0.
x x x2 x x
Rezultă că f (x) ≥ f (1) = 0 şi g(x) ≥ g(1) = 0, pentru orice x ≥ 1.
1
6.19. Înlocuind x cu , inegalitatea se reduce la următoarea:
x
x
ln(1 + x) > , pentru orice x > 0.
x+1
2x x
Ea rezultă din 6.12, observând că ≥ .
x+2 x+1
172
x
6.20. Avem ln x ≤ ⇔ x − e ln x ≥ 0.
e
Fie f : (0, ∞) → R, f (x) = x − e ln x. Derivata
e x−e
f ′ (x) = 1 − =
x x
are rădăcina x = e care este punct de minim global pentru f . Rezultă
că f (x) ≥ f (e) = 0, pentru orice x > 0. Pentru a doua inegalitate
considerăm funcţia
x−1
g : (0, ∞) → R, g(x) = ln x − √ .
x
Deoarece
√ x−1
x− √ √
1 2 x ( x − 1)2
g ′ (x) = − =− √ ≤ 0,
x x 2x x
g este descrescătoare. Din x ≤ 1 rezultă g(x) ≥ g(1) = 0, pentru orice

x ∈ (0, 1].
b
√ b−a b b−a b −1
6.21. Avem ab < ⇔ ln < √ ⇔ ln < a√ . Notând
ln b − ln a a ab a b
a
b
= x2 > 1 ultima inegalitate se scrie
a
x2 − 1
2 ln x <
x
b 2(b − a)
şi a fost demonstrată la 6.15. Inegalitatea ln > apare ı̂n 6.14.
a b+a
6.22. Fie f : (−1, ∞) → R, f (x) = ln(1 + x) + mx2 − x. Avem
1 2mx2 + (2m − 1)x

f ′ (x) = + 2mx − 1 = .
1+x 1+x
Dacă 2m − 1 ≥ 0, atunci f ′ (x) > 0, pentru orice x ∈ (0, ∞) deci f
este strict crescătoare. Rezultă că f (x) > f (0) = 0, pentru orice x > 0.
1 − 2m
Dacă 2m − 1 < 0, f ′ admite rădăcinile x1 = 0 şi x2 = . Din
2m
tabelul de variaţie rezultă că x = 0 este punct de maxim local şi deci
173
( )
1 − 2m
f (x) < f (0) = 0 pentru x ∈ 0, . Aşadar enunţul are loc pentru
2m
1
m≥ .
2
ln x
6.23. Va trebui ca m ≥ , pentru orice x > 0. Funcţia f : (0, ∞) → R,
x
ln x 1 − ln x
f (x) = are derivata f ′ (x) = şi cum f ′ (x) > 0 pentru
x ′ x2
x ∈ (0, e), f (x) < 0 pentru x ∈ (e, ∞) rezultă că x = e este punct de
ln x 1 1
maxim pe (0, ∞). Deci: ≤ , pentru orice x > 0. Rezultă că m ≥ .
x e e
a b
6.24. Fie = x > 0 şi = y > 0. Avem a = cx şi b = dy iar inegalitatea se
c d
reduce la următoarea:
c d cx + dy cx + dy
· x · ln x + · y · ln y ≥ · ln .
c+d c+d c+d c+d
Considerăm funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x ln x. Deoarece f ′′ (x) =
c
x−1 > 0 funcţia f este convexă pe (0, ∞) şi deci, luând λ = ∈
c+d
d
(0, 1), 1 − λ = şi x1 = x, x2 = y ı̂n proprietatea
c+d
λf (x1 ) + (1 − λ)f (x2 ) ≥ f (λx1 + (1 − λ)x2 )
(definitorie pentru o funcţie convexă), rezultă:

c d cx + dy cx + dy
· x · ln x + · y · ln y ≥ · ln .
c+d c+d c+d c+d
6.25. Inegalitatea este echivalentă cu

a b
· ln a + · ln b + ln(a + b) ≤ 0.
a+b a+b
Deoarece funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x este concavă pe (0, ∞), are
loc inegalitatea
λf (x1 ) + (1 − λ)f (x2 ) ≤ f (λx1 + (1 − λ)x2 ), pentru orice x1 , x2 > 0.

a
Luând λ = şi x1 = a, x2 = b, rezultă:
a+b
( )
a b a b
ln a + ln b ≤ ln ·a+ ·b
a+b a+b a+b a+b
174
a2 + b2 1
= ln = ln = − ln(a + b).
a+b a+b
Observaţie.
( π) Din inegalitatea demonstrată rezultă că pentru orice α ∈
0, avem:
2
sin α · ln(sin α) + cos α · ln(cos α) + (sin α + cos α) · ln(sin α + cos α) ≤ 0.
1
6.26. Considerând funcţia f : [0, 1) → R, f (x) = ln −x = − ln(1−x)−x,
1−x
avem
1 x
f ′ (x) = −1= >0
1−x 1−x
1
şi deci f (x) > f (0) = 0, adică: ln > x, pentru orice x ∈ (0, 1).
1−x
m M
Aşadar dacă M > m > 0, atunci < ln . Definim
M M −m
Mk = M − (m1 + m2 + . . . + mk ) şi M0 = M (k = 1, 2, . . . , n).
Avem Mi − mi+1 = Mi+1 > 0 şi deci Mi > mi+1 > 0, de unde se obţine:
m1 m2 mn M0 M1 Mn−1 M0
+ + ... + < ln + ln + . . . + ln = ln ,
M0 M1 Mn−1 M1 M2 Mn Mn
ceea ce echivalează cu enunţul problemei.
6.27. Considerăm funcţia f : R → R, f (x) = ex−1 − x. Avem f ′ (x) = ex−1 − 1
şi deci f ′ (x) = 0 ⇔ ex−1 = e0 ⇔ x = 1. Din tabelul de variaţie al
funcţiei:
x −∞ 1 ∞
f ′ (x) − − 0 + +
f (x) ∞ ↘ 0 ↗ ∞
rezultă că f (x) ≥ f (1) = 0, pentru orice x ∈ R. Egalitatea are loc dacă
şi numai dacă x = 1.
x1 + x2 + . . . + xn
Aplicaţie. Fie x1 , x2 , . . . , xn > 0 şi A = . Avem:
n
x1 x1 xn xn
e A −1 ≥ , . . . , e A −1 ≥
A A
de unde rezultă
x1 +x2 +...+xn
−n x1 · x2 · . . . · xn
e A ≥ .
An
175
x1 + x2 + . . . + xn
Dar = n. Rezultă că
A
x1 x2 . . . xn
1≥ ⇔ x1 x2 . . . xn ≤ An ⇔
An
√ x1 + x2 + . . . + xn
n
x1 x2 . . . xn ≤ ,
n
adică inegalitatea mediilor. Semnul egal are loc dacă şi numai dacă
x1 x2 xn
= = ... = = 1 ⇔ x1 = x2 = . . . = xn .
A A A
x2
6.28. Fie f : (0, ∞) → R, f (x) = ex − 1 − x − . Avem
2
x
f ′ (x) = ex − 1 − iar
2
1 1 1
f ′′ (x) = ex −> 1 − = > 0, pentru orice x > 0.
2 2 2
Rezultă că f este funcţie crescătoare, deci f ′ (x) > f ′ (0) = 0. Obţinem
′
că f este crescătoare, deci f (x) > f (0) = 0, pentru orice x > 0.
ex
6.29. Considerăm funcţia f : [0, ∞) → R, f (x) = . Avem:
x2 + 1
ex (x2 + 1) − ex · 2x ex (x − 1)2
f ′ (x) = = ≥ 0, pentru orice x ∈ [0, ∞).
(x2 + 1)2 (x2 + 1)2
Rezultă că f (x) ≥ f (0) = 1, pentru orice x ≥ 0 deoarece f este funcţie

crescătoare.
1
6.30. Considerăm funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = x x . Avem:
( )′ 1
1 · x − ln x 1 − ln x
f ′ (x) = x
1 1 1
x ln x =x · x
x
2
= xx · ,
x x x2
deci f ′ (x) > 0 ⇔ x ∈ (0, e) şi f ′ (x) < 0 ⇔ x ∈ (e, ∞). Prin urmare:
0 < x < y < e implică xy < y x şi e < x < y implică xy > y x .
6.31. Inegalitatea este evidentă dacă x ≥ 1 sau y ≥ 1. Pentru x, y ∈ (0, 1) vom

demonstra inegalitatea ajutătoare:
x
xy > .
x + y − xy
176
Fie f : (0, 1] → R, f (x) = (x + y − xy)xy−1 − 1. Avem
f ′ (x) = (1 − y)xy−1 + (x + y − xy)(y − 1)xy−2 = y(x − 1)(1 − y)xy−2 ≤ 0
căci x − 1 ≤ 0. Rezultă că f este strict descrescătoare pe (0, 1] şi deci

x < 1 implică f (x) > f (1) = 0. Vom avea:
x y x+y
xy + y x > + = > 1.
x + y − xy x + y − xy x + y − xy
x−1
6.32. Avem xx ≥ ex−1 ⇔ x ln x ≥ x − 1 ⇔ ln x ≥ . Inegalitatea
x
x−1
rezultă considerând funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = ln x − pentru
x
x−1
care f ′ (x) = . Punctul x = 1 fiind punct de minim global pe (0, ∞),
x2
avem f (x) ≥ f (1) = 0.
6.33. Fie f : (0, 1) → R, f (x) = xx . Cum ln f (x) = x ln x, rezultă
f ′ (x) = f (x)(1 + ln x) şi

[ ]
f (x) 1
f ′′ (x) = f ′ (x)(1 + ln x) + = f (x) (1 + ln x)2 + > 0.
x x
f fiind funcţie convexă, vom avea:
( )
f (x) + f (y) f (x) + f (1 − x) x+1−x
= ≥f
2 2 2
( ) ( )1 √
1 1 2 1 1
=f = = =√ .
2 2 2 2
√
Minimul căutat este deci 2.
6.34. Avem:
ln x ln y
xy−1 > y x−1 ⇔ (y − 1) ln x > (x − 1) ln y ⇔ > .
x−1 y−1
ln x
Fie f : (0, 1) → R, f (x) = . Avem
x−1
x−1
− ln x
f ′ (x) = x <0
(x − 1)2
177
căci notând
x−1 1 1 1−x
g(x) = − ln x ⇒ g ′ (x) = 2 − = >0
x x x x2
deci g(x) < g(1) = 0. Obţinem că f este descrescătoare pe (0, 1) şi prin
urmare
ln x ln y
x < y ⇒ f (x) > f (y) ⇔ > .
x−1 y−1
La fel se demonstrează inegalitatea pentru 1 < x < y.
(x + 1)b+1
6.35. 2) Considerăm funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = , (b > 0).
xb
Avem: ( ) ( )
x+1 1 b−1 b
f ′ (x) = 1+ 1−
x x x
şi deci x = b este un punct de minim global pentru f . Rezultă f (x) ≥
f (b), pentru orice x > 0. Luând x > 0, b = y > 0 inegalitatea rezultă.
Punctul 1) rezultă din 2) pentru y = n − 1 şi x = n.
6.36. Avem:
2 2
√ √ √
2x + 2y ≥ 2 2x2 · 2y2 = 2 2x2 +y2 ≥ 2 22xy = 2 · 2xy
şi analog
2 2 2 2
2y + 2z ≥ 2 · 2yz , 2z + 2x ≥ 2 · 2zx .
Însumând aceste inegalităţi se obţine enunţul. Egalitatea are loc numai
dacă x = y = z.
6.37. Logaritmând ambii membri ai inegalităţii de demonstrat obţinem:

x+y+z
xx · y y · z z ≥ (xyz) 3 ⇔
3x ln x + 3y ln y + 3z ln z ≥ (x + y + z)(ln x + ln y + ln z) ⇔
(x − y)(ln x − ln y) + (y − z)(ln y − ln z) + (z − x)(ln z − ln x) ≥ 0,
ceea ce este adevărat deoarece a − b şi ln a − ln b au acelaşi semn.
178
Capitolul 7
Inegalităţi polinomiale
7.1 Enunţuri
7.1. Dacă a, b, c ∈ R∗ , astfel ı̂ncât a + b + c = 1, atunci
7
5(a2 + b2 + c2 ) + 18abc ≥ .
3
7.2. Găsiţi toate numerele a, b, c, d astfel ı̂ncât:

i) funcţia f (x) = 4x3 − dx pentru x ∈ [−1, 1] să ı̂ndeplinească |f (x)| ≤ 1;
ii) funcţia g(x) = 4x3 + ax2 + bx + c pentru x ∈ [−1, 1] să ı̂ndeplinească
|g(x)| ≤ 1.
√
7.3. Se consideră un interval [a, b] din axa reală cu b − a > 2 2. Să se de-
cidă dacă există un polinom de forma f (x) = x2 + px + q, p, q ∈ R cu
proprietatea |f (x)| ≤ 1, pentru orice x ∈ [a, b].
7.4. Fie a, b, c ∈ R astfel ı̂ncât a2 + c2 ≤ 4b. Să se arate că:
x4 + ax3 + bx2 + cx + 1 ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
7.5. Fie z o rădăcină a ecuaţiei x4 + a1 x3 + a2 x2 + a3 x + a4 = 0 unde ak ∈ C,

|ak | ≤ 1, k = 1, 4. Să se arate că |z| < 2.
7.6. Fie ecuaţia x4 + a1 x3 + a2 x2 + a3 x + a4 = 0 cu a2 , a4 ∈ R+ şi a1 , a3

sunt numere reale de acelaşi semn. Să se arate că dacă |a31 | < |a3 | atunci
rădăcinile ecuaţiei date sunt egale ı̂n modul.
7.7. Demonstraţi că dacă a ∈ R şi a5 − a3 + a = 2 atunci 3 < a6 < 4.
179
) reale ale ecuaţiei 16x − 4x + x − 1 = 0
7.8. Să se arate că toate rădăcinile 5 3
(√ √
6
3 64
sunt ı̂n intervalul , .
2 2
7.9. Dacă P este un polinom de gradul n cu coeficienţi pozitivi, atunci oricare

ar fi numerele reale x1 , x2 , . . . , xm există inegalitatea
∑
m
√
P (xi ) ≥ mP ( m x1 x2 . . . xm ).
i=1
∑
n
7.10. Dacă ecuaţia ai xn−i = 0, a0 an ̸= 0 are toate rădăcinile reale şi strict
i=0
pozitive, atunci:
1 ∑
n
ak an−k ≥ C2n
n
.
a0 an
k=0
7.11. Fie polinomul P ∈ C[X], P (x) = xn + a1 xn−1 + . . . + an−1 x + an . Să se

arate că dacă rădăcinile sale verifică inegalitatea |xk | ≤ 1, pentru orice
k = 1, n, atunci |a1 | + |a2 | + . . . + |an | ≤ 2n .
7.12. Să se arate că, dacă x1 , x2 , . . . , xn sunt rădăcinile polinomului P ∈ C[X],
P (x) = xn + a1 xn−1 + . . . + an−1 x + an , atunci
√ √
|xk | ≤ |a1 | + |a2 | + . . . + n |an |, pentru orice k = 1, n.
7.13. Să se arate că ecuaţia xn − a1 xn−1 − a2 xn−2 − . . . − an−1 x − an = 0,

ai > 0, i = 1, n are o singură rădăcină pozitivă xn şi că pentru celelalte
rădăcini avem |xi | < xn , pentru orice i = 1, n − 1.
7.14. Fie P ∈ R[X]. Dacă rădăcinile polinomului sunt reale atunci:
(n − 1)[P ′ (x)]2 ≥ nP (x)P ′′ (x),
unde n este gradul polinomului.

7.15. Fie n ∈ N, n ≥ 3. Dacă P ∈ R[X], P (x) = xn+1 + a1 xn + . . . + an x + 1
are cel puţin o rădăcină pozitivă, atunci:
n(a21 + a22 + . . . + a2n ) ≥ 4.
7.16. Fie P ∈ R[X], P (x) = xn + a1 xn−1 + . . . + an−1 x + 1, n = 2k, k ∈ N şi

2
|ai | < . Atunci P (x) > 0, pentru orice x ∈ R.
n−1
180
7.17. Fie P un polinom cu coeficienţii ( 0√sau 1 şi P√(0))̸= 0. Să se arate că P
1 − 5 −1 + 5
nu are rădăcini ı̂n intervalul , .
2 2
7.18. Dacă toate rădăcinile ecuaţiei a0 xn + a1 xn−1 + . . . + an = 0 sunt pozitive,

atunci:
a1 an−1
≥ n2 .
a0 an
∑
n
7.19. Fie polinomul P (x) = xn + ak xn−k , unde n este un număr natural
k=1
par, ak ∈ R, k = 1, n şi an > 0. Dacă
∑ ( √ )
n √
n
n
|ak | ≤ min (n − 1)ann−1 , (n − 1)an
n n
n−1 n−1
k=1
atunci P (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
7.20. Fie P ∈ C[X], P (x) = an xn + an−1 xn−1 + . . . + a1 x + a0 , an ̸= 0. Pentru

orice rădăcină α a lui P , avem:
|a0 |
≤ |α|.
|a0 | + max |ai |
i=1,n
7.21. Fie P ∈ C[X], P (x) = an xn + an−1 xn−1 + . . . + a1 x + a0 , an ̸= 0, cu

rădăcinile xi , i = 1, n. Să se arate că dacă |a1 | = |a0 |, atunci există
i ∈ {1, 2, . . . , n} astfel ı̂ncât |xi | ≤ n.
7.22. Fie P (x) = an xn + an−1 xn−1 + . . . + a1 X + a0 ∈ R[X] cu an > 0.

1) Să se arate că dacă toate rădăcinile lui P au partea reală strict nega-
tivă atunci ak ≥ 0 pentru orice k = 1, n.
2) Dacă ak ≥ 0, k = 1, n, este adevărat că toate rădăcinile polinomului
P (x) au partea reală strict negativă?
7.23. Fie ck un şir nedescrescător cu c0 = 0 şi ck − Bck−1 ≤ 1, k = 1, 2, . . .

unde B este constantă, 0 ≤ B ≤ 1. Să se demonstreze inegalitatea
( )2
∑
n ∑
n
c3k xk ≤ ck xk , pentru orice x ≥ 1 şi n ≥ 1.
k=1 k=1
181
7.24. Fie polinomul P ∈ C[X], P (x) = a0 xn + a1 xn−1 + . . . + an cu rădăcinile
xj , j = 1, n. Să se demonstreze inegalitatea

ak
|xj | < 1 + max .
k=1,n a0
7.25. a) Să se găsească polinoamele P ∈ R[X] pentru care

|P (x)| ≤ |x|, pentru orice x ∈ R.
b) Fie Q ∈ R[X] un polinom cu toate rădăcinile reale. Să se găsească

polinoamele P ∈ R[X] pentru care |P (x)| ≤ |Q(x)|, pentru orice x ∈ R.
7.26. Fie P (x) = a0 + a1 x + . . . + an xn , ai ∈ R, i = 1, n. Dacă
min(a0 , a0 + a2 , a0 + a2 + a4 , . . .) > max(|a1 |, |a1 + a3 |, |a1 + a3 + a5 |, . . .)
atunci ecuaţia P (x) = 0 nu are rădăcini ı̂n intervalul [−1, 1].
7.27. Fie P un polinom cu coeficienţi numere reale pozitive şi 0 ≤ c ≤ a ≤ b.
Să se demonstreze inegalitatea:
P (b + c) − P (a + c) ≥ P (b) − P (a) ≥ P (b − c) − P (a − c).
7.28. Fie P un polinom, care nu este o constantă, cu coeficienţi ı̂ntregi, iar

n(P ) numărul tuturor numerelor ı̂ntregi diferite ı̂ntre ele pentru care
(P (k))2 = 1. Să se demonstreze că n(P ) − grad (P ) ≤ 2, unde grad (P )
ı̂nseamnă gradul polinomului P .
7.29. Se dă polinomul
P (x) = a1 x2n −3na1 x2n−1 +a2 x2n−2 +. . .+a2n−2 x2 −16na2n−1 x+9a2n−1
unde a1 , a2 , . . . , a2n−1 ∈ R şi a1 a2n−1 ̸= 0. Ştiind că toate rădăcinile
acestui polinom sunt ı̂n intervalul [1, 3], să se arate că toate rădăcinile
sunt ı̂ntregi.

7.1. Se dă ecuaţia x3 + x − 1 = 0. Să se arate că:
a) Dacă ecuaţia din enunţ are soluţie reală, aceasta este unică.
b)
( Dacă
) ecuaţia are soluţie, aceasta este un număr iraţional din intervalul
2 3
, .
3 4
182
7.2. Să se arate că o ecuaţie reciprocă de grad par are toate rădăcinile de
modul 1 dacă şi numai dacă rezolventa sa are toate rădăcinile reale sit-
uate ı̂n intervalul [−2, 2].
7.3. Fie polinomul x4 −x2 +ax2 +bx+c, a, b, c ∈ R având rădăcinile complexe

nereale z1 , z1 , z2 , z2 . Dacă |z1 |2 = 2Re z2 atunci
√ polinomul are cel puţin
două rădăcini de modul cel puţin egal cu 2 − 1.
7.4. Fie ecuaţia x3 − 2x2 + x − 1 = 0. Să se arate că:

1) ecuaţia are o singură rădăcină reală x1 ;
1 1
2) 0 < Re xi < şi √ < |xi | < 1, i ∈ {2, 3}.
2 2
7.5. Se consideră polinomul P (x) = 4x3 + 8ax2 + 4bx + 1, a, b ∈ R. Să se
arate că:
i) Dacă x0 este o rădăcină reală a lui P , atunci x0 ≤ b2 − 2a.
ii) Dacă x1 , x2 sunt rădăcini distincte ale lui P , ambele rădăcini fiind
reale sau ambele complexe nereale, atunci x1 x2 ≥ b − a2 .
7.6. Dacă a, b, c > 0, atunci ecuaţia x3 − (a2 + b2 + c2 )x − 2abc = 0 are o

rădăcină unică şi pozitivă. Arătaţi că:
2
(a + b + c) ≤ x0 < a + b + c.
3
7.7. Rădăcinile polinomului P = X 3 + aX 2 + bX + c, P ∈ R[X] sunt ı̂n

intervalul [0, 1] şi au suma egală cu 2. Să se arate că: 8b + 9c ≤ 8.
7.8. Dacă ecuaţia x3 + ax2 + bx + c = 0 admite rădăcinile reale x1 , x2 , x3

atunci
1 8
x41 + x42 + x43 ≥ a4 + ac − 2b2 .
5 5
În acest caz avem egalitate?
7.9. Să se arate că rădăcinile x1 , x2 , x3 ale ecuaţiei 2x3 − x2 − 8x − 6 = 0

satisfac condiţiile:
∑
3
a) 0 < Re xk < 1;
k=1
9 ∑ √
3
b) < |xk | < 3 + 2 12.
2
k=1
183
7.10. Dacă ecuaţia x3 − x2 + ax − b = 0 are rădăcinile reale şi pozitive, să se
8
arate că a − b ≤ .
27
7.11. Fie ecuaţia x3 − px2 + qx − r = 0 având rădăcinile x1 , x2 , x3 unde 0 <
x1 ≤ x2 ≤ x3 . Să se demonstreze inegalitatea:
x1 x2 x3 pq − 3r
+ + ≥ .
x2 x3 x4 2r
7.12. Să se demonstreze că dacă x0 este o rădăcină reală a ecuaţiei
x4 + ax3 + bx2 + cx + 1 = 0
unde a2 − b2 + c2 = 4, atunci
{ }
a 1 c b
max x0 + , + ≤ 1 − .
2 x0 2 2
7.13. Să se arate că, dacă polinomul a0 x2n + a1 x2n−1 + . . . + a2n ∈ Z[X] cu
a0 > 0, are toate rădăcinile reale şi distincte, situate ı̂n intervalul (0, 1),
atunci a0 ≥ 4n + 1.
7.14. Să se arate că ecuaţia a0 xn + a1 xn−1 + . . . + an−1 x + an = 0 unde

0 < a0 ≤ a1 ≤ . . . ≤ an , are toate rădăcinile de modul mai mare sau egal
cu 1.
∑
n
1
7.15. Se consideră polinomul P (x) = xk . Să se demonstreze că
n+k+1
k=0
ecuaţia P (x2 ) = P 2 (x) nu are rădăcini reale.
7.16. Să se arate că oricare ar fi polinomul P ∈ R[X],
P (x) = xn + a1 xn−1 + . . . + an−1 x + an
unde ai ∈ [−1, 1], i = 1, n, n ≥ 1, P (x) are toate rădăcinile de modul

strict mai mic decât 2.
7.17. Se dă ecuaţia xn+1 + a1 xn−1 + a2 xn−2 + . . . + an = 0, unde ai , i = 1, n

sunt numere complexe şi fie xi rădăcinile ecuaţiei. Să se arate că dacă
r = max{|a1 |, . . . , |an |}, atunci |xi |(|xi | − 1) ≤ r.
184
7.18. Fie P = X n − a1 X n−1 + a2 X n−2 − . . . + (−1)an un polinom cu coeficienţi
reali şi care are toate rădăcinile reale şi situate ı̂n intervalul [0, 1]. Să se
demonstreze inegalitatea:
ak − ak+1 + ak+2 − . . . + (−1)n−k an ≥ 0, pentru orice k, 1 ≤ k ≤ n.
7.19. Se consideră ecuaţia cu coeficienţi complexi a0 xn + a1 xn−1 + . . . + an = 0

ı̂n care |a0 | > max(|a1 |, . . . , |an |). Să se arate că dacă această ecuaţie
admite o rădăcină φ astfel ı̂ncât |φ| > 1, atunci |φ| < 2.
7.20. Fiind dat polinomul f (x) = a0 + a1 x + . . . + an xn cu coeficienţi reali,

x ≥ 1, an ̸= 0 se notează:
|a0 | + |a1 | + . . . + |an−1 |
r=
|an |
şi se cere să se arate că:
1) dacă r ≥ 1, polinomul f nu are nici o rădăcină reală ı̂n |x| > r;
2) dacă r ≤ 1, polinomul f nu are nici o rădăcină reală ı̂n |x| > 1.
7.21. Fie ecuaţia Z n +Z n−1 +2Z n−2 +. . .+(n−1)Z +n = 0. Să se arate că toate
( )1
n · 2n−1 i
rădăcinile ecuaţiei sunt ı̂n modul mai mici decât max ,n∈
1≤i≤n Cni
N∗ \ {1}.
7.22. Fie f un polinom

( ) cu coeficienţi reali pozitivi. Să se arate că dacă ine-
1 1
galitatea f ≥ este adevărată pentru x = 1, atunci ea este
x f (x)
adevărată pentru orice x ∈ R+ .
7.23. Arătaţi că polinomul P (X) = X n + a1 X n−1 + . . . + an−1 X + 1 ∈ C[X]

nu are rădăcini pozitive dacă
√( )n−k
∑ n
|an−k | · k −1 ≤ n.
k
k
1≤k≤n−1
∑
n
7.24. Fie xi , i = 1, n rădăcinile polinomului P (x) = xn−i , P ∈ R[X]. Să
i=1
∑
n
se arate că dacă xi ≤ 1, i = 1, n atunci a0 ai ≥ 0. În ce caz avem
i=1
egalitate?
185
7.25. Se consideră şirul de polinoame definite astfel:
P1 (x) = 1, P2 (x) = x, Pn (x) = xPn−1 (x) − Pn−2 (x), n ≥ 3.
Să se arate că polinomul P1619 are două rădăcini reale x1 şi x2 astfel
ı̂ncât |x1 − x2 | < 10−3 .
7.26. Determinaţi toate polinoamele de forma xn + a1 xn−1 + . . . + an cu ak ∈

{−1, 1} care au toate rădăcinile reale.
7.27. Dacă rădăcinile zk , k = 1, n ale polinomului P ∈ C[X],
∑
n
P (x) = xn + ak xn−k
k=1
sunt ı̂n discul {z ∈ C; |z| < 1} atunci

