Seminar 4

Serii cu termeni pozitivi

Probleme rezolvate
∞  n
X 1 2
Problema 4.1. Să se studieze natura seriei √ · .
n=1
n 7

Soluţie 4.1. Avem inegalitatea

 n  n
1 2 2
un = √ · ≤ = vn , n ≥ 1.
n 7 7

Seria ∞ cu raţia q = 27 < 1. Pe baza

P
n=1 vn este convergentă fiind o serie geometrică P∞
criteriului de comparaţie cu inegalitate rezultă că seria n=1 un este convergentă.
X√ 2
Problema 4.2. Să se studieze natura seriei n · e−(n +n) .
n≥1

Soluţie 4.2. Folosind inegalitatea ex ≥ x + 1, adevărată pentru orice x ∈ R, se obţine

√ √ √
√ −(n2 +n) n n n 1
un = n · e = n2 +n ≤ 2 < 2 = 3 = vn .
e n +n+1 n n2
P∞
Seria n=1 vn este convergentă, fiind seria armonică generalizată cu α = 32 > 1. Pe baza
criteriului de comparaţie cu inegalitate rezultă că seria ∞
P
n=1 un este convergentă.

Problema 4.3. Să se studieze natura seriei

∞
X a
2n · sin , a ∈ (0, 3π) .
n=1
3n

Soluţie 4.3. Folosind inegalitatea sin x ≤ x, x ≥ 0, se obţine

 n
n a 2
un = 2 · sin n ≤ a = vn .
3 3

Seria ∞ 2
P
n=1 vn este convergentă fiind o serie
P∞
geometrică cu raţia q = 3
< 1. Pe baza
criteriului de comparaţie rezultă că seria n=1 un este convergentă.

Problema 4.4. Să se studieze natura seriei

∞ 3x
X sin 2n+1
· sin 2xn  π
x , x ∈ 0, .
n=1
sin 2n−1 2

1
2 SEMINAR 4. SERII CU TERMENI POZITIVI

Soluţie 4.4. Folosim dubla inegalitate

2 h πi
t ≤ sin t ≤ t, t ∈ 0, ,
π 2
şi obţinem
3x
sin 2n+1 · sin 2xn 3x
· x
2n+1 2n 3πx
un = x ≤ 2x = = vn .
sin 2n−1 π2n−1
2n+3
Seria ∞ 1
P
n=1 vn este convergentă fiind o serie
P∞
geometrică cu raţia q = 2
< 1. Pe baza
criteriului de comparaţie rezultă că seria n=1 un este convergentă.
X (n + 1)n−1
Problema 4.5. Să se stabilească natura seriei .
n≥1
nn+1

Soluţie 4.5. Cu ajutorul inegalităţii

 n
1
1+ < e, n≥1
n
rezultă că n
(n + 1)n−1

1 n+1 e
un = n+1
= · < = vn .
n n(n + 1) n n2
Seria ∞
P
n=1 vn este convergentă fiind o serie armonică
P∞
generalizată cu α = 2 > 1. Pe
baza criteriului de comparaţie rezultă că seria n=1 un este convergentă.
∞
X 1
Problema 4.6. Să se stabilească natura seriei .
n=2
ln n

Soluţie 4.6. Cu ajutorul inegalităţii ln n < n, adevărată pentru orice n ≥ 1, rezultă

1 1
vn = > = un .
ln n n
Deoarece seria ∞
P P∞
n=1 un diverge, rezultă pe baza criteriului de comparaţie că seria n=1 vn
este divergentă.
∞
X 1
Problema 4.7. Să se stabilească natura seriei .
n=2
(ln n)ln n

Soluţie 4.7. Scriem

ln(ln n)
(ln n)ln n = e(ln n)·ln(ln n) = e(ln n) = nln(ln n) .

Şi pentru că ln(ln n) > 2, pentru n suficient de mare, rezultă că
1 1 1
un = = < = vn .
(ln n)ln n nln(ln n) n2

Deoarece seria ∞
P
P∞ n=1 vn este convergentă, rezultă pe baza criteriului de comparaţie că
seria n=1 un este convergentă.

