Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1 Introducere
Folosim următoarele mulţimi de numere:
N = { 0, 1, 2, 3, . . . }– mulţimea numerelor naturale
Z = { . . . , −3, −2, −1, 0, 1, 2, 3, . . . }– mulţimea numerelor ı̂ntregi
Q= m | m ∈ Z, n ∈ N∗ – mulţimea numerelor raţionale (numere zecimale periodice)
n
R– mulţimea numerelor reale formată din numere zecimale periodice şi neperiodice
Pentru ı̂nceput să definim noţiunea de şir de numere.
Exemplu 1.3. 1) şirul (xn ) format din 0, 0, 0, . . . este şirul constant care are toţi termenii
egali cu 0. Putem scrie xn = 0, pentru orice n ∈ N.
2) şirul (xn ) definit prin relaţia xn = (−1)n , n ∈ N este şirul puterilor lui −1. Dacă
enumerăm primii termeni, aceştia sunt: 1, −1, 1, −1, 1, . . . .
Definiţie 1.5. Vom spune că şirul de numere reale (xn ) este mărginit dacă mulţimea
{ xn | n ∈ N } este mărginită. Cu alte cuvinte, toţi termenii şirului (xn ) se găsesc ı̂ntr-un
interval [a, b], cu a, b ∈ R.
1
2 CURS 1. ŞIRURI DE NUMERE REALE
Observaţie 1.6. Uneori, pentru a arăta că un şir de numere reale (xn ) este mărginit
este mai uşor să găsim un M > 0 cu proprietatea că
În acest caz, xn ∈ [−M, M ], ceea ce arată că şirul este mărginit.
Observaţie 1.8. Mulţimea R are axiomatic proprietatea că orice submulţime nevidă
mărginită superior are supremum ı̂n R.
Observaţie 1.10. Pentru a studia monotonia unui şir (xn ) există trei metode: studiem
semnul diferenţei xn+1 − xn , sau comparăm câtul xn+1 /xn cu 1, sau studiem monotonia
funcţiei x care defineşte şirul.
Spre exemplu, dacă vrem să arătăm că şirul (xn ) este crescător, demonstrăm una din
cele trei afirmaţii:
1) xn+1 − xn ≥ 0, pentru orice n ∈ N,
2) xxn+1
n
≥ 1, pentru orice n ∈ N (când şirul este format din termeni pozitivi xn > 0),
3) funcţia x cu x(n) = xn este crescătoare (adică x0 ≥ 0, când x este derivabilă).
Demonstraţie. În această demonstraţie numim indicele N vârf al şirului (xn ) dacă pentru
orice n astfel ı̂ncât N ≤ n avem xN ≥ xn . Există două cazuri.
Dacă (xn ) are o infinitate de vârfuri n0 < n1 < · · · < nk < . . . , atunci rezultă
inegalităţile xn0 ≥ xn1 ≥ · · · ≥ xnk ≥ . . . , ceea ce ı̂nseamnă că (xnk ) este descrescător.
Dacă (xn ) are un număr finit de vârfuri, fie m ∈ N cel mai mare vârf. Dacă nu există
vârfuri deloc, fie m = 0. Atunci n0 = m + 1 nu este vârf, deci există n1 > n0 astfel ı̂ncât
xn1 > xn0 . Fiindcă n1 > m, nici n1 nu e vârf, deci există n2 > n1 astfel ı̂ncât xn2 > xn1 .
Continuând procesul, se obţine un subşir (xnk ) strict crescător.
1.1. INTRODUCERE 3
Notaţie 1.14. Dacă un şir (xn ) este convergent vom numi numărul ` ∈ R limita şirului
şi vom scrie xn → ` sau
lim xn = `.
n→∞
1 1
Exemplu 1.15. Şirul xn = n
este convergent şi limn→∞ n
= 0.
lim an · xn = 0.
n→∞
Observaţie 1.18. Există două cauze pentru care un şir este divergent:
Teoremă 1.20 (Weierstrass). Orice şir monoton şi mărginit este convergent.
Demonstraţie. Presupunem că (xn ) este crescător (altfel (−xn ) va fi crescător). Fie
x = sup { xn | n ∈ N } ∈ R. Fie ε > 0. Atunci există N ∈ N astfel ı̂ncât x − ε < xN .
Pentru n ≥ N avem xn ≥ xN > x − ε. Fiindcă xn ≤ x < x + ε, rezultă
Am demonstrat că xn → x.
4 CURS 1. ŞIRURI DE NUMERE REALE
Observaţie 1.22. Pentru a demonstra că un şir (xn ) este fundamantal se caută o ine-
galitate de forma |xn+p − xn | ≤ an , adevărată pentru orice p ∈ N şi n ≥ n0 , unde
an → 0.
Demonstraţie. Fie x limita şirului (xn ). Fie ε > 0. Va exista N ∈ N astfel ı̂ncât pentru
orice n ≥ N avem |xn − x| < ε/2. De aici rezultă că pentru orice p ∈ N şi orice n ≥ N
avem |xn+p − x| < ε/2 şi
ε ε
|xn+p − xn | = |xn+p − x + x − xn | ≤ |xn+p − x| + |x − xn | < + = ε,
2 2
ceea ce arată că (xn ) este fundamental.
Teoremă 1.25 (Criteriul general de convergenţă a lui Cauchy). Orice şir de numere
reale este convergent dacă şi numai dacă el este fundamental.
Demonstraţie. Pe baza Lemei anterioare rămâne să arătăm că orice şir fundamental este
convergent. Fie (xn ) un şir fundamental. Rezultă că (xn ) este mărginit. Pentru că din
orice şir putem extrage un subşir monoton, fie (xnk ) un subşir monoton al şirului dat.
Fiindcă el este şi mărginit, rezultă că el este convergent. Fie x limita lui (xnk ). Arătăm
că xn → x.
Fie ε > 0. Pentru că (xn ) este fundamental, există N ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice
n ≥ N şi orice p ∈ N să avem |xn+p − xn | < ε/2. Acum, pentru că (xnk ) este convergent
la x, va exista K ∈ N astfel ı̂ncât pentru orice k ≥ K să avem |xnk − x| < ε/2. Pentru
k ≥ max(K, N ) rezultă
ε ε
|xk − x| = |xk − xnk + xnk − x| ≤ |xk − xnk | + |xnk − x| < + = ε.
2 2
1.2. BIBLIOGRAFIE 5
1.2 Bibliografie
1. M. Ganga, Elemente de analiză matematică pentru clasa a XI-a, Partea ı̂ntâi, Editura
MATHPRESS, 1999.
2. R. Bartle, D. Sherbert, Introduction to Real Analysis, John Wiley & Sons, Inc., 2000.