DETERMINAREA PUTERILOR MATRICELOR

IOANA MONICA MASCA

Prezentam mai multe procedee de calcul al puterilor matricelor ilustrate
prin probleme cu solut ii comentate. Putem realiza select ii de metode si/sau
exemple din acest material pentru lect iile de la clasa a XI-a, pentru lect iile
recapitulative de la clasa a XII-a, precum si pentru cercurile de matematica
ale elevilor.
Lucrarea de fat a prezinta diverse tehnici de determinare a puterilor ma-
tricelor. Metodele expuse sunt descrise, pe scurt, la nivel teoretic si sunt com-
pletate cu exemple reprezentative, utile n pregatirea elevilor.
Daca A M
m,n
(C), atunci pentru a putea vorbi de A A trebuie sa aiba
sens operat ia de nmult ire. Aceasta este denita daca m = n, adica pentru
A M
n
(C). T inand seama de asociativitatea nmult irii matricelor se pot
deni puterile unei matrice patratice astfel: A
0
= I
n
, A
1
= A si A
k
= A
k1
A,
pentru k 2, k N.
1. Metoda induct iei matematice:

In contextul temei noastre, ea
se aplica explicit
1
n doua situat ii: atunci cand este data forma matricei A
n
si aceasta doar trebuie vericata prin induct ie matematica, sau cand aceasta
forma nu este data si ea trebuie mai ntai determinata. Prezentamn continuare
exemple pentru ecare dintre aceste situat ii:
Exemplul 1. Se considera matricea A =
_
2 3
0 2
_
M
n
(C). Aratat i
ca A
n
=
_
2
n
3 2
n1
n
0 2
n
_
pentru orice n N .
Solut ie: Armat ia este adevarata pentru n = 0; presupunand-o adevarata
pentru n 0, obt inem A
n+1
= A A
n
=
_
2 3
0 2
_

_
2
n
3 2
n1
n
0 2
n
_
=
_
2
n+1
3 2
n
(n + 1)
0 2
n+1
_
, ceea ce ncheie pasul de induct ie si demonstrat ia.
Exemplul 2. Fie A M
2
(C). Sa se arate ca exista un sir (x
n
)
nN
de
numere complexe astfel nc at A
n
= x
n1
Ax
n2
det(A) I
2
pentru orice n 2
si, n plus, x
0
= 1, x
1
=Tr(A) si x
n
= x
n1
Tr(A) x
n2
det(A) pentru orice
n 2.
1
Ea intervine de fapt indiferent de tehnica pe care o aplicam, dar este uneori ,,ascuns a
n demonstrat iile rezultatelor pe care le invoc am
1
2 Modele de lectii
Solut ie: Interpretarea A
2
= x
1
A x
0
det(A) I
2
a relat iei lui Cayley A
2
=
Tr(A) Adet(A) I
2
arata ca armat ia din enunt este adevarata pentru n = 2.
Fie acum k > 2. Presupunem armat ia adevarata pentru orice j {2, 3, . . . , k
1}.
Pentru k = 3, din relat ia lui Cayley obt inem A
3
= Tr(A)A
2
det(A) A =
= Tr(A)(x
1
Ax
0
I
2
) (det(A)) A = (x
1
Tr(A) x
0
det(A)) A Tr(A) I
2
=
x
2
Ax
1
I
2
.
Pentru k > 3, relat ia lui Cayley conduce la A
k
= Tr(A) A
k1
det(A) A
k2
.
Folosind ipoteza de induct ie, obt inem A
k
= (x
k2
Tr(A) x
k3
det(A)) A+
+(x
k3
Tr(A) x
k4
det(A)) det(A) I
2
= x
k1
A + x
k2
I
2
.
Exemplul 3. Se considera matricea A =
_
_
a 0 0
0 b 0
c 0 d
_
_
M
n
(C), a = d.
Determinat i A
n
, n N.
Solut ie: A
2
=
_
_
a
2
0 0
0 b
2
0
c(a + d) 0 d
2
_
_
, iar A
3
=
_
_
a
3
0 0
0 b
3
0
c(a
2
+ ad + d
2
) 0 d
3
_
_
.
Acestea ne sugereaza ca A
n
=
_
_
a
n
0 0
0 b
n
0
c
d
n
a
n
da
0 d
n
_
_
pentru orice n N.
Demonstram prin induct ie aceasta armat ie: pentru n = 0, ea este evidenta;
presupunand-o adevarata pentru n N, obt inem A
n+1
= A A
n
=
=
_
_
a
n+1
0 0
0 b
n+1
0
ca
n
+ dc
d
n
a
n
da
0 d
n+1
_
_
=
_
_
a
n+1
0 0
0 b
n+1
0
c
d
n+1
a
n+1
da
0 d
n+1
_
_
, deci a-
rmat ia este adevarata pentru n + 1, ceea ce ncheie demonstrat ia.
Cateodata, ntre matrice se urmareste determinarea unei relat ii de tipul
M(a) M(b) = M(R(a, b)), unde R(a, b) desemneaza o expresie n a si b:
Exemplul 4. Consideram mult imea matricelor de forma
M(a) =
1