Problema 4.8. Să se stabilească natura seriei

∞ √ 4
X n +1
, α ∈ R.
n=1
(2n + 1)α
 3
√
n4 +1 1
Soluţie 4.8. Folosim criteriul de comparaţie cu limită. Fie un = (2n+1)α
şi vn = nβ
.
Pentru ca limita 1
un (n4 + 1) 2 · nβ
lim = lim
n→∞ vn n→∞ (2n + 1)α
să fie finită, diferită de 0, trebuie ca gradul numărătorului să fie egal cu gradul numitoru-
lui, adică 2 + β = α, de unde β = α − 2. Seria ∞
P
n=1 vn este convergentă pentru β > 1
şi divergentă pentru β ≤ 1. Aşadar, pentru α > 3 seria din enunţ este convergentă, iar
pentru α ≤ 3 este divergentă.
∞
X 1
Problema 4.9. Să se stabilească natura seriei , a > −1.
n=1
an +n
1
Soluţie 4.9. Aplicăm criteriul de comparaţie cu limită. Fie un = an +n
.
Dacă |a| < 1, fie vn = n1 . Atunci
un n 1
lim = lim n = lim n 1 = 1.
n→∞ vn n→∞ a + n n→∞ a · +1
n

Pentru că seria ∞

P P∞
n=1 vn este divergentă, rezultă că n=1 un este divergentă.
Dacă a = 1 atunci ∞ ∞ ∞
X X 1 X 1
un = =
n=1 n=1
1 + n n=2 n
este divergentă.
1
Dacă a > 1 atunci fie vn = an
. Avem
un an 1
lim= lim n = lim = 1.
n→∞ vn n→∞ a + n n→∞ 1 + nn
a
P∞ 1
n
Seria ∞ 1
P
n=1 vn = n=1 a este convergentă, fiind o serie geometrică cu raţia q = a
< 1.
P∞
Rezultă n=1 un este convergentă.

Problema 4.10. Să se stabilească natura seriei

∞
X 1
, x > −1.
n=1
n(1 + x + x2 + · · · + xn )
1
Soluţie 4.10. Dacă |x| < 1, fie un = n(1+x+···+xn )
şi vn = n1 . Atunci

un 1 1−x
lim = lim = lim = 1 − x > 0.
n→∞ vn n→∞ 1 + x + · · · + xn n→∞ 1 − xn

Pentru că seria ∞

P P∞
n=1 vn este divergentă, rezultă că n=1 un este divergentă.
2 n
Dacă x ≥ 1 atunci 1 + x + x + · · · + x ≥ n + 1. Avem
1 1
un = ≤ = vn .
n(1 + x + · · · + xn ) n(n + 1)

Seria ∞
P P∞
n=1 vn este convergentă, cu suma 1. Rezultă n=1 un este convergentă.

Problema 4.11. Să se stabilească natura seriei

∞
X 1 + 12 + · · · + n1
.
n=1
ln n!
4 SEMINAR 4. SERII CU TERMENI POZITIVI

Soluţie 4.11. Fie un = 1 + 12 + · · · + n1 / ln n! şi vn = n1 . Atunci, folosind Stolz-Cesaro

şi faptul că şirul γn = 1 + 21 + · · · + n1 − ln n este convergent, se obţine

n 1 + 12 + · · · + n1 n 1 + 12 + · · · + n1



un
lim = lim = lim
n→∞ vn n→∞ ln n! n→∞ ln 1 + ln 2 + · · · + ln n
1 1
− n 1 + 21 + · · · + n1



(n + 1) 1 + 2 + · · · + n+1
= lim
n→∞ ln(n + 1)
n
+ γn+1 + ln(n + 1)
= lim n+1 =1
n→∞ ln(n + 1)
Pentru că seria ∞
P P∞
n=1 vn este divergentă, rezultă că n=1 un este divergentă.
∞  2 n2
X n − 5n + 1
Problema 4.12. Să se studieze natura seriei .
n=1
n2 − 4n + 2

Soluţie 4.12. Calculăm

 2 n  n
√ n − 5n + 1 n+1 −n(n+1)
limn→∞ 2
lim un = lim
n
= lim 1 − = e n −4n+2 = e−1 .
n→∞ n→∞ n2 − 4n + 2 n→∞ n2 − 4n + 2

Pentru că e−1 < 1, rezultă pe baza criteriului rădăcinii că seria ∞
P
n=1 un este convergentă.

