1.

Linia continuă groasă este folosita

a. La reprezentarea contururilor si muchiilor acoperite
b. la reprezentarea muchiilor fictive, secţiunilor intercalate, liniilor de cotă, liniilor
ajutătoare, liniilor de indicaţie, haşuri, conturul secţiunilor suprapuse, linii de fund la
filete şi caneluri
c. pentru contururi şi muchii reale, secţiuni intercalate, vârful filetelor (diametrul de vârf),
2. Daca sunt date 4 parti adiacente sectionate, trasati liniile de hasura

3. La reprezentarea în vedere, muchiile invizibile sau golurile interioare ale

pieselor care trebuie reprezentate pe desen se trasează
a. Cu linie continua groasa
b. cu linie intrerupta subtire
4. Specificati care este varianta corecta (a)

propriuSectiune -zisa sectiune cuvedere cu vedere sectiune propriusectiune-zisa a

5. Reprezentarea doar a unei părţi dintr-o piesă, delimitată de restul ei printr-o linie
de ruptură poarta denumirea de:
a. Vedere obişnuită
b. Vedere locală
c. Vedere parţială
6. Traseul de secţionare se reprezinta
a. Cu linie punct mixta
b. Cu linie intrerupta
7. Suprafeţele plane se reprezintă pe un plan de proiecţie prin:
a. Două diagonale trasate cu linie continuă groasă:
b. Două diagonale trasate cu linie continuă subţire;
c. Haşuri înclinate la 30o.
8. înaintea unui raport indică
a. o conicitate, vârful simbolului fiind orientat spre vârful conului;
b. o înclinare, vârful simbolului fiind orientat spre vârful prismei
9. R înaintea cotei indică
a. o rază de curbură
b. un diametru

10. Precizati tipul sectiunii prezentata in figura 1

a. Sectiune franta
b. Sectiune in trepte

11. Elementele identice se cotează

a. o singură data
b. de fiecare data
Fig. 1

12. Liniile ajutătoare

a. nu pot fi linii de contur, de axă sau linii continue subţiri perpendiculare pe liniile de cotă
b. pot fi linii de contur, de axă sau linii continue subţiri perpendiculare pe liniile de cotă şi
depăşindu -le cu 2 - 3 mm
13. Cotati simplificat piesa (b)

14. Trasati urma planului de sectionare pentru piesa din figura

15. Cand se foloseste aceeasi baza de cotare,prin asezarea cotelor pe o singura

linie, cotarea este
a. Prin coordonate
b. In lant
c. Mixta
16. Intr-o asamblare filetata, in secţiune,
a. surubul se reprezintă complet pe porţiunea înşurubată, iar filetul piuliţei se reprezintă
pe porţiunea rămasă neînşurubată.
b. filetul piulitei se reprezintă complet pe porţiunea înşurubată, iar surubul nu se
reprezintă
17. Specificati in care din figurile de mai jos este reprezentat un prezon (a)

a. b.