1 a
2
_
_
1 a 0
a 1 0
0 0

1 a
2
_
_
, a (1, 1).
Aratat i ca pentru orice n N

exista un unic element a

n
(1, 1) cu propri-
etatea M(a
n
) = (M(a))
n
.
Solut ie: Aratam ca M(a) M(b) = M(
a+b
1+ab
).

Inlocuind b cu a, obt inem
(M(a))
2
= M(
2a
1+a
2
) = M
_
(1+a)
2
(1a)
2
(1+a)
2
+(1a)
2
_
. Probam apoi prin induct ie matem-
atica relat iile (M(a))
k
= M
_
(1+a)
k
(1a)
k
(1+a)
k
+(1a)
k
_
si 1 <
(1+a)
k
(1a)
k
(1+a)
k
+(1a)
k
< 1.
I. M. Mas ca, Determinarea puterilor unei matrice 3
Exemplul 5. Sa se arate ca exista polinoame , , de grade 2, 3, 4ncat
pentru matricea A(t) =
_
_
_
_
1 t (t) (t)
0 1 4t (t)
0 0 1 6t
0 0 0 1
_
_
_
_
sa aiba loc A(t) A(u) = A(t +u)
si sa se determine A(t)
n
pentru orice n N, n > 1.
Solut ie:Condit ia A(t + u) = A(t) A(u) este echivalenta cu (t + u) = (t) +
(u)+4tu, (t+u) = (t)+(u)+t(u)+6u(t) si (t+u) = (t)+(u)+24tu,
relat ii ce se verica pentru (x) = 2x
2
+ 2x, (x) = 4x
3
+
17
2
x
2
+ 3x si
(x) = 3x
4
+ 12x
3
+ 5x. Pe baza relat iei A(t + u) = A(t) A(u) obt inem
inductiv A(t)
n
= A(nt).
2. Utilizarea proprietat ilor funct iilor trigonometrice: Un rezultat
ce se dovedeste util n aplicat ii este urmatorul: Daca A