∞  n2
X n+1
Problema 4.13. Să se studieze natura seriei .
n=1
7n + 6

Soluţie 4.13. Calculăm

 n  n
√ n+1 1 n+1
lim n
un = lim = lim n .
n→∞ n→∞ 7n + 6 n→∞ 7 n + 76

Iar pentru că

 n  1 n 1
n+1 7
limn→∞ 7
n+ 6
·n 1
lim = lim 1+ =e 7 = e7 ,
n→∞ n + 67 n→∞ n+ 6
7
√ 1 P∞
va rezulta că limn→∞ n un = 0 · e 7 = 0 < 1. Pe baza criteriului rădăcinii seria n=1 un
este convergentă.
X 2 · nn+5
Problema 4.14. Să se studieze natura seriei .
n≥1
(3n + 7)n

Soluţie 4.14. Calculăm √ √

n n
√ 2 · n · n5
n
un = .
3n + 7
Pentru că
√ an+1
lim
an = limn
n→∞ n→∞ an
√ √
n √ 1
rezultă că limn→∞ n 2 = 1 şi limn→∞ n5 = 1. Atunci limn→∞ n un = 3
< 1. Pe baza
criteriului rădăcinii seria ∞
P
n=1 un este convergentă.
∞  n3
X 1
Problema 4.15. Să se studieze natura seriei cos .
n=1
n
 5

Soluţie 4.15. Calculăm

 n2  n2
√ 1 1 1
= elimn→∞ (cos n −1)·n .
2
lim n un = lim cos = lim 1 + cos − 1
n→∞ n→∞ n n→∞ n
Dar, folosind formula cos 2x − 1 = −2 sin2 x, obţinem
 2
sin2 2n
1
 
1 2 2 1 2 1 1
lim cos − 1 · n = − lim 2 sin · n = − lim 2 · · 2n2 = − .
n 2n 1 2n 2


n→∞ n→∞ n→∞
2n

Rezultă că
√ 1 1
lim un = e− 2 = √ < 1,
n
n→∞ e
ceea ce demonstrează pe baza criteriului rădăcinii că ∞
P
n=1 un este o serie convergentă.

∞  
X 1 n
Problema 4.16. Să se studieze natura seriei cos x + , x ∈ R.
n=1
n
Soluţie 4.16. Fie un = cosn (x + 1/n). Avem
  
p
n
 1 
lim |un | = lim cos x +
 = | cos x|.
n→∞ n→∞ n 
Dacă x 6= kπ, k ∈ Z atunci | cos x| < 1 şi seria ∞
P
n=1 un este convergentă. Dacă x = kπ
atunci   n  n
1 k 1
un = cos kπ + = (−1) cos
n n
este un şir care nu tinde la 0. Într-adevăr, conform problemei anterioare
 n
1 1 2 1
= elimn→∞ (cos n −1)·n · n = e− 2 ·0 = 1.
1
lim cos
n→∞ n
Aşadar, ı̂n cazul ı̂n care x = kπ, k ∈ Z, seria ∞
P
n=1 un este divergentă.
∞
X n2
Problema 4.17. Să se stabilească natura seriei .
n=1
2n
Soluţie 4.17. Calculăm limita raportului
un+1 (n + 1)2 2n (n + 1)2 1
lim = lim n+1
· 2
= lim 2
= < 1.
n→∞ un n→∞ 2 n n→∞ 2n 2
P∞
Conform criteriului raportului seria n=1 un este convergentă.
∞
X (n!)2
Problema 4.18. Să se stabilească natura seriei .
n=1
2n2
Soluţie 4.18. Calculăm
2
un+1 [(n + 1)!]2 2n [n! · (n + 1)]2 (n + 1)2
lim = lim · = lim = lim .
n→∞ un n→∞ 2(n+1)2 (n!)2 n→∞ (n!)2 · 2(n+1)2 −n2 n→∞ 22n+1

Aplicând de două ori regula lui l’Hospital, obţinem

(n + 1)2 (x + 1)2 2(x + 1) 2
lim = lim = lim 2x+1 = lim 2x+1 = 0.
n→∞ 22n+1 x→∞ 22x+1 x→∞ 2 2 ln 2 x→∞ 2 (2 ln 2)2
Pe baza criteriului raportului seria dată este convergentă.
6 SEMINAR 4. SERII CU TERMENI POZITIVI

∞
X a
Problema 4.19. Să se stabilească natura seriei en tg , a > 0.
n=1
2n

Soluţie 4.19. Calculăm

a a a a
un+1 en+1 tg 2n+1 e tg 2n+1 2n 2n+1 e
lim = lim = lim = < 1.
n→∞ un n→∞ en tg 2an n→∞ a
2n+1
tg 2an a
2n
2
Conform criteriului raportului seria este divergentă.
∞
X (ln n)n
Problema 4.20. Să se stabilească natura seriei .
n=1
n!

