Introducere

Nu se știu prea multe lucruri certe despre originile bascilor. Oamenii au locuit încă de dinainte de 20,000
î.Hr. în regiunea de la granița franco-spaniolă unde se întâlnesc munții Pirinei și Cantabrici, iar acolo au
fost găsite picturi cu animale precum cai sau capre datând din 14,000 î.Hr. Este imposibil să știm dacă
acei „pictori” erau strămoșii bascilor, dar istoricii pot spune cu siguranță că bascii moderni sunt urmașii
grupurilor indigene care se aflau în regiune între 5,000 și 3,000 î.Hr. – astfel, bascii sunt unul dintre cele
mai vechi popoare care au trăit neîntrerupt în Europa de Vest.
 -picturile din pesterile
din tara bascilor

În trecutul îndepărtat, basca era vorbită într-o zonă mult mai mare decât astăzi, dar care în prezent
conține 4 provincii spaniole și 3 franceze, în total reprezentând o suprafață de aproximativ 2,000 de km2.
Cel mai mare oraș din această regiune este Bilbao, din Spania.

Grupul separatist violent Euskadi ta Askatasuna (ETA; Pământul Basc și Libertate) a apărut în 1959 ca
urmare a represiunii generalului Francisco Franco a identității basce în timpul și după Războiului Civil
Spaniol. Urmărea obținerea independenței patriei lor, Euskal Heria.
-locatia tarii bascilor

Începuturi
ETA a fost înființată în 1959 de un grup de tineri basci care au definit grupul ca „o organizație politică
care practică lupta armată”; de la început, a fost o organizație clandestină care susținea formarea unui
stat socialist independent Euskal Herria „țara vorbitorilor de bască” care ar fi cuprins provinciile Álava,
Guipúzcoa, Vizcaya și Navarra din Spania și Basse Navarre, Labourd și Soule din Franța.

Mottoul ETA era „Bietan jarrai” – ține pasul cu ambele – o referință la cele două figuri din simbolul
organizației, șarpele (reprezentând politica) încolăcit pe un topor (reprezentând lupta armată).
-sigla eta

Primii ani ai ETA au fost caracterizați de lungi discuții ideologice, multe divizări, și o creștere treptată a
propagandei, sabotajului, și acțiunii armate până la uciderea primei victime în 1968. După asasinarea
spectaculoasă în 1973 a prim-ministrului spaniol de atunci – amiralul Luis Carrero Blanco – ETA a devenit
cea mai puternică forță care se opunea regimului în decădere al lui Franco.
 -
imagini de la asasinarea din 1973 a prim ministrului spaniei

În urma morții lui Franco din 1975, ETA și susținătorii ei s-au abținut de la referendumul constituțional
care ar fi reformat Spania, considerând autonomia bască insuficientă și democrația spaniolă ca
nelegitimă, deoarece democrații abandonaseră promisiunile din trecut referitoare la recunoașterea
dreptului de auto-determinare a „naționalităților istorice” din Spania: catalanii, bascii și galicienii.

După Franco
Anii de după moartea lui Franco au fost cei mai activi, cu atac după atac. Mai mult de 90% din cele 843
de morți atribuite ETA s-au produs după 1975; 20% între 1975 și 1979. În mai 1977, mai mulți membri l-
au răpit pe Javier Ybarra, un industriaș bogat, din casa lui din Bilbao, și au cerut statului spaniol
eliberarea a 23 de prizonieri basci ca răscumpărare. Președintele Adolfo Suárez a fost de acord cu
această condiție, dar apoi ETA a cerut 14 milioane de dolari de la familia lui Ybarra, care nu au putut
obține suma. Trupul lui neînsuflețit a fost găsit la scurt timp lângă o fermă abandonată din Navara.
 -ziar din 1977 in care apare uciderea
lui ybarra

Organizația a început să atace și alte ținte în afara politicienilor și polițiștilor, și să detoneze bombe în
locuri publice, deseori avertizând autoritățile cu ceva timp înainte pentru a evita producerea victimelor
și pentru a transmite un mesaj guvernului spaniol.