=
_
cos sin
sin cos
_
,
R, atunci A
n

= A
n
pentru orice n N.
Exemplul 6. Fie A =
_
1

3 1
_
. Determinat i A
n
, n N.
Solut ie: Scriem matricea sub forma A = 2
_
1
2

3
2
3
2
1
2
_
=
_
cos

3
sin

3
sin

3
cos

3
_
=
2A

3
. Deci, A
n
=
_
2A

3
_
n
= 2
n
A
n

3
= 2
n
_
cos
n
3
sin
n
3
sin
n
3
cos
n
3
_
.
3. Binomul lui Newton: Utilizam aceasta metoda atunci cand putem
scrie matricea A ca suma sau diferent a a doua matrice ce comuta si ale caror
puteri pot calculate usor. Un caz particular important este cel n care una
dintre matrice este I
n
, iar cealalta matrice devine nula dupa un numar nit
de ridicari la putere
2
. Acest lucru se ntampla de pilda n cazul n care cea
de-a doua matrice este sub- sau supradiagonala. O astfel de matrice ridicata
la orice putere de exponent cel put in egal cu tipul sau se va anula.
Exemplul 7. Fie A =
_
_
1 0 0
2 1 0
0 3 1
_
_
. Determinat i A
n
, n N.
2
O matrice cu aceast a proprietate se numeste nilpotenta
4 Modele de lectii
Solut ie: Scriem A = I
3
+ B, unde B =
_
_
0 0 0
2 0 0
0 3 0
_
_
. Cum I
3
B = BI
3
, putem
aplica formula binomului lui Newton. Avem B
2
=
_
_
0 0 0
0 0 0
6 0 0
_
_
, iar B
k
este ma-
tricea nula pentru orice k 3. Obt inem asadar A
n
=
_
_
1 0 0
2n 1 0
3n(n 1) 3n 0
_
_
.
Exemplul 8. Fie A =
_
_
1 1 0
1 0 1
0 1 1
_
_
. Determinat i A
n
, n N.
Solut ie: Scriem A = CB, unde C =
_
_
1 1 1
1 1 1
1 1 1
_
_
iar B =
_
_
0 0 1
0 1 0
1 0 0
_
_
. Avem
C B = B C = C si C
2
= 3C. Se demonstreaza prin induct ie ca pentru orice
k N avem: C B
k
= B
k
C = C, C
n
= 3
n1
C, B
2k
= I
3
si B
2k+1
= B. Prin
urmare, A
n
= (C B)
n
=
1
3
(2
n
(1)
n
)C + (1)
n
B
n
.
Exemplul 9. Fie A =
_
_
k 2 k 1
2 k (k 1)
2
k
1 k 2 k
_
_
. Sa se arate ca exista
doua matrice B, C M
3
(R) astfel ncat A
n
= B
n
+ C
n
.
Solut ie: Alegem urmatoarele matrice: B =
_
_
k 1 1 0
1 0 1
0 1 1 k
_
_
si C =
_
_
1 1 k 1
1 k (k 1)
2
k 1
1 k 1 1
_
_
. Evident, A = B +C, iar BC este matricea
nula. Considerand n N

si aplicand formula binomului lui Newton relat iei

A = B + C rezulta A
n
= B
n
+ C
n
, tot i ceilalt i termeni ind nuli.
4. Metoda sirurilor recurente poate aplicata e direct, e mpreuna
cu relat ia Hamilton-Cayley. Aplicarea ei directa consta n a nota
3
A
n
=
_
a
n
b
n
c
n
d
n
_
si a utiliza relat ia A
n+1
= A A
n
pentru a stabili formule de
recurent a (cu interdependent e!) pentru sirurile (a
n
)
n
, (b
n
)
n
, (c
n
)
n
si (d
n
)
n
.
Din acestea obt inem formule de recurent a pentru ecare din siruri ; pe baza
acestora si a valorilor init iale date de A
0
= I
2
, A
1
, A
2
, . . . se determina formulele
generale ale respectivelor siruri si, consecutiv, A
n
.
3
Metoda funct ioneaz a si pentru matricele din Mn(C) cu n 3, consider and un numar
corespunz ator de siruri.
I. M. Mas ca, Determinarea puterilor unei matrice 5
Exemplul 10. Se considera matricea A =
_
1 3
4 3
_
M
2
(C). Deter-
minat i A
n
, n N.
Solut ie: Notam A
n
=
_
a
n
b
n
c
n
d
n
_
, n N. Din A
n+1
= A A
n
deducem:
_

_
a
n+1
= a
n
+ 3c
n
c
n+1
= 4a
n
3c
n
b
n+1
= b
n
+ 3d
n
d
n+1
= 4b
n
3d
n
Din primele doua relat ii obt inem c
n
= a
n
+ 5a
n1
si
apoi a
n
= 2a
n1
+ 15a
n2
, n 2. Ecuat ia caracteristica a sirului (a
n
)
n
este
deci r
2
+ 2r 15 = 0; ea are radacinile 3 si 5. Prin urmare, exista , C
astfel ncat a
n
= 3
n
+ (5)
n
. De aici si din a
0
= a
1
= 1 obt inem un
sistem de ecuat ii cu solut ia =
3
4
, =
1
4
. Prin urmare, a
n
=
3
n+1
+(5)
n
4
; cum
c
n
= a
n
+ 5a
n1
, obt inem c
n
=
3
n
(5)
n
2
.
Procedand analog, obt inem b
n
=
3
n+1
3(5)
n
8
si d
n
=
3
n
+3(5)
n
4
. Prin urmare,
A
n
=
_
3
n+1
+(5)
n
4
3
n+1
3(5)
n
8
3
n
(5)
n
2
3
n
+3(5)
n
4
_

