Mate M1 2008

BACALAUREAT 2008
- MATEMATICA -
Programa M1
- Proba D
- Tipul subiectului MT1
Variante Finale
( Aprilie )
VARIANTA 1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008
Probă scrisă la MATEMATICĂ - Proba D
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică.
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• La toate subiectele se cer rezolvări complete.
1.
SUBIECTUL I (30p) – Varianta 001
5p 1. Să se determine numărul natural n din egalitatea 1 + 5 + 9 + ... + n = 231 .
5p 2. Să se rezolve inecuaţia 2 x 2 − 5 x + 3 ≤ 0 .
5p 3. Să se determine inversa funcţiei bijective f : (0, ∞) → (1, ∞), f ( x) = x 2 + 1 .
5p 4. Se consideră mulţimea A = {1, 2,3,...,10} . Să se determine numărul submulţimilor cu trei elemente ale
mulţimii A.
5p 5. Să se determine m ∈ \ , astfel încât distanţa dintre punctele A(2, m) şi B (m, −2) să fie 4.
23π
5p 6. Să se calculeze cos .
12
,1 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 001
a b
1. Se consideră matricea A =   , cu a, b ∈ \ şi b ≠ 0 .
b a
5p a) Să se arate că dacă matricea X ∈ M 2 (\) verifică relaţia AX = XA , atunci există u , v ∈ \ , astfel
u v 
încât X =  .
v u
x yn  ( a + b) n + ( a − b) n ( a + b ) n − ( a − b) n
b) Să se arate că ∀ n ∈ `* , An =  n = =
xn 
5p , unde xn , y n .
 yn 2 2
2 1
5p c) Să se rezolve în mulţimea M2 (\) ecuaţia X 3 =  .
1 2
2. Se consideră a ∈ ] 7 şi polinomul f = X 6 + aX + 5ˆ ∈ ] 7 [ X ] .
5p a) Să se verifice că pentru orice b ∈ ] 7 , b ≠ 0̂ , are loc relaţia b6 = 1̂ .
5p b) Să se arate că x 6 + 5̂ = ( x3 − 4)( x3 + 4), ∀x ∈ ] 7 .
5p c) Să se demonstreze că pentru orice a ∈ ] 7 , polinomul f este reductibil în ] 7 [ X ] .
1 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 001
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = e x − ax, , unde a ∈ \ , a > 0 .

5p a) Să se determine asimptota oblică la graficul funcţiei f către −∞ .
5p b) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f.
5p c) Să se determine a ∈ (0, ∞) ştiind că f ( x) ≥ 1, ∀x ∈ \ .
ln x
2. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x) = .
x
5p a) Să se arate că funcţia F : ( 0, ∞ ) → \, F ( x) = 2 x ( ln x − 2 ) , este o primitivă pentru funcţia f.
5p b) Să se arate că orice primitivă G a funcţiei f este crescătoare pe [1,∞ ) .
5p c) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
1
x = şi x = e . .
e
BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

VARIANTA 2

2
24
1− i 
5p 1. Să se calculeze   .
 2
3x − 1 x + 1
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia + = 3.
x + 1 2x −1
5p 3. Să se determine inversa funcţiei bijective f : \ → \ , f ( x) = 2 x − 1 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr ab din mulţimea numerelor de două cifre, să avem
a≠b.
5p 5. Să se calculeze lungimea medianei din A a triunghiului ABC , unde A(−2, −1), B (2,0), C (0,6) .
G G G G G G G G
5p 6. Fie vectorii u = mi + 3 j şi v = ( m − 2 ) i − j . Să se determine m > 0 astfel încât u ⊥ v .
2 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 002
 2 2
1. Se consideră matricea A∈M2 (\) , A =  .
1 1
5p a) Să se arate că există a ∈ \ astfel încât A2 = aA.
5p b) Să se determine rang ( A10 ) .
5p c) Să se calculeze ( A − At ) 2008 .
2. Pentru a, b din mulţimea M = [0, ∞) se defineşte operaţia a ∗ b = ln(e a + eb − 1) .
5p a) Să se arate că pentru orice a, b ∈ M , rezultă că a ∗ b ∈ M .
5p b) Să se arate că legea de compoziţie „ ∗ ” este asociativă.
5p c) Pentru n ∈ ` , n ≥ 2 , să se determine a ∈ M astfel încât a ∗ a
∗ ... ∗
a = 2a .
de n ori a
( )
1. Se consideră şirul ( an )n∈`* dat de a1 ∈ ( 0,1) şi an +1 = an 1 − an , ∀n ∈ `* .
5p a) Să se arate că an ∈ ( 0,1) , ∀n ∈ `* .
5p b) Să se demonstreze că şirul ( an )n∈`* este strict descrescător.
5p c) Să se arate că şirul (bn )n∈`* , dat de bn = a12 + a2 2 + ... + an 2 , ∀n ∈ `* , este mărginit superior de a1.
1
2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = .
x + x +1
2
2 3  2x + 1 
5p a) Să se arate că funcţia F : \ → \, F ( x) = arctg   , x ∈ \ , este o primitivă pentru funcţia f.
3  3 
5p b) Să se calculeze aria suprafeţei delimitate de dreptele x = 0, x = 1, Ox şi graficul funcţiei g : \ → \ ,
g ( x) = (2 x + 1) f ( x) .
n
5p c) Să se calculeze lim ∫
n →∞ − n
f ( x)dx , unde n ∈ `* .

VARIANTA 3

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică - informatică.
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică - informatică.
3
5p 1. Să se ordoneze crescător numerele 2, 3 4, 4 5 .
5p 2. Se consideră funcţia f : R → R , f ( x ) = 4 x 2 − 8 x + 1 . Să se determine valoarea minimă a funcţiei f .
5p 3. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia lg( x − 1) + lg(6 x − 5) = 2 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de două cifre,
acesta sa fie pătrat perfect.
5p 5. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(6, 4) şi este perpendiculară pe dreapta
d : 2x − 3y + 1 = 0 .
1
5p 6. Ştiind că sin α = , să se calculeze cos 2α .
3
SUBIECTUL II (30p) – Varianta 003
 0 2 2 1
1. Se consideră matricele A =   şi B =  .
 −2 0  1 2
5p a) Să se calculeze det ( A2 + B 2 ) .
5p b) Să se justifice că, ∀ X , Y ∈ M 2 ( ^ ) , det ( X ⋅ Y ) = det ( X ) ⋅ det (Y ) .
5p c) Să se arate că, dacă X , Y ∈ M 2 ( \ ) şi X ⋅ Y = Y ⋅ X , atunci det ( X 2 + Y 2 ) ≥ 0 .
2. Se consideră cunoscut că ( ], ∗, D ) este un inel comutativ, unde x ∗ y = x + y − 3 şi
x D y = x ⋅ y − 3 x − 3 y + 12 , ∀ x, y ∈ ] .
5p a) Să se arate că elementul neutru al legii de compoziţie „ D ” este 4.
5p b) Să se determine a, b ∈ ] astfel încât între inelele ( ], ∗, D ) şi ( ], +, ⋅ ) să existe un izomorfism
de forma f : ] → ] , f ( x) = a ⋅ x + b .
5p c) Să se rezolve în mulţimea ] ecuaţia D ... D
x = 22008 + 3 .
x D x
de 2008 ori x

1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = 18 x 2 − ln x.
5p a) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei f.
5p b) Să se determine a ∈ \ pentru care f ( x ) ≥ a, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) .
5p c) Să se determine numărul de rădăcini reale ale ecuaţiei f ( x ) = m , unde m este un parametru real.
1
2. Se consideră funcţiile f a : \ → \, f a ( x) = , unde a ∈ \ .
x−a +3
5p a) Să se arate că, pentru orice a ∈ \ , funcţia f a are primitive strict crescătoare pe \ .
∫0 f 2 ( x )dx .
3
5p b) Să se calculeze
∫ fa ( x )dx .
3
5p c) Să se calculeze lim
a →∞ 0

VARIANTA 4

4
2
 1 1 
5p 1. Să se calculeze  −  .
1− i 1+ i 
5p 2. Să se arate că vârful parabolei y = x 2 + 5 x + 1 este situat în cadranul III.
8
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 9 x − 3x+1 + = 0 .
9
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de trei cifre,
acesta să aibă exact două cifre egale.
G G G G G G
5p 5. Să se determine a ∈ \ pentru care vectorii u = (3 − 2a )i + (a + 1) j şi v = (2a + 1) i + 2 j sunt
perpendiculari.
5p 6. Să se calculeze lungimea laturii BC a triunghiului ascuţitunghic ABC ştiind că AB = 6 , AC = 10 şi
că aria triunghiului ABC este egală cu 15 3 .
 −1 2 2 
1. Se consideră matricea A =  .
 2 2 −1
5p a) Să se calculeze rangul matricei A.
5p b) Să se demonstreze că det( At ⋅ A) = 0 .
5p c) Să se calculeze det( A ⋅ At ) .
2. Pe mulţimea ] definim legea de compoziţie x ∗ y = 5 xy + 6 x + 6 y + 6 .
5p a) Să se arate că legea “ ∗ ” este asociativă.
5p b) Să se determine elementele simetrizabile ale mulţimii ] în raport cu legea “ ∗ ”.
5p x ∗ x
c) Să se rezolve ecuaţia ∗
x ∗ ... ∗
x = −1 .
de 2008 ori x

2x + 1
1. Se consideră funcţia f : \ \ {−1,0} → \, f ( x ) = .
x 2
( x + 1)2
5p a) Să se determine asimptotele graficului funcţiei f.
5p b) Să se demonstreze că funcţia f nu are puncte de extrem local.
c) Să se calculeze lim ( f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + ... + f ( n ) )
n2
5p , unde n ∈ `* .
n →∞
xn
2. Se consideră şirul ( I n )n∈`* , I n = ∫
2
dx, n ∈ `* .
0 x +1
n
5p a) Să se calculeze I1 .
1
5p b) Să se arate că I n ≤ 1 + , ∀n ∈ `* .
n +1
5p c) Să se calculeze lim I n .
n →∞

VARIANTA 5

1 1
5p 1. Să se calculeze + .
1 + 2i 1 − 2i
5p 2. Să se rezolve în ] inecuaţia x 2 − 10 x + 12 ≤ 0 .
5p 3. Să se determine inversa funcţiei bijective f : (1, ∞ ) → ( 0, ∞ ) , f ( x) = x − 1 .
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {1, 2,3, 4} → {1, 2,3, 4} cu proprietatea că f (1) = f (4) .
5p 5. Să se determine coordonatele vârfului D al paralelogramului ABCD dacă A(−2,9), B (7, −4), C (8, −3) .
π
5p 6. Triunghiul ABC are B = şi lungimea razei cercului circumscris egală cu 1. Să se calculeze
3
lungimea laturii AC .
1 1 1 1
1. Se consideră punctele A(0, 6), B (1, 4), C (−1, 8) şi matricea M =  0 1 −1 a  , unde a, b ∈ \ .
6 4 8 b
 
5p a) Să se arate că punctele A, B, C sunt coliniare.
5p b) Să se determine rangul matricei M în cazul a = 3, b = 0 .
5p c) Să se arate că dacă unul dintre minorii de ordin trei ai lui M , care conţin ultima coloană, este nul,
atunci rang( M ) = 2.
2. Se ştie că (G , D ) este grup, unde G = (3, ∞) şi x D y = ( x − 3)( y − 3) + 3 . Se consideră funcţia
f : (0, ∞) → G , f ( x) = x + 3 .
5p a) Să se calculeze 4 D 5 D 6 .
5p b) Să se demonstreze că funcţia f este un izomorfism de grupuri, de la ( (0, ∞), ⋅) la ( G , D ) .
5p c) Să se demonstreze că dacă H este un subgrup al lui G care conţine toate numerele naturale k ≥ 4 ,
atunci H conţine toate numerele raţionale q > 3 .
2 ( x − 1)
1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = ln x − .
x +1
5p a) Să se calculeze derivata funcţiei f.
5p b) Să se determine punctele graficului funcţiei f în care tangenta la grafic este paralelă cu dreapta de
ecuaţie 9 y = 2 x .
2( x − 1)
5p c) Să se arate că, dacă x > 1 , atunci ln x ≥ .
x +1
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = 2 şi şirul (an ) n≥1 , an = f (1) + f (2) + ... + f ( n).
x
k +1
5p a) Să se arate că f ( k + 1) ≤ ∫ f ( x ) dx ≤ f ( k ), ∀k ∈ ( 0, ∞ ) .
k
∫ f ( x ) dx, n ∈ ` .
n
5p b) Să se calculeze lim
n →∞ 1
5p c) Să se arate că şirul (an ) n≥1 este convergent.

VARIANTA 6

6
5p 1. Să se calculeze suma tuturor numerelor naturale de două cifre care se divid cu 11.
5p 2. Să se determine funcţia f de gradul al doilea dacă f ( −1) = 1, f (0) = 1, f (1) = 3 .
5p 3. Să se rezolve în mulţimea ( 0, π ) ecuaţia sin 3 x = sin x .
5p 4. Câte numere de trei cifre distincte se pot forma cu cifrele 2, 4,6 sau 8?
5p 5. Se consideră triunghiul ABC cu vârfurile în A(1, 2) , B (2, −2) şi C (4,6) . Să se calculeze cos B .
π
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC ştiind că AB = 6, C = .
6
 1 2 ... n 
1. Fie n ∈ `* , mulţimea Sn a permutărilor de n elemente şi permutarea identică e =  .
 1 2 ... n 
1 2 3 4
5p a) Pentru n = 4 şi σ =   ∈ S4 , să se calculeze σ .
4
 3 2 4 1 
5p b) Să se demonstreze că pentru orice σ ∈ S n , există p ∈ `* , astfel încât σ p = e .
5p c) Să se determine o permutare τ ∈ S5 , τ ≠ e astfel încât τ 5 = τ .
2. Se consideră a ∈ ^ , x1 , x2 , x3 ∈ ^ rădăcinile ecuaţiei x3 − 2 x 2 + 2 x − a = 0 şi determinantul
x1 x2 x3
∆ = x3 x1 x2 .
x2 x3 x1
5p a) Pentru a = 1 , să se rezolve ecuaţia în mulţimea numerelor complexe.
5p b) Să se arate că, pentru orice a ∈ \ , ecuaţia are o singură rădăcină reală.
5p c) Să se arate că valoarea determinantului ∆ nu depinde de a.
SUBIECTUL III (30p) – Varianta 006

6 1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = e x⋅ln x .
5p a) Să se arate că f ′ ( x ) = f ( x )(1 + ln x ) , ∀x > 0.
5p b) Să se determine valoarea minimă a funcţiei f.
5p c) Să se arate că funcţia f este convexă pe ( 0,∞ ) .
x 2n
2. Se consideră funcţiile f n , g n : (−1, ∞) → \, f n ( x) = , g n ( x) = 1 − x + x 2 − x3 + ... − x 2 n−1 + f n ( x)
1+ x
cu n ∈ `* .
1
5p a) Să se calculeze ∫0 g2 ( x)dx .
1 1
5p b) Să se arate că 0 ≤ ∫ f n ( x) dx ≤ , ∀n ∈ `* .
0 2n + 1
 1 1 1 1 1 
c) Să se calculeze lim  1 − + − + ... + − , n ∈ `.
2n − 1 2n 
5p
n →∞  2 3 4

VARIANTA 7

7
8+i
5p 1. Să se calculeze modulul numărului complex z = .
7 − 4i
5p 2. Să se determine valoarea maximă a funcţiei f : R → R , f ( x ) = − x 2 + 6 x − 9 .
1
5p 3. Să se rezolve în mulţimea [ 0, 2π ) ecuaţia sin x = − .
2
5p 4. Să se determine n ∈ `∗ pentru care mulţimea {1, 2,..., n} are exact 120 de submulţimi cu două elemente.
JJJG JJJG JJJG JJJG
5p 5. Se ştie că în triunghiul ABC vectorii AB + AC şi AB − AC au acelaşi modul. Să se demonstreze că
triunghiul ABC este dreptunghic.
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiul ABC care are lungimile laturilor egale cu
3, 4 şi 5.
 1 2 3 4  x + 2 y + 3z + 4t = 3

1. Se consideră matricele A =  0 1 2 3  , B = ( 0 0 0 1) şi sistemul  y + 2 z + 3t = 2 .
0 0 1 2 
   z + 2t = 1
5p a) Să se determine rangul matricei A.
5p b) Să se determine mulţimea soluţiilor sistemului.
5p c) Să se demonstreze că ecuaţia XA = B nu are soluţii X ∈ M1,3 ( ^ ) .
 2n 2n 
2. Pentru fiecare t , n ∈ ] , se consideră matricea A(n) =  n {
 şi mulţimile G = A ( k ) k ∈ ] ,
2n 
}
2
{ }
H t = A ( k ⋅ t − 1) k ∈ ] . Se admite faptul că ( G , ⋅ ) este un grup, unde „ ⋅ ” este înmulţirea matricelor.
5p a) Să se arate că ∀ n, p ∈ ] , A(n) ⋅ A( p) = A(n + p + 1) .
5p b) Să se demonstreze că, pentru orice t ∈ ] , H t este un subgrup al grupului (G, ⋅ ) .
5p c) Să se demonstreze că grupurile (G, ⋅) şi (], +) sunt izomorfe.
1 1 1
1. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → \, f ( x) = ln x şi şirul ( xn ) n∈`* , xn = 1 + + + ... + − ln n, ∀n ∈ `* .
2 3 n
1 1
5p b) Să se arate că, pentru orice k > 0 , < f ( k + 1) − f ( k ) < .
k +1 k
5p c) Să se arate că şirul ( xn )n∈`* este descrescător şi are termenii pozitivi.
2. Se consideră funcţiile F : (−1, ∞) → \, F ( x) = a ln( x + 1) + b ln( x 2 + 1) + c arctg x şi f : ( −1, ∞ ) → \ ,

2x
f ( x) = .
( x + 1) ( x 2 + 1)
5p a) Să se determine a, b, c ∈ \ , astfel încât F să fie o primitivă a funcţiei f .
1
5p b) Să se calculeze ∫0 f ( x)dx .
5p c) Să se studieze monotonia funcţiei F , în cazul în care ea este primitivă a funcţiei f .

