Geodezie Fizica – anul 2, semestrul 1 - Definitii

I 1 a) sistemul cartezian rectangular de coordonate

Coordonatele rectangulare carteziene reprezinta un sistem simplu,folosit pentru descrierea pozitiei in
trei dimensiuni, care utilizeaza trei axe perpendiculare X,Y si Z.

Axa X a sistemului de coordonate rectangular cartezian geocentric este continuta in planul

ecuatorului elipsoidului de referinta si trece prin meridianul origine (Greenwich), de longitudine zero
partea negativa a axei fiind in planul meridianului de 180o.

Axa Y a sistemului este de asemenea continuta in planul ecutorului elipsoidului si trece prin
meridianul 90o est si deci formeaza un unghi drept cu axa X , partea negativa trece prin meridianul de
90 0 vest.

Axa Z coincide cu axa polara a elipsoidului,partea pozitiva trece prin polul nord iar cea negativa prin
polul sud,si face un unghi de 90 cu axele X si Y .

b) sistem natural de coordonate (Φ Λ Hor & Φ Λ W )

- sunt definite intotdeauna in functie de marimi naturale care sunt in legatura directa cu procesele
de masurare

- directia axei de rotatie a Pamantului si pozitia planului ecuatorial ( perpendicular pe aceasta axa )
sunt definite ca n astronomie .

1. Latitudinea geografica - Φ - a unui punct P este unghiul dintre verticala (directia firului cu
plumb) in P si planul ecuatorial.

2. Longitudinea geografica - Λ - este unghiul dintre planul meridian care contine punctul de
referinta si un alt plan meridian fixat, de regula acesta din urma este planul meridianului
Greenwich.

3. A 3 coordonata, una din: - altitudinea ortometrica Hor ( inaltimea pct deasupra nivelului marii
masura de la geoid in lungul liniei de forta )

- Potentialul ( W) al punctului

c) sistemul de coordonate sferice:

- utilizate in cele mai multe calcule expeditive , atunci cand este posibil ca Pamantul poate fi
aproximat cu o sfera.

-coord. Sferice:raza vectoare ( r) , colatitudinea sau distanta polara ( Θ ) ,longitudinea geocentrica (L)
I 2)
Gravitatia , notata cu F este indreptata spre centrul de masa al Pamantului .

-Forta de atractie exercitata de Soare f S care este importanta si trebuie luata in considerare in unele
calcule datorita masei Soarelui

-Fortza de atractie exercitata de Luna , fL importanta datorita apropierii fata de Pamanat a Lunii

Alte forte:

Gravitatea – g - reprezinta forta totala care actioneaza asupra unui corp aflat pe suprafata terestra,
care este rezultanta fortei gravitationale si a fortei centrifuge datorate rotatiei Pamantului.
    
g  F q  f S  f L  

Directia vectorului gravitatii este aceeasi cu directia firului cu plumb sau verticala locului .
Gravitatea este caracterizata prin acceleratia pe care o capata un corp ce cade in mod liber
  
g  F  q .; unitate de acceleratie=galul ; 1 gal= 1 cm s-2 ; 1 mgal= 0.001 gal

Forta gravitationala – F - dintre 2 corpuri cu masele m1 si m2, considerate punctiforme fata de

distanta dintre ele, situate la o distanta r unul fata de altul este o forta de atractie care actioneaza de-a
lungul liniei care uneste corpurile si este data de relatia:

m1  m 2
FG ; G-constanta gravitationala newtoniana
r2
Forta centrifuga – q - este forta datorata miscarii de rotatie a Pamantului in jurul axei sale.Ea este
intotdeauna perpendiculara pe axa de rotatie a Pamantului. Are valoarea maxima la Ecuator si
valoarea nula la poli. Ea are variatii in timp atat in directie cat si-n intensitate.

 v2 
qm r0 ,; v= viteza liniara pe traiectorie a pct ; rp –distanta de la pct la axa de rotatie
rp

Codata este Comitetul de date pentru stiinta si tehnologie. A fost creat in 1966 si cauta sa
imbunatateasca compilatia ,evaluarea critica , stocarea si regasirea datelor de importanta pentru
stiinta si tehnologie

Masa este cantitatea de materie pe care o are un corp.

