Curs 1

Şiruri de numere reale

1.1 Introducere
Folosim următoarele mulţimi de numere:
N = { 0, 1, 2, 3, . . . }– mulţimea numerelor naturale
Z = { . . . , −3, −2, −1, 0, 1, 2, 3, . . . }– mulţimea numerelor ı̂ntregi
Q= m | m ∈ Z, n ∈ N∗ – mulţimea numerelor raţionale (numere zecimale periodice)

n
R– mulţimea numerelor reale formată din numere zecimale periodice şi neperiodice
Pentru ı̂nceput să definim noţiunea de şir de numere.

Definiţie 1.1. Se numeşte şir de numere reale orice funcţie x : N −→ R.

Notaţie 1.2. Pentru n ∈ N numărul x(n) se notează xn . Acesta se numeşte termenul

de rang n al şirului x. Pentru şirul x vom folosi notaţia (xn )n∈N sau prescurtat (xn ).
Uneori, pentru a descrie şirul x, vom enumera termenii săi: x0 , x1 , x2 , . . . .

Exemplu 1.3. 1) şirul (xn ) format din 0, 0, 0, . . . este şirul constant care are toţi termenii
egali cu 0. Putem scrie xn = 0, pentru orice n ∈ N.
2) şirul (xn ) definit prin relaţia xn = (−1)n , n ∈ N este şirul puterilor lui −1. Dacă
enumerăm primii termeni, aceştia sunt: 1, −1, 1, −1, 1, . . . .

Vom da ı̂n continuare câteva tipuri de şiruri.

1.1.1 Şiruri mărginite

Definiţie 1.4. Fie X ⊂ R o mulţime nevidă. Vom spune că X este
1. mărginită superior dacă există b ∈ R astfel ı̂ncât x ≤ b pentru orice x ∈ X. Orice
astfel de număr b se numeşte majorant al lui X.
2. mărginită inferior dacă există a ∈ R astfel ı̂ncât a ≤ x pentru orice x ∈ X. Orice
astfel de număr a se numeşte minorant al lui X.
3. mărginită dacă este mărginită superior şi inferior.
4. nemărginită dacă nu este mărginită.

Definiţie 1.5. Vom spune că şirul de numere reale (xn ) este mărginit dacă mulţimea
{ xn | n ∈ N } este mărginită. Cu alte cuvinte, toţi termenii şirului (xn ) se găsesc ı̂ntr-un
interval [a, b], cu a, b ∈ R.

1
2 CURS 1. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Observaţie 1.6. Uneori, pentru a arăta că un şir de numere reale (xn ) este mărginit
este mai uşor să găsim un M > 0 cu proprietatea că

|xn | ≤ M, pentru orice n ∈ N.

În acest caz, xn ∈ [−M, M ], ceea ce arată că şirul este mărginit.

Definiţie 1.7. Fie X ⊂ R o mulţime nevidă mărginită.

1. Se numeşte supremum al mulţimii X şi se notează sup X cel mai mic majorant.
2. Se numeşte infimum al mulţimii X şi se notează inf X cel mai mare minorant.

Observaţie 1.8. Mulţimea R are axiomatic proprietatea că orice submulţime nevidă
mărginită superior are supremum ı̂n R.

1.1.2 Şiruri monotone

Definiţie 1.9. Vom spune că şirul (xn ) este:
strict crescător dacă xn < xn+1 , pentru orice n ∈ N
strict descrescător dacă xn > xn+1 , pentru orice n ∈ N
strict monoton dacă este strict crescător sau strict descrescător
crescător dacă xn ≤ xn+1 , pentru orice n ∈ N
descrescător dacă xn ≥ xn+1 , pentru orice n ∈ N
monoton dacă este crescător sau descrescător.

Observaţie 1.10. Pentru a studia monotonia unui şir (xn ) există trei metode: studiem
semnul diferenţei xn+1 − xn , sau comparăm câtul xn+1 /xn cu 1, sau studiem monotonia
funcţiei x care defineşte şirul.
Spre exemplu, dacă vrem să arătăm că şirul (xn ) este crescător, demonstrăm una din
cele trei afirmaţii:
1) xn+1 − xn ≥ 0, pentru orice n ∈ N,
2) xxn+1
n
≥ 1, pentru orice n ∈ N (când şirul este format din termeni pozitivi xn > 0),
3) funcţia x cu x(n) = xn este crescătoare (adică x0 ≥ 0, când x este derivabilă).