VARIANTA 8

1
5p 1. Ştiind că z ∈ ^ şi că z 2 + z + 1 = 0 , să se calculeze z 4 + .
z4
5p 2. Se consideră funcţia f : R → R , f ( x ) = ax 2 + x + c . Ştiind că punctele A (1, 2 ) şi B ( 0,3) aparţin
graficului funcţiei f , să se determine numerele reale a şi c.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 3
7x +1 − x = 1 .
5p 4. Câte numere de patru cifre distincte se pot forma cu cifre din mulţimea {1,3,5,7,9} ?
JJJG JJJG JJJG JJJG
5p 5. Se consideră paralelogramul ABCD şi punctele E şi F astfel încât AE = EB , DF = 2 FE . Să se
demonstreze că punctele A , F şi C sunt coliniare.
5p 6. Fie triunghiul ABC. Să se calculeze lungimea înălţimii corespunzătoare laturii BC ştiind că
AB = 13, AC = 14 şi BC = 15 .
 1 −1 −1
1. Se consideră matricea A =  −1 1 −1 ∈ M 3 (\ ) .
 −1 −1 1
 
5p a) Să se calculeze det ( A ) .
5p b) Să se demonstreze că A2 − A − 2 I 3 = O3 .
5p c) Să se determine A−1 .
2. Se consideră a ∈ \ şi ecuaţia x3 − x + a = 0 , cu rădăcinile complexe x1 , x2 , x3 .
5p a) Să se calculeze ( x1 + 1)( x2 + 1)( x3 + 1) .
5p b) Să se calculeze x2 , x3 , dacă x1 = 2 .
5p c) Să se determine a ∈ \ pentru care x1 , x2 , x3 sunt numere întregi.
 π
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x + cos x şi şirul ( xn )n∈` , x0 ∈  0;  , xn +1 = f ( xn ) , ∀ n ∈ `.
 2
5p a) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe \ .
 π
5p b) Să se arate că xn ∈  0,  , ∀ n ∈ `* .
 2
5p c) Să se calculeze lim xn .
n→∞
π
π 2
2. Se consideră şirul de numere reale ( I n )n∈` , definit de I 0 = şi I n = ∫ cos n x dx , n ∈ `* .
2 0
5p b) Să se arate că şirul ( I n )n∈` este descrescător.
π
5p c) Să se arate că nI n I n −1 = , ∀n ∈ `∗ .
2
VARIANTA 9

9
5p 1. Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe ecuaţia z 2 = −9 .
5p 2. Să se determine a ∈ \∗ pentru care ecuaţia ax 2 + (3a − 1) x + a + 3 = 0 are rădăcini reale.
5p 3. Să se rezolve în mulţimea [ 0, 2π ] ecuaţia cos 4 x = 1 .
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {1, 2,3, 4,5} → {1, 2,3, 4,5} cu proprietatea că f (1) = f (2) .
5p 5. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris într-un triunghi care are lungimile laturilor 13,14,15 .
π π AB
5p 6. Triunghiul ABC are B = ,C = . Să se demonstreze că = 2.
6 4 AC
 1 1 1 0   1 1
1. Se consideră matricele A =   , E1 = 1 1  , E2 =  0 1 şi n ∈ ` .
*
 −1 1     
5p a) Să se calculeze A4 .
5p b) Ştiind că matricea B ∈ M 2( \ ) verifică relaţiile B ⋅ E1 = E1 ⋅ B şi B ⋅ E2 = E2 ⋅ B , să se
a 0
demonstreze că există a ∈ \ , astfel încât B =  .
0 a
5p c) Să se demonstreze că dacă pentru orice X ∈ M 2 ( \ ) , An ⋅ X = X ⋅ An , atunci există k ∈ `* astfel
încât n = 4k .
2. Se consideră polinomul f = 2 X 4 + aX 3 + 3 X 2 + bX + c ∈ \ [ X ] , cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈C .
5p a) Să se afle rădăcinile polinomului f ştiind că a = b = 0, c = −5.
5p b) Să se verifice că
3 2
( x1 − x2 )2 + ( x1 − x3 )2 + ( x1 − x4 )2 + ( x2 − x3 )2 + ( x2 − x4 )2 + ( x3 − x4 )2 =
4
a − 16 . ( )
5p c) Pentru a = 4 , să se determine b, c ∈ \ astfel încât polinomul f să aibă toate rădăcinile reale.
1. Pentru fiecare n ∈ `* se consideră funcţia f n : \ → \, f n ( x ) = x − sin x − n .
5p a) Să se arate că funcţia f n este strict crescătoare.
5p b) Să se arate că, dacă se notează xn unica soluţie a ecuaţiei f n ( x) = 0 , atunci şirul ( xn ) n∈`* este
nemărginit.
xn
5p c) Să se calculeze lim , unde şirul ( xn )n≥1 a fost definit la b).
n →∞ n
1 xn
2. Fie funcţiile f , gn : [ 0,1) → \, f ( x) = , g n ( x) = , unde n ∈ `* .
1− x 1− x
1
5p a) Să se calculeze ∫2 ( f ( x ) − g ( x )) dx .
0
2
1
1
5p b) Să se arate că ∫
0 ≤ 2 g n ( x)dx ≤ n , ∀ n ∈ `* .
0 2
 1 1 1 1 
5p c) Să se arate că lim  + + + ... +  = ln 2 .
n →∞  1 ⋅ 2 2 ⋅ 2 2
3⋅ 23
n ⋅ 2n 
VARIANTA 10

10
5p 1. Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe ecuaţia z 2 = −4 .
5p 2. Să se determine funcţia f de gradul întâi pentru care f ( f ( x) ) = 2 f ( x ) + 1 , oricare ar fi x ∈ \ .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia lg ( x + 1) − lg 9 = 1 − lg x .
( )
10
5p 4. Să se determine numărul termenilor iraţionali din dezvoltarea 3 + 3 3 .
G G G G G G
5p 5. Să se determine a ∈ \ pentru care vectorii u = (a − 2)i + 3 j şi v = 8i − (20 − 2a) j sunt coliniari.
G G G G G G
5p 6. Să se arate că vectorii u = 5i − 4 j şi v = 2i + 3 j formează un unghi obtuz.
1 2 3  1 2 3
1. Se consideră permutările e, α ∈ S3 , e =   , α= .
1 2 3  3 1 2
5p a) Să se calculeze α 3 .
5p b) Să se rezolve ecuaţia α 2008 ⋅ x = e , x ∈ S3 .
5p c) Să se demonstreze că, oricare ar fi ordinea factorilor, produsul tuturor permutărilor din S3 este
permutare impară.
 a 2 
2. Pentru fiecare a ∈ ] 5 se consideră matricea A(a) ∈ M2 (] 5 ) , A(a) =   .

2 a
5p a) Să se verifice că ∀ x ∈ ] 5 , x5 = x .
b) Să se demonstreze că ∀ a ∈ ] 5 , ( A(a) ) = A(a ) .
5
5p
5p c) Să se determine valorile lui a ∈ ] 5 pentru care ( A(a)) 2008 = A(a ) .
(
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x arctg x − ln 1 + x 2 . )
5p a) Să se arate că funcţia f este convexă pe \ .
5p b) Să se arate că funcţia f ' este mărginită.
5p c) Să se demonstreze că f ( x) ≥ 0, ∀ x ∈ \ .
1
xn
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ dx, ∀n ∈ `* .
0 1+
2n
x
5p 1
b) Să se arate că I n ≤ , ∀ n ∈ `* .
n +1
n →∞

VARIANTA 11
11
5p 1. Să se determine a , b ∈ \ ştiind că numerele 2, a, b sunt în progresie geometrică şi 2, 17, a sunt în
progresie aritmetică.
5p 2. Să se rezolve ecuaţia f ( f ( x) ) = 0 ştiind că f : \ → \ , f ( x) = −3 x + 2 .
5p 3. Să se rezolve în mulţimea [ 0, 2π ) ecuaţia tg(− x) = 1 − 2 tg x.
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {0,1, 2} → {0,1, 2} care verifică relaţia f (2) = 2 .
JJJG JJJG JJJG JJJG
5p 5. Se consideră triunghiul ABC şi punctele D, E astfel încât AD = 2 DB , AE = 2 EC . Să se arate că
dreptele DE şi BC sunt paralele.
π π
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , dacă A = , B= şi AB = 6.
4 6
 a b c d
 −b a −d c
1. Pentru a, b, c, d ∈ \ , se consideră matricea A =  t
 şi matricea transpusă A .
 − c d a −b 
 − d −c b a 
5p a) Pentru a = c = 1 şi b = d = 0 , să se calculeze det ( A) .
5p b) Să se arate că A ⋅ A t = α ⋅ I 4 , unde α = a 2 + b 2 + c 2 + d 2 .
5p c) Să se demonstreze că dacă A ≠ O4 , atunci A este inversabilă.
2. Se consideră a, b, c ∈ \ şi polinomul f = X 3 + aX 2 + bX + c, cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ ^ , astfel
încât x1 ≤ 1, x2 ≤ 1, x3 ≤ 1.
5p a) Să se demonstreze că a ≤ 3.
5p b) Să se arate că, dacă c < 0 , polinomul are cel puţin o rădăcină reală în intervalul ( 0, ∞ ) .
5p c) Să se arate că, dacă a = 1, c = −1, atunci b = −1.
1 | x|
1. Se consideră funcţia f : \ − {−2} → \, f ( x ) = e .
x+2
5p a) Să se studieze derivabilitatea funcţiei f în punctul x0 = 0 .
5p b) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f .
5p c) Să se determine numărul de rădăcini reale ale ecuaţiei f ( x ) = m , cu m ∈ \ .
1
x3
şi g : ( 0,1] → \ , g ( x ) = ∫
sin t
2. Se consideră funcţiile f : \ → \, f ( x ) = sin x − x + dt .
6 x
t
Se admite cunoscut faptul că f ( x ) ≥ 0, ∀x ≥ 0.
π
5p a) Să se calculeze ∫0
2 f ( x)dx .
5p b) Să se arate că funcţia g este strict descrescătoare.
5p c) Să se arate că lim g ( x ) > 0,9 .
x →0
x >0

VARIANTA 12
12
5p 1. Să se calculeze suma primilor 20 de termeni ai progresiei aritmetice ( a )n≥1 , ştiind că a4 − a2 = 4 şi
a1 + a3 + a5 + a6 = 30 .
x +1 x + 2 7
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia + = .
x+2 x+3 6
1
5p 3. Să se rezolve în mulţimea [ 0, 2π ) ecuaţia cos 2 x = .
2
12
 1 
5p 4. Să se determine a > 0 ştiind că termenul din mijloc al dezvoltării  3 a + 4  este egal cu 1848.
 a
5p 5. Să se determine ecuaţia simetricei dreptei d : 2 x − 3 y + 1 = 0 faţă de punctul A(−3, 4) .
5p 6. Ştiind că ctg x = 3 , să se calculeze ctg 2 x .

1. Se consideră polinoamele f , g ∈ \ [ X ] , f = X 2 + X + 1 , cu rădăcinile x1 , x2 şi g = aX 2 + bX + c ,
c b a 1 1 1
 
cu a ≠ 0 . Fie matricele A, V ∈ M3 ( ^ ) , A = a c b şi V = 1 x1
  x2  .
b a c 1 x 2
   1 x22 
5p a) Să se arate că det (V ) = 3( x2 − x1 ) .
 g (1) g ( x1 ) g ( x2 ) 
 
5p b) Să se arate că A ⋅ V =  g (1) x1 g ( x1 ) x2 g ( x2 )  .
 g (1) x 2 g ( x ) x 2 g ( x ) 
 1 1 2 2 
5p c) Să se arate că det ( A) = 0 dacă şi numai dacă a + b + c = 0 sau a = b = c .
2. Se consideră funcţia f : ] → ] , f ( x) = x 4 + 4ˆ x .
5 5
5p ˆ şi f (1)
a) Să se calculeze f (0) ˆ .
5p b) Să se arate că funcţia f nu este surjectivă.
5p c) Să se descompună polinomul X 4 + 4̂ X ∈ ] 5 [ X ] în factori ireductibili peste ] 5 .
1
1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \ , f ( x ) = ( x + 1) x .
5p a) Să se arate că x − ( x + 1) ln( x + 1) < 0, ∀x > 0 .
5p b) Să se calculeze lim f ( x) .
x →∞
5p c) Să se arate că funcţia f este descrescătoare.
1
2. Se consideră funcţia f : [1, ∞ ) → \, f ( x ) = ∫ e −t t x −1dt , ∀x > 1 şi f (1) = 1 −
1
.
0 e
5p a) Să se calculeze f (2) .
1
5p b) Să se demonstreze relaţia f ( x) ≤ , ∀x ≥ 1 .
x
1
5p c) Să se demonstreze relaţia f ( x + 1) = xf ( x ) − , ∀x > 1 .
e
VARIANTA 13
13
5p 1. Să se verifice egalitatea (1 + i 3) 2 + (1 − i 3) 2 = −4 .
x + y = 4
5p 2. Să se rezolve în \ × \ sistemul de ecuaţii  .
 xy = 3
5p 3. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia x = 6 ( )
x − 2 −1 .
9
 1
5p 4. Să se determine termenul care nu conţine pe x din dezvoltarea  x 2 +  .
 x
5p 5. Să se calculeze distanţa de la punctul A(3,0) la dreapta d : 3x − 4 y + 1 = 0 .
5p 6. Triunghiul ABC are AB = 4, BC = 5 şi CA = 6 . Să se arate că B = 2C.

 x − y + z =1

1. Se consideră sistemul de ecuaţii  x + y + z = 3 , unde m ∈ \ . Pentru fiecare m ∈ \ , notăm cu Sm
 mx + y + z = 3m

mulţimea soluţiilor reale ale sistemului.
5p a) Să se determine m ∈ \ pentru care sistemul are soluţie unică.
5p b) Să se arate că pentru orice m ∈ \ sistemul este compatibil.
5p {
c) Să se determine min x 2 + y 2 + z 2 ( x, y, z ) ∈ S1 . }
 0 1  0 1 1 0
2. Se consideră matricele A =   , B =  −1 1 , I 2 =  0 1  , C = A ⋅ B şi mulţimea
 −1 0     
{
G = X ∈ M2 ( ^ ) det ( X ) = 1 . }
5p a) Să se verifice că A4 = B 6 = I 2 .
5p b) Să se arate că ( G, ⋅ ) este un subgrup al grupului multiplicativ al matricelor inversabile de ordin doi,
cu coeficienţi complecşi.
5p c) Să se demonstreze că C n ≠ I 2 , pentru orice n ∈ `∗ .
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x3 + 3 x 2 − 4, ∀x ∈ \ .
3
5p a) Să se determine asimptota oblică a graficului funcţiei f spre ∞ .

3
x+2
5p b) Să se arate că f ( x ) f ' ( x ) = x , ∀ x ∈ \ − {−2, 1} .
x −1
5p c) Să se determine derivatele laterale ale funcţiei f în punctul x0 = −2.
x
2. Pentru n ∈ ` se consideră funcţia Fn : ( 0, ∞ ) → \, Fn ( x ) = ∫ t n e −t dt , x > 0 .
*
0
5p a) Să se calculeze F1 ( x ) , x > 0 .
5p b) Să se determine punctele de inflexiune ale graficului funcţiei Fn .
5p c) Să se calculeze lim F2 ( x) .
x →∞
VARIANTA 14
14
1 2 3 99
5p 1. Să se calculeze lg + lg + lg + ... + lg .
2 3 4 100
5p 2. Să se determine a ∈ \∗ pentru care inecuaţia ax 2 + 2(a + 1) x + 2a − 1 ≥ 0 nu are soluţii în mulţimea
numerelor reale.
5p 3. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 8 − x = 3 9 − 4 x .
5p 4. Să se determine numărul elementelor unei mulţimi ştiind că aceasta are exact 45 de submulţimi cu
două elemente.
5p 5. Să se determine ecuaţia dreptei AB ştiind că A(2,3) şi B (−5, 4) .
5p 6. Triunghiul ABC ascuţitunghic are AC = 2 3 şi lungimea razei cercului circumscris egală cu 2. Să se
calculeze m ( )B ) .
a b c
1. Se consideră matricea A =  2a 2b 2c  , unde a, b, c ∈ \∗ .
 3a 3b 3c 
 
5p a) Să se calculeze rangul matricei A.
5p b) Să se arate că există d ∈ \ astfel încât A2 = dA .
5p c) Să se arate că există matricele K ∈ M 3,1 ( \ ) şi L ∈ M1,3 ( \ ) astfel încât A = K ⋅ L .
2. Se consideră numărul a = 3 − i ∈ ^ şi polinomul f ∈ _ [ X ] , f = X 4 − 4 X 2 + 16 .
5p a) Să se arate că f (a ) = 0.
5p b) Să se determine rădăcinile polinomului f.
5p c) Să se arate că polinomul f este ireductibil în _ [ X ] .

1. Pentru n ∈ `* , n ≥ 3 se consideră funcţia f n : \ → \, f n ( x ) = sin n x şi se notează cu xn abscisa
 π
punctului de inflexiune a graficului funcţiei din intervalul  0,  .
 2
5p a) Să se arate că f n'' ( x ) = n ( n − 1) sin n − 2 x − n 2 sin n x, ∀n ∈ `∗ , n ≥ 3 şi x ∈ \ .
n −1
5p b) Să se arate că sin xn = , n ≥ 3.
n
5p c) Să se calculeze lim f n ( xn ) .
n→∞
x3 − 3 x + a x 2 + ax + 5
2. Se consideră a ∈ \ şi funcţiile f , F : \ → \ , f ( x ) = , F ( x) =
, ∀x ∈ \ .
( x 2 + 1) x 2 + 1 x2 + 1
5p a) Să se arate că funcţia F este o primitivă pentru funcţia f .
5p b) Pentru a = 2 , să se determine aria suprafeţei plane cuprinsă între graficul functiei f , axa Ox şi
dreptele x = 1 şi x = 2 .
2 0
5p c) Să se determine a astfel încât ∫0 F ( x)dx − ∫−2 F ( x)dx = 2 .

VARIANTA 15
15
5p ( ) (
1. Să se calculeze log3 5 − 7 + log3 5 + 7 − log3 2 . )
5p 2. Să se determine funcţia de gradul al doilea al cărei grafic este tangent la axa Ox în punctul (1,0) şi
trece prin punctul (0, 2) .
5p 3. Să se rezolve în mulţimea [ 0, 2π ) ecuaţia sin x + cos x = 0 .
5p 4. Câte numere de patru cifre, nu neapărat distincte, se pot forma cu cifre din mulţimea {1,3,5,7,9} ?
5p 5. Să se determine ecuaţia dreptei care conţine punctul A(−2, 2) şi este paralelă cu dreapta determinată de
punctele C (2,1) , D (−1, −3) .
 3π  5
5p 6. Fie α ∈  π ,  astfel încât cos α = − . Să se calculeze sin α .
 2  13
ax + by + cz = 1

1. Se consideră sistemul cx + ay + bz = 1 , unde a, b, c ∈ \ .
bx + cy + az = 1

5p a) Să se calculeze determinantul matricei sistemului.
5p b) Să se arate că dacă a 3 + b3 + c3 ≠ 3abc , atunci sistemul are soluţie unică.
5p c) Să se arate că dacă a + b + c = 0 , atunci sistemul este incompatibil.
2. Se consideră polinomul f ∈ \ [ X ] , f = X 4 − 5 X 2 + 5 , cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈^ .
1 1 1 1
5p a) Să se calculeze + + + .
x1 x2 x3 x4
5p b) Să se arate că polinomul f are toate rădăcinile reale.
5p c) Să se arate că dacă g este un polinom cu coeficienţi reali care are proprietatea că pentru orice x real
g ( x) ≤ f ( x) , atunci există a ∈ [ −1, 1] astfel încât g = af .