Exemplul 11. Fie A =
_
cos
2
x sin
2
x
sin
2
x cos
2
x
_
. Determinat i A
n
, n N.
Solut ie: Punand A
n
=
_
a
n
b
n
b
n
a
n
_
si aplicand procedeul descris mai sus
obt inem a
n+1
=
(a+b)
n+1
+(ab)
n+1
2
si b
n+1
=
(a+b)
n+1
(ab)
n+1
2
. Asadar,
A
n
=
_
(a+b)
n
+(ab)
n
2
(a+b)
n
(ab)
n
2
(a+b)
n
(ab)
n
2
(a+b)
n
+(ab)
n
2
_
. Dar a + b = 1 si a b = cos 2x, deci
A
n
=
1
2
_
1 + cos
n
2x 1 cos
n
2x
1 cos
n
2x 1 + cos
n
2x
_
.
De obicei, aplicam metoda sirurilor recurente daca dupa calculul catorva
puteri ale lui A nu putem observa regularitat i care sa ne permita scrierea
directa a formei generale a lui A
n
. Ment ionam ca exista situat ii ,,mixte, n
care pentru unele pozit ii ale matricei se observa regularitat i, iar pentru altele
nu.

In aceasta situat ie, vom utiliza siruri recurente numai pentru pozit iile care
mai prezinta semne de ntrebare. Prezentam n acest sens:
Exemplul 12. Se considera matricea A =
_
_
1 2 0
0 3 4
0 0 5
_
_
M
3
(C). De-
terminat i A
n
, n N.
6 Modele de lectii
Solut ie: A
2
=
_
_
1 8 8
0 9 32
0 0 25
_
_
, A
3
=
_
_
1 26 72
0 27 196
0 0 125
_
_
, A
4
=
_
_
1 80 464
0 81 1088
0 0 625
_
_
.
Pozit iile n care regularitat ile nu sunt evidente sunt (1, 3) si (2, 3); banuimnsa
ca A
n
=
_
_
1 3
n
1 a
n
0 3
n
a
n
+ 5
n
1
0 0 5
n
_
_
. Din A
n+1
= A A
n
deducem a
n
=
3a
n1
+2(5
n1
1). Aceasta relat ie ne conduce la a
n
= 5
n
2 3
n
+1. Mai tre-
buie doar sa vericam prin induct ie ca A
n
=
_
_
1 3
n
1 5
n
2 3
n
+ 1
0 3
n
2(5
n
3
n
)
0 0 5
n
_
_
.

Prezentam acum un exemplu n care aplicam metoda sirurilor recurente

utilizand si relat ia Hamilton-Cayley:
Exemplul 13. Se considera matricea A =
_
3 2
1 4
_
M
2
(C). Deter-
minat i A
n
, n N.
Solut ie: Avem Tr(A) = 7 si det(A) = 10. Relat ia Hamilton-Cayley pentru
matricea A este deci A
2
7A + 10I
2
= 0; ea ne permite sa scriem si A
n
=
7A
n1
10 A
n2
pentru orice n 2. De aici obt inem imediat prin induct ie
existent a a doua siruri (a
n
)
n
si (b
n
)
n
astfel ncat A
n
= a
n
A+b
n
I
2
pentru orice
n N.

In plus, sirurile (a
n
) si (b
n
)
n
au aceeasi ecuat ie caracteristica, si anume
r
2
7r + 10 = 0. T inand cont de relat iile a
0
= b
1
= 0 si a
1
= b
0
= 1, obt inem
a
n
=
5
n
2
n
3
, b
n
=
22
n
25
n
3
, iar A
n
= a
n
A + b
n
I
2
=
_
5
n
+2
n+1
3
2(5
n
2
n
)
3
5
n
2
n
3
25
n
+2
n
3
_
.