Inertia este proprietatea corpurilor de a isi pastra starea de repaus sau de miscare, in care se afla
atata timp cat nu sunt supuse unei actiuni exterioare.

Masa gravitationala este o masura a rezistentei interactiunii unui obiect cu campul gravitational.
Greutatea este forta exercitata asupra unui obiect in virtutea pozitiei sale intr-un camp gravitational.
Intr-un camp gravitational constant cum ar fi Pamantul, greutatea este proportionala cu masa
obiectului.

Densitatea este o masura a cantitatii de materie pe care o contine o masa, raportata la unitatea de
volum.

Legea atractiei universale a lui Newton: 2 corpuri materiale se atrag unul pe celalalt cu o forta a
carei acceleratie este egala cu produsul maselor celor 2 corpuri si invers proportionala cu patratul
distantei care le separa.

-daca m1=m2=1 atunci G este egala cu forta cu care se atrag intre ele cele doua corpuri

GM
=> F   ; GM=constanta gravitationala geocentrica
R2

I 3) Potentialul gravitatii
Campul de forte este o regiune din spatiu, limitata sau nelimitata, unde in fiecare punct al ei se face
simtita actiunea unei forte determinate in modul, directie si sens.

Campul gravific sau camp al greutatii este o regiune din spatiu, limitata sau nelimitata, unde in
fiecare punct al ei, se face simtita actiunea unei forte de greutate(gravitate), determinata in modul,
directie si sens.

Potentialul unui camp de forte este o functie continua si derivabila atasata campului de forte
respectiv, functie ale carei derivate partiale sunt componentele campului pe cele 3 axe de coordonate.

dM
Potentialul gravitatiei : V  G
l

2 2
Potentialul fortei centrifuge Q   x  y 2  .functia potentiala a fortei centrifuge
2

 2 2
Potentialul greutatii: W  V  Q  G  dv   x  y 2  ; W= V+ Q = G
v l 2

-derivata potentialul fortei gravitatii pe orice directie este numeric egala cu componenta fortei ce
actioneaza pe aceasta directie.

-forta greutatii este gradient de potentialul campului gravitatii


g  gradW = W = gradV + gradQ = V + Q .

- 3 operatori:

1)Gradientul este un operator vectorial care opereaza pe o functie scalara, pt a produce un vector a
carei marime este valoarea maxima a modificarilor functiei in punctul gradient si care este
directionat spre aceasta rata maxima a modificarilor.
2_Divergenta unui camp vectorial este definita ca produsul scalar dintre operatorul gradient si
functie.

3)Rotorul unei functii vectoriale este produsul vectorial dintre operatorul gradient si functia
vectoriala.

I 4) Potentialul de atractie a corpurilor simple

Corpul simplu este corpul care are o densitate omogena si o geometrie definita.

I 5) ecuatiile diferentiale Laplace-Poisson

Câmpul laplacian este câmpul care derivă dintr-un potenţial al cărui laplacian este nul

În general o ecuaţie de forma U  t se numeşte ecuaţie potenţială.

Dacă: t = 0 ecuaţia se numeşte ecuaţie potenţială omogenă a lui Laplace;
t  0 ecuaţia se numeşte ecuaţia potenţială neomogenă a lui Poisson.
Functiile armonice sunt solutiile ecuatiei Laplace.

Potentialul gravitational este o functie armonica in exteriorul maselor sursa.

Δ2Vi= -4πGq reprezinta ec. Poisson si arata ca in int maselor sursa potentialul gravitational nu este o
functie armonica => Pamantul poate fi reprezentat de o infinitate de sfere de raza R care se misca in
int sau si il descrie

Ecuatia Poisson arata ca in interiorul maselor sursa, potentialul gravitational nu este o functie
armonica. In concluzie, Pamantul poate fi reprezentat de o infinitate de sfere de raza r, care se misca
in interiorul sau si il descriu.