1. Pentru fiecare n ∈ `, n ≥ 3 , se consideră funcţia f n :[0, ∞) → \, f n ( x) = x n − nx + 1 .
5p a) Să se arate că f n este strict descrescătoare pe ( 0;1] şi strict crescătoare pe [1;∞ ) .
5p b) Să se arate că ecuaţia f n ( x ) = 0, x > 0 are exact două rădăcini an ∈ (0,1) şi bn ∈ (1, ∞) .
5p c) Să se calculeze lim an , unde şirul an a fost definit la punctul b).
n→∞
1 1
1 xn
2. Se consideră şirul ( I n )n∈` , unde I 0 = ∫ dx şi I n = ∫ dx, n ∈ `* .
0 x +1
2
0 x +1
2
π
5p a) Să se arate că I 0 = .
4
1
5p b) Să se arate că I 2 n = − I 2n − 2 , ∀n ∈ `, n ≥ 2 .
2n − 1
 1 1 1 n −1 1 
c) Să se arate că lim 1 − + − + ... + ( −1) = I0 .
2n − 1 
5p
n →∞  3 5 7

VARIANTA 16
16
2−i
5p 1. Să se calculeze modulul numărului complex z = .
2+i
x 2 + ax + 2
5p 2. Să se determine a ∈ \ pentru care ≥ 0, ∀x ∈ \ .
x2 + 1
1 π
5p 3. Să se rezolve ecuaţia arcsin + arcsin x = .
2 3
5p 4. Să se rezolve ecuaţia Cn8 = Cn10 .
5p 5. Să se afle măsura celui mai mare unghi al triunghiului ABC ştiind că A ( 2, −2 ) , B ( 2,3) , C ( −2,3) .
π  3
5p 6. Fie α ∈  , π  astfel încât sin α = . Să se calculeze sin 2α .
2  5
 a b 
1. Se consideră mulţimea G =  X =   a, b ∈ \, a > 0  .
  0 1 
5p a) Să se arate că dacă A, B ∈ G , atunci AB ∈ G .
5p b) Să se găsească două matrice C , D ∈ G pentru care CD ≠ DC .
5p c) Să se arate că dacă A ∈ G , atunci I 2 − A + A2 ∈ G .
2. Se consideră a, b, c ∈ _ şi polinomul f = X 3 + aX 2 + bX + c .
5p a) Să se determine a, b, c astfel încât polinomul f să aibă rădăcinile x1 = x2 = 1 şi x3 = −2 .
5p b) Să se arate că dacă f are rădăcina 2 , atunci f are o rădăcină raţională.
5p c) Să se arate că dacă a, b, c ∈ ] , iar numerele f (0) şi f (1) sunt impare, atunci polinomul f nu are
rădăcini întregi.
 2 1
 x sin 2 , x ∈ \ \ {0}
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) =  x .
 0 , x=0

5p a) Să se arate că funcţia f este derivabilă pe \ .
5p b) Să se calculeze lim f '( x).
x →∞
5p c) Să se demonstreze că funcţia f este mărginită pe \ .
2. Pentru fiecare n ∈ `* se consideră funcţia f n :[0,1] → \, f n ( x) = (1 − x) n .
1
5p a) Să se calculeze ∫ 0 f2 ( x)dx .
1 1 ∗
5p b) Să se arate că ∫0 xfn ( x)dx = (n + 1)(n + 2) , oricare ar fi n ∈ ` .
1  x
5p c) Să se calculeze lim ∫ fn  n  dx .
n →∞ 0

VARIANTA 17
17
( )
3
5p 1. Să se determine partea imaginară a numărului 1 + i 3 .
5p 2. Să se determine imaginea funcţiei f : \ → \, f ( x) = x 2 − x + 2 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia −2 x + 1 = 5 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr ab din mulţimea numerelor de două cifre, să
avem a + b = 4 .
5p 5. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(−1,1) şi este perpendiculară pe dreapta
d : 5x − 4 y + 1 = 0 .
π π
5p 6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC ştiind că AB = 6 , B = şi C = .
4 6
 1 3  −3 −8 
1. Se consideră matricele A =   şi B =  1 3  .
 0 −1   
5p a) Să se calculeze A2 − B 2 .
5p b) Să se calculeze det( I 2 + A + A2 + A3 + A4 ) .
5p c) Să se arate că ecuaţia X 2 = I 2 are o infinitate de soluţii în M 2 ( ] ) .
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ _ [ X ] , f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 , cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ ^
şi g = X 2 − 1 .
5p a) Să se determine restul împărţirii polinomului f la polinomul g.
5p b) Să se calculeze (1 − x1 ) ⋅ (1 − x2 ) ⋅ (1 − x3 ) ⋅ (1 − x4 ) .
5p c) Să se calculeze g ( x1 ) ⋅ g ( x2 ) ⋅ g ( x3 ) ⋅ g ( x4 ) .

xn5 + 3xn
1. Se consideră şirul ( xn )n∈`* , unde x1 ∈ ( 0,1) şi xn +1 = , ∀n ∈ `* .
4
5p a) Să se arate că xn ∈ ( 0,1) , ∀n ∈ `* .
5p b) Să se arate că şirul ( xn )n∈`* este convergent.
xn + 2 9
5p c) Să se arate că lim = .
n →∞ xn 16
1
2. Se consideră funcţiile f n : \ → \, f n ( x) = , n ∈ `* .
n + x2 2
5p a) Să se calculeze aria suprafeţei cuprinse între graficul funcţiei f1 , axele de coordonate şi dreapta x = 1.
∫0 x ( f1 ( x) )
1 2
5p b) Să se calculeze dx .
π
5p c) Să se arate că lim n ( f n (1) + f n (2) + f n (3) + ... + f n (n) ) = .
n →∞ 4

VARIANTA 18
18
5p 1. Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe ecuaţia x 2 − 2 x + 4 = 0 .
5p 2. Se consideră funcţia f :[−2, 2] → \ , f ( x) = x 2 − 3x + 2 . Să se afle valoarea minimă a funcţiei f.
1 π
5p 3. Să se rezolve ecuaţia arcsin x + arccos = .
2 2
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând două numere din mulţimea {0,1, 2,...,9} , cel puţin un număr să
fie prim.
5p 5. Să se determine coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC , dacă A(−1,0), B(0, 2), C (2, −1) .
JJJG JJJG JJJG
5p ( )
6. Să se calculeze AB ⋅ AC + BC , ştiind că A(−3, 4) , B (4, −3) şi C (1, 2) .

 0 0 0
1. Se consideră matricea A =  1 0 0  ∈ M3 (\ ) .
1 1 0
 
5p b) Să se afle rangul matricei I 3 + A + At .
5p c) Să se determine inversa matricei I 3 + A .
2. Se consideră a, b ∈ \ şi polinomul f = X 3 + 4aX 2 + 20 X + b , cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ ^ .
5p a) Să se determine x1 , x2 , x3 în cazul a = 2, b = 0 .
5p b) Să se demonstreze că ( x1 − x2 ) 2 + ( x1 − x3 ) 2 + ( x2 − x3 )2 = 8(4a 2 − 5) .
5p c) Să se determine a, b astfel încât polinomul f să aibă o rădăcină dublă egală cu − a .

2x + 1
1. Se consideră funcţia f :[0, ∞) → [0, ∞), f ( x) = şi şirul ( xn ) n∈` dat de x0 = 2, xn +1 = f ( xn ), ∀n ∈ `.
x+2
5p b) Să se arate că şirul ( xn )n∈` are limita 1 .
5p c) Să se arate că şirul ( yn ) n∈` dat de yn = x0 + x1 + x2 + ... + xn − n, este convergent.
2. Se consideră funcţiile f : \ → \, f ( x) = 1 + cos x şi F : \ → \, F ( x ) = x ⋅ ∫ f ( t ) dt .

x
0
π
5p a) Să se calculeze ∫0
2 f ( x)dx .
5p b) Să se arate că F este funcţie pară.
5p c) Să se determine intervalele de monotonie ale funcţiei F .

VARIANTA 19
19
5p 1. Să se ordoneze crescător numerele 3, 3 5, 4 8 .
5p 2. Să se determine funcţia f : \ → \ ştiind că graficul său şi graficul funcţiei g : \ → \ , g ( x) = −3 x + 3
sunt simetrice faţă de dreapta x = 1 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 32 x +1 − 10 ⋅ 3x +1 + 27 = 0 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând trei cifre din mulţimea {0,1, 2,...,9} , toate acestea să fie pare.
5p 5. Să se determine ecuaţia medianei duse din vârful A al triunghiului ABC , unde A(1, 2) , B (2,3) şi C (2, −5) .
 π ctg x − tg x
5p 6. Ştiind că x ∈  0,  , să se arate că ctg2 x = .
 4 2
x + y + z + t = 1
 x − y + z + t = 0
1. Se consideră sistemul  şi A matricea sistemului.
x + y − z + t = 0
 x + y + z − t = 0
5p b) Să se rezolve sistemul.
5p c) Să se determine A−1 .
2. Fie polinomul f = X 4 + 2 X 3 + aX 2 − 2 X + 1∈ \ [ X ] şi x1 , x2 , x3 , x4 ∈ ^ rădăcinile sale.
1 1 1 1
5p a) Să se calculeze + + + .
x1 x2 x3 x4
 1
2
 1 
5p b) Să se arate că f ( x ) = x 2  x −  + 2  x −  + a + 2  , ∀x ∈ \∗ .
 x  x 
5p c) Să se determine a ∈ \ pentru care toate rădăcinile polinomului f sunt numere reale.
2+ x
1. Se consideră funcţia f : ( −2, 2 ) → \, f ( x) = ln .
2− x
5p b) Să se determine punctele de inflexiune ale graficului funcţiei f.
1
5p c) Să se calculeze lim x a f   , a ∈ \.
x →∞ x
− x3 + 2 x 2 − 5 x + 8
2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = , ∀x ∈ \.
x2 + 4
∫0 f ( x ) dx .
1
5p a) Să se calculeze
5p 4
∫1 ( x + f ( x) − 2)
2
b) Să se calculeze dx.
f −1 ( x ) dx .
2
5p c) Ştiind că funcţia f este bijectivă, să se calculeze ∫4
5

VARIANTA 20
20
5p (
1. Să se verifice dacă 2 ∈ log3 4, 5 . )
5p 3. Să se rezolve în [0, 2π ) ecuaţia sin x + cos x = −1 .
5p 4. Să se calculeze C44 + C54 + C64 .
5p 5. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M şi respectiv N astfel încât
JJJJG JJJG JJJG JJJG
AM = 4MB şi MN BC . Să se determine m ∈ R astfel încât CN = m AC .
5p 6. Să se calculeze perimetrul triunghiului OAB , ştiind că O(0,0) , A(−1, 2) şi B (−2,3) .
 ay + bx = c

1. Se consideră triunghiul ABC, cu laturile AB = c , BC = a , CA = b şi sistemul  cx + az = b .
 bz + cy = a

5p a) Să se rezolve sistemul în cazul a = 3, b = 4, c = 5.
5p b) Să se demonstreze că, pentru orice triunghi, sistemul are soluţie unică.
5p c) Ştiind că soluţia sistemului este ( x0 , y0 , z0 ) , să se demonstreze că x0 , y0 , z0 ∈ ( −1,1) .
a b 
2. Se consideră mulţimea G =    a, b ∈ ] 3  .
b a 
5p a) Să se determine numărul elementelor mulţimii G.
5p b) Să se arate că AB ∈ G , pentru orice A, B ∈ G .
5p c) Să se determine numărul matricelor din mulţimea G care au determinantul nul.
1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x ) = 2e x + 3 x 2 − 2 x + 5.
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare pe [ 0,∞ ) .
5p b) Să se arate că funcţia f nu este surjectivă .
n →∞
( 3 f (−1) + f (−2) + f (−3) + ... + f (−n) − n ) .
1
2. Se consideră funcţia f : [ 0, ∞ ) → \, f (t ) = .
(1 + t )(1 + t 3 )
2
1 3
5p a) Să se calculeze ∫ 0 (t + 1) f (t )dt .
∫ 1 f ( t ) dt = ∫1 t f ( t ) dt , ∀x > 0.
1 3x
5p b) Să se arate că
x
∫ f ( t ) dt .
x
x →∞ 1
x

VARIANTA 21
21
5p 2. Să se determine a ∈ \ , pentru care graficul funcţiei f : \ → \ , f ( x) = ( a + 1) x 2 + 3 ( a − 1) x + a − 1 ,
intersectează axa Ox în două puncte distincte.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia x + 8 − 6 x −1 = 1.
5p 4. Să se calculeze C84 − C74 − C73 .
5p 5. Să se determine ecuaţia perpendicularei duse din punctul A(1, 2) pe dreapta d : x + y − 1 = 0 .
1
5p 6. Ştiind că sin x = , să se calculeze cos 2x .
3
 ax + by + cz = b
∗ 
1. Pentru a, b, c ∈ \ , se consideră sistemul  cx + ay + bz = a , x, y, z ∈ \ .
 bx + cy + az = c

5p a) Să se arate că determinantul sistemului este ∆ = (a + b + c)( a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc).
5p b) Să se rezolve sistemul în cazul în care este compatibil determinat.
5p c) Ştiind că a 2 + b 2 + c 2 − ab − ac − bc = 0 , să se arate că sistemul are o infinitate de soluţii ( x, y , z ) ,
astfel încât x 2 + y 2 = z − 1 .
 a b  
2. Se consideră mulţimea G =   a , b, c ∈ ] 4  .
 0 c  
5p a) Să se determine numărul elementelor mulţimii G.
5p b) Să se dea un exemplu de matrice A ∈ G cu proprietatea că det A ≠ 0ˆ şi det A2 = 0ˆ .
 1ˆ 0ˆ 
c) Să se determine numărul soluţiilor ecuaţiei X 2 =  , X ∈G .
5p ˆ ˆ
0 0
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = ( x − 1)( x − 3)( x − 5)( x − 7) .
f ( x)
5p a) Să se calculeze lim .
x4
x →∞
5p b) Să se arate că ecuaţia f ′ ( x ) = 0 are exact trei rădăcini reale.
5p c) Să se determine valoarea minimă a funcţiei f.
2. Se consideră o funcţie f : \ → \ , cu proprietatea că xf ( x) = sin x, ∀x ∈ \ .
π 2
5p a) Să se calculeze ∫0 x f ( x) dx.
 π
5p b) Să se arate că funcţia f este integrabilă pe intervalul  0,  .
 2
π
5p c) Să se arate că ∫ 2 f ( x ) dx ≤ cos1 .
1

VARIANTA 22
22
5p 1. Să se calculeze 1 + i + i 2 + ... + i10 .
5p 2. Se consideră funcţiile f , g : \ → \ , f ( x) = x 2 − 3 x + 2, g ( x) = 2 x − 1 . Să se rezolve ecuaţia
( f D g )( x) = 0 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia lg(8 x + 9) + lg x = 1 + lg( x 2 − 1) .
5p 4. Să se rezolve inecuaţia Cn2 < 10 , n ≥ 2 , n natural.
5p 5. Se consideră dreptele de ecuaţii d1 : x − 2 y = 0 şi d 2 : 2x − 4 y − 1 = 0 . Să se calculeze distanţa dintre
cele două drepte.
5p 6. Să se calculeze sin 75D + sin15D .

x + y + z = 0

1. Fie sistemul ax + by + cz = 0 , cu a, b, c ∈ \ , distincte două câte două şi A matricea sistemului.
 3
a x + b y + c z = 1
3 3
5p a) Să se arate că det ( A ) = ( a + b + c )( c − b )( c − a )( b − a ) .
5p b) Să se rezolve sistemul în cazul a + b + c ≠ 0 .
5p c) Să se demonstreze că dacă a + b + c = 0 , atunci sistemul este incompatibil.
2. Se consideră şirul de numere reale (an )n∈` , cu a0 = 0 şi an +1 = an2 + 1 , ∀ n ∈ ` şi polinomul
f ∈ \[ X ] , cu f (0) = 0 şi cu proprietatea că f ( x 2 + 1) = ( f ( x))2 + 1 , ∀ x ∈ \ .
5p a) Să se calculeze f ( 5 ) .
5p b) Să se arate că ∀ n ∈ ` , f ( an ) = an .
5p c) Să se arate că f = X .
x
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = .
x +3
4
5p a) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈ \ .
5p b) Să se determine mulţimea valorilor funcţiei f.
5p c) Să se arate că f ( x ) − f ( y ) ≤ x − y , ∀x, y ∈ \.
2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = x3 − 3x + 2 .
3 f ( x)
5p a) Să se calculeze ∫ dx .
2 x −1
0x2 + 4
5p b) Să se calculeze ∫−1 f ( x) dx .
x2
5p c) Să se determine punctele de extrem ale funcţiei g : \ → \, g ( x) = ∫ f (t )et dt .
0

VARIANTA 23

23
1 1
1+ i 1− i
2x + 3 x −1
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia = .
x+2 x−2
π 1
5p 3. Să se calculeze tg  − arctg  .
2 2
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din primele 40 de numere naturale, acesta să nu
conţină cifra 7.
5p 5. Să se calculeze coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC , dacă A(5, −3), B (2, −1), C ( 0,9 ) .
5p 6. Ştiind că tgα = 4 , să se calculeze tg2α .

0 5   a 5b  
1. Se consideră matricea A =   şi mulţimea C ( A ) =  X =   a, b ∈ ^  .
1 0  b a  
5p a) Să se arate că ∀ X ∈ C ( A ) , XA = AX .
5p b) Să se arate că dacă Y ∈ C ( A ) şi Y 2 = O2 , atunci Y = O2 .
5p c) Să se arate că dacă Z ∈ C ( A ) , Z ≠ O2 şi Z are toate elementele raţionale, atunci det Z ≠ 0 .
2. Se consideră a ∈ ] 3 şi polinomul f = X 3 + 2̂ X 2 + a ∈ ] 3 [ X ] .
5p ( ) () ( )
a) Să se calculeze f 0ˆ + f 1ˆ + f 2ˆ .
5p b) Pentru a = 2̂ , să se determine rădăcinile din ] 3 ale polinomului f .

5p c) Să se determine a ∈ ] 3 pentru care polinomul f este ireductibil în ] 3 [ X ] .
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = x3 + x + 1 .
1
5p a) Să se arate că, pentru orice n ∈ ` , ecuaţia f ( x ) = 3 + are o unică soluţie xn ∈ \ .
n +1
5p b) Să se arate că lim xn = 1 , unde xn este precizat la a).
n →∞
5p c) Să se determine lim n ( xn − 1) , unde xn este precizat la a).
n →∞
x sin t
2. Se consideră funcţia f : [ 0, ∞ ) → \ , f ( x) = ∫ dt.
0 1+ t
a 1
5p a) Să se arate că ∫0 1 + t dt = ln(1 + a), ∀a > −1 .
5p b) Să se arate că f ( x) < ln(1 + x), ∀x > 0 .
5p c) Să se arate că f ( π) > f (2π) .

VARIANTA 24

24
1 −1 + i 3
5p 1. Să se calculeze z + pentru z = .
z 2
5p 2. Să se determine funcţia de gradul al doilea f : \ → \ pentru care f ( −1) = 4, f (1) = 2, f (2) = 7 .
11
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia log 2 x + log 4 x + log 8 x = .
6
5p 4. Să se demonstreze că dacă x ∈ \ şi x ≥ 1 , atunci (1 + x) 2 + (1 − x) 2 ≥ 4 .
5p 5. Să se determine ecuaţia înălţimii duse din B în triunghiul ABC , ştiind că A(0, 9) , B (2, −1) şi
C (5, −3) .
G G G G G G G G
5p ( )( ) ( )(
6. Să se calculeze 2i + 5 j ⋅ 3i − 4 j − 5i − 3 j ⋅ 2i + 4 j . )
1. Se consideră o matrice A∈ M3 ( ^ ) . Se notează cu A t transpusa matricei A.
5p a) Să se demonstreze că ∀ z ∈ ^ , ∀ X ∈ M3 ( ^ ) , det ( zX ) = z 3 det ( X ) .
5p b) Să se demonstreze că det ( A − A t ) = 0 .
5p c) Ştiind că A ≠ A t , să se demonstreze că rang ( A − A t ) = 2 .
2. Se consideră polinomul f ∈ _[ X ] , cu f = X 4 − 5 X 2 + 4 .
5p a) Să se determine rădăcinile polinomului f.
5p b) Să se determine polinomul h ∈ _[ X ] , pentru care h(0) = 1 şi care are ca rădăcini inversele
rădăcinilor polinomului f.
5p c) Ştiind că g este un polinom cu coeficienţi întregi, astfel încât g ( −2 ) = g ( −1) = g (1) = g ( 2 ) = 2 ,
să se arate că ecuaţia g ( x ) = 0 nu are soluţii întregi.