4. Folosind polinomul caracteristic ([GG], [II])

Fie A = (a
ij
)
i,j=1,n
M
n
(C). Polinomul caracteristic al matricei A este
prin denit ie f
A
= det(XI
n
A) = X
n
(a
11
+ a
22
+ ... + a
nn
)X
n1
+ ... +
(1)
n
det(A) C(X). R adacinile ecuat iei caracteristice f
A
= 0 se numesc
valorile proprii ale matricei A.
Pentru matricele patratice de ordinul doi si trei, polinoamele caracteristice sunt
f
A
= X
2
Tr(A)X + det(A)I
2
, respectiv f
A
= X
3
Tr(A)X
2
+ Tr(A

)X
det(A)I
3
unde Tr(A

) este egal cu suma minorilor diagonali de ordinul doi ai

matricei A.
Teorema Cayley - Hamilton Orice matrice patratica verica propria sa
ecuat ie caracteristica, respectiv f
A
(A) = 0.
Teorema Daca A M
n
(C), m N, si r este restul mpart irii lui X
m
la f
A
atunci A
m
= r(A).
Observat ie: Calculul unei puteri A
m
, A M
n
(C), m n, revine la a deter-
mina un polinom matriceal de grad mai mic sau egal cu n+1 ai carui coecient i
I. M. Mas ca, Determinarea puterilor unei matrice 7
se gasesc usor daca se cunosc radacinile ecuat iei caracteristice.
Pentru cazul matricelor de ordinul doi si trei, se obt ine A
m
= a
m
A + b
m
I
2
,
pentru A M
2
(C), respectiv A
m
= a
m
A
2
+ b
m
A + c
m
I
3
, A M
3
(C).
Demonstrat ia existent ei sirurilor din cele doua relat ii se realizeaza prin induct ie.
Exemplul 14. Sa se calculeze A
n
pentru matricea A =
_
1 1
1 3
_
, n N.
Solut ie: Ecuat ia caracteristica asociata matricei A este x
2
4x + 4 = 0 cu
solut ia dubla x
1
= x
2
= 2. Aplicand teorema mpart irii cu rest pentru poli-
noame, rezulta ca X
n
= (X 2)
2
g(X) + a
n
X + b
n
.
Pentru x = 2 deducem ca 2a
n
+b
n
= 2
n
. Derivand relat ia de mai sus, obt inem
nX
n1
= (X 2)(...) + a
n
.
Pentru x = 2, rezulta a
n
= n2
n1
si de aici b
n
= 2
n
(1 n). Obt inem
A
n
= n 2
n1
A + 2
n
(1 n)I
2
=
_
2
n1
(2 n) n 2
n1
n 2
n1
2
n1
(2 + n)
_
.
Exemplul 15. Sa se calculeze A
n
pentru matricea A =
_
_
1 0 0
0 2 3
0 1 1
_
_
,
n N.
Solut ie: Ecuat ia caracteristica asociata matricei A este x
3
2x
2
+ 2x 1 = 0
cu valorile proprii x
1
= 1 si x
2
= x
3
=
1i

3
2
. Aplicand teorema mpart irii cu
rest obt inem X
n
= (X 1)(X
2
X 1)g(X) + a
n
X
2
+ b
n
X + c
n
I
3
, de unde
se obt ine A
n
= a
n
X
2
+ b
n
X + c
n
I
3
.
Pentru x = 1 se obt ine a
n
+ b
n
+ c
n
= 1 si din faptul ca este o radacina a
ecuat iei x
2
x+1 = 0 avem relat ia a
n

2
+b
n
+c
n
=
n
, care este echivalenta
cu (a
n
+ b
n
) + c
n
a
n
=
n
, unde
3
= 1.
Avem situat iile:
1. Daca n = 6k, k N se obt ine sistemul
_
a
n
+ b
n
+ c
n
= 1
(a
n
+ b
n
)
1i

3
2
+ c
n
a
n
= 1,
din care avem: a
n
= b
n
= 0 si c
n
= 1, prin urmare A
n
= I
3
.
2. Daca n = 6k + 1, k N se obt ine sistemul
_