Definiţie 1.11. Fie x : N −→ R un şir de numere reale şi n : N −→ N un şir strict

crescător de indici, atunci funcţia x ◦ n : N −→ R se numeşte subşir al şirului (xn ) şi se
notează (xnk )k∈N sau pe scurt (xnk ).

Teoremă 1.12. Orice şir de numere reale are un subşir monoton.

Demonstraţie. În această demonstraţie numim indicele N vârf al şirului (xn ) dacă pentru
orice n astfel ı̂ncât N ≤ n avem xN ≥ xn . Există două cazuri.
Dacă (xn ) are o infinitate de vârfuri n0 < n1 < · · · < nk < . . . , atunci rezultă
inegalităţile xn0 ≥ xn1 ≥ · · · ≥ xnk ≥ . . . , ceea ce ı̂nseamnă că (xnk ) este descrescător.
Dacă (xn ) are un număr finit de vârfuri, fie m ∈ N cel mai mare vârf. Dacă nu există
vârfuri deloc, fie m = 0. Atunci n0 = m + 1 nu este vârf, deci există n1 > n0 astfel ı̂ncât
xn1 > xn0 . Fiindcă n1 > m, nici n1 nu e vârf, deci există n2 > n1 astfel ı̂ncât xn2 > xn1 .
Continuând procesul, se obţine un subşir (xnk ) strict crescător.
1.1. INTRODUCERE 3

1.1.3 Şiruri convergente

Definiţie 1.13. Spunem că şirul de numere reale (xn ) este convergent dacă există un
număr real ` ∈ R cu proprietatea că oricare ar fi ε > 0 există un rang N ∈ N astfel ı̂ncât
pentru orice n ≥ N să avem |xn − `| < ε.

Notaţie 1.14. Dacă un şir (xn ) este convergent vom numi numărul ` ∈ R limita şirului
şi vom scrie xn → ` sau
lim xn = `.
n→∞

1 1
Exemplu 1.15. Şirul xn = n
este convergent şi limn→∞ n
= 0.

Observaţie 1.16. 1) Orice şir convergent are limită unică.

2) Orice subşir al unui şir convergent este convergent spre aceeaşi limită.
3) Orice şir convergent este mărginit.
4) Dacă (xn ) şi (yn ) sunt convergente atunci

lim xn + yn = lim xn + lim yn

n→∞ n→∞ n→∞

lim xn · yn = lim xn · lim yn

n→∞ n→∞ n→∞

5) (Teorema cleştelui) Dacă avem trei şiruri cu proprietăţile: an ≤ xn ≤ bn , pentru orice

n ≥ n0 şi ştim că an → x şi bn → x atunci xn → x.
6) Dacă avem un şir xn → 0 şi un şir mărginit an atunci

lim an · xn = 0.
n→∞

Definiţie 1.17. Un şir care nu este convergent se numeşte divergent.

Observaţie 1.18. Există două cauze pentru care un şir este divergent:

1. fie nu are limită (de exemplu xn = (−1)n ),

2. fie are limită care nu e finită (de exemplu xn = n, care are limita +∞).

Exemplu 1.19. Să studiem convergenţa şirului xn = q n , unde q ∈ R. Avem



 +∞, q >1

1, q =1

lim q n =
n→∞ 
 0, q ∈ (−1, 1)

 nu există, q ≤ −1.

Teoremă 1.20 (Weierstrass). Orice şir monoton şi mărginit este convergent.

Demonstraţie. Presupunem că (xn ) este crescător (altfel (−xn ) va fi crescător). Fie
x = sup { xn | n ∈ N } ∈ R. Fie ε > 0. Atunci există N ∈ N astfel ı̂ncât x − ε < xN .
Pentru n ≥ N avem xn ≥ xN > x − ε. Fiindcă xn ≤ x < x + ε, rezultă

x − ε < xn < x + ε ⇐⇒ |xn − x| < ε, pentru orice n ≥ N.

Am demonstrat că xn → x.
4 CURS 1. ŞIRURI DE NUMERE REALE

1.1.4 Şiruri fundamentale

Definiţie 1.21. Vom spune că şirul (xn ) de numere reale este fundamental sau şir
Cauchy dacă pentru orice ε > 0 există N ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice n ≥ N şi orice
p ∈ N să avem |xn+p − xn | < ε.

Observaţie 1.22. Pentru a demonstra că un şir (xn ) este fundamantal se caută o ine-
galitate de forma |xn+p − xn | ≤ an , adevărată pentru orice p ∈ N şi n ≥ n0 , unde
an → 0.

Propoziţie 1.23. Orice şir fundamental este mărginit.