1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = x − sin x .
5p a) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare.
5p b) Să se arate că graficul funcţiei nu are asimptote.
5p c) Să se arate că funcţia g : \ → \, g ( x) = 3 f ( x) este derivabilă pe \ .
 e − x − e −2 x
 , x > 0.
2. Se consideră funcţia f : [ 0, ∞ ) → \, f ( x ) =  x
 1 , x=0
5p a) Să se arate că funcţia f are primitive pe [ 0,∞ ) .
1
5p b) Să se calculeze ∫ 0 xf ( x) dx .
c) Folosind eventual inegalitatea e x ≥ x + 1, ∀x ∈ \, să se arate că 0 ≤ ∫ f ( t ) dt < 1, ∀x > 0.
x
5p
0

VARIANTA 25

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică informa- tică.
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică - .informatică.
25
5p 1. Să se calculeze (1 − i )(1 + 2i ) − 3 ( 2 − i ) .
5p 2. Să se determine a ∈ \ , pentru care parabola y = ( a + 1) x 2 + ax + 3 şi dreapta y = x + 1 au două puncte
distincte comune.
5p 3. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia 22 x − 3 ⋅ 2 x+1 + 8 = 0 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea {1, 2,3,...,30} , acesta să conţină
cifra 1.
JJJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG
5p 5. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M , N , P astfel încât AM = MB, BN = NC , CP = PA . Fie H
ortocentrul triunghiului MNP. Să se demonstreze că AH = BH = CH .
5p 7π
6. Să se calculeze sin .
4
1 2 3
1. În mulţimea S3 a permutărilor de 3 elemente, se consideră permutarea σ =  .
3 1 2
5p a) Să se verifice că permutarea σ este pară.
5p b) Să se determine toate permutările x ∈ S3 , astfel încât xσ = σx .
5p c) Să se rezolve ecuaţia x 2 = σ cu x ∈ S3 .
2. Se consideră matricea A = 
 2 2
 −1 −1
{
 şi mulţimea G = X ( a ) = I 2 + aA a ∈ \ \ { − 1 } . }
5p a) Să se arate că ∀ a, b ∈ \ \ { − 1 } , X ( a ) X ( b ) = X ( ab + a + b ) .
5p b) Să se arate că ( G , ⋅ ) este un grup abelian, unde ,, ⋅ ” reprezintă înmulţirea matricelor.
5p c) Să se determine t ∈ \ astfel încât X (1) X (2)... X (2007) = X (t − 1) .
1
1. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → \, f ( x ) = ln 2 x .
2
5p a) Să se arate că funcţia este convexă pe intervalul (0, e] .
5p b) Să se determine asimptotele graficului funcţiei.
ln 3 ln 4 ln 5 ln n
5p c) Să se arate că şirul (an ) n≥3 , dat de an = + + + ... + − f ( n ) , este convergent.
3 4 5 n
 π
2. Se consideră funcţia f : 0,  → \, f ( x ) = cos x .
 2
5p a) Să se calculeze aria suprafeţei cuprinse între graficul funcţiei f şi axele de coordonate.
5p b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei Ox .
  1   1  2 3  n 
5p c) Să se calculeze lim 1 − f     f   + f   + f   + ... + f    .
n →∞   n   n  n n  n 

VARIANTA 26

26
1 1 1 1
5p 1. Să se determine partea întreagă a numărului N = + + +…+ .
1⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 4 2007 ⋅ 2008
5p 2. Se consideră funcţia f : → , f ( x ) = 1 − 2 x . Să se calculeze suma
f ( f (1) ) + f ( f ( 2 ) ) + f ( f ( 3) ) + … + f ( f (10 ) ) .
5p 3. Să se rezolve în ecuaţia 3x + 9 x = 2 .
5p 4. Fie mulţimea A = {−2, − 1, 0, 1, 2} şi o funcţie bijectivă f : A → A . Să se calculeze
f ( −2 ) + f ( −1) + f ( 0 ) + f (1) + f ( 2 ) .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( −1, 3) şi B (1, − 1) . Să se determine
ecuaţia mediatoarei segmentului AB .
π  1
5p 6. Fie α ∈  , π  cu sin α = . Să se calculeze tgα .
 2  3
 0 −1  cos t − sin t 
1. Se consideră matricele A =   şi B =  , cu t ∈ \ .
1 0   sin t cos t 
5p a) Să se arate că dacă matricea X ∈ M2 (\ ) verifică relaţia AX = XA , atunci există a, b ∈ \ ,
 a −b 
astfel încât X =  .
b a
 cos nt − sin nt 
b) Să se demonstreze că ∀ n ∈ `* , B n = 
cos nt 
5p .
 sin nt
5p c) Să se calculeze A2008 .
2. Se consideră a ∈ \ şi polinomul f = 3 X 4 − 2 X 3 + X 2 + aX − 1∈ \[ X ] .
1 1 1 1
5p a) Să se calculeze + + + , unde x1 , x2 , x3 , x4 ∈ ^ sunt rădăcinile polinomului f .
x1 x2 x3 x4
5p b) Să se determine restul împărţirii polinomului f la ( X − 1) 2 .
5p c) Să se demonstreze că f nu are toate rădăcinile reale.
1. Fie funcţia f : R → R, f ( x ) = arctg x − arcctg x .
5p a) Să se determine asimptota la graficul funcţiei f spre + ∞ .
5p b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R .
5p c) Să se arate că şirul ( xn )n≥1 , dat de xn +1 = f ( xn ) , ∀n ∈ N∗ şi x1 = 0, este convergent .
2. Fie funcţia f : [ −1,1] → R, f ( x ) = arcsin x .
5p a) Să se arate că funcţia g :[ −1,1] → \, g ( x) = xf ( x) are primitive, iar acestea sunt strict crescătoare.
1
2
5p b) Să se calculeze ∫0 f ( x) dx .
1 π
5p c) Să se arate că ∫ 0 f ( x) dx < 4 .
VARIANTA 27

5p 1. Să se calculeze modulul numărului complex 1 + i + i 2 + i 3 +… + i 6 .
5p 2. Să se determine valoarea maximă a funcţiei f : → , f ( x ) = −2 x 2 + x .
5p 3. Să se rezolve în intervalul ( 0;∞ ) ecuaţia lg 2 x + 5lg x − 6 = 0 .

5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {0,1, 2,3} → {0,1, 2,3} care au proprietatea f ( 0 ) = f (1) = 2 .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele O ( 0, 0 ) , A (1, 2 ) şi B ( 3, 1) . Să se
determine măsura în radiani a unghiului AOB .
1
5p 6. Ştiind că α ∈ şi că sin α + cos α = , să se calculeze sin 2α .
3
0 0 1 0
1. În mulţimea M'2 ( ^ ) , se consideră matricele A =   şi I 2 =  0 1  .
 1 0   
5p a) Să se determine rangul matricei A + I 2 .
5p b) Să se demonstreze că dacă X ∈ M'2 ( ^ ) astfel încât AX = XA , atunci există x, y ∈ ^ astfel
 x 0
încât X =  .
 y x
5p c) Să se demonstreze că ecuaţia Y 2 = A nu are nicio soluţie în mulţimea M'2 ( ^ ) .
2. Pe mulţimea \ se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = x + y + xy .
5p a) Să se arate că legea „ ∗ ” este asociativă.
5p b) Fie funcţia f : \ → \, f ( x ) = x + 1 . Să se verifice relaţia f ( x ∗ y ) = f ( x ) ⋅ f ( y ) , ∀x, y ∈ \ .
1 1 1
5p c) Să se calculeze 1 ∗ ∗ ∗ ... ∗ .
2 3 2008

1. Fie funcţia f : [ −1,1] → R, f ( x ) = ( x − 1)arcsin x.
f ( x)
−x
x →0 x 2
5p b) Să se determine punctele în care funcţia f nu este derivabilă .
5p c) Să se arate că funcţia f este convexă.
2. Se consideră funcţiile f : R → R, f ( x ) = 1 + x + x 2 + x3 + x 4 şi F : \ → \ , F ( x ) = ∫ f ( t ) dt.
x
0
5p a) Să se arate că funcţia F este strict crescătoare pe R .
5p b) Să se arate că funcţia F este bijectivă .
1 1 1 1
∫ 0 F ( x ) dx , unde F este inversa funcţiei F
a −1 −1
5p c) Să se calculeze şi a = 1 + + + + .
2 3 4 5

VARIANTA 28

28
1. Să se determine partea imaginară a numărului (1 + i ) + (1 − i ) .
10 10
5p
5p 2. Fie funcţia f : \ → \ , f ( x ) = 6 x − 3 x 2 . Să se ordoneze crescător f ( 2 ) , f ( 3 ) şi f ( 2) .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 2x −1 = 3 .
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {0,1, 2,3} → {0,1, 2,3} care au proprietatea că f ( 0 ) = 0 .
BM 1 JJJJG 2 JJJG 1 JJJG
5p 5. Fie triunghiul ABC şi M ∈ ( BC ) astfel încât = . Să se demonstreze că AM = AB + AC .
MC 2 3 3
π  3
5p 6. Ştiind că α ∈  , π  şi că sin α = , să se calculeze tg α .
2  5
1 0
1. Se consideră matricea A =   ∈ M2 (\) .
 0 4
5p a) Să se rezolve ecuaţia det( A − xI 2 ) = 0 .
5p b) Să se arate că dacă matricea X ∈ M2 ( \ ) verifică relaţia AX = XA , atunci există a, b ∈ \ astfel
 a 0
încât X =  
 0 b
5p c) Să se arate că ecuaţia X 2 = A are patru soluţii în mulţimea M2 (\ ) .
{
2. Se consideră mulţimea de funcţii G = f a , b : \ → \ f a , b ( x ) = ax + b, a ∈ \* , b ∈ \ . }
5p a) Să se calculeze f −1, 2 D f −1, 2 .
5p b) Să se demonstreze că ( G, D ) este un grup, unde „ D ” este compunerea funcţiilor.
5p c) Să se calculeze f1,1 D f1,1 D ... D f1,1 .

de 2008 ori f1,1

1. Fie funcţia f :[0,3] → R, f ( x ) = { x} (1 − { x} ) , unde { x} este partea fracţionară a numărului x.
5p a) Să se calculeze lim f ( x ) .
x →1
x <1
5p b) Să se determine domeniul de continuitate al funcţiei f .
5p c) Să se determine toate punctele în care funcţia f nu este derivabilă .
şi F : [ 0, + ∞ ) → R, F ( x ) = ∫ f (t ) dt .
1
2. Se consideră funcţiile f : R → R, f ( x ) =
x
2 − sin x 0
π
2
5p a) Să se calculeze ∫ 0 f ( x ) cos x dx .
5p b) Să se demonstreze că funcţia F este strict crescătoare.
5p c) Să se determine lim F ( x).
x →∞

VARIANTA 29

29
5p 1. Să se demonstreze că numărul 7 − 4 3 + 4 − 2 3 este număr natural.
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = 2 x 2 − 5 x + 2 . Să se rezolve în \ inecuaţia f ( x ) ≤ 0 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia x = 2 − x .
5p 4. Se consideră mulţimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6} . Alegem la întâmplare o submulţime dintre submulţimile
nevide ale lui A. Să se calculeze probabilitatea ca submulţimea aleasă să aibă toate elementele impare.
5p 5. Fie punctele A ( 2,0 ) , B (1,1) şi C ( 3, −2 ) . Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
 π
5p 6. Ştiind că α ∈  0,  şi că tg α + ctg α = 2 , să se calculeze sin 2α .
 2
x+ y+z =0  1 1 1

1. Se consideră sistemul  mx + y + z = m − 1 , m ∈ \ şi matricea A =  m 1 1  .
 x + my + 2 z = −1  1 m 2
  
5p a) Să se determine m ∈ \ pentru care det ( A ) = 0 .
5p b) Să se arate că sistemul are soluţie pentru orice m ∈ \ .
5p c) Să se determine m ∈ \ pentru care sistemul are o soluţie de forma (a, b, −1).
   
2. Se consideră mulţimea M2 ( ] 3 ) , submulţimea G =  X ∈ M2 ( ] 3 ) X =  a 2̂b   şi matricele
  b a  
 0ˆ 0ˆ   1ˆ 0ˆ 
O2 =   şi I 2 = 
ˆ ˆ
.
ˆ ˆ
0 0 0 1
5p a) Să se verifice că dacă x, y ∈ ] 3 , atunci x 2 + y 2 = 0̂ dacă şi numai dacă x = y = 0̂ .
5p b) Să se arate că mulţimea H = G \{O2 } este un subgrup al grupului multiplicativ al matricelor
inversabile din M2 ( ] 3 ) .
5p c) Să se rezolve ecuaţia X 2 = I 2 , X ∈ G .
1. Se consideră n ∈ `* şi funcţiile fn, gn : \ →\, fn (x) =1− x + x2− x3+... − x2n−1+ x2n, gn (x) = x2n+1+1.
g ′ ( x) g n ( x)
5p a) Să se verifice că f n′ ( x) = n − , ∀x ∈ \ \ {−1}.
x + 1 ( x + 1) 2
b) Să se calculeze lim f n′   .
1
5p
n →∞ 2
5p c) Să se demonstreze că f n are exact un punct de extrem local.
2. Fie şirul ( I n )n∈N∗ dat de I n = ∫ (2 x − x 2 )n dx, ∀n ∈ `∗ .

2
0
5p a) Să se calculeze I 2 .
5p b) Să se demonstreze că ( 2n + 1) I n = 2nI n −1 , ∀n ∈ N∗, n ≥ 2.
5p c) Să se determine lim I n .
n→∞

VARIANTA 30

30
1 1 1 1
5p 1. Să se demonstreze că numărul + + +… + ∈ .
1+ 2 2+ 3 3+ 4 99 + 100
5p 2. Se consideră funcţia f : → , f ( x ) = x 2 − mx + 2 . Să se determine mulţimea valorilor parametrului
real m pentru care graficul funcţiei f intersectează axa Ox în două puncte distincte.
5p 3. Să se rezolve în ecuaţia log3 ( x + 1) + log3 ( x + 3) = 1 .
5p 4. Se consideră mulţimea A = {1, 2, 3, 4, 5} . Alegem la întâmplare o submulţime a mulţimii A. Să se
calculeze probabilitatea ca submulţimea aleasă să aibă trei elemente.
5p 5. Se consideră punctele A ( 0, 2 ) , B (1, −1) şi C ( 3, 4 ) . Să se calculeze coordonatele centrului de greutate
al triunghiului ABC.
2− 2 π
5p 6. Să se demonstreze că sin . =
8 2
1. Se consideră numerele reale a, b, c , funcţia f : \ → \, f ( x) = x3 + 2 x + 3 şi determinanţii
1 1 1 1 1 1
A= a b c şi B = a b c .
a3 b3 c3 f (a) f (b) f (c )
5p a) Să se arate că A = ( a − b )( b − c )( c − a )( a + b + c ) .
5p b) Să se arate că A = B .
5p c) Să se arate că, pentru orice trei puncte distincte, cu coordonate naturale, situate pe reprezentarea
grafică a funcţiei f , aria triunghiului cu vârfurile în aceste puncte este un număr natural divizibil cu 3.
 −1 3 
 3 −9 
{
 şi mulţimea G = X ( a ) = I 2 + aA a ∈ \ . }
5p a) Să se arate că ∀ a, b ∈ \ , X ( a ) X ( 0 ) = X ( a ) şi X (a ) X (b) = X (a + b − 10ab).
  1 
5p b) Să se arate că mulţimea H =  X ( a ) a ∈ \ \    este parte stabilă în raport cu înmulţirea
  10  
matricelor.
x3
1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = x − − sin x .
6
5p a) Să se determine lim f ( x ) .
x →− ∞
5p b) Să se calculeze derivata a doua f ′′ ( x ) , x ∈ R .
5p c) Să se demonstreze că f ( x ) ≤ 0, ∀x ≥ 0.
1 2
2. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = cos x − 1 + x .
2
π
2
5p a) Să se calculeze ∫ 0 f ( x ) dx .
1 x
5p b) Să se determine lim
x →∞ x 2 ∫0 f (t )dt .
∫ 0 cos ( x ) dx ≥ 109 .
1 2
5p c) Să se demonstreze că
VARIANTA 31
31
1 + 3a
5p 1. Ştiind că log 3 2 = a , să se demonstreze că log 16 24 = .
4a
5p 2. Să se determine două numere reale care au suma 1 şi produsul −1 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 22 x +1 + 2 x + 2 = 160.
5p 4. Într-o clasă sunt 22 de elevi, din care 12 sunt fete. Să se determine în câte moduri se poate alege un
comitet reprezentativ al clasei format din 3 fete şi 2 băieţi.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2, − 1) , B ( −1, 1) şi C (1, 3) .
Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctul C şi este paralelă cu dreapta AB.
5p 6. Să se demonstreze că sin 6 < 0 .
 
1. Pentru x ∈ ^ se consideră matricea A( x) =  x + 1 x − 1 ∈ M2 ( ^ ) .
2
 1 x −1 
5p a) Să se verifice că ( A( x) )2 = 2 xA( x).
b) Să se determine toate numerele complexe x pentru care ( A( x) ) + ( A( x) ) = O2 .
4 2
5p
5p c) Să se arate că ecuaţia X 2 = A ( 0 ) , X ∈ M 2 ( ^ ) nu are soluţii.
2. Se consideră polinomul f ∈ ^[ X ] , f = ( X + i ) + ( X − i)
2008 2008
, care are forma algebrică
f = a2008 X 2008 + a2007 X 2007 + ... + a1 X + a0 .
5p a) Să se calculeze a2008 + a2007 .
5p b) Să se determine restul împărţirii polinomului f la X 2 − 1 .
5p c) Să se demonstreze că polinomul f are toate rădăcinile reale.

1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = | x 2 − x | .
5p a) Să se arate că graficul funcţiei f admite o asimptotă spre − ∞ .
5p b) Să se determine domeniul de derivabilitate al funcţiei f .
5p c) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f.
xn
2. Se consideră şirul ( I n )n∈N∗ dat de I n = ∫
1
dx, ∀n ∈ N∗.
0 x2 + 1
1
5p b) Să se verifice că I n + 2 + I n = , ∀n ∈ N∗.
n +1
5p c) Să se calculeze lim nI n .
n→∞

VARIANTA 32
32
1 1 1 1
5p 1. Se consideră numărul real s = 1 + + 2 + 3 + … + 2008 . Să se demonstreze că s ∈ (1; 2 ) .
2 2 2 2
5p 2. Se consideră funcţiile f , g : → , f ( x ) = 2 x − 1 şi g ( x ) = −4 x + 1 . Să se determine coordonatele
punctului de intersecţie a graficelor celor două funcţii.
5p 3. Să se rezolve în ecuaţia sin x = 1 + cos 2 x .
5p 4. Fie mulţimea A = {−2, − 1, 0, 1, 2} . Să se determine numărul funcţiilor bijective f : A → A .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2, − 1) , B ( −1, 1) şi C (1, 3) .
Să se determine coordonatele punctului D ştiind că patrulaterul ABCD este paralelogram.
 π  3 x
5p 6. Ştiind că x ∈  ; π  şi că sin x = , să se calculeze sin .
 2  5 2
 ax + y + z = 1

1. Se consideră sistemul  x + ay + z = 1 , a ∈ \ şi ecuaţia (C ) : x 2 + y 2 = z 2 .
 x + y + az = a

5p a) Să se arate că determinantul sistemului are valoarea (a + 2)(a − 1) 2 .
5p b) Să se arate că pentru niciun a ∈ \ \ {−2,1} , soluţia sistemului nu verifică ecuaţia (C).
5p c) Să se determine a , pentru care exact două dintre soluţiile sistemului sunt soluţii ale ecuaţiei (C).
 a 10b  
2. Se consideră mulţimea G ⊂ M2 ( _ ) , G =   | a, b ∈ _ , a − 10b = 1  .
2 2
 b a  
 19 60 
5p a) Să se verifice că A =  ∈G .
 6 19 
5p b) Să se arate că X ⋅ Y ∈ G , ∀X , Y ∈ G .
5p c) Să se demonstreze că mulţimea G este infinită.