∑
n ∑
n

|zk | + 1 + ak ≥ 1.

k=1 k=1
7.28. Fie polinomul P ∈ C[X], P (x) = a0 xn + a1 xn−1 + . . . + an cu rădăcinile

xj , j = 1, n. Să se arate că modulele acestora satisfac inegalităţile:

ak
|xj | < φ + max (φ > 0),
k−1
k=1,n a0 φ
√
ak
|xj | < 2 max n , pentru orice j = 1, n.
k=1,n a0
7.29. Fie un polinom cu coeficienţi reali
P (x) = xn + an−1 xn−1 + . . . + a0 şi M = |a0 | + |a1 | + . . . + |an−1 | > 1.
Să se demonstreze că:

1) dacă x > M , atunci P (x) > 0,
2) dacă x < −M , atunci (−1)n P (x) > 0.
186
7.30. a) Dacă x(n) este rădăcina pozitivă a ecuaţiei
xn − xn−1 − . . . − x − 1 = 0 (1)
atunci pentru orice n ∈ N, n ≥ 2 avem inegalităţile
2
2− < x(n) < 2 (2)
n+1
x(n) < x(n + 1). (3)
b) Dacă n ≥ 2 iar x1 , x2 , . . . , xn−1 sunt rădăcinile ecuaţiei (1) diferite de

x(n), atunci
1
√ < |xi | < 1, pentru orice i = 1, n − 1.
3
7.31. Fie P (x) = a0 + a1 x + . . . + an xn un polinom de gradul n, ai ∈ R, având

toate rădăcinile reale. Să se arate că dacă an = −an−1 = 1, atunci pentru
orice x ≥ 1 + max(|a0 |, |a1 |, . . . , |an−1 |) avem:
( )
nx − 1 n
P (x) ≤ .
n
7.32. Să se găsească polinoamele reciproce
P (x) = xn + a1 xn−1 + . . . + a1 x + 1 ∈ R[X]
care admite cel puţin o rădăcină pozitivă, iar expresia a21 + a22 + . . . + a2n
[2]
este minimă.
7.33. Fie polinomul f (x) = a3 x3 + a2 x2 + a1 x + a0 astfel ı̂ncât |f (x)| ≤ 1,

pentru orice |x| ≤ 1. Să se demonstreze că există un număr M astfel
ı̂ncât |a3 | ≤ M oricare ar fi un polinom f care satisface condiţia de mai
sus. Determinaţi cel mai mic număr M care verifică condiţiile problemei.
7.3 Soluţii
7.1. Avem
a2 + b2 + c2 = (a + b + c)2 − 2(ab + bc + ca) = 1 − 2(ab + bc + ca)
187
şi astfel inegalitatea din enunţ devine:
7 5 4
5 − 10(ab + bc + ca) + 18abc ≥ sau (ab + bc + ca) − abc ≤ .
3 9 27
Dacă f este un polinom cu rădăcinile a, b, c şi a + b + c = 1 avem:
f (t) = (t − a)(t − b)(t − c) = t3 − t2 + (ab + bc + ca)t − abc
şi cum:
( )3 ( )2 ( ) ( )( )( )
5 5 5 5 5 5 5
− + (ab+bc+ca)−abc = f = −a −b −c
9 9 9 9 9 9 9
[( ) ( ) ( )]3 [ ]3
1 5 5 5 1 5 8
≤ −a + −b + −c = − (a + b + c) = 2
27 9 9 9 27 3 27
rezultă chiar inegalitatea din enunţ. Cazul de egalitate are loc pentru
1
a=b=c= .
3
Observaţie. Locul acestei probleme nu se justifică la acest capitol, dar
având ı̂n vedere metoda utilizată am plasat-o ı̂n acest capitol.
( )
1
7.2. a) Din condiţia |f (1)| ≤ 1 rezultă 3 ≤ d ≤ 5. Inegalitatea f ≤1
2
implică −1 ≤ d ≤ 3, deci d = 3, iar apoi se verifică uşor că
|f (x)| = |4x3 − 3x| ≤ 1, pentru orice x ∈ [−1, 1].
b) Dacă |g(x)| ≤ 1 atunci |g(−x)| ≤ 1, deci

1 1
|4x3 + bx| = |g(x) + g(−x)| ≤ (|g(x)| + |g(−x)|) ≤ 1.
2 2
De la punctul anterior rezultă b = −3, iar din inegalităţile g(1) ≤ 1,
( ) a+c ≤(
g(−1) ≥ −1 rezultă 0 şi a)+ c ≥ 0 deci a + c = 0. Analog din
1 1
inegalitatea g ≥ −1, g − ≤ 1 rezultă a + 4c = 0, de unde
2 2
a = c = 0.
7.3. Presupunem prin absurd că există un astfel de polinom. Cu notaţia:

b−a
xk = a + k · , k = 0, 2, avem:
2
f (x0 ) f (x1 ) f (x2 )
1= + + sau
(x0 − x1 )(x0 − x2 ) (x1 − x0 )(x1 − x2 ) (x2 − x1 )(x2 − x0 )
188
(b − a)2
= f (x0 ) − 2f (x1 ) + f (x2 ).
2
Aceasta implică:
(b − a)2 √
≤ |f (x0 )| + 2|f (x1 )| + |f (x2 )| ≤ 4 deci b − a ≤ 2 2
2
ceea ce este o contradicţie. În concluzie nu există funcţie polinomială f
cu proprietatea din enunţ.
7.4. Deoarece 4b ≥ a2 + c2 avem succesiv:

a2 2 c2 2
x4 + ax3 + bx2 + cx + 1 ≥ x4 + ax3 + x + x + cx + 1
4 4
( a )2 ( c )2
= x2 x + + x + 1 ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
2 2
7.5. Dacă |z| ≤ 1 atunci |z| < 2, iar dacă |z| > 1 notăm q = 1/|z| şi avem
q ∈ (0, 1). Din z 4 = −(a1 z 3 + a2 z 2 + a3 z + a4 ) deducem:
|z|4 ≤ |a1 | · |z|3 + |a2 | · |z|2 + |a3 | · |z| + |a4 |

q 1
deci 1 ≤ q + q 2 + q 3 + q 4 < de unde q > deci |z| < 2.
1−q 2
7.6. Ecuaţia dată are rădăcini egale ı̂n modul dacă se poate descompune
astfel:
x4 + a1 x3 + a2 x2 + a3 x + a4 = (x2 − 2r cos α · x + r2 )(x2 − 2r cos β · x + r2 )
unde r este modulul rădăcinilor, deoarece din x2 − 2r cos α · x + r2 = 0

şi x2 − 2r cos β · x + r2 = 0 rezultă
x1,2 = r(cos α ± i sin α) şi x3,4 = r(cos β ± i sin β)
adică |x1 | = |x2 | = |x3 | = |x4 | = r. Efectuând calculele şi identificând

obţinem:
a1 = −2r(cos α + cos β), a2 = 2r2 (1 + 2 cos α cos β),
a3 = −2r3 (cos α + cos β), a4 = r4 .

Din prima şi a treia relaţie deducem:
a3 a1 a2 a1 a2 − 2a3
r2 = deci 1 + 2 cos α cos β = ⇔ cos α cos β = şi
a1 2a3 4a3
189
√
a1 a1
cos α + cos β = − ·
2 a3
adică cos α şi cos β sunt rădăcinile ecuaţiei:
√
a1 a1 a1 a2 − 2a3
t2 + ·t+ =0
2 a3 4a3
şi avem: √
√

1 3
a1 3
a1 4a1 a2
|t1,2 | = − ± − + 8
4 a3 a3 a3
 √ √ 

1  a31 a31 4a1 a2
< − + ± − + 8 .
4 a3 a3 a3
Din condiţia |a31 | < |a3 | rezultă:

√
3
a1 3 3 3
< 1 deci − a1 < 1 de unde a1 − 4a1 a2 + 8 < a1 + 8
a3 a3 a3 a3 a3

4a1 a2
deoarece − < 0 şi ţinând cont de condiţiile din enunţ a2 ∈ R+ şi
3
de faptul că a1 , a3 au acelaşi semn deducem:
√

a3 4a a
± 1
−
1 2
+ 8 < 3.
a3 a3

Deci |t1,2 | < (1 + 3)/4 = 1, de unde | cos α| < 1, | cos β| < 1 ceea
ce ı̂nseamnă că ecuaţia admite descompunerea cerută şi ı̂n consecinţă
problema este rezolvată. Pentru a1 = a3 = −a, a2 = 0, a4 = 1 se obţine
a doua problemă dată la admiterea ı̂n treapta a doua, sesiunea iulie 1983
profil matematică-fizică.
7.7. Din a5 − a3 + a = 2 rezultă a > 0. Avem a(a4 − a2 + 1) = 2, dar cum

a4 − a2 + 1 ≥ a2 pentru orice a ∈ R rezultă că 2 ≥ a3 deci a6 ≤ 4.
Cazul de egalitate are loc dacă a = 1, dar care nu verifică egalitatea
a5 − a3 + a = 2. Înmulţind relaţia din enunţ cu a obţinem:
a6 − a4 + a2 = 2a ⇔ a6 = a4 − a2 + 2a ⇔ a6 = a4 − a2 + 1 + 2a − 1
190
dar
( )
2 2 1
a4 − a2 + 1 = deci a6 = + 2a − 1 = 2 a + −1≥3
a a a
dar din nou inegalitatea este strictă.
7.8. Observăm că x = 0 nu este rădăcină a ecuaţiei şi ı̂mpărţind cu x3 avem

succesiv:
1 1 1 1 1
16x2 − 4 + 2
− 3 = 0 ⇒ 3 = 16x2 + 2 − 4 > 8 − 4 = 4 deci 6 > 16
x x x x x
de unde √
6
1 4 4
x < 6
= ⇔ x< .
16 64 2
Ecuaţia din enunţ se mai scrie:
x(1 − 4x2 + 16x4 ) − 1 = 0
de unde rezultă:
(4x2 )3 + 1 64x6 + 1 1 (2x − 1)2
x· − 1 = 0 ⇒ = ⇒ 64x 6
= +3>3
4x2 + 1 4x2 + 1 x x
√6
6 3 3
de unde x > deci x > şi astfel inegalitatea din enunţ este
64 2
complet demonstrată.
7.9. Avem:
∑
m ∑
m
P (xi ) = (a0 xni + a1 xin−1 + . . . + an )
i=1 i=1
(m ) (m )
∑ ∑
= a0 xni + a1 xin−1 + . . . + man .
i=1 i=1
Ţinând cont de inegalitatea mediilor avem:

(m ) (m )
∑ ∑
a0 xni + a1 xin−1 + . . . + man
i=1 i=1
√ √
≥ ma0 ( m x1 x2 . . . xm )n + ma1 ( m x1 x2 . . . xm )n−1 + . . . + man
√
= mP ( m x1 x2 . . . xm ).
191
Observaţie. Folosind metoda inducţiei matematice şi inegalitatea medi-
ilor se poate obţine: Dacă P este un polinom de grad n cu coeficienţi
pozitivi, atunci oricare ar fi numerele pozitive x1 , x2 , . . . , xn există ine-
galitatea:
∏ n
√
P (xi ) ≥ P m ( m x1 x2 . . . xm ).
i=1
7.10. Vom arăta mai ı̂ntâi că:

ak · an−k
≥ (Cnk ), pentru orice k = 1, n.
a0 · an
Potrivit formulelor lui Viete avem:
∑ ak
x1 x2 . . . xk = (−1)k ·
a0
k
unde xi sunt rădăcinile ecuaţiei din enunţ, iar k, i ∈ {1, 2, . . . , n}. Din
a0 · an ̸= 0 avem:
∑
x1 x2 . . . xn−k
k
∑ 1
=
x1 x2 . . . xn x1 x2 . . . xk
k
şi deci
an−k
∑ (−1)n−k ·
1 a0 an−k
= an
= (−1)k · .
x1 x2 . . . xk (−1)n · an
k
a0
Folosind inegalitatea dintre media aritmetică şi armonică:
( )( )
∑ ∑ 1
x1 x2 . . . xk ≥ (Cnk )2
x1 x2 . . . xk
k k
deoarece ı̂n fiecare sumă avem Cnk termeni. Rezultă deci:

ak · an−k
≥ (Cnk )2 , pentru orice k = 1, n.
a0 · an
Însumând obţinem:
∑
n
ak an−k ∑
n
≥ (Cnk )2 = C2n
n
.
a0 an
k=1 k=1
192
∑
7.11. Avem x1 x2 . . . xk = (−1)k ak şi deci
∑ ∑ ∑

|ak | = x1 x2 . . . xk ≤ |x1 x2 . . . xk | adică |ak | ≤ 1.
Cum suma considerată conţine Cnk termeni vom avea |ak | ≤ Cnk , k = 1, n
şi deci
∑n ∑n ∑
n
|ak | ≤ Cnk = 2n − 1, adică |ak | < 2n .
k=1 k=1 k=1
√ √
7.12. Fie M = |a1 | + |a2 | + . . . + n |an |. Pentru |x| > M avem:
( )
|a1 | |a2 | |an |
|P (x)| ≥ |x| 1 −
n
− 2 − . . . − n şi deci
M M M
( )n
|x|
|P (x)| > (M n − |a1 |M n−1 − |a2 |M n−2 − . . . − |an |).
M
Dar √ √
M n = M n−1 (|a1 | + |a2 | + . . . + n |an |)
√ √
= |a1 |M n−1 + |a2 | · M n−1 + . . . + n |an | · M n−1 şi
√ √
M n−1 k |ak | = M k−1 k |ak | · M n−k ≥ |ak | · M n−k
deci
M n > |a1 |M n−1 + |a2 |M n−2 + . . . + |an |
adică |P (x)| > 0 pentru |x| > M . Aşadar |xk | ≤ M , pentru orice k ∈
{1, 2, . . . , n}.
√ √
Observaţie. Notând M = max(|a1 |, |a2 |, . . . , n |an |) şi ţinând cont de
condiţiile problemei rezultă că |xk | ≤ nM .
7.13. Fie f (x) = xn −a1 xn−1 −a2 xn−2 −. . .−an−1 x−an . Cum f (0) = −an < 0
şi lim f (x) = +∞ rezultă că ecuaţia F (x) = 0 are o rădăcină pozitivă
x→∞
xn = a, a > 0. Vom arăta că pentru x > a, f (x) > 0, iar pentru
0 < x < a avem f (x) < 0, adică f (x) = 0 nu are o altă rădăcinăpozitivă.
Fie x > a deci x = a · k (k > 1) şi obţinem:
( )
a1 · an−1 a2 · an−2 an−1 · a an
f (x) = f (a · k) = k a −
n n
− − ... − − n
k k2 k k−1 k
> k n (an − a1 · an−1 − . . . − an−1 · a − an ) = 0.
193
Pentru 0 < x < a avem x = a · k (k < 1) şi avem:
f (x) = f (ak) < k n (an − a1 · an−1 − . . . − an−1 · a − an ) < 0
şi ı̂n consecinţă rădăcina pozitivă este unică. Fie r modulul uneia din
rădăcinile xi (i = 1, n − 1). Din
xn = a1 · xn−1 + a2 · xn−2 + . . . + an−1 · x − an
deducem că
rn < a1 · rn−1 + a2 · rn−2 + . . . + an−1 · r + an
adică f (r) < 0 dar cum r > 0 rezultă că r < a.
7.14. Fie xi , (i = 1, n) rădăcinile polinomului. Pentru x = xi inegalitatea este

evidentă. Pentru x ̸= xi ,
[ ]′
P ′ (x) ∑ 1 ∑
n n
P ′ (x) 1
= şi deci =− .
P (x) x − xi P (x) (x − xi )2
i=1 i=1
1
Punând = ai , i = 1, n avem:
x − xi
P ′ (x) = (a1 + a2 + . . . + an ) · P (x), iar
P ′′ (x) · P (x) − [P ′ (x)]2

= −(a21 + a22 + . . . + a2n ) sau altfel
P 2 (x)
P ′′ (x) · P (x) − (a1 + a2 + . . . + an )2 · P 2 (x)
= −(a21 + a22 + . . . + a2n ).
P 2 (x)
Astfel inegalitatea din enunţ devine:
 ( n )2 ( n )2 ( n )
∑ ∑ ∑
P 2 (x) (n − 1) ai − n ai + n a2i  ≥ 0 adică
i=1 i=1 i=1
 ( ) ( n )2 
∑
n ∑
P 2 (x) · n a2i − ai  ≥ 0
i=1 i=1
unde al doilea factor este pozitiv datorită inegalităţii lui Cauchy-

Buniakovski-Schwarz.
194
7.15. Mai ı̂ntâi vom demonstra următoarea:
Lemă. Dacă q ∈ (0, 1), atunci:
n+1
1 + q + q2 + . . . + qn ≤ (1 + q n ). (1)
2
Pentru n = 1 inegalitatea (1) este adevărată. Presupunem inegalitatea

(1) adevărată pentru n−1 şi o vom demonstra pentru n. Astfel ne rămâne
să arătăm că:
n n+1
(1 + q n−1 ) + q n ≤ (1 + q n ).
2 2
Vom considera funcţia:
f (q) = nq n−1 − (n − 1)q n − 1, q ∈ (0, 1].
Cum f ′ (q) = n(n − 1)q n−2 (1 − q) şi cum f ′ (q) > 0, dacă q ∈ (0, 1) iar
f ′ (1) = 0 rezultă că q = 1 este punct de maxim. Cum f (1) = 0, rezultă
că f (q) ≤ 0 pentru orice q ∈ (0, 1] şi astfel (1) este demonstrată. Pentru
q = x2 , relaţia (1) devine:
n+1
x2 + x4 + . . . + x2n ≤ (1 + x2n ) − 1
2
şi vom arăta ı̂n continuare că:
n+1 n
(1 + x2n ) − 1 ≤ (1 + xn+1 )2 , pentru orice x ∈ [0, 1].
2 4
Considerăm funcţia:
f (x) = n(1 + xn+1 )2 − 2(n + 1)(1 + x2n ) + 4, pentru orice x ∈ (0, 1].
Avem:
f ′ (x) = 2n(n + 1)xn (1 + xn+1 − 2xn−1 ).
Pentru x ∈ (0, 1) şi n ≥ 3:
n+1 n+1 n+1
xn−1 ≤ x 2 sau 1 + xn+1 − 2xn−1 ≥ 1 + xn+1 − 2x 2 = (1 − x 2 )2 > 0
şi deci f ′ (x) > 0, iar f ′ (1) = 0 deci x = 1 este un punct de minim deci:
f (x) ≥ f (1) = 0, pentru orice x ∈ (0, 1]. Deci
n
x2 + x4 + . . . + x2n ≤ (1 + xn+1 )2 pentru orice x ∈ (0, 1]. (2)
4
195
Pentru x ≥ 1 inegalitatea de mai sus este adevărată deoarece se reduce
la cazul x ≤ 1 prin schimbarea de variabilă x = t−1 cu t ∈ (0, 1].
Fie x0 > 0 o rădăcină a lui P , deci
0 = P (x0 ) = xn+1
0 + a1 xn0 + . . . + an x) + 1 sau
xn+1
0 + 1 = −(a1 xn0 + . . . + an x0 ).
Aplicând inegalitatea lui Cauchy-Buniakovski-Schwarz
(xn+1
0 + 1)2 = (a1 xn0 + . . . + an x0 )2 ≤ (x2n 2 2 2
0 + . . . + x0 )(a1 + . . . + an )
şi ţinând cont de relaţia (2) deducem:

n n+1
(xn+1
0 + 1)2 ≤ (x + 1)2 (a21 + . . . + a2n ) sau n(a21 + a22 + . . . + a2n ) ≥ 4.
4 0
7.16. Punând |x| = a ≥ 0 obţinem

2
P (x) ≥ an + 1 − (an−1 + an−2 + . . . + a)
n−1
(a − 1)2
= [(n − 1)an−2 + 2(n − 2)an−3 + . . . + 2(n − 2)a + n − 1]
n−1
(a − 1)2 ∑
n−1
= k(n − k)ak−1 > 0,
n−1
k=1
dacă a ̸= 1. Cum P (1) > 0 şi P (−1) > 0 rezultă că P (x) nu are rădăcini
reale şi deci P (x) > 0, pentru orice x ∈ R.
7.17. Fie P (x) = a0 + a1 x + . . . + an xn unde ai ∈ {0, 1}, pentru orice i = 0, n.

Avem P (0) = a0 ̸= 0 şi deci a0 = 1. Deoarece pentru |x| < 1,
1
= 1 + x + x2 + . . . + xn + . . .
1−x
rezultă că
1
−2P (x) = −1+(1−2a1 )x+(1−2a2 )x2 +. . .+(1−2an )xn +xn+1 +. . .
1−x
unde |1 − 2ai | = 1, pentru orice i = 1, n. Aşadar

1 |x|

1 − x − 2P (x) + 1 ≤ |x| + |x| + . . . + |x| + . . . = 1 − |x|
2 n
196
deci ( ) ( )
1 1

|2P (x)| = 1 + − − 2P (x) + 1
1−x 1−x

1 1

≥ 1 + − − 2P (x) + 1
1−x 1−x

1 |x| 1 |x|
≥ 1 + − =1+ −
1−x 1 − |x| 1 − x 1 − |x|
deoarece x ∈ (−1, 1) avem
1 |x| 2(1 − |x| − |x|2 )

|2P (x)| ≥ 1 + − = , pentru |x| < 1.
1 + |x| 1 − |x| 1 − |x|2
Dacă x0 este o rădăcină cu proprietatea |x0 | < 1 atunci
2(1 − |x0 | − |x0 |2 )

0 = |2P (x0 )| ≥
1 − x20
√
5−1
şi deci |x0 | + |x0 | − 1 ≥ 0 adică |x0 | ≥
2 şi ı̂n consecinţă P nu are
( √ √ )2
1 − 5 −1 + 5
rădăcini ı̂n intervalul , .
2 2
7.18. Din inegalitatea dintre media aritmetică şi media armonică avem:
( n )( n )
an−1 a1 ∑ ∑ 1
· = xi ≥ n2 .
an a0 xi
i=1 i=1
Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă x1 = x2 = . . . = xn .
7.19. Deoarece n este un număr par este suficient să studiem problema numai
pentru valori pozitive ale lui x. Astfel distingem două cazuri:
1) 0 ≤ x ≤ 1. Atunci:
( )
∑
n
P (x) ≥ xn − |a1 |xn−1 − . . . − |an−1 |x + an ≥ xn + an − |ak | x
k=1
Dar
√ ( )n−1 √
an n
x + an ≥ n =x· · (n − 1)ann−1
n n n
xn
n−1 n−1
197
şi ı̂n consecinţă
( √ )
n ∑
n−1
P (x) ≥ (n − 1)an−1 − |ak | xn−1
n
n (2)
n−1
k=1
2) Dacă x > 1 avem

( n )
∑
P (x) ≥ x − |a1 |x
n n−1
− . . . − |an−1 |x + an ≥ x + an −
n
|ak | xn−1
k=1
şi analog deducem

√( )n−1
xn n √
x + an ≥ n · an = xn−1 · (n − 1)an ,
n n n
n−1 n−1
deci ( )
n √ ∑
n−1
P (x) ≥ n
(n − 1)an − |ak | xn−1 (3)
n−1
k=1
Din inegalităţile (1), (2) şi (3) deducem că P (x) ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
7.20. Distingem două cazuri:
i) dacă |α| ≥ 1 inegalitatea se verifică deoarece
|a0 |
< 1;
|a0 | + max |ai |
i=1,n
ii) dacă |α| < 1, notăm max |ai | = m şi avem:

i=1,n
an αn + an−1 αn−1 + . . . + a1 α + a0 = 0
de unde
|a0 | = | − an αn − an−1 αn−1 − . . . − a1 α|
≤ |α|(|an | · |α|n−1 + |an−1 | · |α|n−2 + . . . + |a1 |)
≤ |α| max |ai |(1 + |α| + |α|2 + . . . + |α|n−1 )
i=1,n
1 − |α|n |α| · m
= m|α| < ⇒
1 − |α| 1 − |α|
|a0 | − |a0 | · |α| < m|α| ⇔ |a0 | < |α|(|a0 | + m)
|a0 |
deci |α| ≥ .
|a0 | + m
198
7.21. Din relaţiile lui Viete rezultă:

1 1 ∑ 1
n
1
1= + + ... + ≤ .
x1 x2 xn |xi |
i=1
1 1
Dacă |xi | > n, pentru orice i = 1, n ⇒ < , pentru orice i = 1, n
|xi | n
de unde
∑
n
1 1 1 1
1≤ < + + ... + = 1
|xi | n n n
i=1
(avem n termeni ı̂n ultima sumă). Deci presupunerea făcută este falsă şi
ı̂n consecinţă există i ∈ {1, 2, . . . , n} pentru care |xi | ≤ n.
7.22. 1) Fie rădăcinile reale x1 , x2 , . . . , xk şi y1 , y1 , y2 , y2 , . . . , yp , yp rădăcinile

din C \ R. Deci yj = αj + iβj , cu xi < 0, αj < 0 şi avem:
∏
k ∏
p
P = (x − xi ) (x − αj − iβj )(x − αj + iβj )
i=1 j=1
∏
k ∏
p
= (x + x′i ) [(x + αj′2 )2 + βj′2 ]
i=1 j=1
unde x′i = −xi > 0 şi αj′ = −αj > 0 şi ı̂n consecinţă P are coeficienţii
pozitivi.
2) Reciproca nu este adevărată. Fie de exemplu P (x) = x3 + 1.
7.23. Vom utiliza inducţia dublă. Pentru n = 1, inegalitatea (1) se transcrie
c21 · x ≤ c21 · x2 sau c21 · x(c1 − x) ≤ 0
care este adevărată deoarece c1 ≤ 1 şi x ≥ 1. Presupunând (1) adevărată

pentru k = 1, 2, 3, . . . , n va trebui să arătăm că
( n )2
∑
n+1 ∑
n ∑
c3k ·x =
k
c3n+1 ·xn+1
+ c3k ·x ≤
k
c3n+1 ·x n+1
+ ck · x
k
k=1 k=1 k=1
(n+1 )2
∑
≤ ck · xk
k=1
199
sau
∑
n
2 ck · xk ≥ c2n+1 − cn+1 · xn+1 (n = 1, 2, 3, . . .) (2)
k=1
Pentru n = 1, inegalitatea (2) se transcrie c22 − c2 · x2 ≤ 2c1 · x. Dar

x ≥ 1, c22 − x2 c2 ≤ c22 − c2 şi ţinând cont că c2 − Bc1 ≤ 1 rezultă
c22 − c2 ≤ c1 · B · c2 ≤ c1 · B(1 + Bc1 ) ≤ c1 · B(1 + B) ≤ 2c1 ≤ 2c1 x
care este adevărată deoarece pentru 0 ≤ B ≤ 1 avem B(1 + B) ≤ 2.