Soluţie 4.20. Calculăm raportul

n n
[ln(n + 1)]n+1 ln n+1
 
un+1 n! ln(n + 1) ln(n + 1) ln(n + 1) n
= · = · = · 1+ .
un (n + 1)! (ln n)n n+1 ln n n+1 ln n
Cu regula lui l’Hospital avem
1
ln(n + 1) ln(x + 1)
lim = lim = lim x+1 = 0.
n→∞ n+1 x→∞ x+1 x→∞ 1

Iar n
ln n+1

n ln n+1 1 1 n
= elimn→∞ ln n = elimn→∞ ln n ·ln(1+ n ) = 1.
n n
lim 1 +
n→∞ ln n
un+1
Limita raportului va fi lim = 0 < 1, ceea ce arată că seria este convergentă.
n→∞ un

∞
X nn
Problema 4.21. Să se stabilească natura seriei , a > 0.
n=1
(a + 1)(2a + 1) . . . (na + 1)

Soluţie 4.21. Calculăm limita raportului

un+1 (n + 1)n+1 (a + 1)(2a + 1) . . . (na + 1)
lim = lim ·
n→∞ un n→∞ (a + 1)(2a + 1) . . . (na + 1)[(n + 1)a + 1] nn
 n  n
n+1 n+1 1 n+1 e
= lim · = lim 1 + · = .
n→∞ n an + a + 1 n→∞ n an + a + 1 a
Dacă a > e atunci seria dată este convergentă. Dacă a < e seria este divergentă. Dacă
a = e, aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel

n !
1 + n1 (n + 1)
 
un+1
lim n 1 − = lim n 1 −
n→∞ un n→∞ (n + 1)e + 1
   n 
n 1
= lim 1 + (n + 1) e − 1 + .
n→∞ (n + 1)e + 1 n
xn
Folosind limita tip a xn−1 → ln a, când xn → 0, şi
  n 
1 n+1  1
n ln(1+ n )
 n+1  1
n ln(1+ n )−1

(n + 1) e − 1 + = ·n e−e = −e ·n e −1
n n n
deducem că
  n     
1 1
lim (n + 1) e − 1 + = −e lim n n ln 1 + −1 .
n→∞ n n→∞ n
 7

Folosind regula lui l’Hospital, rezultă

    1  
1 x= n 1 1 ln (1 + x) − x
lim n n ln 1 + − 1 = lim ln (1 + x) − 1 = lim
n→∞ n x→0 x x x→0 x2
1
1+x
−1 −x 1 1
= lim = lim · =− .
x→0 2x x→0 1 + x 2x 2
 
un+1 1  e e + 2
Atunci lim n 1 − = · 1+ = < 1, ceea ce arată că seria este diver-
n→∞ un e 2 2e
gentă.
∞
X 1 (2n − 1)!!
Problema 4.22. Să se stabilească natura seriei · .
n=1
n+1 (2n)!!

Soluţie 4.22. Calculăm limita raportului

un+1 1 [2(n + 1) − 1]!! (n + 1)(2n)!!

lim = lim · ·
n→∞ un n→∞ n + 2 [2(n + 1)]!! (2n − 1)!!
n + 1 1 · 3 · 5 . . . (2n − 1)(2n + 1) 2 · 4 . . . (2n)
= lim · ·
n→∞ n + 2 2 · 4 . . . 2n · (2n + 2) 1 · 3 . . . (2n − 1)
(n + 1)(2n + 1) 2n + 1
= lim = lim = 1.
n→∞ (n + 2)(2n + 2) n→∞ 2(n + 2)

Aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel

   
un+1 2n + 1 3n 3
lim n 1 − = lim n 1 − = lim = > 1.
n→∞ un n→∞ 2n + 4 n→∞ 2n + 4 2

Seria este convergentă.