-potentialul gravitatii , indiferent de locul unde se afla punctul atras , nu este o functie armonica ( nu
e laplacian)

I 6) functiile armonice
O functie este numita armonica intr-o regiune v a spatiului, daca ea satisface ecuatia laplace in fiecare
punct al lui v.

I 7) Suprafete de nivel si liniile firelor cu plumb

Suprafata de nivel este o supraf. echipotentiala care are propr. ca in orice punct al ei, forta greutatii
este indreptata dupa normala la aceasta supraf., componentele orizontale ale aceste forte, fiind nule.
Suprafata de nivel este suprafaţa unui lichid în stare liniştită.
Proprietati: suprafetele de nivel : -nu sunt paralele
 -nu se ating si nu se intersecteaza intre ele

- suprafeţe continue care se acoperă complet una pe alta.

Geoidul este figura matematica a Pamantului. Este suprafata de nivel 0. El este definit ca fiind
suprafata medie a marilor si oceanelor linistite, prelungita pe sub continente.

Scopul principal al geodeziei fizice este determinarea suprafetelor de nivel ale campului gravific al
Pamantului, deci determinarea functiei potential W(x,y,z).

Vectorul gravitatii, in orice punct, este tangent, in acel punct, la linia de forta deci „directia vectorului
gravitatii”, „verticala”, „directia firului cu plumb” sunt sinonime.

Ecuatorul geoidului este locul geometric al punctelor pt care latitudinea astronomica este 0.

Paralelul , respectiv, meridianul geoidului definite de ecuatiile Θ = ct si Λ= ct

Liniile de forta sunt liniile care intersecteaza supraf. de nivel sub unghiuri drepte.

Altitudinea H a unui pct deasupra nivelului marii denumita si altitudine ortometrica , se masoara in
lungul liniei curbate a firului cu plumb de la geoid spre pct considerat.

Curbura medie este media aritmetica a curburilor curbelor care contin 2 planuri reciproc
perpendiculare ce intersecteaza suprafata dupa normala , se noteaza cu J si se determ:

1 1 1  W  WYY
J        XX .; g-gravitatea ; WXX + Wyy- derivatele de ordin 2 ale potentialului
2  R1 R2  2g
gravitatii

-valoarea extrema a curburii : K1= Wxx/ g corespunde azimutului α=0

-mărimea gradientului vertical al gravităţii în funcţie de curbura medie a suprafeţei de nivel:

g
 4G  2 gJ  2 2 .
h
I 8)
Campul normal al gravitatii este campul gravitatii ( potentialul fiind notat cu U si si numit potential
normal , gravitatea normala γ) care are proprietatile :

- Are cu Pamantul aceeasi viteza unghiulara;

- E generat de rotatia unei elipse;

- Supraf. elipsoidului este una din suprafetele sale echipotentiale.

2 2
-potential normal : U  V 
2
 x  y2 
 dU
- gravitate normala :    .
dh

Potentialul perturbator este diferenta dintre potentialul real si potentialul normal si se noteaza cu T.

-Elipsoidul de nivel se obtine atunci cand se doreste ca elipsoidul de rotatie sa fie in acelasi timp si
suprafata de nivel in campul normal

-Acceleratia gravitatii normale sau acceleratia calculata sau teoretica este egala cu derivata normala a
dU
potentialului : gravitate normala :    .
dh

I 10) Sferoidul Bruns

Atunci când se iau în consideraţie mai mulţi termeni se obţin diferite forme ale potenţialului gravităţii
corespunzător unor corpuri denumite sferoizi de nivel.

r n
G   n1 Pn  cos   dM  0
n 3 v r
,
se obţine potenţialul sferoidului Bruns
Sferoidul este un corp de rotatie care are o turtire apropiata de cea a unui elipsoid, mai mica la poli.

-ecuaţia curbei meridiane a sferoidului Bruns.