Presupunând că inegalitatea (2) este adevărată pentru k = 1, . . . , n va
trebui să arătăm că:
∑
n+1
2 ck · xk ≥ 2cn+1 · xn+1 + (c2n+1 − cn+1 · xn+1 ) ≥ c2n+2 − cn+2 · xn+2 ,
k=1
inegalitatea se transcrie astfel
xn+1 (xcn+2 + cn+1 ) ≥ c2n+2 − c2n+1 , n = 1, 2, . . .
Dar ţinând cont că B ≤ 1, −Bcn+1 ≥ −cn+1 şi cn+2 − cn+1 ≤ cn+2 −
Bcn+1 ≤ 1. Prin urmare:
c2n+2 − c2n+1 ≤ cn+2 + cn+1 ≤ xn+1 (xcn+2 + cn+1 ),
fiindcă x ≥ 1. Folosind următoarea:

Lemă. Dacă x, y, p ≥ 2, x > y atunci p(x−y)(xp−1 +y p−1 ) ≥ 2(xp −y p ).
(Exerciţiu)
vom da o generalizare la 7.23. Fie ck un şir nedescrescător cu c0 = 0 şi
ck − Bck−1 ≤ 1, k = 1, 2, . . . , n, unde B ∈ [0, 1]. Atunci pentru x ≥ 1 şi
p = 2, 3, . . . avem
( n )2
∑n
2p−1 k
∑ p−1
2 ck x ≤ p ck x k
, n = 1, 2, . . . (3)
k=1 k=1
Demonstraţia inegalităţii (3) se face la fel ca şi demonstraţia inegalităţii

(1) utilizând dubla inducţie. Pentru p = 2 din inegalitatea (3) rezultă
inegalitatea (1), iar din inegalitatea (1) rezultă inegalitatea:
( n )2
∑n ∑
A3k ≤ Ak , n = 1, 2, . . . (4)
k=1 k=1
200
unde Ak este un şir nedescrescător cu A0 = 0 şi Ak − Ak+1 ≤ 1, iar
pentru Ak = k, inegalitatea (4) dă cunoscuta identitate:
( )2
∑
n ∑
n
k3 = k .
k=1 k=1
7.24. Avem ( )
n a1 an
P (x) = a0 x 1+ + ... +
a0 x a0 xn

ak
şi dacă notăm max = A, atunci pentru |x| > 1 vom avea
k=1,n a0

a1 an

|P (x)| ≥ |a0 x | 1 −
n
+ ... +
a0 x a0 xn
( ) ( )
a1 1 a1 1 A

≥ |a0 x | 1 − ·
n
+ . . . + · n ≥ |a0 x | 1 −
n
a0 |x| a0 |x| |x| − 1
adică ( )
|x| − 1 − A
|P (x)| ≥ |a0 xn |
|x| − 1
ceea ce ne arată că |P (x)| > 0 dacă |x| > 1 + A, afirmaţie echivalentă cu
cea pe care vrem s-o demonstrăm şi aplicând polinomului
( )n ( )
1 x a1 x n−1 an
Q(x) = P (x) = a0 + + ... + n
ρ ρ ρ ρ ρ
o inegalitate anterioară rezultă:

|x| ak ak
≤ 1 + max deci |x| < ρ + max .
ρ k k−1
k=1,n a0 ρ k=1,n a0 ρ
7.25. 1) Pentru x = 0 avem |P (0)| ≤ 0 şi deci P (0) = 0, iar

pentru x ̸= 0 avem
P (x)
|P (x)/x| ≤ 1, pentru orice x ∈ R deci lim ≤ 1 şi ı̂n consecinţă
x→∞ x
rezultă că grad P ≤ 1. Aşadar P (x) = ax + b şi cum P (0) = 0, rezultă că
P (x) = ax. Inegalitatea din enunţ se transcrie |ax| ≤ |x|, pentru orice
x ∈ R şi deducem că |a| ≤ 1. Aşadar polinoamele căutate sunt P (x) = ax
astfel ı̂ncât |a| ≤ 1.
201
2) Fie x1 , x2 , . . . , xk rădăcinile polinomului Q şi n1 , n2 , . . . , nk ordinele
lor de multiplicitate. Pentru x ̸= xi , i = 1, 2, . . . , k avem

P (x)
|P (x)/Q(x)| ≤ 1 şi deci lim ≤1
x→∞ Q(x)
adică grad P ≤ grad Q = n. Pentru x = xi inegalitatea din enunţ devine

|P (xi )| ≤ |Q(xi )| = 0 şi deci P (xi ) = 0 adică P (x) = (x − xi )P1 (x).
Deoarece rădăcina xi are pentru polinomul Q ordinul de multiplicitate
ni avem
Q(x) = (x − xi )ni Q1 (x), Q1 (xi ) ̸= 0.
Aşadar,
|(x − xi )P1 (x)| ≤ |(x − xi )ni Q1 (x)|, pentru orice x ∈ R,
pentru x ̸= xi avem:
|P1 (x)| ≤ |(x − xi )ni −1 Q1 (x)|
şi deci

lim P1 (x) ≤ lim |(x − xi )ni −1 Q1 (x)| = 0.
x→xi x→xi
x̸=xi x̸=xi
Cum funcţiile polinomiale sunt continue rezultă P1 (xi ) = lim P1 (x) = 0
x→xi
şi deci
P1 (x) = (x − xi )P2 (x) adică P (x) = (x − xi )2 P2 (x).
În mod asemănător se arată că
P (x) = (x − xi )ni Pni (x)
şi deci
P (x) = (x − x1 )n1 (x − x2 )n2 · . . . · (x − xk )nk R(x)
deoarece grad P ≤ grad Q rezultă că R(x) constant şi deci P (x) = aQ(x).
Deoarece |aQ(x)| ≤ |Q(x)| pentru orice x ∈ R rezultă |a| ≤ 1.
7.26. Din condiţia iniţială rezultă a0 > 0, a0 > −a1 , a0 + a2 > −a1 , a0 + a2 >
−a1 − a3 , . . ., şi deci


 a0 > 0


 a0 + a1 > 0
a0 + a1 + a2 > 0 (1)



 . . . . . . . . .

a0 + a1 + a2 + . . . + an > 0
202
Folosind inegalitatea lui Abel: Dacă b0 ≥ b1 ≥ . . . ≥ bn > 0 şi dacă
inegalităţile (1) au loc, atunci:
a0 b0 + a1 b1 + . . . + an bn > 0.
Punând x ∈ (0, 1] avem 1 ≥ x ≥ x2 ≥ . . . ≥ xn > 0 şi ı̂n consecinţă

a0 + a1 x + . . . + an xn > 0 adică P (x) > 0. Pentru x = 0 avem P (0) =
a0 > 0 şi deci P (x) > 0 pentru orice x ∈ (0, 1]. Dacă x ∈ [−1, 0] rezultă
analog că P (x) > 0 şi ı̂n consecinţă P (x) > 0 pentru orice x ∈ [−1, 1] şi
ı̂n concluzie ecuaţia P (x) = 0 nu are soluţii ı̂n intervalul [−1, 1].
7.27. Coeficienţii fiind numere reale pozitive, este suficient să demonstrăm
următoarea inegalitate:
(b + c)n − (a + c)n ≥ bn − an ⇔
∑
n−1 ∑
n−1
n
b +c + n
Cnk ·b ·c
k n−k
+a ≥b +a +
n n n
Cnk ak cn−k + cn .
k=1 k=1
La ultima inegalitate am ţinut cont că bk ≥ ak pentru orice k =

1, . . . , n − 1. Cea de-a doua inegalitate se obţine din prima făcând
substituţiile: b − c = b′ , a − c = a′ .
7.28. Să presupunem că fiecare dintre polinoamele P (x) − 1 şi P (x) + 1 are cel
puţin trei rădăcini ı̂ntregi distincte, nici una dintre ele nefiind comună
celor două polinoame. Se notează cu a cel mai mic dintre aceste şase
numere ı̂ntregi şi se consideră, fără a restrânge generalitatea, că a este
rădăcina polinomului P (x) + 1. Este evident că polinomul P (x) + 1 se
poate scrie sub forma P (x)+1 = (x−a)Q(x), unde Q(x) este de asemenea
un polinom cu coeficienţi ı̂ntregi. Fie p, q, r cele trei rădăcini ı̂ntregi şi
diferite ale polinomului P (x) − 1, care sunt toate mai mari decât a, pe
baza modului ı̂n care a fost ales a. Dar P (x) − 1 = (x − a)Q(x) − 2, deci
2 = (p − a)Q(p) = (q − a)Q(q) = (r − a)Q(r),
iar p−a, q−a, r−a sunt numere ı̂ntregi pozitive diferite ı̂ntre ele. Rezultă
că cel puţin unul dintre ele este mai mare decât doi, ceea ce evident
contrazice faptul că acesta este divizor al numărului natural 2. Astfel
presupunerea făcută este falsă şi cel puţin una din ecuaţiile P (x) = 1
sau P (x) = −1 are cel mult două rădăcini ı̂ntregi. Ţinând seama şi de
faptul că numărul rădăcinilor fiecăreia din aceste două ecuaţii nu poate
depăşi grad (P ), rezultă inegalitatea cerută.
203
7.29. Conform relaţiilor lui Viete avem
x1 + x2 + . . . + x2n = 3n (1)
.........
∑ ( )
a2n−1 a2n−1
x1 x2 . . . x2n−1 = (−1)2n−1 −16n = 16n (2)
a1 a1
a2n−1
x1 x2 . . . x2n = 9 (3)
a1
Împărţind pe (2) la (3) obţinem
1 1 1 16n
+ + ... + = (4)
x1 x2 x2n 9
Înmulţind relaţiile (1) şi (4) obţinem

( )
1 1 1 16n2
(x1 + x2 + . . . + x2n ) + + ... + = (5)
x1 x2 xn 3
Se cunoaşte ı̂nsă că dacă ai ∈ [m, M ] atunci

( p )( p )
∑ ∑ 1 p2 (M + m)2
ai ≤ · (6)
ai 4 Mm
i=1 i=1
pentru cazul când p este număr par. Egalitatea se atinge pentru ai ∈

{M, m}. În cazul problemei luăm m = 1, M = 3, p = 2n, ai = xi şi
atunci
p2 (M + m)2 (1 + 3)2 4n2 · 16 16n2
· = (2n)2 = = .
4 Mm 4·3 4·3 3
Rezultă deci că ı̂n (6) are loc egalitate deoarece ı̂n (5) este egalitate şi
ı̂n consecinţă x1 , x2 , . . . , x2n ∈ {1, 3} deci toate rădăcinile polinomului P
sunt ı̂ntregi.
204
Capitolul 8
Inegalităţi trigonometrice
8.1 Enunţuri
[ π] x
8.1. Să se arate că dacă x ∈ 0, , atunci √ ≤ sin x ≤ x.
2 1 + x2
√
3 1 1
8.2. Să se arate că cos − sin > .
2 2 8
( π)
8.3. Demonstraţi că pentru x ∈ 0, are loc inegalitatea:
2
sin x 3
< < 1.
x 4 − cos x
( π)
2
2 cos x sin x
< .
1 + cos x x
8.5. Demonstraţi inegalităţile:
3 cos x sin x 3 ( π)
< < , unde x ∈ 0, .
1 + 2 cos x x 4 − cos x 2
( π) √ sin x
8.6. Să se arate că pentru x ∈ 0, are loc inegalitatea 3 cos x < .
2 x
π 3
8.7. Demonstraţi că pentru x ∈ (2, ∞) avem inegalitatea: sin >√ .
x x2 + 9
205
( π) 2
8.8. Demonstraţi că pentru x ∈ 0, , avem sin 2x < .
2 3x − x3
8.9. Să se
( arate că sin(cos x) < cos(sin x) şi sin(sin x) < cos(cos x) pentru
π)
x ∈ 0, .
2
√ [ π)
1 1 4 3
( π ) + ( π ) ≥ , pentru x ∈ 0, .
sin x + sin −x 3 3
3 3
sin x − sin y [ π]
8.11. Găsiţi minimul şi maximul expresiei unde x, y ∈ 0, şi
1 − sin x sin y 2
x ̸= y.
x
8.12. Demonstraţi că pentru x ∈ (0, 1) avem: arcsin x < .
1 − x2
[ √ )
π
8.13. Arătaţi că pentru orice x ∈ 0, are loc inegalitatea:
2
sin2 x ≤ sin(x2 ).
8.14. Să se arate că pentru orice x ∈ [0, π] are loc inegalitatea:
| sin(nx)| ≤ n sin x, pentru orice n ∈ N.
8.15. Să se arate că pentru orice x ≥ 0 şi n ∈ N avem:

x3 x5 x4n−1 x3 x5 x4n+1
x− + −...− ≤ sin x ≤ x − + −...+ şi
3! 5! (4n − 1)! 3! 5! (4n + 1)!
x2 x4 x4n−2 x2 x4 x4n
1− + − ... − ≤ cos x ≤ 1 − + − ... − .
2! 4! (4n − 2)! 2! 4! (4n)!
[ π)
2
2sin x + 2tg x ≥ 2x+1 .
8.17. Demonstraţi că:

tg x x ( π)
1) > , pentru orice x ∈ 0, ;
x sin x 2
sin x + tg x ( π)
2) > x, pentru orice x ∈ 0, .
2 2
206
[ π)
8.18. Demonstraţi că pentru orice x ∈ 0, are loc inegalitatea:
2
2 sin x + tg x ≥ 3x.
[ π] x x
8.19. Dacă x ∈ 0, , atunci: ≤ tg ≤ x.
2 2 2
[ π) x2 tg x x3
8.20. Să se arate că pentru orice x ∈ 0, avem: tg x − x ≥ ≥ .
2 3 3
[ π)
8.21. Să se arate că: ln2 (cos x) ≤ x(tg x − x), pentru orice x ∈ 0, .
2
x [ π)
8.22. Demonstraţi inegalitatea: x·tg +ln(cos x) ≤ 0, pentru orice x ∈ 0, .
2 2
8.23. Să se arate că pentru orice x > 0 are loc inegalitatea:
nx √
arctg ≤ ln n + 1 unde n ∈ N.
1 + (n + 1)x2
( π)
8.24. Demonstraţi că dacă x ∈ 0, şi n ∈ N, atunci:
2
|tg n x − ctg n x| ≥ 2n| cos 2x|.
8.25. Aşezaţi ı̂n ordine crescătoare numerele următoare: 4tg 1◦ , 3tg 2◦ , 2tg 3◦ ,
tg 4◦ .
8.26. Găsiţi fără tabele x◦ ∈ (0◦ , 90◦ ), x ∈ N astfel ı̂ncât:
tg x◦ < 3 < tg (x + 1)◦ .
8.27. Găsiţi minimul şi maximul expresiilor:

1) a sin x + b cos x;
2) a cos2 x + 2b cos x sin x + c sin2 x, unde a, b, c, x ∈ R.
8.28. Să se arate că pentru orice a, b, x ∈ R are loc inegalitatea:

( )2
a+b
(sin x + a cos x)(sin x + b cos x) ≤ 1 + .
2
207
( π)
8.29. Fie x ∈ 0, şi a, b > 0. Să se demonstreze că:
2
( ( ) (
a ) b √ )2
1+ 1+ ≥ 1 + 2ab .
sin x cos x

( π) a − b sin x √
8.30. Dacă a > b > 0 şi x ∈ 0,
, atunci: ≥ a2 − b2 . Să se
2 cos x
b
arate că semnul egal se obţine dacă şi numai dacă sin x = .
a
( π)
8.31. Dacă a, b > 0 şi x ∈ 0, , atunci:
2
√ √ √3
√3 3
a sin x + b cos x ≤ ( a4 + b4 ) 4 .
8.32. Să se demonstreze că:

1 1 1 1 4
+ ≤√ +√ ≤√ ,
a b a2 cos2 x + b2 sin2 x a2 sin2 x + b2 cos2 x 2(a2 + b2 )
pentru a, b > 0.
( π)
8.33. Să se arate că pentru orice x ∈ 0, şi pentru orice n ∈ N, avem:
2
( )( )
1 1 n
1+ n 1+ n
≥ (1 + 2 2 )2 .
sin x cos x
8.34. Dacă a, b, c > 0 şi a cos2 x + b sin2 x < c, atunci:

√ √ √
a cos2 x + b sin2 x < c.
[ π]
8.35. Găsiţi minimul funcţiei f : 0, → R, f (x) = tg 2 (α − x) + tg 2 (α + x),
( π) 2
unde α ∈ 0, .
2
8.36. Demonstraţi inegalitatea: sin x sin y sin z + cos x cos y cos z ≤ 1, pentru
x, y, z ∈ R.
sin2 x cos2 y + sin2 y cos2 z + sin2 z cos2 x ≤ 1, pentru x, y, z ∈ R.
208
8.38. Să se demonstreze că pentru orice x ∈ R are loc inegalitatea:
2
cos x − sin2 x 2

1 + sin x cos x ≤ √3 .
8.39. Să se demonstreze că:

2
| cos x| + | cos 2x| ≥ √ , pentru orice x ∈ R.
3
8.40. Fie a, b ∈ R cu proprietatea: a sin x + b cos x > 2, pentru orice x ∈ R. Să
se demonstreze că a2 + b2 > 4.
8.41. Să se arate că
√ √
2sin x + 2cos x ≥ 22− 2, pentru orice x ∈ R.
8.42. Să se arate că pentru orice x, y ∈ R are loc inegalitatea:

−9
cos x + cos y + 2 cos(x + y) ≥ .
4
8.43. Să se arate că pentru orice x, y ∈ R avem:
9
1) sin2 x + sin2 y + sin2 (x + y) ≤ ;
4
2) 8 cos x cos y cos(x + y) + 1 ≥ 0.
8.44. Demonstraţi că dacă x, y ∈ R, atunci: cos(x2 ) + cos(y 2 ) − cos(xy) < 3.
8.45. Să se arate că: sin 2x(sin y + cos y + sin y cos yctg x) ≤ 2.
8.46. Fie a1 , a2 , . . . , an ∈ R şi n ∈ N. Ştiind că
|a1 sin x + a2 sin 2x + . . . + an sin nx| ≤ | sin x|, pentru orice x ∈ R,
demonstraţi că: |a1 + 2a2 + . . . + nan | ≤ 1.
8.47. Să se demonstreze că pentru orice a1 , a2 , . . . , an ∈ R avem:
| sin a1 | + | sin a2 | + . . . + | sin an | + | cos(a1 + a2 + . . . + an )| ≥ 1.
8.48. Demonstraţi că pentru orice x ∈ R şi pentru orice n ∈ N are loc inegali-
tatea:
n
| cos x| + | cos 2x| + . . . + | cos 2n−1 x| + | cos 2n x| ≥ .
4
8.49. Găsiţi x ∈ R astfel ı̂ncât cos(2n · x) < 0, pentru orice n ∈ N.
209
π 2 − x2
8.1. Să se arate că pentru orice x > π avem: sin x ≥ x.
π 2 + x2
π
8.2. Dacă 0 < x < y < , atunci x − tg x > y − tg y.
2
8.3. Care număr este mai mare: 4tg 5◦ tg 9◦ sau 3tg 6◦ tg 10◦ ?
8.4. Pentru care n ∈ Z este ı̂ndeplinită următoarea condiţie:

1
tg n◦ < < tg (n + 1)◦ ?
2
8.5. Să se arate că pentru orice x, y, α ∈ R are loc inegalitatea:
x2 + y 2 + 1 ≥ 2(x sin α + y cos α).
8.6. a şi b sunt numere reale astfel ı̂ncât inegalitatea
a cos x + b cos 3x > 1
nu are soluţii. Demonstraţi că |b| ≤ 1.
8.7. Arătaţi că dacă x, y, z ≥ 0 şi arctg x + arctg y + arctg z < π, atunci:
xyz < x + y + z.
π
8.8. Fie x, y ≥ 0 şi x + y ≤ . Să se arate că:
2
sin2 x + sin2 y − 1
≤ −1 + sin(x + y).
sin x + sin y + 1
( π) x
8.9. Dacă x ∈ 0, , atunci xtg + ln cos x < 0.
2 2
8.10. Demonstraţi că există o singură tripletă a, b, c de numere reale astfel
ı̂ncât:
√
1+ 3·cos x+a·cos 2x+b·cos 3x+c·cos 4x ≥ 0, pentru orice x ∈ (0, π).
n
8.11. Dacă x ∈ R şi n ∈ N∗ avem | cos 2x| 2 ≤ | cos2n x − sin2n x|. În ce caz
avem egalitate?
210
8.12. Fie α, β, γ ≥ 0 astfel ı̂ncât α + β + γ = π. Să se arate că
sin3 α + sin3 β + sin3 γ ≤ 2.
8.13. Să se determine minimul funcţiei

225π 2
f : [21, 28] → R, f (x) = 4x + + sin3 x + sin x.
x
8.14. Pentru orice numere reale x1 , x2 , . . . , xn , n ∈ N şi n ≥ 2 notăm

∑
n ∑
n
F (x1 , x2 , . . . , xn ) = {f (xi − xj ) − f (xi + xj )}
i=1 j=1
unde { sin x
, dacă x ̸= 0
f : R → R, f (x) = x
1, dacă x = 0.
Arătaţi că F (x1 , x2 , . . . , xn ) ≥ 0. În ce caz avem egalitate?
[π √
π] 1 sin nα 6
8.15. a) Dacă n ∈ N, n ≥ 2 şi α ∈ ,π − atunci − ≤ ≤ .
n n 3 n sin α 9
[π π ] 1 sin nα 1
b) Dacă n ∈ N, n ≥ 2 şi α ∈ , , atunci − ≤ ≤ . Apoi să
√ n 2 3 n sin α 5
1 6 1
se arate că − , şi sunt cele mai bune constante posibile.
3 9 5
8.3 Soluţii
8.1. Avem: tg x ≥ x ≥ sin x, pentru orice x ∈ [0, π/2) şi deci:
sin2 x
tg 2 x = ≥ x2 ⇔ sin2 x ≥ x2 cos2 x ⇔ sin2 x ≥ x2 (1−sin2 x) ⇔
cos2 x
x [ π)
(1 + x2 ) sin2 x ≥ x2 ⇔ sin x ≥ √ , pentru orice x ∈ 0, .
1 + x2 2
În x = π/2 ultima inegalitate este evidentă căci sin π/2 = 1.
8.2. Deoarece x ∈ (0, π/2) implică sin x < x şi pentru aceste valori ale lui x
avem:
√
3 1 3 1 1
2 2
cos x = 1−2 sin x/2 > 1−x /2, şi deci cos −sin > 1− − = .
2 2 8 2 8
211
3
8.3. Inegalitatea < 1 se reduce la cos x < 1. Pentru cealaltă inegal-
4 − cos x
itate, considerăm funcţia:
[ π)
f : 0, → R, f (x) = 3x − sin x(4 − cos x),
2
( π)
va trebui să verificăm: f (x) > 0, pentru orice x ∈ 0, . Avem:
2
f ′ (x) = 3 − cos x(4 − cos x) − sin2 x
= 3 − 4 cos x + cos2 x − (1 − cos2 x) = 2(cos x − 1)2 > 0,

( π)
deci f este strict crescătoare pe 0, şi cum x > 0, rezultă
2
f (x) > f (0) = 0.
8.4. Avem
sin x 2 cos x
> ⇔ tg x(1 + cos x) > 2x.
x 1 + cos x
( π)
Fie f : 0, → R, f (x) = (1 + cos x)tg x − 2x. Vom arăta că f este
2 ( π)
strict crescătoare pe 0, :
2
1 + cos x sin2 x (1 − cos x)(cos x + sin2 x)
f ′ (x) = − − 2 = ≥0
cos2 x cos x 2 cos2 x
rezultă f (x) > f (0) = 0.
Observaţie. Din 8.3 şi 8.4 rezultă:
2 cos x sin x 3 ( π)
< < , pentru orice x ∈ 0, .
1 + cos x x 4 − cos x 2
sin x 3 cos x
8.5. Avem: > ⇔ tg x(1 + 2 cos x) > 3x şi considerând
x[ )
1 + 2 cos x
π
funcţia f : 0, → R, f (x) = (1 + 2 cos x)tg x − 3x se demonstrează
2
uşor că f (x) este strict crescătoare şi rezultă inegalitatea din enunţ.
3 cos x 2 cos x
Observaţie. Se verifică uşor că > , pentru orice x ∈
( π) 1 + 2 cos x 1 + cos x
0, şi deducem că inegalitatea demonstrată este mai fină decât cea
2
din problema 8.4.
212
8.6. Se demonstrează uşor că
x3 x2 x4 ( π)
sin x > x − şi cos x < 1 − + , pentru orice x ∈ 0, .
6 2 24 2
Prin urmare
sin x x2 sin3 x x2 x4 x6
>1− şi deci > 1 − + − .
x 6 x3 2 12 216
Adunând membru cu membru această inegalitate cu inegalitatea
x2 x4
− cos x > −1 + −
2 24
rezultă că
sin3 x 4 9−x
2
− cos x > x · .
x3 216
( π) √
Dar x ∈ 0, rezultă 0 < x < 3 şi deci x2 < 3. Rezultă
2
sin3 x sin x √
3
> cos x, de unde > 3 cos x.
x x
π π π π 3
8.7. Din x > 2 rezultă 0 < < şi deci tg > > . Cum cos2 x =
x 2 x x x
1 π 1
2
rezultă cos2 < ( )2 şi prin urmare
1 + tg x x 3
1+
x
π π x2 9
sin2 = 1 − cos2 > 1 − 2 = 2 .
x x x +9 x +9
√ π ( π)
8.8. I-a soluţie. Se observă că 3 > 1, 6 > şi deci 3x − x3 > 0 pe 0, .
2 2
Inegalitatea de demonstrat se poate scrie succesiv
2 2
> 3x − x3 ⇔ tg x + ctg x > 3x − x3 căci tg x + ctg x = .
sin 2x sin 2x
Demonstraţia ultimei forme de scriere a inegalităţii rezultă imediat din
inegalitatea mediilor.
2 ( π)
A II-a soluţie. Avem ≥ 2 şi 2 ≥ 3x − x3 pentru x ∈ 0, .
sin 2x 2
Ultima inegalitate rezultă din identitatea x − 3x + 2 = (x − 1) (x + 2).
3 2
213
( π)
8.9. Pentru x ∈ 0, , avem sin x < x şi deci sin(cos x) < cos x deoarece
2 ( π)
funcţia cosinus este descrescătoare pe 0, , obţinem: sin(cos x) <
2 ( π)
cos x < cos(sin x). Înlocuind ı̂n această inegalitate pe x ∈ 0, cu
π ( π ) 2
− x ∈ 0, rezultă:
2 2
( (π )) (π )
sin cos − x < cos x sin −x ,
2 2
adică sin(sin x) < cos(cos x).
8.10. Inegalitatea este echivalentă pe rând, cu următoarele:

π
2 sin cos x √
3 4 3
(π ) (π )≥ ⇔
sin + x sin −x 3
3 3
√ √
3 · cos x 4 3
(π ) (π )≥ ⇔
2 sin + x sin −x 6
3 3
cos x 2 2 cos x 2
≥ ⇔ ≥ ⇔
2π 3 2 cos 2x + 1 3
cos 2x − cos
3
3 cos x ≥ 2 cos 2x + 1 ⇔ 3 cos x ≥ 4 cos2 x − 1 ⇔
( )
1
4 cos2 x − 3 cos x − 1 ≤ 0 ⇔ 4(cos x − 1) cos x + ≤0
4
ceea ce este evident căci cos x ≤ 1.
8.11. Vom demonstra că:

sin x − sin y [ π]
−1 ≤ ≤ 1, pentru orice x, y ∈ 0, , x ̸= y.
1 − sin x sin y 2
Avem 1 − sin x sin y > 0 (căci 1 ≥ sin x sin y şi egalitatea ar avea loc
π
numai dacă x = sin y = 1 ⇔ x = y = , fals) şi inegalitatea sin x −
2
sin y ≤ 1 − sin x sin y revine la 0 ≤ (1 − sin x)(1 + sin y), ceea ce este
π
evident. Egalitatea are loc pentri x = . Analog, cealaltă inegalitate
2
π
revine la (1 + sin x)(1 − sin y) ≥ 0 şi se obţine pentru y = .
2
214
x
8.12. Fie f : [0, 1) → R, f (x) = − arcsin x. Deoarece
1 − x2
√
′ 1 + x2 1 1 + x2 − 1 − x2 · (1 − x2 )
f (x) = −√ = >0
(1 − x2 )2 1 − x2 (1 − x2 )2
√
(căci 1 + x2 ≥ 1 − x2 (1 − x2 )) rezultă că f este strict crescătoare şi
deci x > 0 implică f (x) > f (0) = 0.
[ √ ] este echivalentă cu arcsin(sin x) ≤

2
8.13. Deoarece inegalitatea de demonstrat
π
x2 , considerăm funcţia f : 0, → R, f (x) = x2 − arcsin(sin2 x).
2
Avem:
1
f ′ (x) = 2x − √ · 2 sin x cos x
1 − sin4 x
( )
x 1
= 2 sin x −√ > 0,
sin x 1 + sin2 x
( π) x 1
pentru orice x ∈ 0, căci ≥ 1 şi 1 ≥ √ implică
2 sin x 1 + sin2 x
x 1
− √ > 0. Rezultă că f (x) ≥ f (0) = 0, pentru orice
sin x 2
[ √ 1)+ sin x
π
x ∈ 0, .
2
8.14. Pentru n = 0 sau n = 1 are loc semnul egal. Presupunând că | sin nx| ≤
n sin x, avem:
| sin(n + 1)x| = | sin(nx + x)| = | sin nx cos x + cos nx sin x|
≤ | sin nx| · | cos x| + | cos nx| · | sin x| ≤ | sin nx| + | sin x|

≤ n sin x + sin x = (n + 1) sin x,
căci sin x ≥ 0, pentru orice x ∈ [0, π].