Demonstraţie. Pentru ε = 1 există N ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice n ≥ N şi orice p ∈ N

avem |xn+p − xn | < 1. Rezultă

|xN +p | = |xN +p − xN + xN | ≤ |xN +p − xN | + |xN | < 1 + |xN |, pentru orice p ∈ N.

Aceasta ne arată că

|xn | ≤ M = max(|x0 |, |x1 |, . . . , |xN |, 1 + |xN |), pentru orice n ∈ N.

Lema 1.24. Orice şir convergent este fundamental.

Demonstraţie. Fie x limita şirului (xn ). Fie ε > 0. Va exista N ∈ N astfel ı̂ncât pentru
orice n ≥ N avem |xn − x| < ε/2. De aici rezultă că pentru orice p ∈ N şi orice n ≥ N
avem |xn+p − x| < ε/2 şi
ε ε
|xn+p − xn | = |xn+p − x + x − xn | ≤ |xn+p − x| + |x − xn | < + = ε,
2 2
ceea ce arată că (xn ) este fundamental.

Teoremă 1.25 (Criteriul general de convergenţă a lui Cauchy). Orice şir de numere
reale este convergent dacă şi numai dacă el este fundamental.

Demonstraţie. Pe baza Lemei anterioare rămâne să arătăm că orice şir fundamental este
convergent. Fie (xn ) un şir fundamental. Rezultă că (xn ) este mărginit. Pentru că din
orice şir putem extrage un subşir monoton, fie (xnk ) un subşir monoton al şirului dat.
Fiindcă el este şi mărginit, rezultă că el este convergent. Fie x limita lui (xnk ). Arătăm
că xn → x.
Fie ε > 0. Pentru că (xn ) este fundamental, există N ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice
n ≥ N şi orice p ∈ N să avem |xn+p − xn | < ε/2. Acum, pentru că (xnk ) este convergent
la x, va exista K ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice k ≥ K să avem |xnk − x| < ε/2. Pentru
k ≥ max(K, N ) rezultă
ε ε
|xk − x| = |xk − xnk + xnk − x| ≤ |xk − xnk | + |xnk − x| < + = ε.
2 2
1.2. BIBLIOGRAFIE 5

1.1.5 Limite remarcabile

Teoremă 1.26.
  
ap
∞ · sgn bq
, p>q
ap np + ap−1 np−1 + · · · + a1 n + a0  ap

lim = , p=q
n→∞ bq nq + bq−1 nq−1 + · · · + b1 n + b0
 bq

0, p < q.
Teoremă 1.27. Fie (xn ) un şir de numere pozitive care este convergent la 0. Atunci
1
lim (1 + xn ) xn =e
n→∞
sin xn
lim =1
n→∞ xn
axn − 1
lim = ln a, unde a > 0.
n→∞ xn

1.1.6 Alte metode

Teoremă 1.28 (Regula lui l’Hospital). Dacă avem două şiruri (xn ) şi (yn ) definite prin
intermediul a două funcţii derivabile, cu y 0 > 0, atunci (pentru cazurile 0/0 sau ∞/∞)
avem
xn x0 (n)
lim = lim 0 ,
n→∞ yn n→∞ y (n)

dacă limita din membrul drept există.

Dacă şirurile (xn ) sau (yn ) nu provin din funcţii derivabile atunci putem ı̂ncerca
Teoremă 1.29 (Stolz-Cesaro). Dacă avem două şiruri (xn ) şi (yn ) care verifică una din
condiţiile:
1) xn → 0 şi yn → 0, iar (yn ) este strict monoton
2) yn → ∞ şi (yn ) este crescător.
Atunci
xn xn+1 − xn
lim = lim ,
n→∞ yn n→∞ yn+1 − yn

dacă limita din membrul drept există (finită sau infinită).

Teoremă 1.30 (Consecinţa Teoremei lui Stolz-Cesaro). Dacă (an ) este un şir de numere
pozitive, atunci
√ an+1
lim n an = lim ,
n→∞ n→∞ an

dacă limita din membrul drept există.

Demonstraţie.
√ 1
ln ann ln an ln an+1 −ln an an+1 an+1
lim an = lim e
n
= lim e n = lim e n+1−n = lim eln an = lim .
n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ n→∞ an

1.2 Bibliografie
1. M. Ganga, Elemente de analiză matematică pentru clasa a XI-a, Partea ı̂ntâi, Editura
MATHPRESS, 1999.
2. R. Bartle, D. Sherbert, Introduction to Real Analysis, John Wiley & Sons, Inc., 2000.