 3J a 3 2 
a  r  a cos 2  2   .
 2 2G M 

Turtirea Pamantului poate fi determinata prin masuratori gravimetrice.

O suprafata matematica viabila, care se bazeaza tot pe geoid, este elipsoidul cu trei axe considerata de
multi cercetatori din domeniu ca fiind cea mai buna aproximare a geoidului.

Teluroidul este o suprafata a carei inaltime deasupra elipsoidului geocentric de referinta este egala cu
inaltimea terenului deasupra geoidului in orice punct al sau.

Cvasigeoidul este supraf. astfel construita incat segmentul de normala la elipsoid sa fie egal cu
anomalia altitudinii in orice punct in care se cunoaste aceasta cantitate.

Altitudinea cvasigeoidală, cunoscută ca anomalia altitudinii, notată cu n poate fi calculată, teoretic,

exact.

II ) sisteme de altitudini
- Măsurătorile efectuate prin nivelment geometric nu sunt influenţate de refracţia atmosferică în
aceeaşi măsură ca şi în cazul distanţelor zenitale (nivelmentul trigonometric), dar câmpul gravităţii
terestre are un efect important.
- Dacă depărtarea dintre două suprafeţe de nivel dh poate fi măsurată prin metoda nivelmentului
geometric şi dacă gravitatea ar fi, de asemenea, măsurată atunci în orice punct se poate scrie o ecuaţie
prin care se stabileşte dependenţa dintre depărtarea dh şi diferenţa de potenţial dW existentă între
două suprafeţe de nivel infinit apropiate, denumită ecuaţia fundamentală
A

-  dh  neînchidere  0 .
A

Această neînchidere este cunoscută în geodezie sub denumirea de eroarea de principiu a

nivelmentului geometric.
Numarul geopotential al unui pct situat pe supraf. terestra este definit ca fiind diferenta negativa
dintre potentialul supraf. de nivel care trece prin punctul considerat si potentialul geoidului.

Proprietati :- pe un traseu închis

A

 dC  0 .
A

Numarul geopotential este pozitiv deasupra geoidului, egal cu 0 pe geoid, negativ sub geoid si ct. pe
aceeasi suprafata de nivel. Toate punctele situate pe aceeasi suprafata de nivel au acelasi numar
geopotential.

- poate fi considerat ca o măsurătoare naturală a altitudinii.

Utilizarea numărului geopotenţial pentru definirea poziţiei pe înălţime a unui punct are avantaje şi,
evident, dezavantaje care vor fi prezentate pe scurt:
 Avantaje:
 Este independent de calea urmată pentru efectuarea nivelmentului
geometric;
 Punctele cu acelaşi număr geopotenţial se găsesc pe aceeaşi suprafaţă
potenţială;
 Nu este necesar să se formuleze ipoteze cu privire la structura internă
a Pământului;
 Este independent de elipsoidul ales ca referinţă şi de o gravitate de
referinţă.
 Dezavantaje:
 Nu se exprimă în unităţi de lungime, aşa cum suntem obişnuiţi la
definirea unei altitudini;
 Necesită cunoaşterea potenţialului geoidului, o suprafaţă, din păcate,
intangibilă.
Altitudinea dinamica este notata cu HD si se obtine prin impartirea nr geopotential cu o constanta(γ0)
care reprezinta gravitatea normala pt o latitudine de referinta, aleasa astfel incat ea sa fie o valoare
medie a gravitatii pt zona de interes.

- -Toate punctele situate pe aceeasi suprafata de nivel, au aceeasi altitudine dinamica.

Avantaje:
- este independenta de calea urmata pentru efectuarea nivelmentului geometric
 - punctele cu aceeasi altitudine dinamica se gasesc pe aceeasi suprafata potentiala
- nu este necesar sa se formuleze ipoteze cu privire la structura interna a Pamantului
- este exprimata in unitati de lungime
Dezavantaje:
-este dependenta de gravitatea normala aleasa ca referinta
-necesita cunoasterea potentialului geoidului, o suprafata din pacate, intangibila
Altitudinea ortometrica este notata cu HOR si se obtine prin impartirea nr geopotential la valoarea
medie a gravitatii, in lungul liniei de forta.