√
2sin x + 2tg x ≥ 2 2sin x+tg x
şi deci e suficient a verifica inegalitatea

[ π)
sin x + tg x − 2x ≥ 0, pentru orice x ∈ 0, .
2
215
Considerând funcţia
[ π)
f : 0, → R, f (x) = sin x + tg x − 2x,
2
avem
( )
′ 1 1
f (x) = cos x + −2≥ cos x + − 2 ≥ 2 − 2 = 0.
cos2 x cos x
[ π)
Rezultă că f este strict crescătoare pe 0, şi prin urmare
2
f (x) ≥ f (0) = 0.
(
π) x
8.17. 1) Pentru x ∈ 0, avem tg x > x şi 0 < 1 − tg 4 < 1, deci:
2 2
 x x 
tg x x 1  2tg 2tg
− = 2 · 2 − x2 
x sin x x sin x 1 − tg 2 x 1 + tg 2 x
2 2
( )
1 2x 2x
> · − x = 0.
2
x sin x 2 2
Observaţie. Din inegalitatea demonstrată rezultă

[ π)
tg x sin x ≥ x2 , pentru orice x ∈ 0, .
2
2) Folosind observaţia de mai sus şi inegalitatea mediilor, avem:

√ √ [ π)
sin x + tg x ≥ 2 sin xtg x ≥ 2 x2 = 2x, pentru orice x ∈ 0, .
2
Altă soluţie.
x x
2tg 2tg
sin x + tg x = 2 + 2
x x
1 + tg 2 1 − tg 2
2 2
  x
x 1 1 4tg
= 2tg + = 2 > 4tg x ≥ 4 · x = 2x.
2 1 + tg 2 x x x 2 2
1 − tg 2 1 − tg 4
2 2 2
216
[ π)
8.18. Considerând funcţia f : 0, → R, f (x) = 2 sin x + tg x − 3x, avem:
2
1 2 cos3 x − 3 cos2 x + 1
f ′ (x) = 2 cos x + 2
−3=
cos x cos2 x
(cos x − 1)2 (2 cos x + 1)
= ≥ 0.
cos2 x
[ π)
Rezultă că f este strict crescătoare pe 0, şi deci x ≥ 0 ⇒ f (x) ≥
[ π) 2
f (0) = 0, pentru orice x ∈ 0, .
2
[ π] x
8.19. Fie f : 0, → R, f (x) = x − tg . Se obţine:
2 2
1 1 1 cos x
f ′ (x) = 1 − · =1− = ≥ 0.
2 cos2 x 1 + cos x 1 + cos x
2
[ π]
Deci f (x) ≥ f (0) = 0, pentru orice x ∈ 0, .
2
x
Observaţie. Inegalitatea este echivalentă cu arctg x ≥ , pentru orice
[ π] 2 [
π]
x ∈ 0, şi poate fi demonstrată cu ajutorul funcţiei g : 0, → R,
2 2
x
g(x) = arctg x − .
2
[ π)
8.20. Vom demonstra mai ı̂ntâi că pentru orice x ∈ 0, rezultă:
2
x3
f (x) = tg x − x − ≥ 0.
3
1
Într-adevăr, avem f ′ (x) = − 1 − x2 = tg 2 x − x2 ≥ 0 căci tg x ≥ x,
[ π) cos 2x
[ π)
pentru orice x ∈ 0, . Rezultă că f este strict crescătoare pe 0, ,
2 2
deci x ≥ 0 ⇒ f (x) ≥ f (0) = 0. Analog se demonstrează inegalitatea:
x3 2x5 [ π)
g(x) = tg x − x − − ≥ 0, pentru orice x ∈ 0,
3 15 2
2x4
căci g ′ (x) = tg 2 x − x2 −
≥ 0 rezultă din
3
( )2
x3 2x4 x6 2x4
tg x = (tg x) ≥ x +
2 2
= x2 + + ≥ x2 + .
3 3 9 3
217
Inegalitatea din enunţ revine la următoarea:
3x [ π ) (π √ )
tg x ≥ , pentru orice x ∈ 0, < 3 .
3 − x2 2 2
Ea rezultă din faptul că:
x3 2x5 3x
tg x ≥ x + + ≥ .
3 15 3 − x2
Ultima inegalitate revine la următoarele inegalităţi echivalente:
x2 2x4 3 2x4 x4 2x6

1+ + ≥ ⇔ 3 + x 2
+ − x2
− − ≥3 ⇔
3 15 3 − x2 5 3 15
5
10x4 − 5x4 − 2x6 ≥ 0 ⇔ x2 ≤ .
2
π π 2 5
Dar x < implică x2 < < , căci π 2 < 10.
2 4 2
[ π)
8.21. Deoarece tg x ≥ x, pentru orice x ∈ 0, inegalitatea este echivalentă
2
cu următoarele:
√ √
| ln(cos x)| ≤ x(tg x − x) ⇔ x(tg x − x) + ln(cos x) ≥ 0.
[ π) √
Fie f : 0, → R, f (x) = x(tg x − x) + ln(cos x). Avem (pentru
2
x ̸= 0):
1
f ′ (x) = √ [tg x − x + x(1 + tg 2 x − 1)] − tg x
2 x(tg x − x)
√ √ √
tg x − x + xtg 2 x − 2tg x x(tg x − x) ( x · tg x − tg x − x)2
= √ = √ ≥ 0.
2 x(tg x − x) 2 x(tg x − x)
[ π)
Rezultă că f este strict crescătoare pe 0, şi deci f (x) > f (0) = 0,
( π) 2
pentru orice x ∈ 0, . În x = 0 are loc egalitatea.
2
[ π) x
8.22. Fie f : 0, → R, f (x) = xtg + ln(cos x). Avem:
2 2
x
x 1 1 x 2tg ( )
f ′ (x) = tg + x · · − tg x = tg − 2 + x 1 + tg 2 x
2 x 2 2 1 − tg 2 x 2 2
cos2
2 2
218
 x 
( )
x x tg
= 1 + tg 2 − 2 <0
2 2 1 − tg 2 x
2
căci
x
tg x x
2 > tg > .
x 2 2
1 − tg 2
2
nx
8.23. Considerând funcţia f : (0, ∞) → R, f (x) = arctg , avem:
1 + (n + 1)x2
1 n[1 + (n + 1)x2 ] − 2nx2 (n + 1)

f ′ (x) = [ ]2 ·
nx [1 + (n + 1)x2 ]2
1+
1 + (n + 1)x2
n[1 − (n + 1)x2 ]
= .
n2 x2 + [(n + 1)x2 + 1]2
1
Singura rădăcină a derivatei este x0 = √ şi este un punct de maxim
n+1
pe (0, ∞). Rezultă că
nx n
arctg 2
≤ arctg √ , pentru orice x > 0.
1 + (n + 1)x 2 n+1
Mai trebuie verificată inegalitatea:
x √ 1
arctg √ ≤ ln x + 1 = ln(x + 1), pentru orice x ≥ 0.
2 x+1 2
Aceasta rezultă considerând funcţia
1 x
g(x) = ln(x + 1) − arctg √
2 2 x+1
pentru care
√ x
x+1− √
1 1 1 2 x+1
g ′ (x) = − · ·
2(x + 1) x2 2 x+1
1+
4(x + 1)
√
( x + 1 − 1)2
= ≥ 0.
2(x + 1)(x + 2)
219
8.24. Avem:
|tg n x − ctg n x| = |tg x − ctg x| · |tg n−1 x + tg n−2 x · ctg x + . . . + ctg n−1 x|.
Dar

sin x cos x sin2 x − cos2 x 2| cos 2x|

|tg x−ctg x| = − = = ≥ 2| cos 2x|
cos x sin x sin x cos x | sin 2x|
iar
|tg n−1 x + tg n−2 x · ctg x + . . . + ctg n−1 x|
= |tg n−1 x + tg n−2 x · ctg x + . . . + ctg n−1 x

√
≥ n n tg n−1 x · . . . · tg x · ctg x · . . . · ctg n−1 x = n
rezultă din inegalitatea mediilor.
8.25. Notăm cu α mărimea ı̂n radiani a unghiului de 1◦ şi considerăm funcţia

tg x
f : (0, 5α) → R, f (x) = . Deoarece
x
x
2x
− tg x 2x − sin 2x
′ cos
f (x) = = > 0,
x2 2x2 cos2 x
f este strict crescătoare şi deci:
tg α tg 4α tg 2α tg 3α
< iar < .
α 4α 2α 3α
Pe de altă parte:
2tg 2◦ 1
3tg 2◦ > tg 4◦ ⇔ 3tg 2◦ > ⇔ tg 2 2◦ < ,
1 − tg 2 2◦ 3
şi ultima inegalitate este evident adevărată. Rezultă că:
4tg 1◦ < tg 4◦ < 3tg 2◦ < 2tg 3◦ .
x3 ( π)
8.26. Din tg x > x + , pentru orice x ∈ 0, (vezi problema 8.20) rezultă
3 2
3 ( π)
ctg x < , pentru orice x ∈ 0, .
3x + x3 2
220
19π 19π
Cum tg 71◦ = ctg 19◦ = ctg , notând α = , avem:
180 180
19 · 3, 14 59, 66
α> = > 0, 33 şi α3 > 0, 33 = 0, 027,
180 180
de unde se obţine că α3 + 3α > 0, 027 + 0, 99 > 1. Rezultă că ctg α < 3
şi prin urmare tg 71◦ < 3. Deoarece
√ √ √
◦ ◦ 10 + 2 5 √
tg 72 = ctg 18 = √ = 5 + 2 5 > 3,
5−1
rezultă că x = 71.
8.27. 1) Din identitatea a2 +b2 = (a sin x+b cos x)2 +(a cos x−b sin x)2 rezultă
că:
√ √
− a2 + b2 ≤ a sin x + b cos x ≤ a2 + b2 , pentru orice x ∈ R.
Egalitatea are loc când a cos x = b sin x.

2) Avem:
a c
a cos2 x + 2b cos x sin x + c sin2 x = (1 + cos 2x) + b sin 2x + (1 − cos 2x)
2 2
a+c a−c
= + b sin 2x + cos 2x
2 2
şi deci (folosind inegalitatea de la punctul 1) minimul şi maximul sunt:
√ ( )2 √ ( )
a+c a − c a + c a−c 2
− b + 2 , respectiv + b + 2 .
2 2 2 2
( )2
a+b
8.28. Dacă cos x = 0, inegalitatea revine la 1 + ≥ sin2 x şi este
2
evidentă. Pentru cos x ̸= 0 ea se scrie:
( )
a+b 2
cos x(tg x + a)(tg x + b) ≤ 1 +
2
⇔
2
( )
(tg x + a)(tg x + b) a+b 2
≤1+ .
1 + tg 2 x 2
Notând tg x = t şi efectuând calculele se obţine:
( )2 ( )
2 a+b a+b 2
t +1+ − (a + b)t − ab ≥ 0 ⇔
2 2
221
( )2 ( )2
a+b a−b
·t−1 + ≥ 0,
2 2
8.29. Efectuând calculul inegalitatea de demonstrat devine:
a b ab √
1+ + + ≥ 1 + 2 2ab + 2ab.
sin x cos x sin x cos x
Dar
ab 2ab
= ≥ 2ab,
sin x cos x sin 2x
iar inegalitatea mediilor implică:
√ √
a b ab 2ab √
+ ≥2 =2 ≥ 2 2ab.
sin x cos x sin x cos x sin 2x
În această inegalitate semnul egal are loc când
a b a
= ⇔ tg x = .
sin x cos x b
Prin urmare ı̂n inegalitatea din enunţ se obţine semnul egal numai dacă
a π
sin 2x = 1 şi tg x = ⇔ x = şi a = b.
b 4
√
8.30. Enunţul echivalează cu: b sin x + a2 − b2 · cos x ≤ a, şi rezultă din
inegalitatea de la 8.27.1):
√ √ √
b sin x + a2 − b2 · cos x ≤ b2 + ( a2 − b2 )2 = a.
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă

√
b a2 − b2 b
= ⇔ tg x = √ ⇔
sin x cos x a − b2
2
b2 + a2 − b2 a2 1
tg 2 x + 1 = = 2 = ⇔
a −b
2 2 a −b 2 cos2 x
b2 a2 − b2 b
= = a2 ⇔ sin x = .
2
sin x a −b
2 2 a
a2
222
√ √
3
3
8.31. Fie a = A, b = B > 0. Inegalitatea se reduce la:
√ √ 3
A3 · sin x + B 3 · cos x ≤ (A4 + B 4 ) 4 .
Dar:
√ √ √ √
A3 · sin x + B 3 · cos x = A2 (A sin x) + B 2 (B cos x)
√
≤ (A4 + B 4 )(A2 sin x + B 2 cos x),
din inegalitatea lui Cauchy-Buniakovski. Rămâne să mai verificăm că:
√ √
(A4 + B 4 )(A2 sin x + B 2 cos x) ≤ 4 (A4 + B 4 )3 ⇔
(A4 + B 4 )2 (A2 sin x + B 2 cos x)2 ≤ (A4 + B 4 )3 ⇔

√
A2 sin x + B 2 cos x ≤ A4 + B 4
ceea ce rezultă tot din inegalitatea Cauchy-Buniakovski:
√ √
A sin x + B cos x ≤ (A4 + B 4 )(sin2 x + cos2 x) = A4 + B 4 .
2 2
8.32. Avem:
√
√ a2 (1 + cos 2x) b2 (1 − cos 2x)
a2 cos2 x + b2 sin2 x = +
2 2
√
1 √ a2 + b2 √
= √ · a2 + b2 + (a2 − b2 ) cos 2x = · 1 + ky
2 2
a2 − b2
unde k = ∈ (−1, 1) şi y = cos 2x ∈ [−1, 1]. Analog
a2 + b2
√
√ a2 + b2 √
a2 sin2 x + b2 cos2 x = · 1 − ky.
2
Considerăm funcţia
√
2
[(1 + ky)− 2 + (1 − ky) 2 ].
1 1
f (y) =
+b 2 a2
√
2 2
Pentru k = 0, f (y) = √ . Avem:
a2 + b2
√ √
′ k (1 − ky)3 − (1 + ky)3
f (y) = · √
2 (1 − k 2 y 2 )3
223
k 2 (k 2 y 2 + 3)y
= −√ (√ √ ).
(1 − k 2 y 2 )3 (1 − ky)3 + (1 + ky)3
De aici rezultă că
√
2 2 1 1
fmax = f (0) = √ şi fmin = f (−1) = f (1) = + .
a2 + b2 a b
8.33. Efectuând calculele inegalitatea de demonstrat se reduce la următoarea:

1 1 1 n
n + n
+ n n
≥ 2 · 2 2 + 2n , dar
1 2n 2n
= = ≥ 2n
sinn x cosn x (2 sin x cos x)n sinn 2x
1
iar din 1 = sin2 x + cos2 x ≥ 2 sin x cos x avem ≥ 2 şi deci
sin x cos x
(folosind inegalitatea mediilor):
√
1 1 1 √ n
n + n
≥2 n n
≥ 2 2n = 2 · 2 2 .
8.34. Folosind inegalitatea Cauchy-Buniakovski şi ipotezam avem:

√ √ √ √
√ √
a · cos2 x + b · sin2 x ≤ ( a · cos x)2 + ( b · sin x)2 · cos2 x + sin2 x
√ √
= a cos2 x + b sin2 x < c.
8.35. Avem:
f (x) + 2 = [tg 2 (α − x) + 1] + [tg 2 (α + x) + 1]
1 1 2
= + ≥
cos (α − x) cos (α + x)
2 2 | cos(α − x) cos(α + x)|
4 4 4
= ≥ ≥
| cos 2x + cos 2α| | cos 2x| + |cos2α| 1 + | cos 2α|
 2 π

 = 2 + 2tg 2 α, 0 < α ≤
cos2 α 4
=

 2 π π
= 2 + 2ctg 2 α, <α<
sin2 α 4 2
Deci:  ( π]

 2tg 2 α, dacă α ∈ 0,
4
f (x) ≥ (π π )

 2ctg 2 α, dacă α ∈ ,
4 2
224
π
Aceste valori se ating pentru x = 0 şi x = . Prin urmare:
2
 π

 2tg 2 α, dacă α ≤
4
min f (x) =
x∈[0, π2 ] 
 2ctg 2 α, dacă π
<α<
π
4 2
8.36. Folosind inegalitatea Cauchy-Buniakovski şi faptul că sin2 x ≤ 1 pentru

orice x ∈ R, avem:
sin x sin y sin z + cos x cos y cos z ≤ | sin x(sin y sin z) + cos x(cos y cos z)|
√ √
≤ sin x + cos x · sin2 y sin2 z + cos2 y cos2 z
2 2
√
≤ sin2 y · 1 + cos2 y · 1 = 1.
8.37. Fie a = sin2 x, b = sin2 y, c = sin2 z. Rezultă că a, b, c ∈ [0, 1] şi trebuie
demonstrată inegalitatea:
a(1 − b) + b(1 − c) + c(1 − a) ≤ 1 ⇔ a + b + c ≤ ab + bc + ca + 1,
dar ac(1 − b) ≤ ac şi c(1 − a)(1 − b) ≤ (1 − a)(1 − b), deci:
c(1−b) = c(1−b)(1−a+a) ≤ c(1−b)(1−a)+ac(1−b) ≤ (1−a)(1−b)+ac,
adică:
c − bc ≤ 1 − a − b + ab + ac ⇔ a + b + c ≤ ab + bc + ca + 1.
8.38. Inegalitatea se mai poate scrie:

| cos 2x| 1 √
≤ √ ⇔ 3| cos 2x| ≤ 2 + sin 2x ⇔
|2 + sin 2x| 3
3 cos2 2x ≤ 4 + 4 sin 2x + sin2 2x ⇔

3(1 − sin2 2x) ≤ 4 + 4 sin 2x + sin2 2x ⇔
4 sin2 2x + 4 sin 2x + 1 ≥ 0 ⇔ (2 sin 2x + 1)2 ≥ 0
ceea ce este evident. Egalitatea are loc când
1 π kπ
sin 2x = − ⇔ x = (−1)k+1 · + , k ∈ Z.
2 12 2
225
8.39. Fie | cos x| = t ∈ [0, 1]. Cum cos 2x = 2 cos2 x − 1, avem de arătat că:
√
2
|2t − 1| + t ≥
2
, pentru orice t ∈ [0, 1].
2
[ √ ]
2
Dacă t ∈ 0, , inegalitatea se scrie:
2
√ ( √ )
2 2
1 − 2t2 + t ≥ ⇔ 2t2 − 1 − t− ≤0 ⇔
2 2
( √ )[ ( √ ) ]
2 2
t− 2 t+ −1 ≤0
2 2
şi rezultă din faptul că

√ ( √ )
2 2 √ √
t≤ şi 2 t + − 1 = 2t + 2 − 1 ≥ 2 − 1 > 0.
2 2
(√ ]
2
Dacă t ∈ , 1 , inegalitatea rezultă din:
2
√ ( √ )[ ( √ ) ]
2 2 2
2t2 − 1 + t − = t− 2 t+ + 1 > 0.
2 2 2
√
8.40. Dacă am avea a2 + b2 ≤ 4, atunci cum a sin x + b cos x ≤ a2 + b2 , ar
rezulta că:
√ √
a sin x + b cos x ≤ a2 + b2 ≤ 4 = 2, pentru orice x ∈ R
ceea ce contrazice ipoteza.
8.41. Folosind inegalitatea mediilor, avem:

√ sin x+cos x
√
2 π
2sin x + 2cos x ≥ 2 2sin x · 2cos x = 2 · 2 2 = 2 · 2 2 sin(x+ 4 )
√ √ √ √
≥ 2 · 2− 2 = 2 2 = 22− 2 ,
2 2− 2
( π)
căci sin x + ≥ −1.
4
226
8.42. Folosind formula de transformare a sumei de cosinusuri ı̂n produs şi
α
identitatea cos α = 2 cos2 −1, avem următoarele inegalităţi echivalente
2
cu cea din enunţ:
( )
x+y x−y 2 x+y 9
2 cos cos + 2 2 cos −1 ≥− ⇔
2 2 2 4
x+y x+y x−y 9
4 cos2 + 2 cos cos −2+ ≥0 ⇔
2 2 2 4
x+y x+y x−y 1
4 cos2 + 2 cos cos + ≥0 ⇔
2 2 2 4
x + y x + y x − y
16 cos2 + 8 cos cos +1≥0 ⇔
2 2 2
( )
x+y x−y 2 x−y
4 cos + cos + sin2 ≥ 0.
2 2 2
8.43. 1) Inegalitatea este echivalentă cu următoarele:
1 − cos 2x 1 − cos 2y 1 − cos 2(x + y) 9

+ + ≤ ⇔
2 2 2 4
3
cos 2x + cos 2y + cos 2(x + y) ≥ − ⇔
2
3
2 cos2 x − 1 + 2 cos(2y + x) cos x + ≥0 ⇔
2
1
cos2 x + cos(2y + x) cos x + ≥0 ⇔
4
[ ]2
1 1
cos x + cos(2y + x) + sin2 (2y + x) ≥ 0.
2 4
Observaţie. Din demonstraţia de mai sus rezultă inegalitatea:

3
cos x + cos y + cos(x + y) ≥ − , pentru orice x, y ∈ R.
2
3
Din (cos 2x + cos 2y) + cos 2(x + y) ≥ − , rezultă:
2
1
2 cos(x + y)[cos(x − y) + cos(x + y)] ≥ − ⇔
2
8 cos x cos y cos(x + y) + 1 ≥ 0.
227
8.44. Avem cos x2 ≤ 1, cos y 2 ≤ 1 şi − cos(xy) ≤ 1, deci
cos x2 + cos y 2 − cos(xy) ≤ 3.
Va trebui să demonstrăm că sistemul


 cos x2 = 1
cos y 2 = 1

cos(xy) = −1
nu are soluţii reale. Avem:

√
cos x2 = 1 ⇔ x2 = 2kπ, k ∈ N ⇔ x = ± 2kπ cu k ∈ N şi
cos(xy) = −1 ⇔ xy = ±π + 2lπ, l ∈ Z ⇔ xy = π(2l ± 1) cu l ∈ Z.

Dacă sistemul ar avea
√ o soluţie ar rezulta că există k, p ∈ N şi l ∈ Z
√
astfel√ ı̂ncât x = ± 2kπ, y = ± 2pπ şi xy = π(2l ± 1). Rezultă că
±2π kp = π(2l ± 1) şi deci 4kp = (2l ± 1)2 , ceea ce evident este fals.
cos x
8.45. Deoarece sin 2x = 2 sin x cos x şi ctg x = , inegalitatea revine la:
sin x
sin x cos x sin y + sin x cos x cos y + sin y cos y cos2 x ≤ 1.
Ea rezultă din inegalitatea ab + bc + ca ≤ a2 + b2 + c2 prin ı̂nlocuirile:

a = sin y cos x, b = cos y cos x, c = sin x.
8.47. Demonstrăm inegalitatea prin metoda inducţiei matematice. Pentru n =

1 avem de verificat că | sin a1 | + | cos a1 | ≥ 1, ceea ce rezultă astfel:
1 = sin2 a1 + cos2 a1 = | sin a1 |2 + | cos a1 |2 ≤ | sin a1 | + | cos a1 |.
Presupunând adevărată inegalitatea din enunţ va trebui să demonstrăm

că pentru orice an+1 ∈ R:
| sin a1 | + . . . + | sin an | + | sin an+1 | + | cos(a1 + . . . + an + an+1 )| ≥ 1.
Ori, folosind ipoteza de inducţie, avem:
(| sin a1 | + . . . + | sin an |) + | sin an+1 | + | cos(a1 + . . . + an + an+1 )|
≥ (1 − | cos(a1 + . . . + an )|) + | sin an+1 | + | cos(a1 + . . . + an + an+1 )|.

Va mai trebui să verificăm inegalitatea
1 − | cos(a1 + . . . + an )| + | sin an+1 | + | cos(a1 + . . . + an + an+1 )| ≥ 1 ⇔
228
| sin an+1 | + | cos(a1 + . . . + an + an+1 )| ≥ | cos(a1 + . . . + an )|.
Notând an+1 = x ∈ R, a1 + . . . + an = y ∈ R verificarea revine la
inegalitatea:
| sin x| + | cos(x + y)| ≥ | cos y|
ceea ce rezultă astfel:
| cos y| = | cos(y + x − x) = | cos(y + x) cos x + sin(y + x) sin x|
≤ | cos(y + x)| · | cos x| + | sin(y + x)| · | sin x| ≤ | cos(x + y)| · 1 + 1 · | sin x|.
1
8.48. Dacă | cos x| ≤ , atunci
2
1 1
| cos 2x| = |2 cos2 x − 1| ≥ 1 − 2 · = .
4 2
Scriem acum membrul stâng al inegalităţii de demonstrat sub forma:
(| cos x| + | cos 2x|) + (| cos 4x| + | cos 8x|) + . . .

[ ]
n+1 1
Obţinem astfel paranteze, fiecare ≥ , deci suma căutată este
[ ] 2 2
n+1 1 n
≥ · ≥ .
2 2 4
1
8.49. Fie x un unghi ı̂ndeplinind condiţia din enunţ. Atunci: cos x ≤ − .
4
1 1
Într-adevăr, dacă cos x > − , atunci cos x <
2 şi deci
4 16
cos 4x = 2 cos2 2x − 1 = 2(2 cos2 x − 1)2 − 1 = 8 cos4 x − 8 cos2 x + 1
1 1
> 1 − 8 cos2 x > 1 − = > 0,
2 2
ceea ce ar contrazice alegerea lui x. Analog se deduce că pentru orice
1
n ∈ N va trebui să avem cos 2n x < − , de unde se obţine că:
4

cos(2 x) − ≥ 3 .
n 1
2 4
Va rezulta:
1 1
cos(2n x) + = 2 cos2 (2n−1 x) −
2 4
229

1 1 3 1
= 2 cos(2n−1 x) − · cos(2 n−1
x) + ≥ cos(2 n−1
x) + ⇒
2 2 2 2
( )n ( )n−1

cos x + 1 ≤ 2 cos(2x) + 1 ≤ . . . ≤ 2 cos(2n x) + 1 ≤ 2 .
2 3 2 3 2 3

1 1

Deci cos x + = 0 ⇔ cos x = − .
2 2
230
Capitolul 9
Inegalităţi diverse
9.1 Enunţuri
9.1. Demonstraţi
√ √ orice x ∈ R
că pentru √ există un triunghi cu lungimile la-
turilor x2 − x + 1, x2 + x + 1, 4x2 + 3 şi aria acestuia nu depinde
de x.
9.2. Să se determine cel mai mare număr natural n cu proprietatea:
xn+2 + xn − xn + 2 ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
9.3. 1) Determinaţi m > 0 astfel ı̂ncât inegalitatea
(x + y + z)2 xyz ≥ m(xy + yz + zx)(x + y − z)(x − y + z)(−x + y + z)
să aibă loc pentru orice x, y, z ∈ R.