18. Linia continuă subţire este folosita

a. la reprezentarea muchiilor fictive, liniilor de cotă, liniilor ajutătoare, liniilor de
indicaţie, haşuri, conturul secţiunilor suprapuse, liniilor de axă scurte (mai mici de
10 mm), linii de fund la filete şi caneluri
b. ca linie de ruptură pentru delimitarea vederilor şi secţiunilor
c. pentru contururi şi muchii reale, secţiuni intercalate, vârful filetelor (diametrul de
vârf) şi se urmăreşte a se menţine constantă pentru toate reprezentările aceleiaşi
piese.
19. Arborii canelati sectionati longitudinal se reprezinta
a. atat cu varful cat si cu fundul canelurii trasate cu linie continua groasa.
b. atat cu varful cat si cu fundul canelurii trasate cu linie continua subtire
c. varful canelurii trasat cu linie continua groasa, fundul canelurii cu linie continua
subtire.
20. După poziţia planului de secţionare faţă de planul orizontal de proiecţie,
sectiunile pot fi:
a. secţiune verticala
b. secţiune înclinată
c. secţiune orizontală
d. secţiune frântă
21. Pentru desene de construcţii navale se poate folosi si scara:
a. 1:25
b. 1:15
22. Secţiunea, conform STAS 105-87,
a. este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a obiectului, după
intersectarea acestuia cu o suprafaţă fictivă de secţionare şi îndepărtarea imaginară
a părţii obiectului aflată in spatele suprafetei respective.
b. este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a obiectului, după
intersectarea acestuia cu o suprafaţă fictivă de secţionare şi îndepărtarea imaginară
a părţii obiectului aflată între observator şi suprafaţa respectivă.
23. Piesele pline (nituri, ştifturi, arbori, osii, pene, biele, mânere, tije etc.) se
reprezinta
a. în vedere în proiecţie longitudinală chiar dacă planul de secţionare trece prin axa lor
de simetrie
b. in sectiune in proiectie longitudinala
24. O secţiune în trepte se obţine atunci când suprafaţa de secţionare este
alcatuită:
a. Din două sau mai multe plane paralele între ele;
b. Din două plane concurente care fac un unghi între ele;
c. Dintr-un plan vertical
25. Când în urma secţionării unui obiect, se reprezintă numai figura rezultată din
secţionare, aceasta poartă denumirea de:
a. Secţiune cu vedere;
b. Secţiune propriu-zisă;
c. Secţiune completă.
26. înaintea unui raport indică
a. o conicitate, vârful simbolului fiind orientat spre vârful conului;
b. o înclinare, vârful simbolului fiind orientat spre vârful prismei
27. S urmat de simbolul R înaintea cotei indică
a. o sfera
b. o suprafata
28. Latura unui pătrat se coteaza
a.  42
b. 42
c. 42
29. In sectiune si vedere longitudinala varful filetului se reprezinta cu
a. Linie continua subtire
b. Linie punct subtire
c. Linie continua groasa

30.Precizati varianta corecta pentru trasarea planului de sectionare a.

Varianta 1
b. Varianta 2

31.Inscrierea cotelor exterioare în lanţ cu cele interioare:

a. Nu se recomandă
b. Se recomandă
32. Denumirea de arbore se foloseşte şi în mod convenţional pentru
a. a defini o suprafaţă cuprinsă, respectiv dimensiunea exterioară a unei piese.
b. a deinif o suprafaţă cuprinzătoare, respectiv dimensiunea interioară a unei piese.
33. Raza de racordare a colturilor flanselor: triunghiulare, patrate, ovale, etc, se
ia:
a. Egala cu raza gaurii de prindere
b. De doua ori raza gaurii de prindere
c. Nu se precizeaza
34. Scara unui desen este
a. raportul dintre dimensiunea reală a obiectului reprezentat si dimensiunea liniară
măsurată pe desen.
b. raportul dintre dimensiunea liniară măsurată pe desen şi dimensiunea reală a
obiectului reprezentat.
35. Vederea (conform STAS 105-87)
a. este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese nesecţionate.
b. este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a unei piese secţionate.
36. Denumirea de alezaj se foloseşte şi în mod convenţional pentru
a. a defini o suprafaţă cuprinsă, respectiv dimensiunea exterioară a unei piese.
b. a defini o suprafaţă cuprinzătoare, respectiv dimensiunea interioară a unei piese
37. Linia continuă subţire ondulată este folosita
a. ca linie de ruptură pentru delimitarea vederilor şi secţiunilor
b. pentru suprafeţele ce urmează a fi tratate termic, termochimic sau acoperite prin
depuneri metalice
c. pentru contururi si muchii acoperite
38. Precizati tipul sectiunii prezentata in figura 1
a. Sectiune franta
b. Sectiune in trepte

39. Ø înaintea cotei indică

a. Dublul razei
b. Raza
c. Latura unui patrat

40. Atunci când, odată cu suprafaţa rezultată din secţionare, se reprezintă şi ceea
ce se vede în spatele suprafeţei de secţionare, proiecţia se numeşte: a. Secţiune
cu vedere;
b. Secţiune plană;
c. Secţiune completă
41. Unitatea de măsură utilizată în desenul industrial este:
a. Centimetrul;
b. Metrul;
c. Milimetrul.
42. Ajustajul unei asamblări se defineşte ca fiind:
a. Diferenţa dintre dimensiunile nominale ale pieselor ce se asamblează;
b. Diferenţa dintre toleranţele pieselor ce se asamblează
c. Relaţia care se stabileşte între dimensiunile liniare dinainte de asamblare ale celor
două piese care se asamblează.
43. La reprezentarea rotilor dintate, in proiectie principala, suprafaţa de cap de
dinte se reprezintă
a. cu linie continuă groasă
b. cu linie continuă subtire
44. În cazul cotării unor piese reprezentate asamblat
a. cotele referitoare la fiecare piesă se grupează separat, cu excepţia cotelor comune
b. cotele referitoare la dimensiuni exterioare se pozitioneaza pe o parte, iar cele
referitoare la dimensiuni exterioare se pozitioneaza pe cealalta parte.
45. Liniile de cotă
a. nu se traseaza pe liniile de axă ;
b. se traseaza pe liniile de axa
46. In vedere sau sectiune transversala, fundul filetului se reprezinta
a. Prin cerc trasat cu linie subtire
b. Prin cerc trasat cu linie subtire pe ¾ din circumferinta sa
c. Prin cerc trasat cu linie continua groasa pe ¾ din circumferinta sa
47. Desenul din figura de mai jos reprezinta
a. Un butuc canelat
b. Un arbore canelat