∞
1 1
X
Problema 4.23. Să se stabilească natura seriei a1+ 2 +···+ n , a > 0.
n=1

Soluţie 4.23. Calculăm limita raportului

1 1
un+1 a1+ 2 +···+ n+1 1
lim = lim 1+ 1 +···+ 1 = lim a n+1 = 1.
n→∞ un n→∞ a 2 n n→∞

Aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel

  1
un+1 a n+1 − 1 n
 1

lim n 1 − = lim n 1 − a n+1 = − lim 1 · = − ln a.
n→∞ un n→∞ n→∞
n+1
n+1

Dacă − ln a > 1 (ceea ce ı̂nseamnă că a < 1e ) atunci seria este convergentă. Dacă a > 1e ,
seria este divergentă. Dacă a = 1e , atunci considerând vn = n1 , avem
 1+ 12 +···+ n1
un 1 eln n 1 1
lim = lim n = lim 1+ 1 +···+ 1 = lim 1+ 1 +···+ 1 −ln n = γ > 0.
n→∞ vn n→∞ e n→∞ e 2 n n→∞ e 2 n e
1
∞  1+ 2 +···+ n 1 ∞
X 1 X 1
Conform criteriului comparaţiei are aceeaşi natură cu seria ,
n=1
e n=1
n
adică este divergentă.
8 SEMINAR 4. SERII CU TERMENI POZITIVI

Problema 4.24. Să se stabilească natura seriei

∞
X a(a + 1) . . . (a + n − 1)b(b + 1) . . . (b + n − 1)
,
n=1
n! · c(c + 1) . . . (c + n − 1)
cu a, b, c > 0, numită seria hipergeometrică.
Soluţie 4.24. Notăm cu un termenul general al seriei. Calculăm limita raportului
un+1 (a + n)(b + n)
lim = lim = 1.
n→∞ un n→∞ (n + 1)(c + n)

Aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel

n2 (c + 1 − a − b) + n (c − ab)
   
un+1 (n + a)(n + b)
lim n 1 − = lim n 1 − = lim
n→∞ un n→∞ (n + 1)(n + c) n→∞ (n + 1)(n + c)
= c + 1 − a − b.
Dacă c > a + b, seria este convergentă. Dacă c < a + b, seria este divergentă. Dacă
ab
c = a+b, atunci demonstrăm prin inducţie că un ≥ cn , oricare ar fi n ∈ N, n ≥ 1. Pentru
n = 1, avem egalitate. Presupunem adevărată inegalitatea pentru n şi o demonstrăm
pentru n + 1. Folosind inegalitatea
(a + n)(b + n) n(a + b − c) + ab ab
=1+ =1+ > 1,
n(c + n) n(c + n) n(c + n)
obţinem
(a + n)(b + n) ab (a + n)(b + n) ab (a + n)(b + n) ab
un+1 = un ≥ · = · > .
(n + 1)(c + n) cn (n + 1)(c + n) c(n + 1) n(c + n) c(n + 1)
ab
, rezultă, conform criteriului comparaţiei, că seria ∞
P
Din inegalitatea un ≥ cn n=1 un este
divergentă.
Problema 4.25. Să se stabilească natura seriei
∞
X 1  π
, a ∈ 0, .
n=1
(1 + tg a)(1 + tg a2 ) . . . (1 + tg na ) 2
Soluţie 4.25. Notăm cu un termenul general al seriei. Calculăm limita raportului
un+1 1
lim = lim = 1.
n→∞ un n→∞ 1 + tg a
n+1

Aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel

a
tg n+1
 
un a a
lim n − 1 = lim n tg = lim a · · n = a.
n→∞ un+1 n→∞ n + 1 n→∞ n+1 n+1
Dacă a ∈ (1, π/2), seria este convergentă. Dacă a ∈ (0, 1), seria este divergentă. Dacă
1
a = 1, atunci folosind inegalitatea1 : 1 + tg x < 1−x , pentru x ∈ (0, 1), obţinem
1 1 1 2 n−1 1
un = 1 1 > · · · ··· · = .
(1 + tg 1)(1 + tg 2 ) . . . (1 + tg n ) 1 + tg 1 2 3 n n(1 + tg 1)
Conform criteriului comparaţiei, ı̂n acest caz, seria ∞
P
n=1 un este divergentă.
1
Inegalitatea este echivalentă cu (1 − x)(sin x + cos x) < cos x, care se obţine folosind monotonia
funcţiei f (x) = (1 − x)(cos x + sin x) − cos x. Într-adevăr, f 0 (x) = − cos x − sin x + (1 − x)(− sin x +
cos x) + sin x. Va rezulta f 0 (x) = −x cos x − (1 − x) sin x < 0, pentru orice x ∈ (0, 1), ceea ce ne arată
că f este strict descrescătoare pe (0, 1). Va rezulta că f (x) < f (0) = 0.
 9