2) Dar dacă cerem ca inegalitatea să aibă loc pentru orice x, y, z > 0 şi
astfel ı̂ncât y + z − x, z + x − y, x + y − z > 0?

√ √ √
x2 − xy + y 2 + x2 − xz + z 2 ≥ y 2 + yz + z 2 .
9.5. Fie n ∈ N. Să se arate că dacă:
3(xn + y n + z n ) ≥ (x + y + z)n , pentru orice x, y, z ∈ R,
atunci n = 0 sau n = 2.
231
9.6. Care este valoarea maximă a lui k astfel ı̂ncât inegalitatea
∑ (∑ ) (∑ )2
x4 + xyz x ≥k· xy
să aibă loc pentru pentru orice x, y, z ∈ R?
9.7. Dacă a, b, c ∈ R, atunci există inegalitatea:
(a2 + ab + b2 )(b2 + bc + c2 )(c2 + ca + a2 ) ≥ (ab + bc + ca)3 .
9.8. Dacă a, b, c, d ∈ R, atunci:
2(a2 − ab + b2 )(c2 − cd + d2 ) ≥ a2 c2 + b2 d2 .
În ce condiţii avem egalitate?
9.9. Fiind date 5 numere reale x0 , x1 , x2 , x3 , x4 , să se arate că există alte
5∑numere reale y0 , y1 , y2 , y3 , y4 , astfel ı̂ncât xi − yi ∈ N, 0 ≤ i ≤ 4 şi
(yi − yj )2 < 4.
0≤i,j≤4
9.10. Dacă x1 , x2 , . . . , xn ∈ R, atunci:
(n − 1)x2n + 2xn + n − 1
x1 + x1 (x2 − x1 ) + . . . + xn−1 (xn − xn−1 ) ≤ .
2n
9.11. Dacă a1 , a2 , . . . , an (n > 1) sunt numere reale diferite, atunci:

12
min (ak − ai )2 ≤ (a2 + a22 + . . . + a2n ).
1≤i<k≤n n(n2 − 1) 1
1 4
9.12. Să se arate că dacă x > 0, atunci: x + 3
≥√ √ .
x 3 3
9.13. Dacă a, b > 0, atunci:
( )
a+b n √ n (a n2 − b n2 )2
− ( ab) ≥ , pentru orice n ∈ N∗ .
2 2n
9.14. Demonstraţi că din orice 4 numere pozitive se pot alege două numere x
x−y
şi y astfel ı̂ncât: 0 ≤ ≤ 1.
1 + xy
232
[
x y
(x + y + z) +
(2x + y + z)(y + z) (2y + z + x)(z + x)
]
z 9
+ ≥ , unde x, y, z > 0.
(2z + x + y)(x + y) 8
∑ x2 3
≥ .
(x + y)(x + z) 4
9.17. Demonstraţi că pentru orice x, y, z > 0 are loc inegalitatea:

√
∑ y+z ∑√ x
≥2 .
x y+z
∑y+z ∑ x
9.18. Dacă x, y, z > 0, atunci: ≥4 .
x y+z
( ) ( )
1 1 1 x y z
(x + y + z) + + ≥3+4 + + ≥ 9.
x y z y+z z+x x+y

( )
2 2 1 2 1 1
(x + y + z ) + +
x2 y 2 z 2
{( ) ( )}
x y z y z x
≥ 3 + 2 max + + , + + .
y z x x y z

( ) ( )
1 1 1 x y z (x + 1)(y + 1)(z + 1)
3+(x+y+z)+ + + + + + ≥ 3· .
x y z y z x xyz + 1
1 1 1
9.22. Fie a, b, c > 0 şi x = a + , y = b + , z = c + . Să se demonstreze că:
b c a
xy + yz + zx ≥ 2(x + y + z).
233
9.23. Să se demonstreze că pentru orice a, b, c, d > 0 are loc inegalitatea:
a4 b + b4 c + c4 d + d4 a ≥ abcd(a + b + c + d).
∑ (a + b)(a + c)(b + c) (∑ )2
1
≥2 · abcd.
d a
9.25. Dacă x1 , x2 , . . . , xn > 0, atunci:

√ √ √
x1 + x2 + . . . + xn + x2 + x3 + . . . + xn + . . . + xn
√
≥ x1 + 22 x2 + . . . + n2 xn .
9.26. 1) Demonstraţi că pentru orice a1 , a2 , . . . , an > 0 avem:

( )
1 2 n 1 1 1
+ + ... + <4 + + ... + .
a1 a1 + a2 a1 + a2 + . . . + an a1 a2 an
Arătaţi că constanta 4 din membrul drept:

2) se poate ı̂nlocui cu 2;
3) nu poate fi ı̂nlocuită printr-un număr mai mic.
∑
n
9.27. Dacă S = xk , unde xk > 0, pentru orice k = 1, n, atunci:
k=1
√ √
∑
n
S − xk ∑ n
xk
≥ (n − 1) .
xk S − xk
k=1 k=1
9.28. Fie x, y, z ∈ R cu x + y + z = 1. Să se arate că:
x2 + y 2 + z 2 ≥ 4(xy + yz + zx) − 1.
În ce caz are loc egalitatea?
9.29. Dacă x, y, z > 0 ı̂ndeplinesc condiţia x + y + z = 1, atunci:

√
12xyz + x2 + y 2 + z 2 ≤ 1.
234
9.30. Dacă x, y, z > 0 ı̂ndeplinesc relaţia x + y + z = 1, atunci:
yz zx xy 1
+ + ≤ .
x+1 y+1 z+1 4
9.31. Dacă x1 , x2 , . . . , xn > 0 şi x1 x2 . . . xn = 1, atunci:

( )( )( n )
∑n ∑ n
1 ∑ ∑
n
1
1+ xk 1+ xk +
xk xk
k=1 k=1 k=1 k=1
( )2 ( )2 
∑
n ∑
n
1
≥ n 1 + xk + 1+ .
xk
k=1 k=1
9.32. Dacă x, y, z ∈ R sunt astfel ı̂ncât xyz = 1 şi n ∈ N, atunci:

n n n
x4 + y 4 + z 4 ≥ x + y + z.
9.33. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N are loc inegalitatea:
(2n2 + 3n + 1)n ≥ 6n (n!)2 .
9.34. Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ − {1} are loc inegalitatea:
√ √
3 √
2 + 3 + . . . + n n < 2.
9.35. Dacă a, b, c ∈ R şi a3 + b3 + c3 = 0, atunci:
(a2 + b2 + c2 )3 ≤ [(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ](a4 + b4 + c4 ).
9.36. Dacă a1 , a2 , . . . , an ∈ R (n ∈ N, n ≥ 2) şi
n(n − 2)
a1 + a2 + . . . + an + min{a1 , a2 , . . . , an } ≥ 0,
2n − 1
atunci ( )3
a1 + a2 + . . . + an
a31 + a32 + ... + a3n ≥n .
n
√
9.37. Demonstraţi că dacă x, y, z > 0 şi x2 + y 2 + z 2 = 3 xyz, atunci:
√
3 xyz ≤ x + y + z ≤ 3.
235
9.38. Dacă x, y, z > 0 şi x2 + y 2 + z 2 = 1, atunci:
√
x y z 3 3
+ + ≥ .
1 − x2 1 − y 2 1 − z 2 2
9.39. Demonstraţi că dacă x, y, z > 0 şi x2 + y 2 + z 2 = 1, atunci:

√
x y z 545
+ + ≥ .
1 − x4 1 − y 4 1 − z 4 4
9.40. Se consideră n numere reale x1 , x2 , . . . , xn astfel ı̂ncât
x21 + x22 + . . . + x2n = 1
şi un ı̂ntreg k ≥ 2. Să se arate că există n numere ı̂ntregi a1 , a2 , . . . , an

nu toate nule astfel ı̂ncât
|ai | ≤ k − 1 pentru orice i ∈ {1, 2, . . . , n} şi

√
(k − 1) n
|a1 x1 + a2 x2 + . . . + an xn | ≤ .
kn − 1
9.41. Dacă x1 , x2 , . . . , xn > 0 şi x1 + x2 + . . . + xn = 1, atunci:
∏n ( )
1
− 1 ≥ (n2 − 1)n .
x2k
k=1
∑
n ∑
n
9.42. Fie x1 , x2 , . . . , xn ∈ R astfel ı̂ncât |xk | = 1 şi xk = 0. Să se arate
k=1 k=1
că:

∑n 1( )

ak xk ≤ max a − min a , unde a1 , a2 , . . . , an ∈ R.
2 1≤k≤n k 1≤k≤n k
k=1
] [
1
9.43. Să se arate că pentru orice x, y, z ∈ 0, are loc inegalitatea:
2
3
xy + yz + zx − x − y − z + ≥ 0.
4
9.44. Dacă f, g : R → R sunt două funcţii, să se arate că există x, y ∈ [0, 1]
astfel ı̂ncât:
1
|xy − f (x) − g(y)| ≥ .
4
236
9.45. Fie x, y ∈ R astfel ı̂ncât 1 ≤ x2 − xy + y 2 ≤ 2. Să se arate că:
2
1) ≤ x4 + y 4 ≤ 8;
9
2
2) x2n + y 2n ≥ n , pentru orice n ∈ N, n ≥ 3.
3
1 − (2x + y + z) + 2xz + xy + yz ≥ 0,
ı̂n ipoteza că x, y, z ∈ [0, 1] şi x ≤ y ≤ z. În ce cazuri avem egalitate?
9.47. Demonstraţi că dacă x1 , x2 , . . . , xn ∈ [0, 1] şi s = x1 + x2 + . . . + xn ,

atunci:
1
1 − s ≤ (1 − x1 )(1 − x2 ) . . . (1 − xn ) ≤ .
1+s
9.48. Fie xk ≥ 1 sau xk ∈ (0, 1], pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n}. Notăm
( )
1 1 1
A = (x1 + x2 + . . . + xn ) + + ... + − n2 şi
x1 x2 xn
B = n(x21 + x22 + . . . + x2n ) − (x1 + x2 + . . . + xn )2 .

Se ştie că A ≥ 0 şi B ≥ 0. Determinaţi max(A, B).
9.49. Dacă xk ∈ [0, 1] şi S = x1 + x2 + . . . + xn , atunci:
∑
n
xk ∏ n
+ (1 − xk ) ≤ 1.
S − xk + 1
k=1 k=1
9.50. Dacă xk ≥ k, pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n}, atunci:

x1 + x2 + . . . + xn √ √ √
≥ x1 − 1 + 2(x2 − 2) + . . . + n(xn − n).
2
9.51. Considerăm numerele a1 , a2 , . . . , an , b1 , b2 , . . . , bn ∈ {1, 2, 3} (nu neapă-

rat distincte). Să se demonstreze că f (n), cea mai mică valoare strict
pozitivă a expresiei
∑ n
√ ∑n
√
E= ai − bj
i=1 j=1
1 −3
verifică f (n) > n .
4, 15
237
9.52. (Inegalitatea lui Popoviciu) Fie f : [a, b] → R o funcţie convexă. Să se
arate că pentru orice x, y, z ∈ [a, b]:
( )
f (x) + f (y) + f (z) x+y+z
+f
3 3
[ ( ) ( ) ( )]
2 x+y y+z z+x
≥ f +f +f .
3 2 2 2
9.53. Fie a, b, c, d ≥ 0 astfel ı̂ncât a ≥ b şi c ≥ d. Să se arate că:

√ √ √
(a + c)n − (b + d)n ≥ an − bn + cn − dn .
n n n
9.54. Dacă 0 < x1 ≤ x2 ≤ . . . ≤ xn , atunci:

x1 x2 xn x2 x3 x1
+ + ... + ≥ + + ... + .
x2 x3 x1 x1 x2 xn
9.55. Demonstraţi inegalitatea următoare pentru numerele pozitive a1 ≥ a2 ≥

. . . ≥ an :
a21 − a22 + a23 − . . . + (−1)n−1 a2n ≥ (a1 − a2 + . . . + (−1)n−1 an )2 .
√ √ √
9.56. Demonstraţi că dacă a > b > c şi p+ q≤ r, atunci:
q(a − b)(a − c) + p(b − a)(b − c) + r(c − a)(c − b) ≥ 0.
9.57. Fie I ⊂ R un interval, f : I → R+ o funcţie crescătoare şi g : I → R+ o

funcţie descrescătoare. Dacă a, b, c ∈ I, să se demonstreze inegalitatea:
(a − b)f (a)g(b) + (b − c)f (b)g(c) + (c − a)f (c)g(a) ≥ 0.
9.58. Fie f : (0, ∞) → (0, ∞) o funcţie crescătoare şi x1 , x2 , . . . , xn > 0.

Atunci:
∑
n
xk
( ) k=1
∏
n ∏
n n
(f (xk ))xk ≥ f (xk ) .

k=1 k=1
Dacă f este descrescătoare atunci semnul se schimbă.
238
9.59. 1) Găsiţi minimul funcţiei
√ √
f (x) = x2 − 2mx + n2 + x2 − 2px + q 2 ,
unde |m| < |n| şi |p| < |q|.
2) Găsiţi maximul funcţiei
√ √
f (x) = x2 + 2mx + n2 − x2 − 2px + q 2 ,
unde n > m > 0 şi q > p > 0.
2a2 − x2 − y 2
9.60. Găsiţi minimul funţiei pentru x, y ∈ [0, a], a > 0.
a2 − xy
( )
√ 9 2
9.61. Găsiţi valoarea minimă a expresiei (x − y) +
2 2−x − 2 pentru
√ y
0 < x < 2 şi y > 0.
9.62. Să se afle valoarea minimă a funcţiei f : R → [0, ∞):
f (x) = |x − a1 | + |x − a2 | + . . . + |x − an |,
a1 , a2 , . . . , an fiind numere reale distincte.
9.63. Găsiţi minimul funcţiei f : [0, 1) → R dată de legea:
1 1
f (x) = √ + √ ,
n
1+x n
1−x
unde n ≥ 2, n ∈ N.
9.64. Să se demonstreze că o condiţie suficientă ca ı̂ntre
√ numerele naturale a
√
şi b să existe cel puţin un cub perfect este a − b > 1.
3 3
9.65. Fie k
∑ a1 , a2 , . . . , ak numere naturale distincte astfel ı̂ncât toate cele 2 sume
εi ai (εi = 0 sau 1) sunt distincte. Arătaţi că:
i
( ) ( )
∑
k
1 1
max =2 1− k .
ai 2
i=1
9.66. Notăm prin [a, b] cel mai mic multiplu comun al numerelor a şi b. Să se
arate că pentru orice n + 1 numere naturale nenule a0 < a1 < . . . < an
este adevărată inegalitatea:
1 1 1 1
+ + ... + ≤ 1 − n,
[a0 , a1 ] [a1 , a2 ] [an−1 , an ] 2
dacă: 1) n = 2; 2) n = 3; 3) n ≥ 3.
239
9.1. Demonstraţi că inegalitatea
(x + 2)(x + 4) . . . (x + 2n) 1
<
(x + 1)(x + 3) . . . (x + 2n + 1) x+n
n2
are loc pentru orice x ≥ (unde n ∈ N).
2
9.2. Să se arate că dacă x, y, z > 0 are loc inegalitatea:
x y z 1
+ + ≤ .
13x + y + z 13y + z + x 13z + x + y 5
x+y+z xy + yz + zx
9.3. Dacă x, y, z > 0, atunci: √ ≥ ∑√ .
3 x2 + xy + y 2
9.4. Demonstraţi că pentru orice x, y, z, t > 0 are loc inegalitatea:

x y z t
+ + + ≥ 2.
y+z z+t t+x x+y
9.5. Dacă a, b, c, d > 0, atunci: S1 S2 S3 ≥ 3(S14 · S4 + S32 ), unde

∑ ∑ ∑
S1 = a, S2 = ab, S3 = abc şi S4 = abcd.

x y z 3
+ + ≥ .
xy + 1 yz + 1 zx + 1 2
9.7. Arătaţi că:

 
  1
max  min |α1 x1 + α2 x2 + α3 x3 | = √ .
x21 +x22 +x23 =1 αi ∈{−1,0,1} 21
α21 +α22 +α23 ̸=0
Generalizare.
∑
n
9.8. Fie xk ∈ (0, 1), k = 1, n cu xk = 1. Să se arate că:
k=1
∑
n
xk n
> .
1 − xk n−1
k=1
240
9.9. Fie n ∈ N∗ şi x1 , x2 , . . . , x2n > 0 cu x1 + x2 + . . . + x2n = 1. Să se arate
că:
1
(x1 x2 . . . xn )2 + (x2 x3 . . . xn+1 )2 + . . . + (x2n x1 . . . xn−1 )2 < .
n2n
9.10. Fie 0 < a < b şi a ≤ x1 ≤ x2 ≤ . . . ≤ xn ≤ b. Dacă f : [a, b] → R+ este o

funcţie crescătoare, atunci:
( ) ( )
x1 + 2x2 + . . . + nxn (n + 1)(x1 + x2 + . . . + xn )
f ≥f .
n 2n
√ √
9.11. Fie funcţia f : [a, b] → R, f (x) = x − a + b − x, a < b.
[ ]
a+b
a) Să se arate că f este crescătoare pe a, şi descrescătoare pe
[ ] 2
a+b
,b .
2
b) Să se găsească extremele funcţiei f .
9.12. Determinaţi numerele reale a şi b astfel ı̂ncât expresia max[x2 + ax + b]

să fie minimă, x ∈ [−1, 1].
9.13. Fie m ∈ N∗ . Dacă numerele naturale x, y, z verifică ecuaţia
xyz = m(x + y + z)
să se arate că max(x, y, z) ≤ m2 + 2m.

( )2 ( )
1 + x3 + x6 1 + x4
9.14. Dacă x ≥ 0, atunci ≤ .
3 2
1
9.15. Fie f : R → R, f (x) = ax2 + bx + c, unde a, b, c ∈ R, a > 0 şi b ≥ . Să
8a
se arate că f (D) ≥ 0, D fiind discriminantul ecuaţiei f (x) = 0.
9.16. Fie x, y, z ∈ Z astfel ı̂ncât x2 + y 2 + 3 ≥ 6xy. Arătaţi că: x2 + y 2 ≥ 6xy.
9.17. Dacă −1 ≤ e < d < c < b < a ≤ 1, atunci:

1 1 1 1
+ + + ≥ 8.
a−b b−c c−d d−e
√ √ √ √
9.18. Dacă x, y, z ≥ 0, atunci: xy + yz + zx ≥ 6
18xyz(x + y + z).
241
9.19. Numerele b1 , b2 , b3 , b4 , b5 reprezintă o permutare a numerelor a1 , a2 ,
a3 , a4 , a5 ce aparţin intervalului [1, 2]. Să se afle valoarea maximă a
expresiei:
a1 a1 + a2 a1 + a2 + a3 + a4 + a5
+ + ... + .
b1 b1 + b2 b1 + b2 + b3 + b4 + b5
√ √
9.20. Să se demonstreze inegalitatea: 11 1994 10 > 10 + 1000
10.
9.21. Dacă a, b, c ≥ 0 astfel ı̂ncât a + b + c = 1, atunci
1
a2 (b + c) + b2 (c + a) + c2 (a + b) ≤ .
4
9.22. i) Fie x, y, z ≥ 0 astfel ı̂ncât x + y + z = 1.

9
Să se arate că pentru orice a ≤ :
4
1 + (9 − 4a)xyz 9−a
0 ≤ xy + yz + zx − axyz ≤ ≤ .
4 27
9
ii) Numărul a = este cel mai mare număr real cu proprietatea că:
4
9−a
xy + yz + zx − axyz ≤ , pentru orice x, y, z ≥ 0 şi x + y + z = 1.
27
9.23. Fie n ∈ N, n ≥ 2. Oricare ar fi xi ∈ [1, n−1], i = 1, n, are loc inegalitatea:
n(x1 + x2 + . . . + xn )2 ≥ 4(n − 1)(x21 + x22 + . . . + x2n ).
9.24. Fie a, b, c ≥ 0 astfel ı̂ncât a + b + c = 1. Să se demonstreze inegalitatea
4(ab + bc + ca)2 + 7(ab + bc + ca) − 21abc ≤ 2.
9.25. Fie λ > 0 şi xλ rădăcina reală unică şi pozitivă a ecuaţiei x3 +3x+λ = 0.
Să se arate că pentru orice a, b ∈ C, ecuaţia
z 3 + az 2 + bz + a + λ = 0
a
are cel puţin o rădăcină z1 pentru care |z1 | > xλ sau xλ = .
3
242
9.26. Fie z1 , z2 , . . . , zn numere complexe astfel ı̂ncât |z1 | + |z2 | + . . . + |zn | = 1.
Să se arate că se pot alege dintre acestea k numere astfel ı̂ncât modulul
1
sumei lor să fie mai mare sau egal cu .
6
x z
9.27. Găsiţi valoarea minimă a expresiei + pentru 1 ≤ x ≤ y ≤ z ≤ t ≤
y t
1994.
9.28. Se dau numere reale a1 , a2 , . . . , an . Să se determine n numere x1 , x2 , . . .,

xn cu x1 ≤ x2 ≤ . . . ≤ xn astfel ı̂ncât max |ai − xi | să fie minim.
i=1,n
9.29. Fie 11 numere naturale 1 ≤ a1 < a2 < . . . < a11 cu proprietatea că
pentru orice n ∈ {1, 2, . . . , 1500} există i1 < i2 < . . . < ik astfel ı̂ncât
ai1 + ai2 + . . . + aik = n. Găsiţi cea mai mică valoare posibilă a lui a10 .
9.30. Să se demonstreze că pentru numerele reale b1 , b2 , . . . , bn ≥ 1 are loc

inegalitatea
( )
b 1 b2 bn 1
+ + ... + ≤ An − Hn + 2n,
b 2 b3 b1 2
unde prin An şi Hn s-au notat media aritmetică, respectiv armonică a

numerelor b1 , b2 , . . . , bn .
9.31. Fie A ⊂ (0, 1] o mulţime cu patru elemente. Să se arate că există x, y ∈ A
cu x ̸= y astfel ı̂ncât:
√ √ 1
0<x 1 − y2 − y 1 − x2 < .
2
( )2
an + an−1 b + . . . + abn−1 + bn
a+b
9.32. Dacă a, b > 0, atunci ≤ .
2 n+1
{ xy }
9.33. Fie A = (x, y) | (x, y) ∈ N∗ × N∗ astfel ı̂ncât |x − y| ≥ . Arătaţi că
25
A conţine cel mult 9 elemente.
9.34. Fie xi ∈ R, i = 1, 7. Să se arate că există i, j ∈ {1, 2, . . . , 7}, i ̸= j astfel

ı̂ncât 3(xi − xj )2 ≤ (1 + xi xj )2 . Generalizare.
9.35. Dacă xi , ai , bi ∈ R∗+ , atunci
x21 x22
+ + ...+
(ax2 + bx3 )(ax3 + bx2 ) (ax3 + bx4 )(ax4 + bx3 )
243
x2n n
+ ≥ .
(ax1 + bx2 )(ax2 + bx1 ) (a + b)2
[x] [2x] [nx]
9.36. Dacă x ≥ 0 şi n ∈ N, atunci: [nx] ≥ + + ... + .
1 2 n
9.37. Dacă x, y, z > 0, arătaţi că:
2x2 (y + z) 2y 2 (z + x) 2z 2 (x + y)
+ + ≤ x + y + z.
(x + y)(x + z) (y + z)(y + x) (z + x)(z + y)

∑
n ∑
n
9.38. Dacă xi ∈ [0, 2], atunci: |xi − xj |2 ≤ n2 . În ce caz avem egalitate?
i=1 j=1
√
9.39. Să se demonstreze că 6 < 3 3 < 7 şi apoi să se arate că prima inegalitate
o implică pe a doua.
9.40. Fiind date numerele reale ai > bi , pentru orice i = 1, n + 1 şi expresiile
( k )( k ) ( k )2
∑ ∑ ∑
Ek = 2
ai bi −
2
ai bi
i=1 i=1 i=1
să se arate că Ek+1 ≥ Ek .

Aplicaţie: Fiind date numerele reale ai , pentru orice i = 1, 2n să se arate
că:
( 2n ) ( 2n ) ( n )( n )
∑ k2 ∑ n2 (n + 1)2 ∑ k2 ∑
ak + ≥ ak + n2 (2n + 1)2 .
ak 4 ak
k=1 k=1 k=1 k=1
9.41. Fiind date numerele pozitive ai , i = 1, n + 1, se consideră expresiile

v
u n
∑ n
u∏
En = ak − n tn
ak .
k=1 k=1
Să se arate că En+1 ≥ En .

Aplicaţie: 1) Fiind date numerele pozitive ai , bi , i = 1, 2n, să se demon-
streze următoarele inegalităţi:
 vu 2n
v
u 2n 
u ∏ ak u ∏ bk
t
2  2n t
+ 2n 
ak + bk ak + bk
k=1 k=1
244
v v
u n u n
u∏ ak u∏ bk
≤ t
n
+t
n
+ 1 ≤ 2.
ak + bk ak + bk
k=1 k=1
√ √
2) (n + 1) n+1 (n + 1)! − n n n! < n + 1, pentru orice n ∈ N, n ≥ 1.
9.42. Fie f : I → R o funcţie convexă (concavă), xi ∈ I, i = 1, n + 1 şi notăm

 
∑k
∑k  xi 
 i=1 
Sk = f (xi ) − kf  .
 k 
i=1
Să se demonstreze că Sk+1 ≥ Sk (Sk+1 ≤ Sk ).