48.Precizati care din desenele urmatoare sunt corect cotate: (a)

49.Cercul purtator al centrelor gaurilor de prindere la flansele circulare, patrate,
triunghiulare, se traseaza cu
a. Linie punct subtire
b. Linie doua puncte subtire
c. Linie intrerupta
50. Linia întreruptă subtire este folosita
a. Pentru contururi şi muchii acoperite
b. ca linie de axă, la traseele planelor de simetrie, traiectorii şi ca suprafaţă de
rostogolire la roţile dinţate.
c. la traseele de secţionare,
51. Formatul A3 are dimensiunile:
a. 420594
b. 297841
c. 297420

52. La reprezentarea în vedere, conturul aparent şi muchiile vizibile se trasează a.

cu linie continuă groasă
b. cu linie continua subtire
53. După modul de reprezentare, secţiunile se clasifică
a. secţiune propriu-zisă, când se reprezintă în desen numai conturul figurii rezultate
din intersectarea piesei cu planul de secţionare
b. secţiune cu vedere, când se reprezintă în desen atât secţiunea propriu-zisă, cât şi
în vedere, partea piesei aflată în spatele planului de secţionare
c. secţiune în trepte, când suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai
multe plane (de nivel, de front sau de profil) paralele
54. Urma suprafeţei de rupere pe planul de proiecţie a unei piese sectionate
complet, se numeşte
a. linie de ruptura
b. traseu de sectionare
55. Dacă liniile de haşuri întâlnesc o cotă sau o inscripţie, care nu au putut fi
aşezate în afara suprafeţei haşurate, acestea
a. se întrerup în porţiunea respectivă
b. se traseaza cu linie intrerupta subtire in portiunea respective
56. Traseul de secţionare este reprezentat cu:
a. Linie punct subţire;
b. Linie întreruptă subţire;
c. Linie punct mixtă.
57. Segmentele de linie continuă groasă utilizate la reprezentarea traseului de
sectionare
a. nu trebuie să intersecteze liniile de contur ale proiecţiei.
b. trebuie să intersecteze liniile de contur ale proiecţiei.
58. Reprezentarea corectă a nervurilor în desenul tehnic se face astfel:
a. când planul de secţionare taie o nervură în lungul ei, aceasta se reprezintă în
vedere, nehaşurată (in proiectie principala), iar când este tăiată transversal nervura
se reprezintă în secţiune, haşurată (în proiecţia laterală).
b. când planul de secţionare taie o nervură în lungul ei, aceasta se reprezintă în
sectiune, haşurată (în proiecţie principală), iar când este tăiată transversal nervura
se reprezintă în vedere, nehaşurată (în proiecţia laterală).
c. când planul de secţionare taie o nervură în lungul ei, aceasta se reprezintă în
vedere, haşurată (in proiectie principala), iar când este tăiată transversal nervura se
reprezintă în secţiune, nehaşurată (în proiecţia laterală).
59. Liniile de contur, de axă, ajutatoare şi prelungirile lor
a. nu pot fi utilizate ca linii de cotă cu excepţia cotării profilurilor curbe prin coordonate
rectangulare.
b. pot fi utilizate ca linii de cotă
60. Elementele dispuse simetric se cotează
a. o singură data
b. de fiecare data
61. Cotarea elementelor acoperite
a. este posibila
b. este interzisa
62. Cotele se scriu deasupra liniei de cota astfel incat sa fie citite
a. De jos si din dreapta formatului
b. De jos si din stanga formatului
c. De jos, din stanga si din dreapta formatului
63. Directia de proiectie pentru vederi si sectiuni se indica
a. Prin sageti
b. Printr-un text sugedtiv
c. Nu se indica deoarece se subantelege