Holocaustul în

România
 Ce este Holocaustul?
• HOLOCAUSTUL înseamnă omorârea de către Germania
nazistă a şase milioane de evrei. Dacă persecuţia nazistă
a evreilor a început in 1933, uciderea lor în masă a avut
loc în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Germanii
şi colaboratorii lor au avut nevoie de patru ani şi jumătate
pentru a omorî şase milioane de evrei.
Holocaustul în România

Holocaustul în România a fost procesul de

discriminare, deportare și exterminare a
evreilor aflați în teritoriile controlate de statul
român între anii 1937 și 1944, cât și a evreilor
cu cetățenie română aflați în afara granițelor,
majoritatea celor din urmă aflându-se în
Transilvania de Nord, parte în acea vreme din
Ungaria fascistă. Ca parte din Holocaustul
European, mareșalul Ion Antonescu a aplicat în
România propria versiune a Soluției Finale, cu
numele de cod „curățarea terenului”.
 Numărul de evrei, pe
județ, în România Mare,
conform recensământului
din 1930.
 Antisemitismul în perioada antebelicĂ

• Antisemitismul a luat amploare și a început să se exprime deschis odată

ce independența României a devenit o certitudine. Liderii români de la
1866 au instrumentalizat chestiunea cetățeniei evreilor prezentându-i
ca un obstacol în calea independenței și emancipării materiale și
culturale a României. Dezbaterile ocazionate de Tratatul de la Berlin,
care garanta independența României cu condiția acordării cetățeniei
evreilor, au dus la radicalizarea curentului antisemit. S-a remarcat în
acest context antisemitismul lui Ion Brătianu, radicalizat după 1867,
dar și cel al lui Mihail Kogălniceanu.
Antisemitismul în perioada interbelicĂ
• Înaintea alianței dintre România și Germania nazistă (octombrie 1940),
societatea românească, precum și celelalte societăți europene ale vremii,
cuprindea un mare număr de evrei integrați (inclusiv în sferele politică,
economică, intelectuală), care nu mai practicau iudaismul decât în marele
ocazii (nașteri, căsătorii, decese) dar și minorități tradiționaliste religioase
trăind separat de restul populațiilor, mai ales în nordul și răsăritul țării. Ca în
restul Europei vremii, opinia publică era traversată de curente mai mult sau
mai puțin antisemite, având rădăcini fie religioase (evreii fiind considerați de
creștinii mai habotnici ca fiind „călăii lui Isus”), fie economice (evreii din
burghezie sau negustorii și cămătarii rurali, adesea mai școliți decât
țărănimea sau muncitorimea, fiind pizmuiți ca atare), fie politice.
 Antisemitismul în rândul populației generale

• După marea criză economică din anii 1930, curentele antisemite

din România au câștigat teren, evreii fiind socotiți principalii
responsabili, mai ales în clasa medie sărăcită (țărani mici
proprietari, meșteșugari, salariați ai marilor întreprinderi și ai
administrațiilor) care adera la tezele lui Octavian Goga sau ale
Legionarilor pentru care evreii sunt „străini de neam” și trebuie
„dați afară”.
 Holocaustul evreilor nord-transilvĂneni
• În Transilvania de nord, cedată Ungariei, armata amiralului Horthy, și
„Baroșii” (o organizație antisemită, al cărei președinte a fost József
Haracsek) au ucis sau predat Germaniei naziste circa 120.000 de evrei care
fuseseră cetățeni români înainte de război, adică 80% din populația
evreiască din acest teritoriu. În teritoriile cedate URSS-ului (Bucovina de
nord și în Basarabia), autoritățile sovietice i-au persecutat pe evrei ca
sioniști, burghezi, iar cei dintre ei care erau negustori, având magazine și
case, precum și cei care fuseseră salariați ai statului român, au fost închiși
și deportați spre Kazakhstan și alte „gulaguri” ca spioni pentru
România, lachei ai ocupantului burghezo-moșieresc român , sau exploatatori
ai norodului.
 RezistenȚĂ Și refugiu

• Începând cu toamna anului 1940, sute de evrei, o parte din ei

refugiați din alte țări, pleacă în fiecare lună spre Palestina, în mod
ilegal, prin asociația Aliyah condusă de Eugen Maisner și Samuel
Leibovici, cu asentimentul guvernului Antonescu pentru care
expulzarea este, în acel moment „soluția corectă pentru rezolvarea
problemei evreiești”. Desigur, respectivii trebuie să-și abandoneze
toate bunurile și economiile statului român. Circa 80.000 de evrei au
părăsit România pe parcursul unui an. Nu toți au ajuns sau au rămas
în Palestina; unii aveau să emigreze în final spre Statele Unite.
GALERIE
 BIBLIOGRAFIE:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Holocaustul_
%C3%AEn_Rom%C3%A2nia


https://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-rom
ania/

Proiect realizat de:

Mocanu Andra
Samoilă Roxana