( π)
Aplicaţie: Considerând funcţia f : 0, → R,
2
1
f (x) = sin x, xk =
k(k + 1)
deduceţi inegalitatea:
1 1 1
sin ≥ (n + 1) sin − n sin .
(n + 1)(n + 2) n+2 n+1
9.43. Dacă r, s, t ∈ R astfel ı̂ncât 1 ≤ r ≤ s ≤ t ≤ 4, determinaţi valoarea

minimă a expresiei
(s )2 ( t )2 (
4
)2
(r − 1) +
2
−1 + −1 + −1 .
r s t
9.44. Determinaţi punctul de coordonate (a, b) ce aparţine dreptei de ecuaţie

2x − 3y − 8 = 0 astfel ı̂ncât expresia a2 + b2 este minimă.
√
9.45. Dacă 0 < u < 2 şi v > 0, determinaţi valoarea minimă a expresiei
(√ )
9 2
(u − v)2 + 2 − u2 − .
v
9.46. Pentru x, y, z ∈ R notăm Sn = xn + y n + z n , n ∈ N∗ . Arătaţi că
(x + y + z)Sp+1 ≥ 2(xy + yz + zx)Sp − 3xyzSp−1 ,
pentru orice p ∈ N număr par.
245
a4 b4 c4 a b c
9.47. Dacă a, b, c > 0 astfel ı̂ncât abc = 1, atunci: + + ≥ + + .
b c a b c a
π
9.48. Dacă x, y > 0 şi x + y ≤ , atunci (cos x)sin y + (cos y)sin x > 1.
2
9.49. Fie P ∈ R[X], P (x) = an xn + an−1 xn−1 + . . . + a1 x + a0 , cu n par.
Presupunem ı̂ndeplinite condiţiile:
a) a0 > 0, an > 0,
b) (n − 1)(a21 + a22 + . . . + a2n ) ≤ 4 min(a20 + a2n ).
Să se arate că P (x) ≥ 0 pentru orice x ∈ R.
9.3 Soluţii
√ √ √
9.1. Se verifică uşor că 4x2 + 3 ≥ x2 + x + 1 ≥ x2 − x + 1 şi deci
condiţia ca cele trei numere să poată reprezenta lungimile laturilor unui
triunghi e suficient să verificăm inegalitatea
√ √ √
x2 − x + 1 + x2 + x + 1 > 4x2 + 3.
Ridicând ambii membri la pătrat ea se reduce la următoarele:

√
2 (x2 + 1)2 − x2 > 2x2 +1 ⇔ 4(x2 +1)2 −4x2 > 4x4 +4x2 +1 ⇔ 4 > 1.
√
Dacă notăm cu α unghiul opus laturii cu lungimea 4x2 + 3, avem:
2x2 + 2 − 4x2 − 3
cos α = √
2 x4 + x2 + 1
şi deci √
√ 3
sin α = 1− = √
cos2 α .
2 x4 + x2 + 1
Rezultă că aria triunghiului astfel format este
√ √
1√ 2 √ 3 3
S= x −x+1· x +x+1· √
2 = .
2 2 x4 + x2 + 1 4
9.2. Notând fn (x) = xn+2 + xn − nx + 2 şi ţinând cont că fn (x) ≥ 0, pentru
orice x ∈ R, rezultă: fn (1) ≥ 0 ⇔ 4 − n ≥ 0 ⇔ 4 ≥ n. Apar
următoarele cazuri:
i) Pentru n = 0, f0 (x) = x2 + 3 ≥ 0, pentru orice x ∈ R.
246
ii) Pentru n = 1, f1 (x) = x3 + 2 iar f1 (−2) < 0.
iii) Pentru n = 2, f2 (x) = x4 + x2 − 2x + 2 = x4 + 1 + (x − 1)2 ≥ 0,
pentru orice x ∈ R.
iv) Pentru n = 3, f3 (x) = x5 + x3 − 3x + 2, iar f3 (−2) < 0.
v) Pentru n = 4, f4 (x) = x6 + x4 − 4x + 2 iar f4 (3/4) < 0 (relaţie ce se
verifică prin calcul). Deci răspunsul căutat este n = 2.
9.3. 1) Pentru x = 2, y = z = −1 inegalitatea din enunţ se reduce la 0 ≥ 48m,
deci enunţul nu poate fi adevărat.
2) Luând x = y = z = 1 obţinem 3 ≥ m şi astfel ne rămâne a demonstra
că: (∑ ) (∑ ) ∏
x xyz ≥ 3 xy (−x + y + z).
Inegalitatea rezultă din următoarele:
(∑ )2 (∑ ) ∏
x ≥3 xy şi xyz ≥ (−x + y + z).
( √ )
x 3 x
9.4. Într-un reper cartezian considerăm punctele A , , (0, y) şi
2 2
( √ )
z 3 z
C − , . Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu AB + BC ≥
2 2
AC, ceea ce are loc pentru orice trei puncte din plan.
9.5. Punând x = y = 1 şi z = 0 deducem că 6 ≥ 2n . Rezultă că n ∈ {0, 1, 2},
căci pentru n ≥ 3 avem: 2n > 6. Cazul n = 1 revine la
3(x + y + z) ≥ x + y + z ⇔ 2(x + y + z) ≥ 0,
inegalitate care nu este adevărată pentru orice x, y, z ∈ R căci luând de

exemplu x = y = z = −1 inegalitatea este falsă. Pentru n = 0 şi n = 2
inegalitatea are loc pentru orice x, y, z ∈ R.
2 2
9.6. Pentru x = y = z = 1 inegalitatea conduce la k ≤ . Dar pentru k =
3 3
inegalitatea se scrie
[ )]
1 5 (∑ 2 ∑
(x − y 2 )2 + (x2 − yz)2 ≥ 0
6 2
ceea ce evident are loc pentru orice x, y, z ∈ R. Valoarea căutată este
2
deci k = .
3
247
3 3
9.7. Deoarece a2 + ab + b2 ≥ (a + b)2 , b2 + bc + c2 ≥ (b + c)2 , c2 + ca + a2 ≥
4 4
3 2
(c + a) , este suficient să demonstrăm inegalitatea:
4
27(a + b)2 (b + c)2 (c + a)2 ≥ 64(ab + bc + ca)3 ,
echivalentă cu
27(S1 · S2 − S3 )2 ≥ 64S23 (1)
unde S1 = a + b + c, S2 = ab + bc + ca şi S3 = abc. Dacă a, b, c > 0, din
inegalităţile cunoscute
∑ ∑
S1 S2 ≥ 9S3 ⇔ a(b − c)2 ≥ 0 şi S12 ≥ 3S2 ⇔ (a − b)2 ≥ 0,
rezultă:
( )2
1 64 2 2
27(S1 S2 − S3 ) ≥ 27 S1 S2 − S1 S2
2
= S S ≥ 64S23 .
9 3 1 2
Ţinând seama de faptul că inegalitatea (1) este simetrică ı̂n raport cu
a, b, c şi rămâne neschimbată prin ı̂nlocuirea numerelor a, b, c respectiv cu
−a, −b, −c, ı̂n continuare vom considera numai cazul a < 0, b ≥ 0, c ≥ 0.
În plus, presupunem că S2 > 0, fiindcă ı̂n cazul S2 ≤ 0, inegalitatea (1)
devine evidentă. Deoarece inegalitatea S2 > 0 implică b > 0, c > 0,
bc
a>− , rezultă
b+c
bc b2 + bc + c2
S1 > − +b+c= >0 şi S3 < 0.
b+c b+c
Prin urmare:
27(S1 S2 − S3 )2 − 64S23 > 27S12 S22 − 64S23
= S22 [27(a2 + b2 + c2 ) − 10(ab + bc + ca)]

= S22 [27a2 + 22(b2 + c2 ) + 5(b − c)2 + 10(−a)(b + c)] > 0.
Atât ı̂n (1), cât şi ı̂n inegalitatea din enunţ, avem egalitate numai când
a = b = c sau când două din numerele a, b, c sunt egale cu zero.
9.8. După desfacerea parantezelor se obţine:
a2 [d2 + (c − d)2 ] − 2ab[(c − d)2 + cd] + b2 [(c − d)2 + c2 ] ≥ 0 ⇔
248
(c − d)2 (a2 − 2ab + b2 ) + a2 d2 − 2abcd + b2 c2 ≥ 0 ⇔
(c − d)2 (a − b)2 + (ad − bc)2 ≥ 0,

ceea ce este evident adevărat. Egalitatea are loc ı̂n următoarele cazuri:
1) c = d ̸= 0 şi a = b sau 2) c = d = 0 sau
3) a = b ̸= 0 şi c = d sau 4) a = b = 0.
9.9. Pentru orice y ∈ R avem:
∑ ∑ ∑
4
(yi − yj )2 = (yi − y + y − yj )2 ≤ 5 (yi − y)2 .
0≤i<j≤4 0≤i<j≤4 i=1
Luând yi astfel ı̂ncât |yi | < 1 şi xi − yi ∈ N, rezultă că numerele yi se

4
găsesc ı̂ntr-un interval de lungime (la ı̂nceput le alegem pozitive, iar
5
4
apoi dacă lungimea intervalului este mai mare ca scădem 1 din cel mai
5
1
mare număr yi ). Deci există 0 ≤ r, s ≤ 4 astfel ı̂ncât |yr − ys | ≤ şi
5
yr + ys 1 1
notăm y = . Rezultă |yr − y| ≤ şi |ys − y| ≤ . Apoi adunăm
2 10 10
1
sau scădem la toţi yi pentru a avea |yi − y| ≤ . Va rezulta:
2
[ ( ) ( )2 ]
∑ 1 2
1
(yi − yj )2 ≤ 5 2 +3 < 4.
10 2
0≤i<j≤4
9.10. Pornind de la inegalitatea evidentă:
[kxk+1 − (k + 1)xk + 1]2 ≥ 0, pentru orice k = 1, n − 1
după efectuarea calculelor obţinem:
kx2k+1 + 2xk+1 + k (k − 1)x2k + 2xk + k − 1

xk (xk+1 − xk ) ≤ − .
2(k + 1) 2k
Însumând ı̂n inegalitatea de mai sus scrisă pentru k de la 1 la n − 1

obţinem inegalitatea din enunţ. Egalitatea are loc numai dacă
kxk+1 − (k + 1)xk + 1 = 0, pentru orice k = 1, n − 1.
249
9.11. Fie a1 < a2 < . . . < an , 1 ≤ i < k ≤ n, min(ak − ai )2 = d2 , d > 0,
min a2i = a2j unde j este fixat. Astfel pentru i > j, ai > 0 iar pentru i < j,
ai < 0. Pentru i = 1, n notând bi = ai + (i − j)d, avem bi = b1 + (i − 1)d.
Astfel pentru i > j şi analog pentru i < j: ai ≤ bi ≤ −ai . Din cele două
inegalităţi de mai sus rezultă că a2i ≥ b2i , deci:
∑
n ∑
n ∑
n
a2i ≥ b2i = (b21 + 2b1 d(i − 1) + (i − 1)2 d2 )
i=1 i=1 i=1
( )2
n−1 n(n2 − 1) 2 n(n2 − 1) 2
= n b1 + d + d ≥ d
2 12 12
(am folosit ı̂n calcul identităţile
k(k + 1) k(k + 1)(2k + 1)
1 + 2 + ... + k = şi 12 + 22 + . . . + k 2 = ).
2 6
Observaţie. Din egalitatea din enunţ rezultă că:
12 ∑ n
min (ak − ai ) ≤ 2
(ai + t)2
1≤i<k≤n n(n2 − 1)
i=1
are loc pentru orice t ∈ R.
9.12. Folosind inegalitatea mediilor avem:

√
1 x x x 1 4 x3 4
x+ 3 = + + + 3 ≥4· =√ √ .
x 3 3 3 x 27x3 3 3
x 1 √ √
= 3 ⇔ x2 = 3 ⇔ x = 3.
4
Egalitatea are loc numai când
3 x
9.13. Fie a = x2 , b = y 2 , cu x, y > 0. Folosind formula binomului lui Newton
şi identitatea
∑
n−1
Cnk = 2n − 2,
k=1
inegalitatea de demonstrat se scrie succesiv astfel:
(x2 + y 2 )n − 2n xn y n ≥ x2n + y 2n − 2xn y n ⇔
∑
n−1
x2n + y 2n + Cnk x2n−2k y 2k − (2n − 2)xn y n ≥ x2n + y 2n ⇔
k=1
250
∑
n−1 ∑
n−1
Cnk x2n−2k y 2k − Cnk xn y n ≥ 0 ⇔
k=1 k=1
∑
n−1 ∑
n−1 ∑
n−1
Cnk x2n−2k y 2k + Cnk y 2n−2k x2k −2 Cnk xn y n ≥ 0 ⇔
k=1 k=1 k=1
∑
n−1 ∑
n−1
Cnk xn y 2k (xn−2k − y n−2k ) + Cnk x2k y n (y n−2k − xn−2k ) ≥ 0 ⇔
k=1 k=1
∑
n−1
Cnk (xn−2k − y n−2k )x2k y 2k (xn−2k − y n−2k ) ≥ 0 ⇔
k=1
∑
n−1
Cnk (xn−2k − y n−2k )2 x2k y 2k ≥ 0, pentru orice n ≥ 2.
k=1
Pentru n = 1 inegalitatea revine la
√ √
a+b √ ( a − b)2
− ab ≥
2 2
9.14. Fie α, β, γ, δ arctangentele numerelor date aranjate ı̂n ordine crescătoare,

atunci:
π π
− < α ≤ β ≤ γ ≤ δ < < α + π.
2 2
Numerel β, γ, δ ı̂mpart segmentul [α; α +4] ı̂n patru segmente. Lungimea
π
oricăruia dintre aceste segmente nu depăseşte ; ı̂n rolul lui x şi y putem
4
lua tangentele capătului din stânga şi din dreapta. Într-adevăr, dacă de
π
exemplu β − α ≤ , atunci cum β − α ≥ 0, avem:
4
tg β − tg α x−y
0 ≤ tg (β − α) ≤ 1, tg (β − α) = = ,
1 + tg βtg α 1 + xy
π
inegalitatea rezultă. În cazul (α + π) − δ ≤ folosim mai ı̂ntâi egalitatea
4
tg (α + π − δ) = tg (α − δ).
9.15. Simplificând cele trei fracţii cu (x + y + z)2 expresia din membrul stâng
al inegalităţii devine:
α β γ
E= + + ,
(2α + β + γ)(β + γ) (2β + α + γ) (2γ + α + β)(α + β)
251
x y z
α= , β= , γ= şi α + β + γ = 1.
x+y+z x+y+z x+y+z
Putem scrie:
α β γ
E= + +
(1 + α)(1 − α) (1 + β)(1 − β) (1 + γ)(1 − γ)
α β γ
= + + .
1−α 2 1−β 2 1 − γ2
x
Considerăm funcţia f : (0, 1) → R, f (x) = . Avem
1 − x2
2x3 + 6x
f ′′ (x) = > 0, pentru orice x ∈ (0, 1)
(1 − x2 )3
şi din inegalitatea lui Jensen
( )
f (α) + f (β) + f (γ) α+β+γ
≥f ,
3 3
( )
1 9
rezultă E ≥ 3f = , ceea ce trebuia demonstrat.
3 8
9.16. Avem
∑
∑ x2 ∑ x2 (y + z) x2 (y + z)
= =
(x + y)(x + z) (x + y)(y + z)(z + x) (x + y)(y + z)(z + x)
(x + y)(y + z)(z + x) − 2xyz 2xyz 3
= =1− ≥ ,
(x + y)(y + z)(z + x) (x + y)(y + z)(z + x) 4
√ √ √
deoarece (x + y)(y + z)(z + x) ≥ 2 xy · 2 yz · 2 zx = 8xyz şi deci
2xyz 1
≤ .
(x + y)(y + z)(z + x) 4
Egalitatea se obţine evident dacă şi numai dacă x = y = z.
9.17. Folosim pentru rezolvarea problemei inegalitatea lui Abel ı̂n cazul partic-
ular n = 3. Dacă a1 ≥ a2 ≥ a3 > 0 şi b1 ≥ 0, b1 + b2 ≥ 0, b1 + b2 + b3 ≥ 0,
atunci:
a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ≥ 0.
Demonstraţia rezultă imediat notând α = a2 − a3 ≥ 0 şi β = a1 − a2 =
a1 − a3 − α ≥ 0 şi observând că:
a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 = (a3 + α + β)b1 + (a3 + α)b2 + a3 b3
252
= a3 (b1 + b2 + b3 ) + α(b1 + b2 ) + βb1 ≥ 0.
Fie acum, fără a micşora generalitatea problemei: 0 < x ≤ y ≤ z. Notăm
√ √ √
y+z x+z x+y
= a, = b, = c.
x y z
Relaţia de demonstrat se scrie succesiv:

∑ ∑1 ∑ a2 − 2 ∑ y + z − 2x
a≥2 ⇔ ≥0 ⇔ √ ≥ 0.
a a x(y + z)
Punând
1 1 1
a1 = √ , a2 = √ , a3 = √ ,
x(y + z) y(z + x) z(x + y)
b1 = y + z − 2x, b2 = x + z − 2y, b3 = x + y − 2z
sunt verificate ipotezele din inegalitatea lui Abel şi deci:
a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ≥ 0.
√ 4x 2x
9.18. Deoarece y + z ≥ 2 yz rezultă ≤ √ . Punând x = a2 , y = b2 ,
y+z yz
z = c2 rămâne să arătăm că:
∑ b2 + c2 ∑ 2a2 ∑ ∑
≥ ⇔ b2 c2 (b2 + c2 ) ≥ 2 a4 bc ⇔
a2 bc
∑ ∑ ∑
a4 (b2 + c2 ) ≥ 2 a4 · bc ⇔ a4 · (b − c)2 ≥ 0,
ceea ce este evident. Semnul egal are loc dacă şi numai dacă a = b =
c ⇔ x = y = z.
9.19. Prima inegalitate se reduce la inegalitatea din problema 9.18. A doua se

reduce la cunoscuta inegalitate
x y z 3
+ + ≥ .
y+z z+x x+y 2
9.20. Folosind inegalitatea Cauchy-Buniakovski, avem:

( ) ( )2
1 1 1 x y z
2 2
(x + y + z ) 2
2
+ 2+ 2 ≥ + + şi
y z x y z x
253
( ) ( )
1 1 1 y z x 2
2 2
(y + z + z ) 2
+ + ≥ + + .
x2 y 2 z 2 x y z
x y z y z x
Notăm a = + + şi b = + + . Din inegalitatea mediilor avem:
y z x x y z
√ √
x y z x y z y z x y z x
a= + + ≥3 3 · · = 3 şi b = + + ≥ 3 3 · · ≥ 3.
y z x y z x x y z x y z
Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că a ≥ b. Cazul

a ≤ b se tratează analog. Ţinând cont de inegalităţile de mai sus rămâne
să demonstrăm că dacă a ≥ 3, atunci a2 ≥ 3 + 2a. Dar a ≥ 3 implică
a2 ≥ 3a = 2a + a ≥ 2a + 3. Egalitatea se obţine numai dacă x = y = z.
Observaţie. Ţinând seama de faptul că a, b ≥ 3 deducem că
{( ) ( )}
x y z y z x
3 + 2 max + + , + + ≥9
y z x x y z
şi astfel inegalitatea din enunţ o ı̂mbunătăţeşte pe cunoscuta inegalitate:

( )
1 1 1
2 2
(x + y + z ) 2
+ + ≥ 9.
x2 y 2 z 2
9.21. Înmulţind inegalitatea de demonstrat cu xyz(1 + xyz) şi efectuând apoi

calulele ajungem la forma:
∑
xy(x + 1)(z − 1)2 ≥ 0
ı̂n care egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y = z = 1.

1
9.22. Avem xyz − x − y − z = abc + ≥ 2, cu egalitate dacă şi numai dacă
abc
abc = 1. Deoarece
a 1 1 (b − 1)2
xy − 1 = ab + + > 0 şi x + y − 2 = a + + > 0,
c bc c b
x+y+2
inegalitatea xyz − x − y − z ≥ 2 se scrie sub forma z ≥ , iar
xy − 1
2(x + y) − xy
inegalitatea de demonstrat sub forma z ≥ . Vom arăta că
x+y−2
x+y+2 2(x + y) − xy
≥ .
xy − 1 x+y−2
254
Sub altă formă, această inegalitate devine:
(x + y)2 + 2(1 − xy)(x + y) + x2 y 2 − xy − 4 ≥ 0 ⇔
(x + y + 1 − xy)2 + xy − 5 ≥ 0. (1)
Deoarece
√ √ √
x+y +1−xy ≥ 2 xy +1−xy şi 2 xy +1−xy ≥ 0 pentru xy ≤ 3+2 2,
√ √
apar două cazuri: xy ∈ (3 + 2 2, ∞) şi xy ∈ (1, 3 + 2 2]. În primul caz
inegalitatea (1) este evidentă, deoarece xy − 5 > 0. În al doilea caz, este
√
suficient să arătăm că (2 xy + 1 − xy)2 + xy − 5 ≥ 0. Această inegalitate
√
rezultă scriind-o sub forma (xy − 1)( xy − 2)2 ≥ 0. Egalitatea se obţine
din inegalitatea din enunţ când abc = 1, x = y şi xy = 4, adică atunci
când a = b = c.
9.24. Din inegalitatea Cauchy-Buniakovski avem:

( )2 ( )
1 1 1 1 1 1 1 1
·1+ ·1+ ·1+ ·1 ≤4 + + +
a b c d a2 b2 c2 d2
(∑ )2 ∑
1 8abc ∑ (a + b)(b + c)(c + a)
2abcd ≤ ≤
a d d
căci 8abc ≤ (a + b)(b + c)(c + a) din inegalitatea mediilor. Semnul egal
se obţine dacă şi numai dacă a = b = c = d.
9.25. Demonstrăm prin inducţie următoarea inegalitate: Dacă a1 ≥ a2 ≥ . . . ≥

an ≥ 0, atunci
a21 + 3a22 + . . . + (2n − 1)a2n ≤ (a1 + a2 + . . . + an )2 .
Inegalitatea este evidentă pentru n = 1. Presupunând că a1 ≥ . . . ≥

an ≥ an+1 ≥ 0, avem:
a21 +3a22 +. . .+(2n−1)a2n +(2n+1)a2n+1 ≤ (a1 +a2 +. . .+an )2 +(2n+1)a2n+1 .
Va trebui să mai verificăm că
(a1 + . . . + an )2 + (2n + 1)a2n+1 ≤ (a1 + . . . + an + an+1 )2
= (a1 + . . . + an )2 + 2an+1 (a1 + . . . + an ) + a2n+1 ,
255
ceea ce revine la nan+1 ≤ a1 + . . . + an şi rezultă din an+1 ≤ an , . . .,
an+1 ≤ a1 . Luând ı̂n inegalitatea de mai sus
√ √ √
a1 = x1 + x2 + . . . + xn , a2 = x2 + . . . + xn , . . . , an = xn
deducem că:
(x1 + x2 + . . . + xn ) + 3(x2 + x3 + . . . + xn ) + . . . + (2n − 1)xn

√ √ √
≤ ( x1 + x2 + . . . + xn + x2 + x3 + . . . + xn + . . . + xn )2 ⇔
√ √
x1 + 22 x2 + . . . + n2 xn ≤ x1 + x2 + . . . + xn
√ √
+ x2 + x3 + . . . + xn + . . . + xn
căci 1 + 3 + 5 + . . . + (2k − 1) = k 2 pentru orice k ∈ N∗ .
9.26. 1) Fie b1 , b2 , . . . , bn numerele a1 , a2 , . . . , an aşezate ı̂n ordine crescătoare.

Deoarece pentru orice i de la 1 la n:
i i
≤ şi
a1 + a2 + . . . + ai b1 + b2 + . . . + b i
1 1 1 1 1 1
+ + ... + = + + ... + ,
a1 a2 an b1 b2 bn
e suficient a demonstra inegalitatea pentru numerele bi :
( )
1 2 n 1 1
+ + ... + ≤4 + ... + .
b1 b1 + b2 b1 + b 2 + . . . + bn b1 bn
Avem evident
2 2 1
≤ =
b1 + b2 b1 + b1 b1
n+1
şi pentru orice k, 2 ≤ k ≤ :
2
2k − 1 2k − 1 2k − 1 2
≤ ≤ < şi
b1 + b2 + . . . + b2k−1 bk + bk+1 + . . . + b2k−1 kbk−1 bk−1
2k 2k 2k 2
≤ ≤ = ,
b1 + b2 + . . . + b2k bk+1 + . . . + b2k kbk bk
de unde rezultă inegalitatea:
1 2 n
+ + ... +
b1 b1 + b 2 b 1 + b2 + . . . + bn
256
( )
1 1 2 2 2 2 2 1 1 1
< + + + + + + + ... = 4 + + ... + .
b1 b 1 b1 b2 b2 b3 b3 b1 b2 bn
ai
2) Fie ti = , 1 ≤ i ≤ n. Folosind inegalitatea
i
( )
1 1 1
(x1 + x2 + . . . + xn ) + + ... + ≥ n2 ,
x1 x2 xn
pentru orice x1 , x2 , . . . , xn > 0 vom avea pentru orice m ≤ n:

m m m
= =
a1 + a2 + . . . + am t1 + 2t2 + . . . + mtm t1 + t2 + t2 + . . . + tm
( )
m 1 1 1 1 1
≤[ ] + + + + ... +
m(m + 1) 2 t1 t2 t2 t3 tm
2
( )
4 1 2 m
= + + ... +
m(m + 1)2 t1 t2 tm
( )
4 1 22 m2
= + + ... + .
m(m + 1)2 a1 a2 am
1
Adunând aceste relaţii pentru m de la 1 la n, coeficientul lui va fi
ai
[ ]
2 1 1 1
βi = 4i + + ... +
i(i + 1)2 (i + 1)(i + 2)2 n(n + 1)2
şi cum ( )
1 1 2j + 1 1 1 1
2
< · 2 2
= 2
−
j(j + 1) 2 j (j + 1) 2 j (j + 1)2
rezultă că ( )
1 1 1
βi < 4i ·
2
2
− < 2.
2 i (n + 1)2
3)( Fie ai = i. Atunci ) membrul stâng al( inegalităţii este) egal cu

1 1 1 1 1
2 + + ... + iar cel drept cu c 1 + + . . . + , unde c
2 3 n+1 2 n
este constanta cu care l-am ı̂nlocuit pe 4. Dacă c ≤ 2, atunci diferenţa:
( ) ( )
1 1 1 1 1
2 + + ... + − c 1 + + ... +
2 3 n+1 2 n
257
( )
1 1 1 2
= (2 − c) + + ... + + −c
2 3 n n+1
1 1 1
pentru n destul de mare va fi pozitivă deoarece şirul + + . . . +
2 3 n
este nemărginit.
9.27. Inegalitatea din enunţ se scrie succesiv:

∑n √ ∑ n √
S − xk xk
≥ (n − 1) ⇔
xk S − xk
k=1 k=1
(√ √ ) n √
∑
n
S − xk xk ∑ xk
+ ≥n ⇔
xk S − xk S − xk
k=1 k=1
∑
n n √
∑
1 xk
S √ ≥n .
xk (S − xk ) S − xk
k=1 k=1
Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că x1 ≥ x2 ≥ . . . ≥

xn şi atunci avem
x1 (x2 + x3 + . . . + xn ) ≥ x2 (x1 + x3 + . . . + xn ),
deci
x1 (S − x1 ) ≥ x2 (S − x2 )
şi analoagele. Inegalitatea din enunţ rezultă acum din inegalitatea lui
Cebâşev:
( n )( n ) n √
∑ ∑ 1 ∑ xk
xk √ ≥n .
xk (S − x k ) S − xk
k=1 k=1 k=1
Observaţie. Problema reprezintă o generalizare a inegalităţii 9.17 care se

obţine pentru n = 3.
9.28. Din x + y + z = 1 rezultă x2 + y 2 + z 2 + 2(xy + yz + zx) = 1 şi deci

inegalitatea de demonstrat se poate scrie sub forma:
x2 + y 2 + z 2 ≥ 4(xy + yz + zx) − (x2 + y 2 + z 2 + 2xy + 2yz + 2zx) ⇔
2(x2 + y 2 + z 2 ) ≥ 2(xy + yz + zx) ⇔ (x − y)2 + (y − z)2 + (z − x)2 ≥ 0.

1
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = y = z = .
3
258
9.29. Notând x = a2 , y = b2 , z = c2 inegalitatea din enunţ devine
√
12 · abc + a4 + b4 + c4 ≤ 1 ı̂n ipoteza a2 + b2 + c2 = 1.
Ţinând seama de ipoteză, inegalitatea de mai sus se poate scrie sub

forma:
12a2 b2 c2 (a2 + b2 + c2 ) ≤ [(a2 + b2 + c2 )2 − (a4 + b4 + c4 )]2 ,
şi avem succesiv:
12a2 b2 c2 (a2 +b2 +c2 ) ≤ [a4 +b4 +c4 +2a2 b2 +2b2 c2 +2c2 a2 −(a4 +b4 +c4 )]2 ⇔
3a2 b2 c2 (a2 + b2 + c2 ) ≤ (a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 )2 .