1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = arctg ( x + 2 ) − arctg x.
5p a) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈ R .
π
5p b) Să se demonstreze că 0 < f ( x ) ≤ , ∀x ∈ R .
2
( x + 1)2
5p c) Să se demonstreze că funcţia g : \ → \, g ( x) = f ( x) + arctg este constantă.
2
x3
2. Se consideră funcţiile f : R → R, f ( x ) = − x + arctg x şi g : R → R, g ( x ) = arctg x .
3
f '( x)
2
5p a) Să se calculeze ∫1 x
dx .
1 x
5p b) Să se determine lim 3 ∫ f (t )dt.
x →∞ x 0
5p c) Să se calculeze aria suprafeţei cuprinse între graficele celor două funcţii şi dreptele x = 0 şi x = 1 .

VARIANTA 33

33
5p 1. Să se calculeze log 4 2 + log3 9 + 3 27 .
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = 3 x 2 + 4 x + 2 . Să se determine valoarea minimă a funcţiei f.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 16 x + 3 ⋅ 4 x = 4 .
5p 4. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element din mulţimea { n | n ∈ ` , n < 100} , acesta să
fie număr raţional.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2, − 1) , B ( −1, 1) , C (1, 3) şi
D ( a, 4 ) , unde a ∈ \. Să se determine valorile lui a astfel încât dreptele AB şi CD să fie paralele.
1  π
5p 6. Ştiind că x ∈ \ şi că tg x = , să se calculeze tg  x +  .
2  3
1 0 0  0 1 0
1. Se consideră matricele I 3 =  0 1 0  , B =  0 0 1  şi A = aI 3 + bB + cB 2 , a, b, c ∈ \ .
0 0 1 1 0 0
   
5p a) Să se calculeze B3 .
5p b) Să se calculeze B −1 .
5p c) Să se demonstreze că ∀ a, b, c ∈ \ , ( a + b + c ) det ( A ) ≥ 0 .
{
2. Se consideră corpul ( ] 7 , +, ⋅) şi H = x 2 x ∈ ] 7 . }
5p a) Să se arate că H = {0,1,
ˆ ˆ 2,
ˆ 4}
ˆ .
5p b) Să se arate că, pentru orice a ∈ ] 7 există x, y ∈ ] 7 astfel încât a = x 2 + y 2 .

5p c) Să se arate că {x 2000 | x ∈ ] 7 } = H .

1 1 1 1 1
1. Fie funcţia f : ( 0, + ∞ ) → \, f ( x ) = şi şirul (an )n≥1 , an = + + + ... + , ∀n ∈ `∗.
x 1 2 2 3 3 n n
5p a) Să se arate că funcţia f ′ este strict crescătoare pe intervalul ( 0, + ∞ ) .
1 1 1 1
5p b) Să se demonstreze că < − < , ∀k ∈ N∗.
2(k + 1) k + 1 k k +1 2k k
5p c) Să se demonstreze că şirul (an ) n≥1 este convergent.
2. Se consideră funcţiile f n : [ 0, + ∞ ) → R, f n ( x ) = ∫ t n arctg t dt , ∀n ∈ N∗.

x
0
5p a) Să se determine f1 ( x ) , x ∈ [ 0, + ∞ ) .
5p π 1
b) Să arate că f n (1) ≤⋅ , ∀n ≥ 1 .
4 n +1
5p c) Să se calculeze lim nf n (1) .
n →∞

VARIANTA 34

34
5p 1. Să se calculeze modulul numărului complex z = (3 + 4i )4 .
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = 2 x 2 + 2 x + 1 . Să se demonstreze că vârful parabolei asociate
funcţiei f se găseşte pe dreapta de ecuaţie x + y = 0 .
5p 3. Să se determine numărul soluţiilor ecuaţiei sin x = sin 2 x din intervalul [0, 2π ) .
5p 4. Fie mulţimea A = {1, 2,3, 4,5} . Să se determine numărul funcţiilor bijective f : A → A .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A(2, −1) , B (−1,1) , C (1,3) şi D(a, 4) ,
a ∈ \ . Să se determine a ∈ \ pentru care dreptele AB şi CD sunt perpendiculare.
5p 6. Se consideră triunghiul ascuţitunghic ABC în care are loc relaţia sin B + cos B = sin C + cos C .
Să se demonstreze că triunghiul ABC este isoscel.
 4
1. Se consideră matricele K = (1 2 3) ∈ M1,3 ( \ ) , L =  5  ∈ M 3,1 ( \ ) şi A = LK .
6
 
5p a) Să se calculeze suma elementelor matricei A .
5p b) Să se arate că A2 = 32 A .
5p c) Să se arate că rangul matricei An este 1, ∀n ∈ `∗ .
2. Pe mulţimea \ se consideră legea de compoziţie x ∗ y = axy − x − y + 6 , ∀ x, y ∈ \ , unde a
este o constantă reală.
1
5p a) Pentru a = , să se demonstreze că legea „ ∗ ” este asociativă.
3
1
5p b) Să se arate că legea „ ∗ ” admite element neutru dacă şi numai dacă a = .
3
5p c) Să se arate că dacă intervalul [ 0, 6] este parte stabilă a lui \ în raport cu legea „ ∗ ” , atunci
1 1
a∈ ,  .
6 3

1  3  1
1. Se consideră funcţia f : ( 0, + ∞ ) → R, f ( x) = − ln  x +  + ln  x +  şi şirul ( an )n∈N∗ ,
x +1  2  2
1 1  1
an = 1 + + ... + − ln  n +  , ∀n ∈ N∗ .
2 n  2
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare pe intervalul ( 0, + ∞ ) .
5p b) Să se arate că f ( x ) < 0, ∀x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p c) Să se demonstreze că şirul ( an )n∈N∗ este strict descrescător .
2. Se consideră funcţiile f n : [ 0,1] → R, f n ( x ) = ∫ t n arcsin t dt , ∀n ∈ N∗ .

x
0
5p a) Să se calculeze derivata funcţiei f3 .
5p 1
b) Să se calculeze f1   .
2
5p c) Să se determine lim f 2 ( x ) .
x →1
x <1
VARIANTA 35

35
1. Să se calculeze ( 2 + i ) + ( 2 − i ) .
3 3
5p
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = x + 2. Să se rezolve ecuaţia f ( f ( x)) = f 2 ( x).
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 3 ⋅ 4 x − 6 x = 2 ⋅ 9 x .
5p 4. Se consideră mulţimea A = {0,1, 2,..., 1000} . Să se determine probabilitatea ca, alegând la întâmplare
un element din mulţimea A, acesta să fie divizibil cu 5.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( 0, − 3) şi B ( 4, 0 ) . Să se calculeze
distanţa de la punctul O la dreapta AB.
5p 6. Să se calculeze aria unui paralelogram ABCD cu AB = 6 , AD = 8 şi m ( )ADC ) = 135D .

 1 2 −1   2
1. Se consideră matricele A =  2 2 0  şi B =  1  .
 1 4 −3  5
   
5p a) Să se arate că ecuaţia AX = B are o infinitate de soluţii X ∈ M3,1 ( ^ ) .
5p b) Să se verifice că A3 = 10 A .
5p c) Să se determine rangul matricei A* , adjuncta matricei A.
2. Se consideră mulţimea ][ 2] = { a + b 2 a, b ∈ ]} , funcţia f : ][ 2] → ] ,
{
f (a + b 2) = a 2 − 2b 2 şi mulţimea A = x ∈ ]  2  }
f ( x ) = −1 .
5p a) Să se verifice dacă 7 + 5 2 ∈ A .
5p b) Să se arate că pentru orice x, y ∈ ]  2  , f ( xy ) = f ( x ) f ( y ) .
5p c) Să se arate că mulţimea A este infinită.

1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = x − ln(e x + 1) .
5p a) Să se arate că funcţia f ′ este strict descrescătoare pe R .
5p b) Să se arate că lim x a f ( x) = 0, ∀a ∈ \.
x →∞
5p c) Să se determine asimptotele graficului funcţiei f .
xn
2. Se consideră şirul ( I n )n∈N∗ definit prin I n = ∫
1
dx, ∀n ∈ N∗ .
0 1 + x3
5p b) Să se demonstreze că şirul ( I n )n∈N∗ este strict descrescător .
n→∞

VARIANTA 36

36
1 1
5p 1. Se consideră numărul raţional scris sub formă de fracţie zecimală infinită = 0, a1a2 a3 ... . Să se
7 7
calculeze suma a1 + a2 + a3 + ... + a6 .
5p 2. Fie funcţiile f , g : \ → \ , f ( x ) = 2 − x, g ( x ) = 3 x + 2 . Să se calculeze ( f D g )( x) − ( g D f )( x).
5p 3. Să se demonstreze că funcţia f : \ → \ , f ( x ) = 3x + 1 este injectivă.
5p 4. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un număr natural de trei cifre, acesta să fie divizibil cu 50.
5p 5. Să se determine a ∈ \ pentru care punctele A(1, −2) , B(4,1) şi C (−1, a) sunt coliniare.
5p 6. Fie ABC un triunghi care are AB = 3, AC = 5 şi BC = 7. Să se calculeze cos A .
0 0 a b
1. Se consideră matricele O2 =   şi A =  c d  ∈ M2 ( \ ) , cu proprietatea că A = O2 .
2
 0 0   
5p a) Să se arate că a + d = 0 .
5p b) Să se arate că matricea I 2 + A este inversabilă.
5p c) Să se arate că ecuaţia AX = O2 are o infinitate de soluţii în mulţimea M2 ( \ ) .
2. Se consideră polinomul f = X 4 − 2 X 2 + 9 , cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ ^ , numărul a = 2 + i
{
şi mulţimile A = g ( a ) g ∈ _ [ X ] } şi B = { h ( a ) }
h ∈ _ [ X ] , grad ( h ) ≤ 3 .
5p a) Să se calculeze f ( a ) .
5p b) Să se calculeze | x1 | + | x2 | + | x3 | + | x4 | .
5p c) Să se arate că A = B .

x 3 +1
1. Fie funcţia f : \ \ { 3} → \, f ( x) = şi şirul (an ) n≥1 definit prin a1 = 2, an+1 = f (an ), ∀n ∈ `*.
3−x
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare pe (−∞, 3) şi pe ( 3, ∞).
5p b) Să se determine asimptotele graficului funcţiei f .
5p c) Să se demonstreze că şirul ( an )n∈N∗ este periodic.
2. Se consideră funcţiile f : \ → \, f ( x) = e− x şi F : \ → \, F ( x ) = ∫ f (t )dt.

2 x
1
5p a) Să se determine punctele de inflexiune ale graficului funcţiei F .
1
5p b) Să se calculeze ∫ 0 xf ( x) dx.
1
5p c) Să se calculeze ∫ 0 F ( x) dx.

VARIANTA 37
37
5p 1. Să se calculeze suma 1 + 4 + 7 + ... + 31 .
5p 2. Să se determine imaginea funcţiei f : \ → \ , f ( x ) = x 2 + x + 1 .
 1  3
5p 3. Să se calculeze valoarea expresiei E = sin  arcsin  + sin  arccos .
 2  2 
( )
5
5p 4. Să se determine numărul termenilor raţionali din dezvoltarea binomului 2 + 1 .
JJJG JJJG JJJG
5p 5. Fie ABCD un pătrat de latură 1. Să se calculeze lungimea vectorului AB + AC + AD .
6+ 2
5p 6. Să se demonstreze că sin 75D = .
4
 a a +1 a + 2
1. Se consideră matricea A =  b b + 1 b + 2  , cu a, b ∈ \ .
1 1 a 

5p a) Să se arate că det ( A ) = ( a − b )( a − 1) .
5p (
b) Să se calculeze det A − At . )
5p c) Să se arate că rang A ≥ 2 , ∀a, b ∈ \ .
2. Se consideră polinomul f ∈ \ [ X ] , f = X 3 + pX 2 + qX + r , cu p, q, r ∈ ( 0, ∞ ) şi cu rădăcinile
x1 , x2 , x3 ∈ ^ .
5p a) Să se demonstreze că f nu are rădăcini în intervalul [ 0, ∞ ) .
5p b) Să se calculeze x13 + x23 + x33 în funcţie de p, q şi r.
5p c) Să se demonstreze că dacă a, b, c sunt trei numere reale astfel încât a + b + c < 0 , ab + bc + ca > 0
şi abc < 0 , atunci a, b, c ∈ ( −∞, 0 ) .

1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = x3 − 3 x + 3arctg x .
5p a) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe R .
5p b) Să se arate că funcţia f este bijectivă .
f ( x)
5p c) Să se determine a ∈ \ pentru care lim a există, este finită şi nenulă.
x →∞ x
1
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 dat de I n = ∫ x n e x dx, ∀n ∈ `∗.
0
5p a) Să se calculeze I1.
5p b) Să se demonstreze că şirul ( I n )n≥1 este convergent .
n →∞

VARIANTA 38

38
5p 1. Să se arate că log 2 3 ∈ (1, 2 ) .
5p 2. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care x 2 + 3 x + m > 0 , oricare ar fi x ∈ \ .
5p 3. Să se rezolve ecuaţia sin x + cos x = 1 .
5p 4. Să se demonstreze egalitatea Cn2 + Cn3 = Cn3+1 , ∀n ≥ 3 .
5p 5. Se consideră dreptele de ecuaţii d1 : 2 x + 3 y + 1 = 0 , d 2 : 3x + y − 2 = 0 şi d3 : x + y + a = 0 .
Să se determine a ∈ \ pentru care cele trei drepte sunt concurente.
5p 6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că AB = 4, AC = 3 şi m()BAC ) = 60D .
 0 0 0  a 0 0  
 
1. Se consideră matricea A =  1 0 0  şi mulţimea de matrice M =  b a 0  | a , b, c ∈ ^  .
1 1 0  c b a 
  
5p b) Să se arate că dacă X ∈ M3 (^) şi AX = XA , atunci X ∈ M .
5p c) Să se arate că ecuaţia X 2 = A nu are soluţii în M 3 ( ^ ) .
2. Se consideră polinomul f = aX 4 + bX + c , cu a, b, c ∈ ] .
5p a) Să se arate că numărul f ( 3) − f (1) este număr par.
5p b) Să se arate că, pentru orice x, y ∈ ] , numărul f ( x ) − f ( y ) este divizibil cu x − y .
5p c) Să se demonstreze că dacă a ≠ 0 , f (1) = 4 şi f (4) = 1 , atunci | f (2) | ≥ 67 .

1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = 2 x + ln( x 2 + x + 1).
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare.
5p b) Să se demonstreze că funcţia f este bijectivă.
5p c) Să se arate că graficul funcţiei f nu are asimptotă oblică spre + ∞ .
2. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = { x} (1 − { x} ) , unde { x} este partea fracţionară a
numărului real x .
∫0 f ( x ) d x .
1
5p a) Să se calculeze
5p b) Să se demonstreze că funcţia f admite primitive pe R .

a +1
5p c) Să se arate că valoarea integralei ∫a f ( x ) d x nu depinde de numărul real a .

VARIANTA 39
39
−1 + i 3
5p 1. Se consideră numărul complex z = . Să se demonstreze că z 2 = z .
2
5p 2. Să se rezolve în \ inecuaţia − x 2 + 4 x − 3 ≥ 0 .
1
5p 3. Să se demonstreze că funcţia f : (1; ∞ ) → \ , f ( x ) = x + este injectivă.
x
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {1, 2,3} → {0,1, 2,3} pentru care f (1) este număr par.
JJJG JJJG
5p 5. Fie ABC un triunghi care are AB = 2, AC = 3 şi BC = 2 2 . Să se calculeze AB ⋅ AC .
6− 2
5p 6. Să se demonstreze că sin15D = .
4
x + y + z = 0

1. Se consideră sistemul ax + by + cz = 0 , cu a, b, c ∈ \∗ şi A matricea sistemului.
bcx + acy + abz = 0

5p b) Să se rezolve sistemul, în cazul în care a, b, c sunt distincte două câte două.
5p c) Să se determine mulţimea soluţiilor sistemului, în cazul în care a = b ≠ c .
{
2. Se consideră mulţimea M = a + b 5 a, b ∈ ], a 2 − 5b 2 = 1 . }
5p a) Să se arate că x = 9 + 4 5 ∈ M .
5p b) Să se demonstreze că ( M , ⋅ ) este un subgrup al grupului multiplicativ \* , ⋅ . ( )
5p c) Să se demonstreze că mulţimea M are o infinitate de elemente.

1. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → \, f ( x) = x ln x .
5p a) Să se studieze monotonia funcţiei f.
5p b) Să se determine asimptotele graficului funcţiei f.
5p c) Să se demonstreze că orice şir ( xn ) n∈` cu proprietatea x0 ∈ (0,1), xn +1 = e f ( xn ) este
convergent.
xn
2. Se consideră şirul ( I n )n∈N∗ definit prin I n = ∫
1
dx, ∀n ∈ N∗ .
0 4x + 5
1
5p b) Să se arate că şirul ( I n )n∈N∗ verifică relaţia 4 I n+1 + 5 I n = , ∀n ∈ N∗.
n +1
5p c) Să se determine lim nI n .
n →∞

VARIANTA 40
40
a + 2i
5p 1. Se consideră a ∈ \ şi numărul complex z = . Să se determine a pentru care z ∈ \ .
2 + ai
5p 2. Să se demonstreze că dreapta de ecuaţie y = 2 x + 3 este tangentă la parabola de ecuaţie
y = x 2 − 4 x + 12 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 2x −1 = x .
5p 4. Se consideră mulţimea A = {1, 2,3, 4,5,6} . Să se determine probabilitatea ca, alegând o pereche ( a, b )
din produsul cartezian A × A , să avem egalitatea a + b = 6 .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele M ( 2, − 1) , A (1, 2 ) şi B ( 4, 1) .
JJJG JJJG
Să se determine lungimea vectorului MA + MB .
5p 6. Să se demonstreze egalitatea sin ( a + b ) ⋅ sin ( a − b ) = sin 2 a − sin 2 b, ∀a, b ∈ \ .

1 0 0 1 3 2 1
1. Se consideră matricele I 3 = 0 1 0 , A = 3 9 6 , X =  3  , Y = (1 3 2 ) ,
   
0 0 1  2 6 4  2
     
B = I 3 + A , C = I 3 + aA , cu a ∈ \ .
5p a) Să se calculeze S = A − XY .
5p b) Să se determine a ∈ \ astfel încât BC = I 3 .
5p c) Să se arate că An +1 = 14 An , ∀n ∈ `∗ .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 1∈ \[ X ] şi numărul ε ∈ ^ \ \ , astfel încât f ( ε ) = 0 .
5p a) Să se demonstreze că ε 2 + ε + 1 = 0 .
 x+ y + z= 0

5p b) Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe sistemul  x + yε + zε2 = 0 .

 x + yε + z ε = 0
2
5p c) Să se arate că, dacă f divide f1 ( X 3 ) + Xf 2 ( X 3 ) + X 2 f3 ( X 3 ) , unde f1 , f 2 , f3 sunt polinoame cu

coeficienţi complecşi, atunci fiecare dintre polinoamele f1 , f 2 , f3 este divizibil cu X − 1 .
1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = x 2 + 2 − x 2 + 1.
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare pe intervalul (−∞,0].
5p b) Să se arate că graficul funcţiei f are exact două puncte de inflexiune.
5p c) Să se determine ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f spre − ∞ .
2. Se consideră funcţiile Fn : \ → \ , Fn ( x ) = ∫ t sin n t dt , ∀n ∈ N∗.

x
0
5p a) Să se calculeze F1 ( π ) .
5p b) Să se demonstreze că Fn+1 (1) < Fn (1) , ∀n ∈N∗.
5p c) Să se calculeze lim Fn (1) .
n →∞

VARIANTA 41

1
5p 1. Să se calculeze 100lg 2 + 3 −27 .
2x
5p 2. Să se determine imaginea funcţiei f : \ → \ , f ( x ) = .
x2 + 1
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 3x +1 = −3x + 8 .
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor f : {1, 2,3, 4} → {1, 2,3, 4} care au proprietatea că f (1) = f ( 3) .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2, − 1) şi B ( −1, 1) . Să se determine
ecuaţia dreptei ce trece prin originea axelor şi este paralelă cu dreapta AB.
1
5p 6. Fie a şi b numere reale astfel încât sin a + sin b = 1 şi cos a + cos b = . Să se calculeze cos ( a − b ) .
2
 x + py + p 2 z = p3

1. Pentru p, q, r ∈ ^ , se consideră sistemul  x + qy + q 2 z = q3 .

 x + ry + r z = r
2 3
5p a) Să se arate că determinantul sistemului este ∆ = ( p − q )( q − r )( r − p ) .