Avantajele definirii pozitiei pe verticala cu ajutorul altitudinii ortometrice:

-este independenta de calea urmata pentru efectuarea nivelmentului geometric
-este exprimata in unitati de lungime
Dezavantajele
-altitudinile ortometrice necesita existenta unor date gravimetrice observate pe suprafata
terestra
-este nevoie de o ipoteza privind compozitia maselor care alcatuiesc structura interna a
Pamantului
-punctele cu aceeasi altitudine ortometrica nu sunt in mod necesar pe aceeasi suprafata
echipotentiala, in special la altitudini inalte, din cauza incertitudinilor privind densitatea maselor ce
compun Pamantul si a faptului ca suprafetele de nivel nu sunt paralele

Avantajele folosirii altitudinii ortometrice sferoidice

-este independenta de calea urmata pentru efectuarea nivelmentului geometric

-nu este necesar sa se formuleze ipoteze cu privire la structura interna a Pamantului

-este exprimata in unitati de lungimi

Dezavantajele folosirii altitudinii ortometrice sferoidice

-altitudinea ortometrice sferoidica este dependenta de elipsoidul echipotential ales ca referinta

Altitudinea normala este notata cu HN si se obtine prin impartirea numarului geopotential la o

valoare medie a gravitatii normale.
 Avantaje
-este independenta de calea urmata pentru efectuarea niv geometric
-este exprimata in unit de lungime
-nu necesita date privind observatii ale gravitatii la suprafata pamantului
-nu este nevoie de ipoteze suplimentare privind compozitia materialelor din interiorul
Pamantului
Dezavantaje
-este dependenta de gravitatea aleasa ca referinta si de elipsoidul de referinta
-punctele care au aceeasi altitudine normala nu se afla pe aceeasi suprafata echipotentiala
Altitudinea elipsoidala este distanta in lungul normalei la elipsoidul de referinta, intre punctul
considerat si suprafata elipsoidului.

Avantaje
-este independenta de calea urmata pentru efectuarea nivelm geometric
-este exprimata in unit de lungime
-nu necesita date privind observatii ale gravitatii la nivelul supraf terestre
-nu este nevoie de ipoteze suplimentare privind compozitia materialelor din interiorul
Pamantului
-poate fi masurata direct in termeni care se refera la elipsoidul geocentric de referinta prin
utilizarea tehnicilor satelitare
Dezavantaje
-este dependenta de elipsoidul de referinta
-punctele care au aceeasi altitudine elipsoidala nu au aceeasi relatie comuna cu campul real al
gravitatii terestre
Un sistem de altitudini trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
-neinchiderile pe un traseu inchis de nivelment sa fie eliminate
-corectiile care trebuie calculate si aplicate diferentelor de nivel masurate sa fie, pe cat posibil,
cat mai mici
III

Deviatia verticalei este unghiul format intre normala la geoid si normala la elipsoid in punctul
considerat.

- Deviaţia verticalei influenţează măsurătorile unghiulare care sunt orizontale raportate la verticală şi care diferă
de cele raportate la normală.
- Se poate observa că deviaţia verticalei la nivelul terenului diferă de deviaţia verticalei la nivelul
geoidului pentru acelaşi punct (aceeaşi normală la elipsoid) pentru că normalele (linia firului cu
plumb) la cele două suprafeţe nu coincid.

-componenta in planul meridian notata cu: ζ=0.0006513 gon

-componenta in planul primului vertical notata cu: η=0.0002881 gon

Potentialul punctului – Wp

Coordonate sferice : raza vectoare – r ; distanta polara θ ; longitudinea geocentrica – L

Constanta atractiei universale – G

Constanta gravitationala geocentrica – GM

Potentialul perturbator – T

Potentialul fortei de atractie – V

Potentialul fortei centrifuge – Q