1
a2 = b2 = c2 ⇔ x = y = z = .
3
9.30. I-a soluţie. Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu:
1 1 1 1
+ + ≤ sau
x(x + 1) y(y + 1) z(z + 1) 4xyz
1 1 1 1 1 1 1
+ + ≤ + + + .
x y z x + 1 y + 1 z + 1 4xyz
În continuare vom demonstra că:
1 1 1 9 1 1 1 1 1
+ + ≤ + ≤ + + + .
x y z 4 4xyz x + 1 y + 1 z + 1 4xyz
Prima inegalitate este echivalentă cu
(∑ ) (∑ ) (∑ )3
4 a ab ≤ a + 9abc
a b c
dacă luăm x = ,y= ,z= . Iar inegalitatea
a+b+c a+b+c a+b+c
de mai sus este echivalentă, după efectuarea calculelor cu
(−a + b + c)(a − b + c)(a + b − c) ≤ abc,
adică inegalitatea de la 9.3.2. A doua inegalitate revine la a demonstra

că dacă x = y = z = 1, atunci
1 1 1 9
+ + ≥ ,
x+1 y+1 z+1 4
259
ceea ce rezultă din inegalitatea mediilor:
(∑ ) (∑ )
1
(x + 1)
x+1
√
1 √
≥3· 3 · 3 3 (x + 1)(y + 1)(z + 1) = 9
(x + 1)(y + 1)(z + 1)
∑ (∑ ) ∑ 1 9
şi cum (x + 1) = x + 3 = 4, obţinem ≥ . Semnul
x+1 4
1
egal este evident are loc dacă şi numai dacă x = y = z = .
3
A II-a soluţie. Inegalitatea de demonstrat se mai scrie:
∑ (∑ )
1 1
xy − xyz ≤ .
x+1 4
Ţinând cont că media armonică este mai mică sau cel mult egală cu cea
aritmetică, avem:
∑
3 (x + 1) 4 ∑ 1 9
∑ 1 ≤ 3
= sau
3 x+1
≥ .
4
x+1
Este suficient să arătăm că
9xyz 1
E(x, y, z) = xy + yz + zx − ≤ .
4 4
Vom demonstra această inegalitate cu ajutorul metodei lui Sturm. Pre-
supunem z fixat şi variem x şi y fără a schimba suma. Avem:
( )
9
E(x + a, y − a, z) − E(x, y, z) = a(y − x − z) 1 − z .
4
Dacă x < y şi 0 < a < y − x, ”apropiind” pe x de y, E(x, y, z) creşte
4 4 4
dacă z < şi scade dacă z > . Presupunem că x ≤ y ≤ z. Dacă z > ,
9 9 9
ı̂ndepărtând x şi y obţinem:
E(x, y, z) ≤ E(0, 1 − z, z).
Apropiiind acum pe 1 − z de z găsim:

( )
1 1 1
E(0, 1 − z, z) ≤ E 0, , = .
2 2 4
260
4 1
Dacă z < , atunci apropiind x de y, E(x, y, z) creşte şi deoarece x ≤
9 3
1
şi y ≥ , vom avea
3
( )
1 1
E(x, y, z) ≤ E ,y + x − ,z .
3 3
1 4 1
Fixând acum pe z = < şi apropiind y + z − de z, deducem că:
3 9 3
( ) ( )
1 1 1 1 1 1
E(x, y, z) ≤ E ,y + x − ,z ≤ E , , = .
3 3 3 3 3 4
Urmând raţionamentul de mai sus se poate vedea că maximul este atins
numai dacă
( ) { }
1 1 1 1 1
(x, y, z) = , , sau {x, y, z} = 0, , .
3 3 3 2 2
9.35. Fie sn = an + bn + cn , n ∈ N. Avem (cu ajutorul determinantului Van-

dermonde):

1 1 1 1 a a2 3 s1 s2

∆ = (a−b)2 (b−c)2 (c−a)2 = a b c · 1 b b2 = s1 s2 s3

a2 b2 c2 1 c c2 s2 s3 s4
= s4 (3s2 − s21 ) − s3 (3s3 − s1 s2 ) + s2 (s1 s3 − s22 ),

Ţinând seama că
(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 = 3s2 − s21 ,
obţinem:
[(a − b)2 + (b − c)2 + (c − a)2 ](a4 + b4 + c4 ) − (a2 + b2 + c2 )3
= s4 (2s2 − s21 ) − s32 = ∆ + s3 (3s3 − s1 s2 ).

Dar s3 = 0 şi ∆ ≥ 0, ceea ce demonstrează enunţul.
9.36. Vom utiliza pentru demonstraţie metoda inducţiei matematice. Pentru

n = 2, avem a1 + a2 ≥ 0 şi trebuie demonstrat că
4(a31 + a32 ) ≥ (a1 + a2 )3 ⇔ 3(a1 + a2 )(a1 − a2 )2 ≥ 0,
261
ceea ce este evident adevărat. În continuare presupunem că a1 ≥ a2 ≥
. . . ≥ an . Considerăm proprietatea adevărată pentru n = k ≥ 2, adică:
dacă
k2 − 1
a1 + a2 + . . . + ak−1 + · ak ≥ 0,
2k − 1
atunci ( )
a1 + a2 + . . . + ak 3
a1 + a2 + . . . + ak ≥ k
3 3 3
k
şi demonstrăm proprietatea pentru n = k + 1, adică: dacă
k 2 + 2k
a1 + a2 + . . . + ak + · ak+1 ≥ 0,
2k + 1
atunci
( )3
a1 + a2 + . . . + ak+1
a31 + ... + a3k+1 ≥ (k + 1) .
k+1
Vom arăta mai ı̂ntâi că dacă
k 2 + 2k
a1 + a2 + . . . + ak + ak+1 ≥ 0,
2k + 1
atunci
k2 − 1
a1 + a2 + . . . + ak−1 + · ak ≥ 0.
2k − 1
În cazul ak ≥ 0, deci a1 ≥ a2 ≥ . . . ≥ ak ≥ 0 inducţia este evidentă.
Dacă ak < 0, deci ak+1 ≤ ak < 0, este suficient să arătăm că:
( ) ( )
a1 + a2 + . . . + ak 3 a1 + a2 + . . . + ak+1 3
k + ak+1 ≥ (k + 1)
3
k k+1
ceea ce rezultă scriind această inegalitate sub forma
( )( )2
a1 + a2 + . . . + ak k+1 a1 + a2 + . . . + ak
+ · ak+1 − ak+1 ≥ 0.
k 2k + 1 k
9.37. Fie xyz = a. Atunci, din inegalitatea mediilor, rezultă că

√ √ √
3
3 a = x2 + y 2 + z 2 ≥ 3 · 3 x2 y 2 z 2 = 3 · a2 .
De aici deducem că

√ √ 3 √
a ≥ a2 ⇔ a3 ≥ a4 ⇔ a ≤ 1 ⇒ 3 a ≥ a
262
şi deci: √ √ √
x + y + z ≥ 3 3 a ≥ 3 a = 3 xyz.
Apoi din xy + yz + zx ≤ x2 + y 2 + z 2 rezultă:
(∑ )2 ∑ ∑ (∑ ) √
x = x2 + 2 xy ≤ 3 x2 = 9 a ≤ 9,
de unde x + y + z ≤ 3.
9.38. Vom demonstra mai ı̂ntâi că pentru orice x ∈ (0, 1) are loc inegalitatea:
2
x(1 − x2 ) ≤ √ .
3 3
√
Inegalitatea se scrie, folosind notaţia y = x 3, sub următoarele forme
echivalente:
2 √ √
x − x3 ≤ √ ⇔ 3x 3 − ( 3x)3 ≤ 2 ⇔ 3y − y 3 ≤ 2 ⇔
3 3
y 3 − 3y + 2 ≥ 0 ⇔ (y − 1)2 (y + 2) ≥ 0,
ceea ce√este evident. Semnul egal are loc dacă şi numai dacă y = 1 ⇔
x = 1/ 3. Din inegalitatea demonstrată rezultă că
√
x 3 3 2
≥ ·x
1 − x2 2
1
şi deci semnul egal are loc dacă şi numai dacă x = y = z = √ .
3
√
x 545 2
9.39. Demonstrăm mai ı̂ntâi că ≥ x , pentru orice x ∈ (0, 1).
1 − x4 4
Într-adevăr, considerând funcţia f : (0, 1) → R, f (x) = x(1 − x4 ), avem
1
f ′ (x) = 1 − 5x4 şi deci f ′ (x) = 0 ⇔ x = √ 4
.
5
( )
′ 1
Deoarece f (x) > 0 pentru x ∈ 0, √ 4
şi f ′ (x) < 0 pentru x ∈
( ) 5
1 1
√
4
, 1 , funcţia f admite un maxim ı̂n x = √ 4
şi deci
5 5
( )
4 1
f (x) = x(1 − x ) ≤ √
4
=f √ , pentru orice x ∈ (0, 1).
545 4
5
263
Dar √
x 545 2 4
≥ x ⇔ x(1 − x4 ) ≤ √ .
1−x 4 4 545
Prin urmare vom avea:
√ √
x y z 545 2 545
+ + ≥ 2 2
(x + y + z ) = .
1 − x4 1 − y 4 1 − z 4 4 4
{ }
k−1
9.40. Fie A = r − | r = 0, 1, . . . , k − 1 şi B mulţimea numerelor de
2
∑n
forma bi xi unde bi ∈ A. Evident B conţine k n elemente. Avem:
i=1
( )2 ( )( n )
∑
n ∑
n ∑ ∑
n
k−1
bi xi ≤ b2i x2i = b2i şi |bi | ≤ , deci
2
i=1 i=1 i=1 i=1
( )2 ( )2
∑
n
k−1 k−1 ∑ √ √ k−1 n
bi xi ≤n , de unde − n· ≤ bi xi ≤ n· .
2 2 2
i=1 i=1
Notând elementele mulţimii B cu c1 , c2 , . . . , c√ kn , rezultă că există s, t ∈
n · (k − 1)
{1, 2, . . . , k n } cu s ̸= t astfel ı̂ncât |cs − ct | ≤ . Deoarece
kn − 1
∑
n ∑
n
cs − ct = bi x i − b′i xi
i=1 i=1
k−1 k−1
cu bi , b′i ∈ A, 0 ≤ i ≤ n şi bi = − + r, b′i = − + r′ cu
2 2
0 ≤ r, r′ ≤ k − 1, rezultă că
bi − b′i ∈ {−k + 1, −k + 2, . . . , k − 1}
şi notând ai = bi − b′i , 1 ≤ i ≤ n problema este rezolvată.

n (
∏ ) ∏ n ( )
1 1 − xk 1 + xk
−1 = ·
x2k xk xk
k=1 k=1
∏
n
x1 + x2 + . . . + xk−1 + xk+1 + . . . + xn
=
xk
k=1
264
∏
n
x1 + x2 + . . . + xk−1 + 2xk + xk+1 + . . . + xn
×
xk
k=1
∏
n √
(n − 1) n−1 x1 x2 . . . xk−1 xk+1 . . . xn
≥
xk
k=1
√
∏n (n + 1) n+1 x x . . . x
1 2
2
k−1 xk xk+1 . . . xn
×
xk
k=1
√ √
n−1
(x1 . . . xn )n−1 · n+1 (x1 . . . xn )n+1
= (n − 1) (n + 1) ·
n n
= (n2 − 1)n .
(x1 x2 . . . xn )2
1
Cazul de egalitate are loc dacă şi numai dacă xi = pentru orice i =
n
1, n.
9.42. Fără a restrânge generalitatea problemei putem presupune că
min ak = a1 şi max ak = an .

1≤k≤n 1≤k≤n
∑
n
Astfel, ı̂n virtutea ipotezei xk = 0, avem:
k=1
n n
∑ 1 ∑ 1∑n

ak xk = (2ak − an − a1 )xk ≤ |2ak − an − a1 | · |xk | (∗)
2 2
k=1 k=1 k=1
Dar |2ak − an − a1 | ≤ an − a1 căci ea se reduce la
a2k − (a1 + an )ak + a1 an ≤ 0, k = 1, n

∑
n
şi rezultă din a1 ≤ ak ≤ an . Ţinând seama că |xk | = 1, din (∗) rezultă
k=1
inegalitatea din enunţ.
1 1
9.43. Din ipoteză rezultă x − ≤ 0 şi y − ≤ 0, deci
2 2
( )( )
1 1 x y 1
x− y− ≥ 0, adică xy − − + ≥ 0.
2 2 2 2 4
Adunând inegalitatea de mai sus cu ı̂ncă două inegalităţi analoage,
rezultă enunţul.
265
9.44. Presupunem prin absurd că
1
|f (x) + g(y) − xy| < , pentru orice x, y ∈ [0, 1].
4
Atunci, ı̂n particular, rezultă că:
1 1 1
|f (0) + g(1)| < , |f (0) + g(0)| < şi |f (1) + g(0)| < .
4 4 4
Folosind inegalitatea |a + b| ≤ |a| + |b|, pentru orice a, b ∈ R se va obţine:
|1 − f (1) − g(1)| ≥ 1 − |f (1) + g(1)| ≥ 1 − |f (1) + g(0) − g(0) + g(1)|
≥ 1 − |f (1) + g(0)| − | − g(0) + g(1)|

1 1
≥ 1 − |f (1) + g(0)| − | − g(0) − f (0)| − |g(1) − f (0)| > 1 − 3 · =
4 4
ceea ce constituie o contradicţie.
9.46. Inegalitatea dată se mai scrie sub forma:
x(2z + y − 2) + yz − y − z + 1 ≥ 0.
Notând y = b, z = c şi considerând funcţia
f : [0, b] → R, f (x) = x(2c + b − 2) + bc − b − c + 1,
avem:
f (x) ≤ min(f (0), f (b)), pentru orice x ∈ [0, b]
deoarece funcţia este liniară. Vom arăta că f (0), f (b) ≥ 0, de unde
rezultă inegalitatea din enunţ. Avem:
f (0) = bc − b − c − 1 = (1 − b)(1 − c) ≥ 0 şi
f (b) = b(2c + b − 2) + bc − b − c + 1 = b2 + 3bc − 3b − c + 1.

Considerăm funcţia g : [b, 1] → R, g(x) = (3b − 1)x + b2 − 3b + 1. Avem
g(x) ≥ min(g(b), g(1)) şi cum g(b) = (3b−1)b+b2 −3b+1 = (2b−1)2 ≥ 0
iar g(1) = b2 ≥ 0, rezultă că g(x) ≥ 0, pentru orice x ∈ [b, 1]. Cum
f (b) = g(c), a rezultat că f (b) ≥ 0. Pentru a obţine cazurile de egalitate
analizăm situaţiile:
1) 2c + b − 2 > 0. În acest caz f este strict crescătoare. Egalitatea are
loc dacă şi numai dacă x = 0 şi f (b) = (b − 1)(c − 1) = 0. Cum b ≤ c,
rezultă x = 0, z = 1, y ∈ (0, 1).
266
2) 2c + b − 2 = 0. Semnul egal are loc ⇔ (b − 1)(c − 1) = 0, deci z = 1
şi y = x = 0.
3) 2c + b − 1 < 0. În acest caz f este strict crescătoare. Semnul egal
are loc dacă şi numai dacă x = b şi f (b) = 0 ceea ce implică g(c) =
(3b − 1)c + b2 − 3b + 1 = 0.
Apar subcazurile:
1
a) b < . Atunci g este strict descrescătoare şi deci egalitatea are loc
3
⇔ c = 1, g(1) = 0 ceea ce implică b = 0 şi cazul nu convine.
1
b) b = , e un caz ce nu convine.
3
1 1
c) b > implică c = b şi g(b) = 0, deci b = . Prin urmare egalitatea ı̂n
3 2
inegalitatea enunţată are loc dacă şi numai dacă x = 0, y ∈ [0, 1], z = 1
sau x = y = z = 1/2.
9.47. Vom demonstra inegalitatea

1
(1 − x1 )(1 − x2 ) . . . (1 − xn ) ≤
1+s
prin inducţie, cealaltă inegalitate din enunţ fiind evidentă. Fie
sn = x1 + x2 + . . . + xn şi tn = (1 − x1 )(1 − x2 ) . . . (1 − xn ), n ≥ 1.
Pentru n = 1, s = x1 şi inegalitatea revine la

1
1 − x1 ≤ ⇔ 1 − x21 ≤ 1,
1 + x1
evident. Înmulţind inegalitatea de demonstrat cu 1 − xn+1 , avem:

1
(1 − x1 )(1 − x2 ) . . . (1 − xn )(1 − xn+1 ) ≤ (1 − xn+1 )
1 + sn
1 − x2n+1 1 1
= ≤ ≤
(1 + sn )(1 + xn+1 ) (1 + sn )(1 + xn+1 ) 1 + sn+1
ceea ce ı̂ncheie demonstraţia prin inducţie.
9.48. Avem:
( n )2 ( n )( n ) ( n )
∑ ∑ ∑ 1 ∑
A−B = xi + xi − n2 − n x2i
x1
i=1 i=1 i=1 i=1
267
( ) n ( ) ( )
∑
n ∑ 1 ∑
n
1
= xi xi + −n xi xi + .
xi xi
i=1 i=1 i=1
1
Notăm yi = + xi , i = 1, n şi deducem că
xi
( n )( n )
∑ ∑ ∑
n
A−B = xi yi − n xi yi .
i=1 i=1 i=1
De asemenea se observă că:

1 1 (xi − xj )(xi xj − 1)
yi − yj = − + xi − xj = , adică
xi xj xi xj
(xi xj − 1)(xi − xj )2
(xi − xj )(yi − yj ) = .
xi xj
Dar
n ∑
∑ n
S= (xi − xj )(yi − yj )
j=1 i=1
( n )
∑
n ∑ ∑
n ∑
n
= xi yi − yj xi − xj yi + nxj yj
j=1 i=1 i=1 i=1
( n ) n  ( ) n 
∑
n ∑ ∑ ∑
n ∑ ∑
n
=n xi yi − xi  yj  − yi  xj  + n xj yj
i=1 i=1 j=1 i=1 j=1 j=1
( n ) n 
∑
n ∑ ∑
= 2n xi y i − 2 xi  yj  ,
i=1 i=1 j=1
deci S = 2(B − A). Astfel distingem două cazuri:

1) Dacă xi ∈ (0, 1], i = 1, n, atunci pentru orice pereche (i, j) avem:
(xi − xj )(yi − yj ) ≤ 0,
ceea ce implică S ≥ 0 ⇔ A ≥ B.
2) Dacă xi ≥ 1, i = 1, n, atunci pentru orice pereche (i, j) avem:
(xi − xj )(yi − yj ) ≥ 0,
268
ceea ce implică S ≥ 0, adică B ≥ A. De asemenea observăm că S = 0 ⇔
A = B ⇔ x1 = x2 = . . . = xn sau y1 = y2 = . . . = yn . În concluzie,
avem:
{
A, dacă pentru orice i = 1, n avem xi ∈ (0, 1]
max(A, B) =
B, dacă pentru orice i = 1, n avem xi ≥ 1.
9.49. Pentru n = 1 are loc semnul egal. Pentru n = 2 obţinem:

x1 x2 x1 x2 (x1 x2 − 1)
+ + (1 − x1 )(1 − x2 ) ≤ 1 ⇔ ≤ 0,
x2 + 1 x1 + 1 (x1 + 1)(x2 + 1)
ceea ce are loc. Egalitatea se obţine pentru x1 = 0 sau x2 = 0 sau
x1 x2 = 1. Presupunem inegalitatea adevărată pentru n, adică: Dacă
xi ∈ [0, 1], i = 1, n + 1 şi S = x1 + . . . + xn , atunci:
∑
n
xi ∏ n
+ (1 − xi ) ≤ 1.
S − xi + 1
i=1 i=1
Rezultă că:
∏
n ∑
n
xi
(1 − xi ) ≤ 1 − .
S − xi + 1
i=1 i=1
Pentru a demonstra inegalitatea corespunzătoare lui n + 1 considerăm
numerele xi ∈ [0, 1], i = 1, n + 1 şi (fără a restrânge generalitatea) pre-
supunem că xn+1 ≤ xi , i = 1, n + 1. Avem:
[ n ] ( )
∏ ∑n
xi
(1 − xi ) (1 − xn+1 ) ≤ 1 − (1 − xn+1 )
S − xi + 1
i=1 i=1
∑
n
xi ∑ n
xi not
=1− − xn+1 + xn+1 = E.
S − xi + 1 S − xi + 1
i=1 i=1
Pentru a ı̂ncheia demonstraţia va trebui să mai verificăm inegalitatea:
∑
n
xi xn+1
E ≤1− − .
S + xn+1 + 1 − xi S + 1
i=1
Această inegalitate se scrie succesiv:

( )
1 ∑ xi
xn+1 −1+
S+1 S − xi + 1
i=1
269
∑
n
xi xn+1
≤ ⇔
(S − xi + 1)(S + xn+1 + 1 − xi )
i=1
[ ]
∑
n
xi S + xn+1 − xi S
xn+1 · − ≤ 0.
S + 1 − xi S + 1 + xn+1 − xi S + 1
i=1
S + xn+1 − xi S
Dar ≤ deoarece este echivalentă cu xn+1 ≤ xi .
S + 1 + xn+1 − xi S+1
Putem deci scrie că:
( n )
∑n
xi S + xn+1 − xi S S ∑ xi
· − ≤ −1
S − xi + 1 S + 1 + xn+1 − xi S + 1 S + 1 S − xi + 1
i=1 i=1
( n )
S ∑ xi
≤ −1 = 0,
S+1 S
i=1
ceea ce ı̂ncheie soluţia problemei. Cazul de egalitate se realizează dacă

şi numai dacă toate cele n numere sunt egale cu 1 sau n − 1 dintre ele
sunt 0.
9.50. Avem:
√ √ √
x1 + x2 + . . . + xn ≥ 2 x1 − 1 + 2 2(x2 − 2) + . . . + 2 n(xn − n) ⇔
√ √
(x1 − 1 − 2 x1 − 1 + 1) + (x2 − 2 − 2 2(x2 − 2) + 2) + . . . +
√
+(xn − n − 2 n(xn − n) + n) ≥ 0 ⇔
√ √ √ √ √
( x1 − 1 − 1)2 + ( x2 − 2 − 2)2 + . . . + ( xn − n − n)2 ≥ 0,
ceea ce este evident. Egalitatea are loc dacă şi numai dacă xk − k = k ⇔
xk = 2k, pentru orice k ∈ {1, 2, . . . , n}.
9.51. Fie k, l, p numărul elementelor din şirul a1 , a2 , . . . , an egale cu 1, 2, 3

respectiv şi analog r, s, t pentru şirul b1 , b2 , . . . , bn . Astfel:
√ √ √ √
E = (k − r) + (l − s) 2 + (p − t) 3 = a + b 2 + c 3
√ √
unde a, b, c ∈ Z şi |a|, |b|, |c| ≤ n. Rezultă că |E| ≤ n(1 + 2 + 3). Fie
√ √
Ei = a ± b 2 ± c 3, i = 1, 3,
√ lui E. Atunci: P = E1 E2 E3 E ∈ Z. Dacă P = 0,

expresiile ”conjugate”
√
atunci a ± b 2 ± c 3 = 0 implică a = b = c = 0. Considerăm E minim
270
valoarea minimă strict pozitivă, deci f (n). Astfel E > 0 şi deci |P | ≥ 2
şi avem:
|P | 1 1 1
f (n) ≥ ≥ ≥ √ √ > .
|E1 E2 E3 | |E1 | · |E2 | · |E3 | (1 + 2 + 3)n3 4, 15n3
x+y+z
9.52. Putem presupune x ≤ y ≤ z. Dacă y ≤ atunci
3
x+y+z x+z x+y+z y+z
≤ ≤z şi ≤ ≤ z.
3 2 3 2
Prin urmare, există s, t ∈ [0, 1] astfel ı̂ncât să avem
x+z x+y+z y+z x+y+z

=s· + (1 − s)z şi =t· + (1 − t)z.
2 3 2 3
Adunând relaţiile de mai sus, deducem că
x + y − 2z x + y − 2z
= (s + t) · , deci s + t = 3/2.
2 3
Funcţia f fiind convexă, avem:
( ) ( )
x+z x+y+z
f ≤s·f + (1 − s) · f (z)
2 3
( ) ( )
y+z x+y+z
f ≤t·f + (1 − t) · f (z)
2 3
( )
x+y 1 1
f ≤ f (x) + f (y)
2 2 2
Adunând aceste trei inegalităţi şi ı̂nmulţind cu 2/3 rezultă enunţul.
x+y+z
Cazul < y se tratează analog, ţinând cont de faptul că atunci
3
x+z x+y+z y+z x+y+z
x≤ ≤ şi x≤ ≤ .
2 3 2 3
9.53. Inegalitatea se mai poate scrie

√( ) √( ) √( )
a+c n a n c n
(b + d) n
−1≥b n
−1+dn −1 ⇔
b+d b d
271
√( )n √( ) √
a+c b a n d n ( c )n
n
−1≥ n
−1+ − 1.
b+d b+d b b+d d
√
Fie f : [1, ∞) → R, f (x) = n
xn − 1. Avem
f ′ (x) = xn−1 (xn − 1)−

n−1
n şi
f ′′ (x) = −(n − 1)xn−2 (xn − 1)−

2n−1
n < 0, pentru orice x ∈ (1, ∞)
şi deci f este concavă pe (1, ∞). Din definiţia concavităţii rezultă că:
(a) (c) ( ) ( )
b d b a d c a+c
·f + ·f ≤f · + · =f
b+d b b+d d b+d b b+d d b+d
9.54. Demonstrăm inegalitatea prin inducţie. Pentru n = 2 avem 0 < x1 ≤ x2

şi inegalitatea revine la:
x1 x2 x2 x1
+ ≥ + ,
x2 x1 x1 x2
ceea ce evident are loc. Presupunând că 0 < x1 ≤ x2 ≤ . . . ≤ xn implică
x1 x2 xn x2 x3 x1
+ + ... + ≥ + + ... + ,
x2 x3 x1 x1 x2 xn
va trebui să demonstrăm că dacă 0 < x1 ≤ x2 ≤ . . . ≤ xn ≤ xn+1 ,
atunci:
x1 xn−1 xn xn+1 x2 x3 xn+1 x1
+ ... + + + ≥ + + ... + + .
x2 xn xn+1 x1 x1 x2 xn xn+1
Avem: ( )
x1 xn−1xn xn+1
+ ... + + +
x2 xnxn+1 x1
( )
x2 x3 x1 xn xn xn+1
≥ + + ... + − + + ,
x1 x2 xn x1 xn+1 x1
din ipoteza de inducţie. Inegalitatea va fi demonstrată dacă vom verifica
inegalitatea:
x2 x3 x1 xn xn xn+1 x2 xn xn+1 x1
+ +. . .+ − + + ≥ +. . .+ + + ⇔
x1 x2 xn x1 xn+1 x1 x1 xn−1 xn xn+1
(xn+1 − xn )(x1 − xn )(x1 − xn+1 ) ≥ 0,
ceea ce evident are loc.
272
9.55. Demonstrăm inegalitatea prin inducţie. Pentru n = 2 ea se reduce la
a21 − a22 ≥ (a1 − a2 )2 ⇔ (a1 − a2 )2a2 ≥ 0,
evident. Considerând funcţia
fn (x) = a21 − a22 + . . . + (−1)n−2 a2n−1 + (−1)n−1 x2
−(a1 − a2 + . . . + (−1)n−2 an−1 + (−1)n−1 x)2 ,

fn : [0, an−1 ] → R. Se observă că dacă n este impar funcţia este liniară
iar pentru n par este o funcţie de gradul doi cu coeficientul lui x2 egal
cu −2. Prin urmare demonstrarea inegalităţii fn (x) ≥ 0 pentru orice
x ∈ [0, an−1 ] se reduce la a verifica condiţiile fn (0) ≥ 0 şi fn (an−1 ) ≥ 0
care se reduc la
a21 − a22 + . . . + (−1)n a2n−1 − (a1 − a2 + . . . + (−1)n an−1 )2 ≥ 0
şi respectiv
(a1 − a2 + . . . + (−1)n−3 an−2 )2 ≤ a21 − a22 + . . . + (−1)n−3 a2n−2 ,
ceea ce rezultă din ipoteza de inducţie.

a−c a−c
9.56. Scriem inegalitatea sub forma p ≤ q · +r· şi considerăm
b−c a−b
funcţia
a−c a−c
f : (c, a) → R, f (x) = q · +r· .
x−c a−x
Trebuie demonstrat că f (b) ≥ p. Avem:
( )
′ r q
f (x) = (a − c) −
(a − x)2 (x − c)2
şi deci
f ′ (x) > 0 ⇔ r(x − c)2 > q(a − x)2 ⇔
√ √
√ √ a q+c r
r(x − c) > q(a − x) ⇔ x > √ √
q+ r
√ √
(dacă q + r = 0 rezultă r = q = p = 0 şi inegalitatea de demonstrat
√ √
a q+c r
este evidentă). În punctul x0 = √ √ funcţia admite minim, deci
q+ r
cum √ √
(a − c) q (a − c) r
x0 − c = √ √ şi a − x0 = √ √ ,
q+ r q+ r
273
rezultă:
√ √ √ √
q+ r q+ r √ √
f (b) ≥ f (x0 ) = q · √ +r· √ = ( q + r)2 ≥ p.
q r
9.57. Presupunem c = max(a, b, c) şi scriem inegalitatea sub forma:
(a − b)[f (a)g(b) − f (b)g(a)]
+(c − b)[g(a) − g(c)]f (b) + (c − a)[f (c) − f (b)]g(a) ≥ 0.