Problema 4.26. Să se stabilească natura seriei

X 1
.
n≥2
n ln n

Soluţie 4.26. Funcţia f : [2, ∞) −→ R, f (x) = x ln1 x este continuă, pozitivă, strict
descrescătoare. O primitivă a ei este
Z x
1
F (x) = dt = ln ln x − ln ln 2,
2 t ln t

care tinde la infinit când x → ∞. Pe baza Criteriului integral, seria este DIV.

Probleme propuse
Să se studieze natura seriilor folosind criteriile de comparaţie
1 ∞
(n3 + 2)α
X
4.27. .
X
p 4.39. , α ∈ R.
n≥1
n(n + 1) n4 + 1
n=1
X 1 ∞
4.28. √ . X n2 − 3n + 1
n≥1
4
n +1 4.40. √ .
n 6 + n3 + 1
n=1
X 1 √ √
4.29. , a > −1. ∞
2 + an X n+2− n−2
n≥1 4.41. √ .
n=2
n+1
X 1
4.30. , a > −1.
n≥1
n2 + an X∞
1 π
4.42. · sin , α ∈ R.
∞ √ n α n(n + 1)
X sin2 n 3 n n=1
4.31. √ .
n=1
n 3
n X∞
1 1
4.43. √ arctg √ .
∞
X x n=1
n n
4.32. 2n · sin .
n=1
3n ∞
X π
X1 √ 4.44. arcsin .
2n
4.33. e− n . n=1
n≥1
n
∞
X  1 
∞
X n2 + 3 4.45. n 2n − 1 .
4.34. ln . n=1
n=1
n2 + 2
∞
∞
X 2 + (−1)n
X ln(n + 1) 4.46. .
4.35. . n=1
n − ln n
n=1
n3
∞
∞ X n + ln n
X ln n 4.47. .
4.36. . n2 + 1
n=1
n n=1

∞ ∞
1
X 1
√
X
4.37. . 4.48. √ .
(ln n)
1
n n=1
1+ 2 + ··· + n n
n=2
∞ ∞
X 1 X 1
4.38. . 4.49. 1
n=3
(ln ln n)ln n n=1 n 1+ n
10 SEMINAR 4. SERII CU TERMENI POZITIVI

Să se studieze natura seriilor

X 1 X nln 2
4.50. . 4.63. .
n≥2
(ln n)n (ln 2)n
n≥1

X  3n + 1 n2 X (2n)!!
4.51. . 4.64. .
n≥1
4n + 3 nn
n≥1

X n2 X xn
2n − 1
4.52. . 4.65. , x ∈ R.
n≥1
n+2 n≥1
n!
n
X  2n + 1  2 X 1 · 3 · · · (2n − 1)
4.53. . 4.66. .
n≥1
3n + 2
n≥1
2 · 5 · · · (3n − 1)

X n2 X (2n)!!
n+1 1 1
4.54. . 4.67. arctg .
n≥1
n 3n n≥1
n! 3n
√ 2
π
X  n + 1 + 1 n 4.68.
X
n2 sin .
4.55. √ . 2n
n≥1
n+2+1 n≥1

√ X 2
X n  n3 +3n+1 4.69. (2 − e2 )(2 − e) . . . (2 − e n ).
4.56. . n≥1
n≥1
n+2
X an n!
X 3n+1 4.70. , a > 0.
4.57. . nn
n≥1
4nn n≥1

X
4.58.
X
3n−1 −2n
e . 4.71. aln n , a > 0.
n≥1
n≥1
X √
X (4n)n 4.72. a n
, a > 0.
4.59. p .
n≥1
(25n2 + 4n + 1)n+1 n≥1