5p b) Dacă p, q, r sunt distincte, să se rezolve sistemul.
5p c) Să se arate că, dacă sistemul are soluţia ( −1,1,1) , atunci cel puţin două dintre numerele p, q, r
sunt egale.
0 1 0 0
{ }
0 0 1 0
2. Se consideră matricea A =   şi mulţimea G = A n ∈ ` .
n *
 0 0 0 1 
1 0 0 0
5p b) Să se arate că ( G, ⋅ ) este un grup comutativ, unde „· ” este înmulţirea matricelor.
1. Se consideră funcţia f : ( 0, + ∞ ) → ( − ∞, 0 ) , f ( x ) = ln (1 + x ) − x .
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict descrescătoare pe intervalul ( 0, + ∞ ) .
5p b) Să se arate că funcţia f este surjectivă .
5p c) Să se arate că graficul funcţiei f nu admite asimptote.
2. Fie funcţia f : R → R, f ( x ) = arctg x.
1
5p a) Să se calculeze ∫ 0 f ( x) dx .
x
1 π
5p b) Să se arate că lim
x →∞ x
∫ f (ln t )dt = 2 .
1
1 1 2  3  n 
5p c) Să se calculeze lim  f  + f  + f   + ... + f   .
n →∞ n  n n n  n 

VARIANTA 42

42
1 1 1
5p 1. Să se calculeze partea întreagă a numărului 1 − + 2 − 3 .
3 3 3
 y = x − 3x + 1
2
5p 2. Să se rezolve în \ × \ sistemul  .
 y = 2 x + x + 4
2
1 π
5p 3. Să se rezolve ecuaţia arctg x + arcctg = .
3 2
5p 4. Să se determine numărul termenilor raţionali ai dezvoltării ( 2 + 1)100 .
5p 5. Să se arate că punctele A(−1, 5) , B (1,1) şi C (3, −3) sunt coliniare.
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului înscris în triunghiul care are lungimile laturilor 4, 5 şi 7.
0 1 1 0 a b
1. Se consideră matricele A0 , B0 , A, B ∈ M 2 ( ^ ) , A0 =   , B0 =   , A= ,
0 0 0 2 c d
astfel încât AB − BA = A .
5p a) Să se determine rangul matricei A0 .
5p b) Să se arate că A0 B0 − B0 A0 = A0 .
5p c) Să se demonstreze că An B − BAn = nAn , pentru orice n ∈ `, n ≥ 2 .
2. Se consideră polinomul f ∈ \ [ X ] , f = 4 X 3 − 12 X 2 + aX + b .
5p a) Să se determine a, b ∈ \ , astfel încât polinomul f să se dividă cu polinomul X 2 − 1 .
5p b) Să se determine a, b ∈ \ , astfel încât ecuaţia f ( x ) = 0 să aibă soluţia x = i ∈ ^ .
5p c) Să se determine a, b ∈ \ , astfel încât polinomul să aibă rădăcinile x1 , x2 , x3 în progresie
aritmetică şi, în plus, x12 + x22 + x32 = 11 .

1. Fie funcţia f : R → R, f ( x ) = x arctg x şi şirul ( xn )n∈N∗ definit de x1 = 1 , xn +1 = f ( xn ) , ∀n ∈ N∗.
5p a) Să se demonstreze că funcţia f ′ este strict crescătoare pe R .
5p b) Să se determine ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f spre − ∞ .
5p c) Să se arate că şirul ( xn )n∈N∗ este convergent .
2. Fie şirul ( I n )n∈N∗ , definit prin I n = ∫ ( x − x 2 ) n dx, ∀n ∈N∗.

1
0
n
5p b) Să se demonstreze că I n = I n −1 , ∀n ∈ N, n ≥ 2.
4n + 2
n→∞

VARIANTA 43

Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică informa- tică.
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică - .informatică
43
5p 1. Să se determine valoarea de adevăr a afirmaţiei: „Suma oricăror două numere iraţionale este număr
iraţional.”
5p 2. Graficul unei funcţii de gradul al doilea este o parabolă care trece prin punctele A(1, − 3), B(−1,3) ,
C (0,1) . Să se determine coordonatele vârfului acestei parabole.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 4 x − 2 x = 12 .
5p 4. Fie mulţimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6} . Să se calculeze probabilitatea ca, alegând o pereche ( a, b ) din
produsul cartezian A × A , produsul numerelor a şi b să fie impar.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A (1, 3) şi C ( −1, 1) . Să se determine
coordonatele punctelor B şi D astfel încât patrulaterul ABCD să fie pătrat.
6+ 2
5p 6. Să se demonstreze că sin105D = .
4
 a b   1 2 
1. Se consideră mulţimea M =   | a, b, c, d ∈ `  şi matricea A =  1 3  ∈ M .
 c d    
5p a) Câte matrice din mulţimea M au suma elementelor egală cu 1?
5p b) Să se arate că A−1 ∉ M .
5p c) Să se determine toate matricele inversabile B ∈ M care au proprietatea B −1 ∈ M .
2. Se consideră ecuaţia x 4 − 8 x3 + ax 2 + 8 x + b = 0 , cu a, b ∈ \ şi cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈^ .
5p a) Să se arate că ( x1 + x4 ) ( x2 + x3 ) + x1 x4 + x2 x3 + ( x1 + x4 ) x2 x3 + ( x2 + x3 ) x1 x4 = a − 8 .
5p b) Să se determine a ∈ \ astfel încât x1 + x4 = x2 + x3 .
5p c) Să se determine a, b ∈ \ , astfel încât x1 , x2 , x3 , x4 să fie în progresie aritmetică.

1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x ) = x + e − x .
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este strict crescătoare pe intervalul [ 0, + ∞ ) .
5p b) Să se arate că funcţia f admite exact un punct de extrem local.
5p c) Să se determine numărul de soluţii reale ale ecuaţiei f ( x ) = m, unde m este un număr real
oarecare .
 π tg x t  π 1
2. Fie funcţiile f :  0,  → \, f ( x ) = ∫ dt şi g :  0,  → R, g ( x ) = ∫
ctg x
dt .
 2 1 1+ t 2
 2 1 t (1 + t 2 )
π
5p a) Să se calculeze f   .
3
 π
5p b) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈  0,  .
 2
 π
5p c) Să se arate că f ( x ) + g ( x ) = 0, ∀x ∈  0,  .
 2

VARIANTA 44
44
1− i
5p 1. Să se determine partea imaginară a numărului complex z = .
1+ i
5p 2. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care x 2 + mx ≥ −1, oricare ar fi x ∈ .
5p 1
3. Să se rezolve în ecuaţia arcsin 2 x = − .
2
5p 4. Se consideră mulţimea A = {0,1, 2, 3, … , 9} . Să se determine numărul submulţimilor mulţimii A care
au 5 elemente dintre care exact două sunt numere pare.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele B ( −1, 2 ) şi C ( 2, − 2 ) . Să se determine
distanţa de la punctul O la dreapta BC.
π  3
5p 6. Ştiind că α ∈  , π  şi că sin α = , să se calculeze ctg α .
2  5
1 0 0 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 1 1 0
1. Se consideră matricele A =   şi B = 
0 
.
 0 0 0 0   0 1 1
 1 0 0 1  0 0 0 0 
5p a) Să se calculeze AB + BA .
5p b) Să se arate că rang ( A + B ) = rang A + rang B .
c) Să se demonstreze că ( A + B ) = An + B n , ∀n ∈ `∗ .
n
5p
2. Se consideră polinomul f = X 4 + aX 3 + 4 X 2 + 1∈ ^ [ X ] cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈^ .
5p a) Să se determine a ∈ ^ astfel încât polinomul f să se dividă cu X + 1 .
1 1 1 1
5p b) Să se arate că polinomul g = X 4 + 4 X 2 + aX + 1 are rădăcinile , , , .
x1 x2 x3 x4
5p c) Să se arate că, pentru orice a ∈ ^ , polinomul f nu are toate rădăcinile reale.

ax + b
1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = , a, b ∈ R .
x2 + x + 1
5p a) Să se calculeze f ′ ( x ) , ∀x ∈ R .
5p b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare pe \ dacă şi numai dacă a = 2b > 0.
5p c) Pentru a = 2 şi b = 1 , să se determine mulţimea valorilor funcţiei f.
2. Fie funcţia f :[−1,1] → R, f ( x ) = ∫ earcsin t dt .
x
0
5p a) Să se arate că funcţia f este strict monotonă.
arcsin x t
5p b) Să se arate că f ( x) = ∫ e cos t dt , ∀x ∈ [−1,1] .
0
5p c) Să se determine f (1) .

VARIANTA 45

45
5p 7
1. Să se determine partea întreagă a numărului .
5 2 −1
5p x1 x2
2. Fie x1 şi x2 soluţiile reale ale ecuaţiei x 2 + x − 1 = 0 . Să se demonstreze că + ∈] .
x2 x1
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 2 ⋅ 3x + 31− x = 7 .
5p 4. Se consideră mulţimile A = {1, 2, 3, 4} şi B = {1, 2, 3, 4, 5, 6} . Să se determine numărul funcţiilor strict
crescătoare f : A → B .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A (1, 3) , B ( −2, 1) şi C ( −3, − 1) . Să se
calculeze lungimea înălţimii duse din vârful A în triunghiul ABC.
5p 6. Să arate că 2(sin 75D − sin15D ) = 2.
1. Se consideră matricele A = 
 2 0
 3 2 
1 0 
 
{
 , B = 1 1  şi mulţimea C ( A ) = X ∈ M2 ( \ ) XA = AX . }
5p a) Să se arate că B ∈ C ( A ) .
 x 0
5p b) Să se arate că dacă X ∈ C ( A ) , atunci există x, y ∈ \ , astfel încât X =  .
 y x
5p c) Să se rezolve ecuaţia X + X 2 = A .
1− x
2. Se consideră mulţimea G = (−1,1) , funcţia f : G → \ , f ( x ) = şi corespondenţa
1+ x
x+ y
( x, y ) → x ∗ y , unde x ∗ y = , ∀ x, y ∈ G .
1 + xy
5p a) Să se arate că această corespondenţă defineşte o lege de compoziţie pe G.
5p b) Să se arate că ∀x, y ∈ G, f ( x ∗ y ) = f ( x) f ( y ).
1 1 1
5p c) Să se calculeze ∗ ∗ ... ∗ .
2 3 9
x 2 + ax + 5
1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = , a ∈ R.
x2 + 1
5p a) Să se calculeze f ′ ( x ) , ∀x ∈ R .
5p b) Să se determine toate numerele reale a astfel încât funcţia f să aibă trei puncte de extrem local.
5p c) Ştiind că a = 0 , să se determine ecuaţia asimptotei spre + ∞ la graficul funcţiei f .
2. Fie funcţia f : [ −1,1] → R , f ( x ) = 1 − x 2 .
1
5p a) Să se calculeze ∫−1 x 1 − x 2 dx .
5p b) Să se determine volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei O x .
xn f ( x ) d x .
1
n →∞
∫ 0

VARIANTA 46

46
5p 1. Fie (an ) n≥1 o progresie aritmetică. Ştiind că a3 + a19 = 10 , să se calculeze a6 + a16 .
5p 2. Să se determine valorile parametrului real m pentru care ecuaţia x 2 − mx + 1 − m = 0 are două rădăcini
reale distincte.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia lg 2 x + lg x = 6 .
5p 4. Se consideră mulţimile A = {1, 2, 3} şi B = {1, 2, 3, 4, 5} . Să se determine numărul funcţiilor strict
descrescătoare f : A → B .
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele M ( 2, − 1) , N ( −1, 1) şi P ( 0, 3) .
Să se determine coordonatele punctului Q astfel încât MNPQ să fie paralelogram.
5p 6. Să se calculeze lungimea medianei duse din A în triunghiul ABC, ştiind că AB = 2, AC = 3 şi BC = 4 .

0 0 1 0 a b
1. Se consideră matricele O2 , I 2 , A∈ M2 ( \ ) , O2 =   , I2 =  0 1  , A =  c d  .
 0 0     
5p a) Să se demonstreze că ∀ x ∈ \ , det ( A − xI 2 ) = x 2 − ( a + d ) x + ad − bc .
5p b) Dacă A2 = O2 , să se demonstreze că a + d = 0 .
5p c) Ştiind că A2 = O2 , să se calculeze det ( A + 2 I 2 ) .
2. Se consideră mulţimea G = { ( a, b ) ∈ ] × ] }
a 2 − 3b 2 = 1 şi operaţia
( a, b ) ∗ ( c, d ) = ( ac + 3bd , ad + bc ) .
5p a) Să se determine a ∈ ] pentru care (a,15) ∈ G .
5p b) Să se arate că, pentru orice ( a, b ) , ( c, d ) ∈ G , ( a, b ) ∗ ( c, d ) ∈ G .
5p c) Să se arate că ( G, ∗ ) este grup.

ln x
1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → R, f ( x ) = .
x
5p a) Să se arate că f nu este derivabilă în punctul x0 = 1 .
5p b) Să se determine numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei f ( x ) = m , unde m este un parametru real.
5p c) Să se arate că 3 5
<5 3
.
 π cos 2 x
2. Fie funcţiile f : \ → \, f ( x ) = ∫ t sin 2t dt şi g : 0,  → R, g ( x ) = ∫
x
arccos tdt .
0  2 0
π
2
5p  π
b) Să se arate că g '( x) = − x sin 2 x, ∀x ∈ 0,  .
 2
π  π
5p c) Să se demonstreze că f ( x ) + g ( x ) = , ∀x ∈  0,  .
4  2

VARIANTA 47
47
1. Să se calculeze ( 2 + i ) + ( 2 − i ) .
4 4
5p
5p 2. Să se determine coordonatele punctelor de intersecţie dintre dreapta de ecuaţie y = 2 x + 1 şi parabola
de ecuaţie y = x 2 + x + 1 .
4
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 3x + 9 x = .
9
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr natural de patru cifre, acesta să fie divizibil cu 9.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( −1, 1) , B (1, 3) şi C ( 3, 2 ) . Fie G
centrul de greutate al triunghiului ABC. Să se determine ecuaţia dreptei OG.
6
5p 6. Să se verifice egalitatea cos 75D + cos15D = .
2
1 2  1 1
1. Se consideră matricele A =   , B =  0 1 şi funcţia f : M2 ( \ ) → M2 ( \ ) ,
 3 4   
f ( X ) = AX − XA .
5p a) Să se determine rangul matricei A .
5p b) Să se calculeze f ( B ) .
5p c) Să se arate că f ( C + D ) = f ( C ) + f ( D ) , ∀ C , D ∈ M2 ( \ ) .
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ \ [ X ] , f = X 3 + a 2 X − a , g = aX 3 − a 2 X 2 − 1 , cu a ∈ \* şi
x1 , x2 , x3 ∈ ^ rădăcinile polinomului f.
5p a) Să se calculeze x12 + x22 + x32 .
5p b) Să se arate că rădăcinile polinomului g sunt inversele rădăcinilor polinomului f.
5p c) Să se arate că polinoamele f şi g nu au rădăcini reale comune.
1
1. Se consideră funcţia f : R \ {1, − 1} → R, f ( x ) = arctg .
x −1
2
x →1
x >1
5p b) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre + ∞ .
5p c) Să se demonstreze că funcţia f admite un singur punct de extrem local .
1+ x
2. Fie funcţia f : R → R, f ( x ) = .
1 + x2
5p
1
( )
a) Să se arate că funcţia F : R → R, F ( x ) = arctg x + ln x 2 + 1 este o primitivă a funcţiei f .
2
1
5p b) Să se calculeze ∫ 0 f ( x)dx .
n
n+k
5p c) Să se arate că şirul ( an )n∈N∗ , definit de an = ∑ , ∀n ∈ N∗ , este convergent .
k =1 n
2
+k 2

VARIANTA 48

48
( )
6
5p 1. Să se determine partea reală a numărului complex 3 +i .
1
5p 2. Se consideră funcţia f : (0, ∞) → \ , f ( x ) = 3
. Să se calculeze ( f D f )( 512 ) .
x
5p 3. Să se rezolve în mulţimea \ ecuaţia cos 2 x + sin x = 0.
5p 4. Se consideră mulţimea M = {0, 4,8,12,16, 20, 24} . Să se determine numărul tripletelor (a, b, c) cu
proprietatea că a, b, c ∈ M şi a < b < c .
5p 5. Să se calculeze distanţa dintre dreptele paralele de ecuaţii x + 2 y = 6 şi 2 x + 4 y = 11.
5p 6. În paralelogramul ABCD se cunosc AB = 1, BC = 2 şi m ( )BAD ) = 60D . Să se calculeze produsul
JJJG JJJG
scalar AC ⋅ AD .
 x + 2y + z =1

1. Se consideră sistemul  2 x − y + z = 1 , unde a şi b sunt parametri reali.
 7 x − y + az = b

5p a) Să se determine a ∈ \ , pentru care determinantul sistemului este egal cu zero.
5p b) Să se determine valorile parametrilor a, b ∈ \ pentru care sistemul este incompatibil.
5p c) Să se arate există o infinitate de valori ale numerelor a şi b pentru care sistemul admite o soluţie
( x, y, z ) , cu x, y, z în progresie aritmetică.
 0 a   cos t sin t  
−  , a ∈ \ , şi mulţimea G =  X ( t ) =  − sin t cos t  t ∈ \  .
 a 0     
5p a) Să se determine a ∈ \ pentru care A ∈ G.
5p b) Să se arate că X ( t ) ⋅ X ( u ) = X ( t + u ) , ∀t , u ∈ \ .
5p c) Să se arate că mulţimea G formează grup abelian în raport cu înmulţirea matricelor.

 2x 
1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x ) = arcsin  .
 1 + x2 
x →+∞
5p b) Să se determine domeniul de derivabilitate al funcţiei f .
5p c) Să se demonstreze că funcţia f are două puncte de extrem .
n
1
2. Fie funcţia f : [ 0,1] → R, f ( x ) = 1 − x 2 şi şirul ( an )n∈N∗ , an = ∑ n 2 − k 2 , ∀n ∈ N∗.
n2 k =1
1
5p a) Să se calculeze ∫ 0 x f ( x)dx .
5p b) Să se determine volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei Ox .
5p c) Să se demonstreze că şirul ( an )n∈N∗ este convergent .