_
a
n
+ b
n
+ c
n
= 1
c
n
a
n
= 0
a
n
+ b
n
= 1,
cu solut ia a
n
= c
n
= 0 si b
n
= 1 si atunci A
n
= A.
Procedand analog, constat am ca:
3. Pentru n = 6k + 2, k N se obt ine A
n
= A
2
.
4. Pentru n = 6k + 3, k N avem A
n
= 2A
2
2A + I
3
.
5. Daca n = 6k + 4, k N avem A
n
= 2A
2
3A + 2I
3
.
6. Pentru n = 6k + 5, k N avem A
n
= A
2
2A + 2I
3
.
8 Modele de lectii
5. Folosind izomorsme ([BA])
Se mai poate calcula A
n
, n N

folosind izomorsme ntre inele de matrice si

inele n care calculele sunt mai put in laborioase
4
.
Exemplul 16. Fie d un ntreg liber de patrate, a, b Z si matricea
_
a db
b a
_
M
2
(Z). Determinat i A
n
, n N

.
Solut ie: Consideram mult imea M =
_
_
a db
b a
_
|a, b Z
_
si funct ia f :
Z[

d] M, f(a + b

d) =
_
a db
b a
_
. Se constata ca:
1. f este bijectiva;
2. z
1
, z
2
Z[

d] f(z
1
+ z
2
) = f(z
1
) + f(z
2
);
3. z
1
, z
2
Z[

d] f(z
1
z
2
) = f(z
1
) f(z
2
).
Din relat ia de la punctul 3 obt inem f(z
n
) = f(z)
n
pentru orice n N

; aceasta
relat ie conduce la:
A
n
=
_
a
n
+ C
2
n
a
n2
d + C
4
n
a
n4
d
2
+ ... C
1
n
a
n1
+ C
3
n
a
n3
d + ...
C
1
n
a
n1
+ C
3
n
a
n3
d + ... a
n
+ C
2
n
a
n2
d + C
4
n
a
n4
d
2
+ ...
_
.

Ment ionam ca si n spatele tehnicii de la exemplul 6 se aa un izomorsm

de corpuri, si anume
f : C
__
a b
b a
_
|a, b R
_
, f(x + iy) =
_
x y
y x
_
.
Bibliografie
[ACE] Gh. Andrei, C-tin. Caragea, V. Ene, Algebr a. Culegere de probleme pentru examene
de admitere si olimpiade scolare, Editura Scorpion 7,
Bucuresti, (1996).
[BAAA] D. Br anzei, R. Br anzei, S. Anit a, A. Anit a, Siruri recurente n liceu, Editura GIL,
Zal au, (1996).
[BR] Birant Ramazan, Asupra ecuat iei matriciale aA+bB = AB,
Gazeta Matematic a Anul CI, nr.2/1996.
[IB] I. Baetu, Puterile unei matrice,
Gazeta Matematic a Anul XCVIII, nr.5-6/1993.
[ICD] I.C. Dr aghicescu, O clasa particular a de matrice si o proprietate remarcabil a a acestora,
Gazeta Matematic a Anul CXI, nr.4/2006.
[II] Ion D. Ion, Algebr a, Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucuresi, 1981.
[GG] Gh. Ghit a, O metod a de ridicare la putere a matricelor,
Gazeta Matematic a Anul CIX, nr.5-6/2004.
4
Ideea de izomorsm, de aceast a dat a de grupuri, este prezent a, dar nu ment ionata
explicit, si n situat iile din exemplele 4 si 5.
I. M. Mas ca, Determinarea puterilor unei matrice 9
[MG1] M. Ganga, Matematic a. Manual pentru clasa a XI-a,
Editura MATHPRESS, Ploiesti, (2006)
[MG2] M. Ganga, Matematic a. Manual pentru clasa a XII-a Algebra,
Editura MATHPRESS, Ploiesti, (2002)
[PPL] L. Panaitopol, M.E. Panaitopol, M. Lascu, Induct ia matematic a,
Editura GIL, Zal au, (1997).
[RG] Gh.N. Rizescu, Sum a si produs. Probleme si teme pentru clasele a XI-a si a XII-a,
Editura SIGMA PRIMEX, Bucuresti, (1999).
Ioana Monica Masca