∞  X (2n)!
√ √ n
. 4.73. .
X 3 3
4.60. n3 + n2 + 1 − n3 − n2 + 1 4n (n!)2
n≥1
n=1
∞  3 n  2
X 1 + 2 3 + · · · + n3 n X a(a − 1) . . . (a − n + 1)
4.61. − . 4.74. (2n − 1) .
n3 4 n≥1
(a + 1) . . . (a + n)
n=1
√
X n! X 1
4.62. . 4.75. .
n≥1
10n+1 n≥3
n · ln n · ln ln n

Indicaţii la problemele propuse

4.27. DIV 4.28. CONV 4.29. pentru a ∈ (−1, 1] DIV; pentru a > 1 CONV 4.30.
CONV 4.31. absolut convergentă, deci CONV 4.32. CONV 4.33. CONV, folosind
inegalitatea ex ≥ 1 + x. 4.34. CONV, folosind inegalitatea ln(1 + x) ≤ x. 4.35.
1 1
CONV 4.36. DIV, comparăm cu 4.37. DIV, comparăm cu 4.38. CONV,
n n
 11

1
comparăm cu , ca şi la Problema 4.7 4.39. pentru α < 1 CONV; pentru α ≥ 1
n2
1 1
DIV 4.40. DIV, comparăm cu 4.41. DIV, comparăm cu 4.42. pentru α > −1
n n
1
CONV; pentru α ≤ −1 DIV 4.43. DIV, comparăm cu 4.44. CONV, comparăm cu
n
1 1 1
n
4.45. DIV, comparăm cu 4.46. DIV, comparăm cu 4.47. DIV, comparăm
2 n n
1 1 1
cu 4.48. DIV, comparăm cu 4.49. DIV, comparăm cu 4.50. CONV;
n n n
aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = 0 4.51. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem
L = 0 4.52. DIV; aplicăm q criteriul rădăcinii; avem L = ∞ 4.53. CONV; aplicăm
criteriul rădăcinii; avem L = 23
4.54. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = e/3
4.55. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = 1/e
4.56. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = 1; atunci folosim criteriul comparaţiei;
1

n+2
cu inegalitatea e < 1 + n+1 rezultă
 √n3 +3n+1  √n3 +3n+1
n n+1 1 1
< =
√n3 +3n+1 < √
n+2 n+2 1+ 1 n3 +3n+1
n+1 e n+2

1 1
seria cu termenul √
n3 +3n+1
are aceeaşi natură cu seria cu termenul e
√
n , care este CONV,
e n+2
vezi Problema 4.72.
4.57. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii sau raportului; avem L = 0
4.58. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii sau raportului; avem L = e32
4.59. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = 4/5
4.60. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = 2/3
4.61. CONV; aplicăm criteriul rădăcinii; avem L = 1/2
4.62. DIV; aplicăm criteriul raportului; avem L = +∞
4.63. DIV; aplicăm criteriul raportului; avem L = 1/ ln 2
4.64. CONV; aplicăm criteriul raportului; avem L = 2/e
4.65. CONV; aplicăm criteriul raportului; avem L = 0
4.66. CONV; aplicăm criteriul raportului; avem L = 2/3
4.67. CONV; aplicăm criteriul raportului; avem L = 2/3
4.68. CONV; aplicăm criteriul raportului; avem L = 1/2
4.69. CONV; aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel; avem L = 2
4.70. aplicăm criteriul raportului; avem L = a/e; dacă a < e convergentă; dacă a > e
DIV; dacă a = e aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel; avem L = −1/2; DIV
4.71. aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel; avem L = − ln a; dacă a > 1/e atunci DIV;

ln n
dacă a < 1/e atunci CONV; dacă a = 1/e atunci seria iniţială n≥1 1e = n≥1 n1
P P

este DIV
4.72. aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel; dacă a > 1 atunci L = −∞ şi seria este
DIV; dacă a < 1 atunci L = +∞ şi seria dată este CONV; dacă a = 1, atunci seria
iniţială este DIV
4.73. DIV; aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel; avem L = 1/2
4.74. aplicăm criteriul lui Raabe-Duhamel; avem L = 4a + 1; dacă a < 0 DIV; dacă
a > 0 CONV; dacă a = 0 seria dată este CONV. 4.75. DIV; se aplică Criteriul integral