Deoarece (c − b)f (b)[g(a) − g(c)] > 0 şi (c − a)[f (c) − f (b)]g(a) ≥ 0,
rămâne să arătăm că: (a − b)[f (a)g(b) − f (b)g(a)] ≥ 0. În cazul a ≥ b,
din f (a) ≥ f (b) şi g(b) ≥ g(a) rezultă f (a)g(b) ≥ f (b)g(a), deci (a −
b)[f (a)g(b) − f (b)g(a)] ≥ 0, iar ı̂n cazul a ≤ b, din f (a) ≤ f (b) şi g(b) ≤
g(a) rezultă f (a)g(b) ≤ f (b)g(a), deci (a − b)[f (a)g(b) − f (b)g(a)] ≥ 0.
9.58. Dacă xk > 0 atunci xk şi ln xk sunt la fel ordonate, deci putem aplica
inegalitatea lui Cebâşev:
( n )( n )
∑n
1 ∑ ∑
xk · ln xk ≥ xk ln xk ⇔
n
k=1 k=1 k=1
( ) ( )
∑
n
1 ∑
n ∏
n
ln xxk k ≥ xk ln xk ⇔
n
k=1 k=1 k=1
∑
n
xk
( ) ( ) k=1
∏
n ∏
n n
ln xxk k ≥ ln xk .
k=1 k=1
Considerând numerele xk , ln f (xk ) care sunt la fel ordonate, din inegal-

itatea lui Cebâşev deducem:
∑
n
xk
( ) k=1
∏
n ∏
n n
ln [f (xk )]xk ≥ ln f (xk ) ,

k=1 k=1
ceea ce demonstrează enunţul.
9.59. 1) Folosind inegalitatea lui Minkowski, avem:

√ √
f (x) = x2 − 2mx + n2 + x2 − 2px + q 2
274
√ √ √ √
= (x − m) + ( n − m ) + (p − x)2 + ( q 2 − p2 )2
2 2 2 2
√ √ √
≥ (x − m + p − x)2 + ( n2 − m2 + q 2 − p2 )2
√ √ √
= (p − m)2 + ( n2 − m2 + q 2 − p2 )2
deci minimul funcţiei este această constantă.

2) Avem:
√ √ √ √ √
(x − p) + ( q − p ) + (m + p)2 + ( n2 − m2 − q 2 − p2 )2
2 2 2 2
√ √ √ √
≥ (x − p + m + p)2 + ( n2 − m2 − q 2 − p2 + q 2 − p2 )2
√
= x2 + 2mx + n2
de unde √ √
f (x) = x2 + 2mx + n2 − x2 − 2px + q 2
√ √ √
≤ (m + p)2 + ( n2 − m2 − q 2 − p2 )2 .
Acest ultim număr este evident maximul funcţiei considerate.
9.60. Fie x = aα, y = aβ cu 0 ≤ α, β < 1. Avem:
2a2 − x2 − y 2 2a2 − a2 (α2 + β 2 ) 2 − (α2 + β 2 )

= = ≤2
a2 − xy a2 − a2 αβ 1 − αβ
care revine la
2 − (α2 + β 2 ) ≤ 2 − 2αβ ⇔ α2 + β 2 ≥ 2αβ ⇔ (α − β)2 ≥ 0,
ceea ce este evident. Semnul egal se obţine când x = y.
9.61. Expresia dată reprezintă pătratul distanţei dintre sfertul de cerc x2 +

y 2 = 2 din primul cadran şi jumătatea de hiperbolă xy = 9 din acelaşi
prim cadran al axelor de coordonate. Cum tangentele la cele două curbe
ı̂n (1,1) şi (3,3) separă curbele şi sunt amândouă perpendiculare pe
dreapta x = y, rezultă că minimul pătratului distanţei căutate este
(3 − 1)2 + (3 − 1)2 = 8.
275
9.62. Să presupunem reordonând că a1 < a2 < . . . < an . Atunci pentru orice
x ∈ [ak , ak+1 ] avem:
f (x) = (x − a1 ) + . . . + (x − ak ) + (ak+1 − x) + . . . + (an − x),
deci


 −nx + (a1 + a2 + . . . + an ), x < a1



(2k − n)x + (−a1 − a2 − . . . − ak + ak+1 + . . . + an ),
f (x) =

 x ∈ [ak , ak+1 ]



nx − (a1 + a2 + . . . + an ), x > an
de unde: 

 −n, x < a1

f ′ (x) = 2k − n, ak < x < ak+1



n, n > an .
Calculând derivatele laterale ı̂n ak , k = 1, n obţinem
fd′ (ak ) = 2k − n şi fs′ (ak ) = 2(k − 1) − n,
de unde rezultă că f nu este derivabilă ı̂n ak . Studiem acum semnul lui
f ′ pe R − {a1 , a2 , . . . , an }.
1) Dacă n = 2s, s ∈ N, avem:

 < 0, x ∈ (−∞, a1 ) ∪ (a1 , a2 ) ∪ . . . ∪ (a[ n2 ]−1 , a[ n2 ] )


f ′ (x) = = 0, x ∈ (a[ n2 ] , a[ n2 ]+1 )



> 0, x ∈ (a[ n2 ]+1 , a[ n2 ]+2 ) ∪ . . . ∪ (an−1 , an ) ∪ (an , ∞)
deci f este strict descrescătoare pe (−∞, a[ n2 ] ), constantă pe
(a[ n2 ] , a[ n2 ]+1 ) şi strict crescătoare pe (a[ n2 ]+1 , ∞).
2) Dacă n = 2s + 1, s ∈ N, avem:
{
< 0, x ∈ (−∞, a1 ) ∪ (a1 , a2 ) ∪ . . . ∪ (a[ n2 ] , a[ n2 ]+1 ),
f ′ (x) =
> 0, x ∈ (a[ n2 ]+1 , a[ n2 ]+2 ) ∪ . . . ∪ (an−1 , an ) ∪ (an , ∞),
deci f este strict descrescătoare pe (−∞, a[ n2 ]+1 ) şi strict crescătoare pe
(a[ n2 ]+1 , ∞). Rezultă din consideraţiile de mai sus că minimul funcţiei
din enunţ, ı̂n ipoteza a1 < a2 < . . . < an este atins ı̂n x0 = a[ n2 ]+1 , deci
∑
n
min f (x) = |a[ n2 ]+1 − ai |.
x∈R
i=1
276
9.63. Folosind inegalitatea mediilor, avem
√
1 1 1 √
f (x) = √ + √ ≥2 √ ≥ 2 1 = 2,
n
1+x n
1−x n
1 − x2
√ 1
căci n
1 − x2 ≤ 1 implică √ ≥ 1. Se atinge minimul dacă şi numai
n
1 − x2
dacă 1 − x2 = 1 ⇔ x = 0.
Observaţie. O a doua soluţie se poate obţine observând că
f (x) = (1 + x)− n + (1 − x)− n

1 1
are derivata
1
f ′ (x) = − [(1 + x)− n −1 − (1 − x)− n −1 ]
1 1
n
şi deci
f ′ (x) = 0 ⇔ 1 + x = 1 − x ⇔ x = 0.
Cum f ′ (x) > 0, pentru orice x ∈ (0, 1) rezultă că x = 0 este punct minim
şi deci f (x) ≥ f (0) = 2, pentru orice x ∈ [0, 1).
9.64. Într-adevăr, dacă ı̂ntre a şi b nu există nici un cub perfect

√ atunci există
√
n ∈ N astfel ı̂ncât n3 ≤ √ b < a < (n + 1)3 , adică n ≤ 3 b şi 3 a ≤ n + 1,
√
de unde obţinem 3 a − 3 b ≤ 1, ceea ce contrazice ipoteza.
Aplicaţie. Dacă n ∈ N, n ≥ 10 atunci ı̂ntre n şi 3n există cel puţin un
cub perfect (T. Andreescu).
Pentru n = 10, 11, . . . , 15 afirmaţia se verifică direct. Pentru n ≥ 16
avem:
1 1
n > (2, 5)3 = > √ ,
(1, 4 − 1)3
( 3 − 1)3
3
de unde rezultă:
√ 1 √ √
n> √ , adică 3n − 3 n > 1.
3 3
3
3−1
Ţinând cont de proprietatea din enunţul problemei deducem că ı̂ntre n
şi 3n există cel puţin un cub perfect.
9.65. Fără a restrânge generalitatea problemei presupunem că 1 ≤ a1 < a2 <

. . . < ak . Deoarece sumele sunt distincte, rezultă că:
a1 + a2 + . . . + ai ≥ 2i − 1 = 1 + 2 + . . . + 2i−1 , i = 1, k
277
şi astfel rezultatul dorit se obţine particularizând ı̂n lema următoare prin
xi = ai , yi = 2i−1 .
Lemă. Dacă 0 < x1 y1 < . . . < xk yk şi
x1 + x2 + . . . + xi ≥ y1 + y2 + . . . + yi , i = 1, k,
atunci
∑
k
1 ∑
k
1
≤
xi yi
i=1 i=1
cu egalitate dacă şi numai dacă xi = yi , i = 1, k.

∑
i
1
Demonstraţie. Notăm Si = (xl − yl ), Zi = , i = 1, k şi fie
xi y i
l=1
Zk+1 = 0. Rezultă Si ≥ 0 şi Zi > Zi+1 , i = 1, k, deci:
k (
∑ ) ∑
k ∑
k
1 1
− = (xi − yi )Zi = Si (Zi − Zi+1 ) ≥ 0,
yi xi
i=1 i=1 i=1
cu egalitate ⇔ Si = 0, i = 1, k ⇔ xi = yi , pentru orice i = 1, k.
278
Indice de autori
— A — 9.50, 237 2.22, 39 Damian, M. 2.41, 51 2.52, 42

Alazian, M.E. Bătineţu,D.M. 2.66, 54 7.20, 181 2.45, 51 9.26, 234
2.42, 41 5.23, 150 2.81, 45 Darga, Gh. Giol, A. 9.55, 238
Alexandrescu,P. 4.10, 126 2.90, 46 1.46, 9 1.67, 10 9.56, 238
9.53, 238 4.22, 127 3.18, 105 Deneş, C. Gonciulea, N.
Alihanov,G.G. 4.26, 127 7.16, 180 3.17, 109 3.8, 108
— L —
2.36, 40 Bătineţu,Maria 9.22, 233 7.8, 180 3.13, 104
Lambă,Cristina
2.44, 41 2.38, 51 9.36, 235 Diaz, I. Grigorescu, D.
1.36, 8
Anca, D. Balaj, M. 9.57, 238 3.27, 106 4.26, 127
Lascu, M.
2.48, 42 5.4, 148 9.7, 232 Dicu, M.
2.39, 51
Andras, S. Bazon, V. 9.8, 232 2.45, 41 — H — 2.72, 54
2.77, 55 2.13, 38 Caragea, C. Dinică, M. Hârţan, N. 2.73, 54
5.12, 148 Becheanu, M. 2.19, 48 2.27, 40 9.5, 231 2.74, 55
5.20, 150 7.18, 185 2.71, 54 Douglas,A.J.2.79, Haivas, M. 2.75, 55
5.21, 150 9.9, 241 2.43, 41 55 3.2, 108 2.77, 55
8.12, 211 Bencze, M. 2.46, 42 Drâmbe,M.O. 7.9, 183 2.82, 56
9.40, 244 5.16, 149 2.69, 44 2.61, 43 Hammer, F.D. 3.17, 109
9.41, 244 4.28, 127 Ceteraş, M. 9.23, 234 9.39, 244 4.20, 130
9.42, 245 7.9, 180 1.19, 6 Harris, L. 4.26, 131
Andreescu, T. 9.27, 234 Chiş, M. 5.28, 151
— E — 5.16, 149
3.6, 108 Berindeanu, 8.9, 210
Eckstein, Gh. 5.21, 150
7.12, 184 Mihaela Chiriţă, M.
2.13, 48 — I — 5.4, 148
7.22, 185 1.66, 10 5.15, 149
2.23, 39 Ionescu Ţiu,C. 5.6, 148
9.15, 241 Berkolaiko,L.K. 7.17, 184
4.12, 126 1.31, 12 5.7, 148
9.17, 241 2.84, 46 9.21, 242
Enescu, F. 1.41, 13 7.23, 185
2.67, 44 2.91, 46 4.16, 126
7.3, 183 1.22, 7 7.24, 185
4.17, 126 Blaga, Al. 9.53, 238
Erdös, P. 1.23, 7 7.27, 186
7.4, 179 1.13, 11 Cocea, C.
9.65, 239 9.10, 241
9.64, 239 2.72, 45 4.11, 126
9.66, 239 9.12, 241
Andrei, Gh. 6.8, 163 Constantin, A. — J —
Ermilov, A. 9.18, 241
2.56, 43 9.2, 231 1.47, 9 Janons, W.
2.41, 41 9.23, 242
2.87, 46 9.21, 233 Constantinescu,Al. 2.83, 56 9.32, 243
4.14, 126 Brânzănescu,V. 1.30, 7 7.7, 183 9.35, 243
4.32, 128 9.28, 234 Crâşmăreanu,M. — F — 7.22, 181 9.40, 244
7.4, 179 Buşneag, D. 1.14, 11 Fianu, Gh. Jovanovic,M. 9.41, 244
Andrica, D. 2.59, 43 5.14, 149 2.57, 53 7.19, 181 9.42, 245
7.15, 184 Bucicowski,O. 1.27, 7 Fianu, M. Just, E. 9.48, 246
1.65, 10 3.19, 105 Crânganu, J. 2.71, 54 6.21, 167 9.49, 246
4.18, 126 Buliga, L. 9.16, 241 Fomin, S.
1.20, 6
Aoyagi, M. 2.80, 45 2.86, 46 2.56, 52
— K — 1.6, 5
2.70, 54 6.11, 164 Cseh, L. Frangulea,Şt.
Kantor, I.L. 1.70, 10
Apostol, C. Burcă, I. 2.31, 50 5.24, 150
2.83, 46 2.15, 38
4.25, 131 1.3, 10 Cucurezeanu,I. Fransen, A.
9.26, 234 2.28, 40
Askey, R.A. Bursuc, I. 9.13, 241 7.18, 181
Klamkin, M.S. 2.65, 44
8.15, 211 1.8, 5 5.13, 146 Funar, L.
2.81, 55 2.66, 44
Asparuhov, T. Curea, A. 9.51, 237
4.27, 131 2.74, 45
7.1, 179 1.1, 5
— C — 9.46, 245 2.75, 45
Atanasiu, I.
Cârjan, F. — G — Kolumban, J. 2.81, 45
1.6, 11
1.4, 5 — D — Galperin,L. 9.30, 243 2.89, 46
Cârtoaje, V. Dăncilă, I. 2.63, 44 Kurliandcik,L.D. 2.90, 46
— B — 2.9, 47 2.27, 49 Georgescu,R. 2.44, 51 2.92, 46
Băndilă, V. 9.23, 242 9.20, 233 1.5, 11 9.4, 240 3.16, 105
1.55, 9 2.11, 38 Daia, L. Ghenghiu, R. 1.69, 10 3.18, 105
8.42, 209 2.12, 38 7.21, 181 1.8, 11 2.49, 42 3.28, 106
279
3.8, 104 2.31, 50 9.24, 234 9.24, 242 Soncodi, A. 9.6, 240
4.15, 126 Metcalf, V. Niculescu,Liliana 9.46, 237 7.21, 181 2.73, 45
4.27, 127 3.27, 106 3.7, 108 Popescu, G. Stănean, M.
5.22, 147 Miculescu,Gh. 1.43, 13 2.82, 56
7.15, 180 4.24, 127 Popescu-P.P. 4.20, 130 — U —
— O —
7.6, 179 Miheţ, D. 1.6, 5 4.26, 131 Uşakov,R.P.
Onofraş, E.
9.17, 233 4.10, 129 7.5, 179 2.9, 38 9.18, 241 2.60, 43
9.18, 233 4.23, 130 9.35, 243 9.37, 235
9.19, 233 3.15, 105 4.23, 127 Ursu, I.
— R —
9.25, 234 3.26, 106 — P — 7.29, 182 2.64, 53
Pârşan, L. Rădulescu,M.
9.31, 235 3.30, 106 9.31, 235 2.88, 46
1.32, 7 8.45, 209
9.36, 235 4.31, 128 Stoica, Gh. 9.9, 232
1.37, 8 Radu, D.
9.48, 237 Mitrinovic̀,D.S. 7.19, 185 2.20, 39
Leggett, J. 2.60, 53 Păltănea, E. Stroeker, R.J.
9.21, 233 Rotar, C. — V —
2.78, 55 9.11, 232 9.47, 246 8.14, 211
Lohne, J. 9.3, 231 Păuna, N. Szölösy, Gh. Vâjâitu,V.
2.62, 53 Rudniki, R. 2.43, 41
7.18, 181 9.42, 236 1.30, 12 2.23, 49
Love, J.B. 9.6, 232 Panaitopol, L. Szörös, Al. 9.30, 235
2.55, 52 2.32, 40 Vickers,G.T.
7.14, 180 Miu, I. 2.48, 52
Lupaş, Al. 1.9, 11 3.18, 110 1.24, 7 2.79, 55
3.11, 109 Mnich, W. 4.14, 130 — S — 1.43, 8 Vlaicu, L.
3.12, 109 2.17, 48 5.22, 150 Saffert,H.J. 2.16, 38 7.13, 184
3.13, 109 Mocanu, P. 9.11, 241 6.19, 167 2.25, 39
7.30, 187 4.20, 126 9.28, 243 Safta, I. 2.47, 42
8.10, 210 Mogoşanu,M. 9.48, 246 2.82, 46 — T — 3.28, 106
3.24, 105 6.10, 167 9.49., 246 Satnoianu,R. Tănasie, D. 7.7, 179
2.5, 37 2.59, 53 7.32, 187 Vulpescu
Moldovan, C.
3.32, 106 6.13, 164 Tereşin, D. Jalea,F.
2.22, 49
— M — 4.19, 126 Schaumberger,N. 2.26, 49 4.9, 129
Molea, Gh.
Müller, H. 4.3, 125 5.27, 151 2.35, 50 6.9, 167
2.24, 39
9.49, 237
Mortici, C. 6.2, 163 6.21, 167 Tifui, V. 4.10, 126
Mârşacova,T.G. 7.25, 182 Schwartz,D. 2.10, 48
2.35, 40
9.59, 239
9.12, 232 7.26, 182 7.16, 184 Tiotoi, I.
Marghescu, 9.45, 237 Seclăman,D. 2.54, 52 — W —
Murty,V.N.
Gh. Papacu, N. 3.5, 108 Tomescu, I. Walsh,J.L.
6.16, 167
2.28, 49 7.27, 182 4.25, 127 7.25, 186 7.12, 180
6.17, 167
2.19, 39 Paterău, V. Sergheev,I.N. 9.45, 237 Weiss, M.
9.37, 244
2.39, 41 7.2, 179 9.14, 232 Toteanu, T. 6.14, 164
7.6, 179
Marinescu, D. Peiţa, V. Shafer,R.E. 9.8, 240 Wilansky,A.
9.2, 240 2.18, 48 6.15, 167 Tsintsifas,G. 6.20, 167
Marinescu,D.Şt. — N — Pop, O. Skatoniuk,M.B. 2.80, 55
9.22, 242 Neacşu, C. 2.73, 54 2.53, 42 Tuţescu, L.
9.31, 243 9.32, 243 2.74, 55 Smarandache,S. 1.3, 5 — Z —
2.70, 44 Nedelcu,C.T. 2.75, 55 1.38, 13 1.61, 10 Zaharescu,A
5.23, 147 2.15, 48 1.45, 8 1.39, 13 9.5, 231 2.43, 51
Mascioni, V. 1.54, 9 9.21, 233 1.42, 13 9.58, 238 9.30, 235
8.11, 210 Nesbitt, J. Popa, C. 2.11, 48 Tudor, I. Zeitlin,D.
Matizen,V.E. 2.83, 56 7.11, 184 1.63, 10 6.12, 164 7.23, 181
9.38, 236 Nicula, V. Popa, E. 2.6, 37 Tudor, V. Zidaru,V.
9.39, 236 3.19, 110 7.8, 183 Smoliakov,A.N. 1.2, 10 2.72, 54
Mavlo,D.P. 9.25, 242 Popa, S. 2.37, 41 2.53, 52 7.31, 187
9.13, 232 9.5, 240 3.16, 109 Solomon,I. 2.14, 38 2.62, 44
Mereni, I. 2.31, 40 Popa, V. 5.25, 150 Tuszon, Z. 3.1, 103
280
Bibliografie
[1] Andrei, Gh., Caragea, C., Cucurezeanu, I., Bordea, Gh.: Probleme de Algebră
pentru concursuri de admitere şi olimpiade şcolare vol.I, vol.II, Editura Didactică
şi Pedagogică (1993).
[2] Beckenbach, E., Bellman, R.: Inequalities, Springer-Verlag, Berlin (1961).
[3] Hardy, G.H., Litllewood, J.E., Polya, G.: Inequalities, Cambridge, University Press
(1967).
[4] Lascu, M.: Inegalităţi. Aplicaţii - Lucrare de diplomă, Universitatea Babeş-Bolyai,
Cluj-Napoca (1982).
[5] Lascu, M.: Inegalităţi, Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului di-
dactic I, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1994).
[6] Lascu, M.: Inegalităţi, Editura GIL (1994).
[7] Miheţ, D.: Principiul trinomului, Caiete metodice, Timişoara.
[8] Mitrinovic, D.S.: Analytic Inequalities, Springer-Verlag (1970).
[9] Năstăsescu, C., Niţă, C.: Exerciţii şi probleme de algebră, Editura Didactică şi
Pedagogică (1983).
[10] Panaitopol, L., Ottescu, C.: Probleme date la Olimpiadele de matematică (1968-
1974), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (1976).
[11] Panaitopol, L., Drăghicescu, I.C.: Polinoame şi ecuaţii algebrice, Editura Alba-
tros (1980).
[12] Tomescu, I. şi colaboratori: Probleme date la olimpiadele de matematică pentru
licee (1950-1990), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (1991).
[13] Colecţia Gazetei Matematice (1950-1994).
[14] Colecţia Revistei de matematică a elevilor din Timişoara (1972-1992).
281

Inegalitati - Panaitopol

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inegalitati - Panaitopol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LAURENŢIU PANAITOPOL, VIOREL BĂNDILĂ, MIRCEA LASCU

LAURENŢIU PANAITOPOL, VIOREL BĂNDILĂ, MIRCEA LASCU

Toate drepturile rezervate Editurii Gil.

Editor: Mircea Lascu

1 Puteri, radicali, probleme de ordonare 5

3 Principiul trinomului 103

4 Inegalităţi cu numere complexe 125

5 Inducţie. Combinatorică. Şiruri 145

6 Funcţia exponenţială şi logaritmică 163

8 Inegalităţi trigonometrice 205

9 Inegalităţi diverse 231

Indice de autori 279

Se spune că relaţia care guvernează cu adevărat matematica este cea de

Puteri, radicali, probleme de

1.4. Să se arate, fără a extrage rădăcina pătrată, că:

1.8. Fie a, b, c, d > 0.

1.12. Să se demonstreze că pentru orice x ∈ [0, 1] avem:

1.16. Să se arate că dacă x ≥ y ≥ z ≥ 0, atunci:

1.17. Dacă x, y, z > 0, atunci:

1.18. Dacă |x|, |y| ≤ 1, atunci:

1.19. Dacă x > 0, atunci:

să se demonstreze că |x + y| ≤ a.

1.26. Pentru x, y ∈ R să se determine minimul expresiei

1.30. Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ , avem:

1.36. Să se demonstreze că dacă n ∈ N∗ − {1} şi x ∈ (0, 2) atunci:

1.37. Numerele a, b, c sunt strict pozitive. Să se compare numerele:

1.38. Fie a > b > 0. Care este mai mare:

1.41. Se consideră numerele reale a, b cu a < b. Demonstraţi că:

(1 − x)a + bx ∈ (a, b) ⇔ x ∈ (0, 1).

1.42. Dacă a ≤ b ≤ c şi a + b + c ≥ 1, atunci: a2 + 3b2 + 5c2 ≥ 1.

1.43. Să se arate că dacă a, b > 0, atunci:

min(a, b) a2 − 2ab + 3b2 max(a, b)

1.44. Dacă a, b, c, d sunt numere prime diferite, atunci:

abc + bcd + cda + abd + 173 ≤ 2abcd.

1.45. Fie x, y, z > 0. Să se arate că:

x3 + 8y 3 + 27z 3 ≤ 18xyz ⇔ x = 2y = 3z.

1.51. Dacă a, b, c > 0, atunci:

1.54. Dacă x, y, z > 0, atunci:

(x + y)3 + (y + z)3 + (z + x)3 ≥ 21xyz + x3 + y 3 + z 3 .

1.55. Să se demonstreze că pentru orice x, y, z > 0, avem:

1.56. Dacă a, b, c, d > 0, atunci:

1.57. Să se arate că dacă a ≥ 2, atunci:

x4 − 2x3 + ax2 − 2x + 1 ≥ 0, pentru orice x ∈ R.

1.62. Să se arate că pentru orice x, y ∈ R:

1.63. Dacă x, y, z ∈ R, atunci: (1 − x2 + x4 )(1 − y 2 + y 4 )(1 − z 2 + z 4 ) ≥ x2 y 2 z 2 .

1.67. Dacă x, y, z ∈ R, atunci:

1.68. Fie a, b, c, d ∈ R. Demonstraţi că: a2 + b2 + c2 + d2 − a − b − c − d + 1 ≥ 0.

1.70. Fie x, y ∈ R astfel ı̂ncât x2 +y 2 = x+y+1. Determinaţi valoarea maximă

1.2 Probleme propuse

1.2. Să se demonstreze că: 123321 > 321123 .

1.13. Fie a, b > 0 cu a + b = 6. Pentru ﬁecare x ∈ [−b, a] considerăm numărul

Să se arate că Ax < 0, pentru orice x ∈ [−b, a].

1.26. Se dau numerele reale a1 , a2 , a3 , a4 , a5 cu a1 ≤ a2 ≤ a3 ≤ a4 ≤ a5 .

1.27. Dacă ak , bk ∈ R cu bk > 0, pentru orice k = 1, n, atunci:

1.28. Arătaţi că dacă a, b, c, d, e, f ∈ R şi a2 + b2 ≤ e2 , c2 + d2 ≤ f 2 , atunci

1.30. Demonstraţi că dacă x, y > 0, avem:

1.31. Să se arate că pentru orice x, y ∈ R, avem:

2|(x + y)(1 − xy)| ≤ (1 + x2 )(1 + y 2 ).

1.32. Dacă a, b ∈ R, să se demonstreze că: 8(a4 + b4 ) ≥ (a + b)4 .

1.33. Să se demonstreze că pentru orice x, y ∈ R, avem: 4(x6 +y 6 ) ≥ (x2 +y 2 )3 .

1.37. Dacă x, y, z > 0 şi x + y + z = 1, atunci:

(1 + x)(1 + y)(1 + z) ≥ 8(1 − x)(1 − y)(1 − z).

1.40. Dacă x, y ∈ R şi x2 − xy + y 2 = x + y, să se arate că x + y ≤ 4.

1.41. Dacă x ∈ [0, 1] şi y ∈ [−1, 2], atunci: −1 ≤ (x + y)(x + y − 2) ≤ 3.