VARIANTA 49

49
5p 1. Să se calculeze numărul log9 3 + log 4 2 .
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x ) = ( m + 2 ) x 2 − ( m − 1) x + m − 1, m ∈ \ \ {−2} . Să se determine
valorile parametrului real m astfel încât f ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ \ .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 2 x + 2 x +1 + 2 x −1 = 56 .
5p 4. Fie mulţimea A = { 1, 2, ... , 1000} . Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un element din mulţimea
{3 n | n ∈ A} , acesta să fie număr raţional.
5p JJJJG JJJG JJJJG 3 JJJG 1 JJJG
5. Fie triunghiul ABC şi M ∈ ( BC ) astfel încât MC = −3MB . Să se demonstreze că AM = AB + AC .
4 4
 π
5p 6. Ştiind că x ∈  0,  şi că tg x = 3 , să se calculeze sin 2 x .
 2
 x + ay = 1

1. Se consideră a ∈ \ , sistemul  y + az = a şi A matricea sa.
z + x = 1

5p a) Să se arate că det A ≠ 0 .
5p b) Să se arate că soluţia sistemului este formată din trei numere în progresie geometrică.
5p c) Să se determine inversa matricei A .
2. Se consideră pe \ legea de compoziţie dată de relaţia x ∗ y = xy − 5 x − 5 y + 30 , ∀ x, y ∈ \ şi
mulţimea G = ( 5, ∞ ) .
5p a) Să se determine e ∈ \ astfel încât ∀ x ∈ \ , x ∗ e = e ∗ x = x .
5p b) Să se arate că ( G, ∗ ) este un grup comutativ.
 x∗ y = z

5p c) Să se rezolve în grupul ( G , ∗ ) sistemul  y ∗ z = x .
 z∗x = y

4 − 3x2
1. Se consideră funcţia f : [1, + ∞ ) → R, f ( x ) = .
x3
5p a) Să se demonstreze că graficul funcţiei f admite o asimptotă spre + ∞ .
5p b) Să se determine mulţimea valorilor funcţiei f .
5p c) Să se determine domeniul de derivabilitate al funcţiei g :[2, ∞) → \, g ( x) = arccos f ( x) .
1
2. Se consideră funcţia f :[1, 2] → \, f ( x) = .
x x2 + 1
x2 + 1 − 1
5p a) Să se arate că funcţia F :[1, 2] → \ , F ( x ) = ln este o primitivă a funcţiei f .
x
5p b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei O x .
n
n
5p c) Să se calculeze lim ∑ .
n →∞ k =1 (n + k ) n 2 + (n + k )2
VARIANTA 50

50
5p 1. Fie fracţia zecimală periodică 0,(769230) = 0, a1a2 a3 .... Să se calculeze a1 + a2 + a3 + .... + a2008 .
5p 2. Să se arate că dreapta de ecuaţie y = 2 x − 1 nu intersectează parabola de ecuaţie y = x 2 + x + 1 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia log 2 x + log 4 x 2 = 6 .
5p 4. Într-o clasă sunt 25 de elevi dintre care 13 sunt fete. Să se determine numărul de moduri în care se
poate alege un comitet reprezentativ al clasei format din 3 fete şi 2 băieţi.
5p 5. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele A ( 2, − 1) , B ( −1, 1) , C (1, 3) şi
D ( a, 4 ) , a ∈ \ . Să se determine a pentru care dreptele AB şi CD sunt perpendiculare.
 3π  4 α
5p 6. Ştiind că α ∈  π ,  şi că sin α = − , să se calculeze tg .
 2  5 2
 a a a3 
1. Se consideră matricele A =  1 2  ∈ M2, 3 ( \ ) , transpusa A ∈ M3,2 (\) , B = AA , şi
t t
 1 2
b b b 3
punctele Pk (ak , bk ) , unde k ∈ { 1, 2, 3} .
5p a) Să se calculeze B ştiind că P1 (1, 2), P2 (2, 4), P3 (−3, −6).
5p b) Să se arate că det ( B ) ≥ 0, oricare ar fi punctele P1 , P2 , P3 .
5p c) Să se arate că det ( B ) = 0 dacă şi numai dacă punctele P1 , P2 , P3 sunt coliniare pe o dreaptă
care trece prin originea axelor.
  1̂ a b  
   
2. Se consideră mulţimea M =   0ˆ 1ˆ 0ˆ  a, b ∈ ] 5  .
  0ˆ 0ˆ 1ˆ  
   
5p a) Să se determine numărul elementelor mulţimii M .
5p b) Să se arate că AB ∈ M , pentru orice A, B ∈ M .
5p c) Să se arate că ( M , ⋅) este un grup, unde „ ⋅ ” este înmulţirea matricelor.

1
1. Se consideră funcţia f : R∗ → R, f ( x ) = x ⋅ sin .
x
x →0
5p b) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈ R∗.
5p c) Să se determine ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f către + ∞ .
2. Fie şirul ( I n )n∈N∗ , I n = ∫ (1 − x 2 )n dx , ∀n ∈ N∗.

1
−1
2n + 2
5p b) Să se demonstreze că I n +1 = I n , ∀n ∈ N∗.
2n + 3
5p c) Să se demonstreze că şirul ( an )n∈N∗ , definit prin an = ∑

n
( −1)k Cnk , ∀n ∈ N∗, are limita 0 .
k =0 2k + 1

VARIANTA 51

51
5p 1. Să se determine numărul elementelor mulţimii ( A \ B ) ∩ Z ştiind că A = ( −3;4] şi B = (1;5] .
5p 2. Să se determine punctele de intersecţie dintre dreapta 2 x + 1 = y şi parabola y = x 2 − x + 3.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia x −1 + 2 − x = 1 .
5p  x! < 7
4. Să se determine numărul soluţiilor sistemului de inecuaţii  , unde x, y ∈ N .
 y ! < 25
5p 5. Să se calculeze distanţa de la punctul A (1,1) la dreapta d : 5 x + 12 y − 4 = 0 .
5p 6. Să se calculeze tg ( a + b ) ştiind că ctg a = 2 şi ctg b = 5 .

1 1 
1. Fie şirul ( Fn )n≥0 , dat de Fn+1 = Fn + Fn−1 , ∀n ∈ `∗ , F0 = 0, F1 = 1 şi matricea A =  .
1 0 
5p a) Să se verifice relaţia A2 = A + I 2 .
5p b) Să se arate că, dacă X ∈ M 2 (_), X ≠ O2 şi AX = XA , atunci X este inversabilă.
F Fn 
5p c) Să se arate că An =  n +1  , ∀n ≥ 1.
 Fn Fn −1 
1 2 3 4 5  1 2 3 4 5
2. Fie σ, π∈ S5 , σ =  , π =  2 3 1 4 5 .
 3 2 1 5 4   
5p a) Să se demonstreze că σπ ≠ πσ.
5p b) Să se determine numărul elementelor mulţimii H = πn | n ∈ `* .{ }
5p { }
c) Să se arate că H = πn | n ∈ `* este un subgrup al grupului ( S5 , ⋅) .

x2 − x + 1
1. Se consideră funcţia f : [1, ∞ ) → [1, ∞ ) , f ( x ) = .
x
a) Să se calculeze lim ( x − f ( x ) ) .
x
5p
x →∞
5p b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare.
5p c) Să se arate că funcţia f este bijectivă.
ax + b, x < 1
2. Fie a, b ∈ \ şi funcţia F : \ → \ , F ( x ) =  2 .
ln x + 1, x ≥ 1
5p a) Să se determine numerele reale a şi b astfel încât funcţia F să fie primitiva unei funcţii f.
e 1
b) Să se calculeze ∫ dx .
5p 1 x F ( x)
π
5p c) Să se arate că, pentru funcţia h :[1, π] → \, h( x) = ( F ( x) − 1)sin x , are loc relaţia ∫1 h( x)h′′( x) dx ≤ 0.

VARIANTA 52

52
5p 1. Să se arate că funcţia f : \ → \ , f ( x) =| 4 x − 8 | −2 | 4 − 2 x | este constantă.
5p 2. Să se determine a ∈ \ pentru care parabola y = x 2 − 2 x + a − 1 şi dreapta y = 2 x + 3 au două puncte
distincte comune.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 3 x − 1 + 1 = x .
( )
9
5p 4. Se consideră dezvoltarea 3 + 1 . Să se determine numărul termenilor iraţionali ai dezvoltării.
G G G G G G
5p 5. Să se determine m ∈ R astfel încât vectorii u = ( m + 1) i + 8 j şi v = ( m − 1) i − 4 j să fie coliniari .
5p 6. Triunghiul ABC are lungimile laturilor AB = 5 , BC = 7 şi AC = 8 . Să se calculeze m ( )A ) .

1 2 3 4 5 6
1. Se consideră permutarea σ ∈ S6 , σ =  .
2 4 5 3 6 1
5p a) Să se determine σ−1 .
5p b) Să se arate că permutările σ şi σ−1 au acelaşi număr de inversiuni.
5p c) Să se arate că ecuaţia x 4 = σ nu are soluţii în grupul ( S6 , ⋅) .
2. Fie legea de compoziţie „ D ”, definită pe \ prin x D y = xy − x − y + 2, ∀x, y ∈ \, şi funcţia
f : \ → \ , f ( x) = x + 1 .
5p a) Să se arate că (1, ∞) este parte stabilă în raport cu „ D ”.
5p b) Să se demonstreze că f ( xy ) = f ( x) D f ( y ) pentru orice x, y ∈ \.
5p c) Să se rezolve în \ ecuaţia D ... D
x = 1025.
x D x
de 10 ori x

 π
 x sin , x ∈ ( 0,1]
1. Se consideră funcţia f : [ 0,1] → \ , f ( x ) =  x .
0, x = 0
5p a) Să se arate că funcţia f este continuă pe [0,1] .
5p b) Să se determine domeniul de derivabilitate al funcţiei f.
π
c) Să se arate că, dacă n ∈ `* , atunci ecuaţia f ( x) = cos are cel puţin o soluţie în intervalul 
1 1
5p , .
x  n +1 n 
( )
2. Fie funcţiile f : [ 0,1] → \ , f ( x ) = ln 1 + x 2 şi g : [ 0,1] → \ , g ( x) = x arctg x .
1
5p a) Să se calculeze ∫0 f ( x ) dx .
1
5p b) Să se calculeze ∫ 0 g ( x)dx .
5p c) Să se calculeze aria suprafeţei plane mărginită de graficele funcţiilor f şi g şi de dreptele de ecuaţii
x = 0 şi x = 1 .

VARIANTA 53

53
 1
5p 1. Să se calculeze  2008  + 3 ⋅ −  , unde [ x ] reprezintă partea întreagă a lui x şi { x} reprezintă
 3
partea fracţionară a lui x.
5p 2. Să se determine imaginea intervalului [1,3] prin funcţia f : R → R , f ( x) = x 2 − 4 x + 3 .
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia x + 8 − x = 2 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca alegând un element al mulţimii divizorilor naturali ai numărului 56,
acesta să fie divizibil cu 4.
G G G G G G G G G G G G
5p 5. Fie vectorii a = i + j , b = i − j şi u = 6i + 2 j . Să se determine p , r ∈ R astfel încât u = pa + rb .
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi care are lungimile laturilor 5 , 7 şi 8.
1. Pentru orice matrice A ∈ M 2 (^) , se notează C ( A) = { X ∈ M2 (^) | AX = XA} . Se consideră matricele
0 1  0 0  1 0  0 0
E1 =   , E2 =   , E3 =   , E4 =  .
0 0 1 0  0 0 0 1
5p a) Să se arate că dacă X , Y ∈ C ( A) , atunci X + Y ∈ C ( A).
5p b) Să se arate că dacă E1 , E2 ∈ C ( A) , atunci există α ∈ ^ astfel încât A = αI 2 .
5p c) Să se arate că dacă C ( A) conţine trei dintre matricele E1 , E2 , E3 , E4 , atunci o conţine şi pe a patra.
1 2 3 4 5  1 2 3 4 5
2. Fie a =   , b =  2 1 4 5 3  două permutări din grupul ( S5 , ⋅).
 3 2 1 4 5   
5p a) Să se rezolve în S5 ecuaţia ax = b .
5p b) Să se determine ordinul elementului ab în grupul ( S5 , ⋅) .
5p c) Fie k ∈ ] cu b k = e . Să se arate că 6 divide k.

1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x3 − 3 x şi un număr real m din intervalul ( −2, ∞ ) .
5p a) Să se determine punctele de extrem ale funcţiei f.
5p b) Să se demonstreze că ecuaţia x3 − 3 x = m are soluţie unică în mulţimea (1, ∞ ) .
5p c) Să se determine numărul punctelor de inflexiune ale graficului funcţiei g : \ → \, g ( x) = f 2 ( x) .
 xe x , x ≤ 0
2. Fie funcţia f : \ → \ , f ( x ) =  .
sin x, x > 0
5p a) Să se arate că funcţia f admite primitive pe \ .
5p b) Să se determine o primitivă a funcţiei f pe \ .

x
∫ 0
f (t )dt
.
x →0
x >0
x2

VARIANTA 54

54
5p 1. Să se calculeze partea întreagă a numărului ( 3 + 7 ) 2 .
2 x − 1 3x + 2
5p 2. Să se rezolve în R inecuaţia ≥ .
1 − x 1 − 2x
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia 3 2 − x + x = 2 .
3
5p 4. Se consideră dezvoltarea ( x 2 + y ) 49 . Să se determine termenul care îi conţine pe x şi pe y la
aceeaşi putere.
JJG G G JJG G G JJG G G
5p 5. Fie rA = 2i + j , rB = i + 3 j şi rC = 3i + 2 j vectorii de poziţie ai vârfurilor triunghiului ABC . Să se
determine vectorul de poziţie al centrului de greutate a triunghiului ABC .
1
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că BC = 3 şi cos A = .
2
 0 −1  0 1
1. Se consideră matricele A =   şi B =  −1 1 .
 1 0   
5p a) Să se verifice că AB ≠ BA .
5p b) Să se arate că A4 + B 6 = 2 I 2 .
5p c) Să se arate că, pentru orice n ∈ `∗ , ( AB ) n ≠ I 2 .
2. Se consideră şirul ( Fn )n∈` , F0 = 0 , F1 = 1 , Fn +1 = Fn + Fn −1 , ∀n ≥ 1 şi polinoamele
P , Qn ∈ ][ X ] , P = X 2 − X − 1, Qn = X n − Fn X − Fn −1 , ∀n ≥ 2.
5p a) Să se arate că polinomul X 3 − 2 X − 1 este divizibil cu P .
5p b) Să se determine rădăcinile reale ale polinomului Q3 .
5p c) Să se arate că, pentru orice n ≥ 2 , polinomul Qn este divizibil cu P .

1. Se consideră mulţimea A a funcţiilor g : \ → \ , care sunt continue pe [−1,1] , derivabile în
punctele – 1 şi 1, iar g ′( −1) < 0 şi g ′(1) > 0 .
| x|
5p a) Să se arate că funcţia f : \ → \ , f ( x ) = este un element al mulţimii A .
x +4 2
5p b) Să se arate că funcţia f de la punctul a) nu este derivabilă în 0.

5p c) Să se arate că, dacă g ∈ A , atunci g are un punct de minim x0 ∈ (−1,1) .
2. Se consideră funcţia f : [ 0,1] → \, f ( x) = x ( x − 1)e x .
5p a) Să se arate că există a, b, c ∈ \ astfel încât funcţia F : \ → \ , F ( x) = ( ax 2 + bx + c) e x să fie o
primitivă a lui f .
5p b) Să se calculeze aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f şi axa Ox .
5p c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei Ox .

VARIANTA 55

55
5p 1. Să se calculeze [− 8] − {−2,8} , unde [ x ] reprezintă partea întreagă a lui x şi { x} reprezintă partea
fracţionară a lui x.
 x 2 + y 2 = 13
5p 2. Să se rezolve în mulţimea \ sistemul  .
 x + y = 5
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia 4 x − 5 ⋅ 2 x+1 + 16 = 0 .
5p 4. Să se determine x ∈ N astfel încât C x2 + Ax2 = 30 .
5p 5. Fie punctele O ( 0;0 ) , A ( 2;1) şi B ( −2;1) . Să se determine cosinusul unghiului format de vectorii
JJJG JJJG
OA şi OB .
5p 6. Să se calculeze tg 2 x , ştiind că ctg x = 3.
 a −b   xn +1   xn 
1. Matricea A =   ∈ M 2( \ ) şi şirurile ( xn )n∈` , ( yn )n∈` verifică  y  = A  y  , ∀n ∈ ` .
 b a   n +1   n
5p a) Să se arate că xn2+1 + yn2+1 = (a 2 + b 2 )( xn2 + yn2 ) , ∀n ∈ `.
5p b) Să se arate că, dacă a 2 + b 2 ≤ 1 , atunci şirurile ( xn )n∈` , ( yn ) n∈` sunt mărginite.
5p c) Să se arate că, dacă a = 1 şi b = 3 , atunci xn +6 = 64 xn , ∀n ≥ 0 .
 0 0 −1
2. Se consideră matricea A =  0 1 0  ∈ M3 ( \ ) .
1 0 0 
 
5p a) Fie n ∈ `* . Să se arate că An = I 3 dacă şi numai dacă 4 divide n.
5p b) Fie G = { An | n ∈ `*}. Să se arate că G , împreună cu operaţia de înmulţire a matricelor, formează un
grup comutativ cu patru elemente.
5p (
c) Să se calculeze det I 3 + A + A2 + ... + A2008 . )
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x3 − 3x + 2 .
3
5p f ( x)
a) Să se calculeze lim .
x →1
x <1
x −1
5p b) Să se determine domeniul de derivabilitate al funcţiei f.
5p c) Să se determine punctele de extrem ale funcţiei f.
1
2. Fie funcţia f : (1; ∞ ) → \ , f ( x ) = .
x ( x + 1)( x + 2 )
5p a) Să se determine o primitivă a funcţiei f.
x −1
, ∀x ∈ [1, ∞ ) .
x
5p b) Să se demonstreze că ∫ f (t )dt ≤
1 6
1 x2
5p c) Să se calculeze ∫ 0 1 + x6 dx .
VARIANTA 56

56
5p 1. Să se rezolve în C ecuaţia 2 z + z = 3 + 4i .
5p 2. Ştiind că x1 şi x2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 + 3 x + 1 = 0 , să se calculeze x13 + x23 .
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia 1 + 5 x − 2 ⋅ 25 x = 0 .
9
 1 
5p 4. Se consideră dezvoltarea  a 2 + 3  , a ≠ 0 . Să se determine rangul termenului care-l conţine pe a 4 .
 a
G 2 G2 G G G G G G G G
5p 5. Să se calculeze u − v ştiind că u − v = 3i + 2 j şi u + v = 2i + 3 j .
5p 6. Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic care are catetele de
lungimi 5 şi 12.

 2 −3 
1. Se consideră matricea A =   ∈ M2 (\ ) şi funcţia f : M2 ( \ ) → M2 ( \ ) , f ( X ) = AX .
 1 −2 
5p a) Să se arate că f ( A) = I 2 .
5p b) Să se arate că f ( X + f ( X )) = X + f ( X ) , ∀X ∈ M2 (\).
5p c) Să se arate că funcţia f este bijectivă.
1 0 
2. Se consideră matricea A =   şi mulţimea M = { X ∈ M2 (\) | AX = XA}.
1 1 
5p a) Să se arate că dacă X , Y ∈ M , atunci XY ∈ M .
5p b) Să se arate că G = { X ∈ M | det X ≠ 0} este grup în raport cu înmulţirea matricelor.
5p c) Să se determine elementele de ordin doi din grupul G , definit la punctual b).