La sfârșitul lui 1979, după lungi negocieri, guvernul spaniol a aprobat formarea unui guvern autonom
basc, recunoașterea limbii basce ca limbă oficială în regiunea Țara Bascilor. La fel de important, guvernul
basc a ajuns la un acord cu guvernul central prin care păstra mai mult de 90% din taxele colectate în
cadrul regiunii, putând să le folosească cum doresc.
 -
suma de bani pe care trebuie sa o dea fiecare regiune din tara bascilor guvernului central (mii de euro)

După obținerea celor mai bune condiții de autonomie din ultimele decade, și posibil din istoria lor, părea
un logic ca ETA să se dizolve. Mulți din partea ETA care susțineau obținerea obiectivelor prin discurs
politic au abandonat violența în schimbul amnestiei oferite de guvernul spaniol. Totuși, secțiunea
militară nu avea să fie satisfăcută până nu obținea un vot pentru secesiune.

Terorism
În anii 1980, organizația a început să se detașeze de realitatea politică, realizându-și schimbarea dintr-un
„grup separatist” într-un „grup terorist”. Totodată, unii dintre membrii ETA au început un război de
gherilă urban, prin care vandalizau autobuze, ATM-uri și magazinele locale. Era un efort de „solidarizare
a suferinței” pentru toți bascii, ipotetic pentru a-i ajuta să se identifice cu sacrificiile făcute de
organizație de membrii ei.

În 1996, ETA a răpit un ofițer de poliție spaniol, Jose Antonio Ortega Lara, și l-a ținut timp de 532 de zile
într-o încăpere mică, fără vreo fereastră, dintr-o fabrică abandonată. A fost salvat în iulie 1997, și a
apărut în aceeași noapte la televiziune, dezorientat și tras după lunga captivitate. A fost un eveniment
care a provocat daune imaginii ETA.
-imagini din ziar cu eliberarea lui ortego lara

La câteva săptămâni, au răpit pe Miguel Angel Blanco, un consilier destul de iubit în vârstă de 29 de ani
din orașul basc Ermua. Condițiile erau eliberarea tuturor membrilor ETA din închisorile spaniole în
termen de 48 de ore. Imediat după expirarea termenului, trupul lui Blanco a fost găsit în pădurea
Gipuzkoa.
-tipul ala omorat
-proteste impotriva eta dupa ce l-au omorat pe ala

În urma acestui caz, suportul populației pentru ETA practic a dispărut. La câteva luni de la atacurile din
11 septembrie 2001, guvernul spaniol a convins toate statele Uniunii Europene să declare ETA o
organizație teroristă. În 2002, a fost interzis partidul basc de stânga Batasuna, un aliat politic. În 2005, au
început negocierile de pace, cu condiția unei încetări permanente a focului. Inițial, ETA a fost de acord,
dar apoi a continuat cu atacurile teroriste.

-
2003, atac cu bomba la un hotel de pe coasta mediteraneana; 9 au fost raniti usor
 -2005, unul dintre atacurile desfasurate in
timpul negocierilor de pace

După mai multe raiduri de succes ale poliției spaniole, în 2010 ETA a declarat un sfârșit tentativ
operațiunilor ofensive. Pe 7 aprilie 2017, a anunțat că a renunțat la toate armele și explozivele deținute.
Pe 2 mai 2018, ETA a făcut publică o scrisoare conform căreia a „dizolvat toate componentele
organizației și și-a încheiat inițiativa politică”. După aproape 60 de ani și 829 de oameni morți în
atacurile ei, organizația s-a desființat.
-imagine din videoclipul din 2011 in care eta anunta armistitiul
-
scrisoarea din 2018 in care anunta desfiintarea