Organizaie Separatist Basc E.T.A.

a fost nfiinat n anul 1959 cu scopul de a crea un stat independent, n nordul Spaniei (provinciile Vizcaya, Guipuzcoa, Alava i Navara) i n sud-vestul Franei (departamentele Labourd, Basse-Navarra i Soule), care s aib la baz principiile marxiste. Activitile teroriste desfurate de organizaie vizeaz bombardarea i asasinarea oficialilor Guvernului spaniol, n special a forelor militare i de securitate, Poliie i Justiie. E.T.A. i finaneaz activitile prin aciuni de rpire, furturi i estorcri. De la nceputul anilor 60, gruparea a omort mai mult de 800 de persoane. Organizaia numr mai multe sute de membri i susintori. Iniial, aria ei de operare a cuprins regiunile autonome basce din nordul Spaniei i sud-vestul Franei, dar aciunile teroriste au vizat i obiective ale Spaniei i Franei din alte zone ale lumii. n diferite perioade de timp, E.T.A. a primit ajutoare din partea Libiei, Libanului i din partea statului Nicaragua. n 26 august 2002, judectorul spaniol pe probleme antiteroriste, Baltasar Garzon, a decis suspendarea pe o perioad de 76 Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU trei ani a Partidului Separatist Basc (Batasuna), acuzat c sprijin gruparea armat E.T.A. Tot la aceeai dat, Camera Inferioar a Parlamentului spaniol a votat, cu o larg majoritate, scoaterea n afara legii a acestei formaiuni, pe baza unei prevederi legislative, adoptat n iunie 2002, dup un ir de atentate ale E.T.A. care au zguduit Spania. Astfel, Partidul Separatist Basc ar putea deveni prima formaiune politic scoas n afara legii n Spania, dup dictatura generalului Francisco Franco, Batasuna fiind acuzat de complicitate cu E.T.A. la comiterea de crime mpotriva umanitii. Recent, n aprilie 2006, reprezentani ai E.T.A. s-au angajat s nu mai foloseasc tehnici teroriste ca mijloace de presiune pentru ctigarea drepturilor revendicate. E.T.A. (Euskadi ta Askatasuna, sau Libertate pentru Patria Basc) http://www.editura.mai.gov.ro/documente/biblioteca/2008/organizatii %20teroriste/organizatii%20teroriste.pdf