 4 2x + 5
1. Se consideră funcţia f : \ \  −  → \ , f ( x ) = .
 3 3x + 4
5p a) Să se determine asimptota la graficul funcţiei f spre +∞ .
5p b) Să determine limita şirului ( an )n≥1 , an = f (1) f (2)... f (n) .
5p c) Să se determine punctele de inflexiune ale graficului funcţiei g : \ → \ , g ( x) = f (e x ).
2. Fie funcţia f : [1, e ] → \ , f ( x ) = ln x .
1
∫ 0 f (e
x
5p a) Să se calculeze )dx .
5p b) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei f în jurul axei Ox .
1 x2 e
5p c) Să se arate că ∫0 e dx + ∫ f ( x)dx = e .
1

VARIANTA 57
57
2 10 
5p 1. Fie a = . Să se calculeze  + 10a  , unde [ x ] reprezintă partea întreagă a lui x.
3 a 
5p ( )( )
2. Să se arate că x 2 + 4 x + 5 x 2 + 2 x + 2 ≥ 1 , oricare ar fi x ∈ \.
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia log 22 x + log 2 ( 4 x ) = 4 .

200
 2 
5p 4. Se consideră dezvoltarea  3 x +  , x > 0 . Să se determine termenul care nu-l conţine pe x .
 x
5p 5. Se consideră dreapta d : 4 x − 8 y + 1 = 0 şi punctul A ( 2 ; 1) . Să se determine ecuaţia dreptei care trece
prin punctul A şi este paralelă cu dreapta d .
5p 6. Triunghiul ABC are AB = 2 , AC = 4 şi m ( )A ) = 60D . Să se calculeze lungimea medianei duse din A.
 3 4 x  x  x 
1. Fie matricele A =   ∈ M2 (\ ) şi  n  ∈ M 2,1 (\), cu  n +1  = A  n  , ∀n ∈ ` şi x0 = 1, y0 = 0 .
 2 3  yn   yn+1   yn 
5p a) Să se determine x1 , x2 , y1 şi y2 .
5p b) Să se arate că xn + yn 2 = (3 + 2 2) n , ∀n ∈ `.
5p c) Să se arate că xn + 2 − 6 xn+1 + xn = 0, ∀n ≥ 0 .
2. Se consideră mulţimile de clase de resturi ] 7 = {0,1,
ˆ ˆ 2,3, ˆ ˆ ˆ şi ] = {0, 1, 2, 3, 4, 5}
ˆ ˆ 4,5,6}
6
5p a) Să se rezolve în corpul (] , +, ⋅) ecuaţia 3x + 4 = 0.
7
ˆ 2 ˆ ˆ
5p b) Să se determine ordinul elementului 3̂ în grupul ]∗7 , ⋅ . ( )

5p ()
c) Să se arate că nu există niciun morfism de grupuri f : (] 6 , +) → (]*7 , ⋅) cu f 2 = 3ˆ .

1. Fie funcţia f : \ → \ , f ( x) = x 2 + 1 .
1
5p a) Să se arate că şirul ( xn )n≥1 definit prin x1 = şi xn +1 = f ( xn ), ∀n ≥ 1 are limită .
2
 xf ( x) , x ≤ 0
5p b) Să se arate că funcţia g : \ → \ , g ( x) =  este derivabilă pe \ .
arctg x , x > 0
5p c) Să se determine cel mai mare număr real a care are proprietatea f ( x) ≥ a + 2ln x, ∀x ∈ (0, ∞) .
2. Fie funcţia f : \ → \ , f ( x ) = e − x şi F o primitivă a sa.

2
1
5p a) Să se calculeze ∫ 0 xf ( x)dx .
F ( cos x ) − F (1)
5p b) Să se calculeze lim .
x →0 x2
5p c) Să se arate că funcţia g : \ → \, g ( x) = F ( x) + f ( x) are exact un punct de extrem local.

VARIANTA 58

58
1 + 4i 1 − 4i
4 + 7i 4 − 7i
5p 2. Se consideră funcţia f : R → R , f ( x ) = 3 x 2 − 6 x + 1 . Să se determine axa de simetrie a graficului
funcţiei f .
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia 3x +1 + 31− x = 10 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un element al mulţimii A = {1,3,5,..., 2007} , acesta să fie
multiplu de 3.
5p 5. Se consideră dreapta d : 2x + y − 1 = 0 şi punctul A ( 3, 2 ) . Să se determine ecuaţia dreptei care trece
prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta d .
5p 6. Fie triunghiul ABC care are AB = AC = 5 şi BC = 6 . Să se calculeze distanţa de la centrul de
greutate al triunghiului ABC la dreapta BC .
a b ax + b
1. Fie a, b, c, d > 0, matricea A =   şi funcţia f : ( 0, ∞ ) → ( 0, ∞ ) , f ( x) = .
c d cx + d
 a bn 
Se notează An =  n  , unde n ∈ ` .
*
 cn d n 
5p a) Să se arate că dacă det A = 0 , atunci f este funcţie constantă.
5p b) Să se arate că, dacă det A ≠ 0, atunci funcţia f este injectivă.
an x + bn
5p c) Să se arate că (
f D f D f D ... D f )( x ) =

, ∀n ∈ `∗ .
cn x + d n
de n ori f
1 0 0 1
2. Se consideră matricele A =   , B=  şi mulţimea G = {I 2 + aA + bB | a, b ∈ \, a ≠ −1}.
 0 0  0 0
5p a) Să se arate că orice matrice din G este inversabilă.
5p b) Să se arate că G este un subgrup al grupului multiplicativ al matricelor inversabile din M2 (\).
5p c) Să se arate că ecuaţia X 2 = I 2 are o infinitate de soluţii în G.
x
1. Se consideră funcţiile f : \ → \ , f ( x ) = şi g : \ → \ , g ( x ) = arctg x .
1 + x2
5p a) Să se calculeze lim ( f ( x) g ( x) ) .
x →∞
5p b) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f .
< arctg x , pentru orice x ∈ ( 0, ∞ ) .
x
5p c) Să se arate că
1 + x2
 x − m, x ∈ [ 0,1]
2. Fie m ∈ \ şi funcţia f : [ 0, 2] → \ , f ( x) =  .
 x ln x, x ∈ (1, 2]
5p a) Să se arate că, pentru orice m ∈ \ , funcţia f este integrabilă.

x
∫1 t ln t dt
x →1 x −1
x >1
5p c) Pentru m = 1 , să se demonstreze că, pentru orice t ∈ (0, 2) există a, b ∈ [0, 2], a ≠ b, astfel încât
b
∫ a f ( x) dx = (b − a) f (t ) .
VARIANTA 59

59
5p 1. Să se calculeze suma 1 + 4 + 7 + ... + 31 .
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia x − 3 + 4 − x = 1 .
1 5
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia log 3 x + = .
log 3 x 2
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un element al mulţimii A = {2, 4,6,..., 2008} , acesta să fie
divizibil cu 4 , dar să nu fie divizibil cu 8.
5p 5. Se consideră punctele A ( 2, m ) şi B ( m, −2 ) . Să se determine m ∈ R astfel încât AB = 4 .
5p 6. Să se calculeze sin 2 x ştiind că ctg x = 6.
mx + y + z = 0

1. Se consideră sistemul  x + 3 y + 2 z = 0 , cu m ∈ \ .
− x − y + 4 z = 0

5p a) Să se determine m ∈ \ pentru care matricea sistemului are determinantul nenul.
5p b) Să se determine m ∈ \ astfel încât sistemul să admită cel puţin două soluţii.
5p c) Să se determine m ∈ \ pentru care dreptele d1 : mx + y + 1 = 0, d 2 : x + 3 y + 2 = 0, d3 : − x − y + 4 = 0
sunt concurente.
 m n  
2. Se consideră mulţimea H =   | m, n ∈ ] 5 , m = ±1  .
 0 1  
 1 1   4 0  −1
a) Să se verifice că dacă A =   şi B =   , atunci B ⋅ A = A ⋅ B
5p 0 1 
  0 1
5p b) Să se arate că ( H , ⋅) este un grup cu 10 elemente.
5p c) Să se determine numărul elementelor de ordinul 2 din grupul H.

1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x3 + x .
f ( x)
x →∞ f ( x + 1)
5p b) Să se demonstreze că funcţia f este inversabilă.
f −1 ( x)
5p c) Să se calculeze lim 3
.
x →∞ x
2. Se consideră funcţiile f : \ → \ , f ( x) = x 2 sin x şi F o primitivă a lui f .
π
5p a) Să se calculeze ∫−π f ( x)dx.
f ( x)
b) Să se determine c ∈ (1,3) astfel încât
3
∫1 sin x dx = 2c
2
5p .
5p c) Să se arate că funcţia F nu are limită la +∞ .

VARIANTA 60

60
5p 1. Să se arate că 2(1 + 3 + 32 + ... + 38 ) < 39.
5p 2. Fie x1 , x2 rădăcinile ecuaţiei x 2 + 5 x − 7 = 0 . Să se arate că x13 + x23 ∈ ].
5
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia log5 x + log x 5 = .
2
5p 4. Să se determine x ∈ N astfel încât C22x −3 = 3 .
5p 5. Se consideră punctele A ( 2,3 ) şi B ( −3, −2 ) . Să se determine ecuaţia dreptei AB .
G G GG JJG JJG G G
5p 6. Fie vectorii u şi v . Ştiind că u v = 5 , u = 2 şi v = 3 să se calculeze cos ) u , v . ( ( ))
 2 1
1. Se consideră matricea A =   şi funcţia f : M 2 ( \ ) → M 2 ( \ ) , f ( X ) = AX .
 −4 −2 
5p a) Să se calculeze f ( A).
5p b) Să se arate că ( f D f )( X ) = O2 , ∀X ∈ M2 (\).
5p c) Să se arate că f ( X ) + f (Y ) ≠ I 2 , ∀X , Y ∈ M2 ( \).
{ }
2. Se consideră mulţimea P = A ∈ M 2 ( \ ) | AAt = I 2 , unde At este transpusa matricei A.
0 1
5p a) Să se verifice dacă matricea   aparţine mulţimii P.
1 0
5p b) Să se arate că înmulţirea matricelor determină pe mulţimea P o structură de grup necomutativ.
5p c) Să se arate că, dacă A, B ∈ P, X ∈ M 2 (\) şi AX = B , atunci X ∈ P.
(
1. Se consideră funcţiile f , g : \ → \ , f ( x ) = ln 1 + 1 + x 2 ) şi g ( x ) = ln ( x + )
1 + x2 .
5p a) Să se demonstreze că ln2 este cea mai mică valoare a funcţiei f.
5p ( )
b) Să se arate că, pentru orice x > 0 , este verificată relaţia e f ( x ) − 1 g ′( x) = 1 .
5p c) Să se demonstreze că g ( x) < x , pentru orice x > 0 .
{
2. Fie mulţimea M = f : \ → \ | f este derivabilă şi
1
∫0 f ( x) dx = f (0) = f (1) }.
5p a) Să se arate că funcţia f : \ → \ , f ( x) = 2 x3 − 3x 2 + x face parte din mulţimea M .
b) Să se arate că dacă f este o funcţie polinomială de grad trei, care aparţine lui M , atunci f   = f (0).
1
5p
2
5p c) Să se arate că, pentru orice f ∈ M , ecuaţia f ′( x) = 0 are cel puţin două soluţii în intervalul (0,1) .

VARIANTA 61
61
5p 1. Să se determine x real ştiind că numerele x + 1, 1 − x şi 4 sunt în progresie aritmetică .
5p 2. Să se determine punctele de intersecţie a parabolei y = x 2 + 5 x − 6 cu axele de coordonate.
5p 3. Să se rezolve în [ 0, 2π ] ecuaţia 2sin x + 1 = 0 .
5p 4. Fie mulţimea M = {1, 2,3, 4,5,6} . Să se determine probabilitatea ca, alegând o submulţime a mulţimii
M , aceasta să aibă 2 elemente.
JJG G G JJG G G JJG G G
5p 5. Punctele A , B şi G au vectorii de poziţie rA = 4i + 7 j , rB = 2i − j , rG = 4i + 4 j . Să se determine
vectorul de poziţie a punctului C astfel încât punctul G să fie centrul de greutate al triunghiului ABC .
G G G G G G G
( ( ))
G π
5p G G
6. Fie vectorii u şi v . Dacă u = 1 , v = 2 şi m ) u; v = , să se calculeze 2u + v 2v − u .
3
( )( )
 1 a b 
 
1. Se consideră mulţimea G =  M a ,b | M a,b = 0 1 0 , a, b ∈ \  ⊂ M 3 ( \ ) .
 
 0 0 1 
 
5p a) Să se arate că M a,b ⋅ M c ,d = M a + c,b + d , ∀ a, b, c, d ∈ \.
5p b) Să se arate că orice matrice din G este inversabilă.
5p c) Să se calculeze, în funcţie de a şi b , rangul matricei M a ,b − M at ,b ( M at ,b este transpusa lui M a ,b ).
2. Se consideră un grup ( K , ⋅) , unde K = {e, a, b, c} , e este elementul neutru şi a 2 = b 2 = c 2 = e .
5p a) Să se rezolve în grupul K ecuaţia x3 = e .
5p b) Să se arate că ab = c.
5p c) Să se arate că grupul ( K , ⋅) nu este izomorf cu grupul ( ] 4 , + ) .

 ln x
 , x ≠1
1. Fie funcţia f : ( 0, ∞ ) → \ , f ( x ) =  x − 1 .
1, x =1
5p a) Să se demonstreze că funcţia f este continuă.
f ( x) − 1
x →1 x − 1
5p c) Să se arate că funcţia f este strict descrescătoare.
2. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = ln(1 + sin 2 x) .
5p a) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este crescătoare pe \ .
π
5p b) Să se calculeze ∫ 0 f ( x) cos x dx .
c) Să se calculeze derivata funcţiei g : ( −1,1) → \ , g ( x ) = ∫
arcsin x
5p π f (t ) dt.
4

VARIANTA 62

5p 1. Să se determine x > 0 ştiind că numerele x , 6 şi x − 5 sunt în progresie geometrică .
5p ( )
2. Se consideră funcţia f : R → R , f ( x ) = x 2 + x − 2 . Să se calculeze f 2 ⋅ ( f ( −1) ) .
 π  π
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia cos  2 x +  = cos  x −  .
 2  2
5p 4. Să se determine k ∈ N astfel încât C48
4k
= C48
20
.
5p 5. Se consideră punctele A ( 3, 2 ) şi B ( 6,5 ) . Să se determine coordonatele punctelor M şi N ştiind
că acestea împart segmentul [ AB ] în trei segmente congruente, iar ordinea punctelor este A, M , N , B .
5p 6. Să se determine valorile parametrului a ∈ ] pentru care numerele a, a + 1 şi a + 2 sunt lungimile
laturilor unui triunghi obtuzunghic.
a b
1. Fie matricea A =   ∈ M2 ( \ ) cu proprietatea că A = 2 A .
2
c d
 3 1
5p a) Să se arate că matricea B =   verifică relaţia B = 2 B .
2
 −3 −1 
5p b) Să se arate că, dacă a + d ≠ 2 , atunci A = O2 sau A = 2 I 2 .
5p c) Să se arate că, dacă a + d = 2 , atunci det ( A ) = 0 .
2. Se consideră polinoamele f , g ∈ _[ X ] , f = X 4 − 1 , g = X 6 − 1 .
5p a) Să se arate că un cel mai mare divizor comun al polinoamelor f şi g este X 2 − 1.
5p b) Să se determine numărul soluţiilor complexe distincte ale ecuaţiei f ( x ) g ( x ) = 0 .
5p c) Să se descompună polinomul f în factori ireductibili în _ [ X ] .

1. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră funcţia f n : (0, ∞) → \ , f n ( x ) = x n + ln x.
5p a) Să se arate că funcţia f 2 este strict crescătoare pe intervalul ( 0,∞ ) .
5p
b) Să se arate că ecuaţia f n ( x) = 0 are exact o rădăcină reală, situată în intervalul ( 1e ,1) .
 3 1 
5p c) Să se calculeze lim  − .
x →1  f 2 ( x ) − 1 x − 1 
 x3 , x ∈ ( −∞,0]
2. Fie a ∈ \ şi funcţia f : \ → \ , f ( x ) =  .
1 + sin x, x ∈ ( 0, ∞ )
5p a) Să se arate că funcţia f este integrabilă pe intervalul [−2π , 2π ] .
π
5p b) Să se calculeze ∫−1 f ( x) dx .
2π
5p c) Să se arate că , pentru orice n ∈ `* , ∫0 f n ( x)dx ≤ 2n π .

VARIANTA 63

63
4n
5p 1. Să se arate că şirul ( an )n∈` , de termen general an = , este crescător.
n+3
5p 2. Să se determine punctele de intersecţie ale parabolelor y = x 2 + x + 1 şi y = − x 2 − 2 x + 6.
 π  π
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia sin  x −  = sin  3 x +  .
 4  4
( )
n
5p 4. Suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltării 2 x 2 − 5 y este egală cu 32. Să se determine termenul
de rang patru.
5p 5. Să se determine m, n ∈ R astfel încât dreptele d1: mx + 3 y + 2 = 0 şi d 2 : 2x + ny − 8 = 0 să coincidă.
JJJG JJJG
5p 6. Fie ABCD un patrulater. Să se arate că dacă AC ⋅ BD = 0 , atunci AB 2 + CD 2 = AD 2 + BC 2 .

{
1. Se notează X t transpusa matricei X şi se consideră mulţimile P = S ∈ M 2 (\) | S t = S (matrice }
{ }
simetrice) şi Q = A ∈ M 2 ( \ ) | At = − A (matrice antisimetrice).
 1 3  0 2
5p a) Să se arate că   ∈ P şi  −2 0  ∈ Q .
 3 1   
5p b) Să se arate că dacă A, B ∈ Q , atunci AB ∈ P .
5p c) Să se arate că det ( X ) ≥ 0 , oricare ar fi X ∈ Q .
2. Se consideră polinoamele f = X 3 + 2 X 2 + 3 X + 45 ∈ ] [ X ] şi fˆ = X 3 + X + 1̂∈ ] 2 [ X ] .
5p a) Să se arate că rădăcinile din ^ ale polinomului f nu sunt toate reale.
5p b) Să se arate că polinomul fˆ nu are rădăcini în ] . 2
5p c) Să se demonstreze că polinomul f nu poate fi scris ca produs de două polinoame neconstante, cu
coeficienţi întregi.
 x, x ∈ _
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) =  3 .
 x , x ∈ \ \ _
5p a) Să arate că f ( x ) ≤ x , ∀x ∈ [ −1,1] .
5p b) Să arate că funcţia f este continuă în origine.
 1 
5p c) Să se calculeze lim f  .
n→∞  n 
axe x − x , x ≤ 0
2. Se consideră a, b ∈ \ şi funcţia f : \ → \ , f ( x) =  .
 x cos x + b, x > 0
5p a) Să se determine a şi b ştiind că funcţia f este primitivă pe \ a unei funcţii.
π
5p b) Ştiind că a = 0 şi b = 0 , să se calculeze ∫−1 f ( x)dx .
π n
5p c) Să se arate că, dacă b = 0 , atunci lim ∫ x
n →∞ 0
f ( x)dx = −∞ .

VARIANTA 64

64
5p 1. Să se arate că şirul ( an )n ≥1 , de termen general an = n 2 − n , este strict monoton.
5p 2. Se consideră funcţiile f : R → R şi g : R → R definite prin f ( x ) = x 2 + 2 x + 1 şi g ( x ) = x − 2008 .

Să se demonstreze că, pentru orice x ∈ \, ( f D g ) ( x) ≥ 0.
 π π 
5p 3. Să se rezolve în ( 0, π ) ecuaţia tg  x +  = tg  − x  .
 3 2 
5p 4. Să se determine x ∈ N ştiind că C xx −1 + C xx−−13 ≤ 9 .
5p 5. Să se determine m ∈ R ştiind că dreptele d1 : mx + ( m + 2 ) y − 1 = 0 şi d 2 : ( m+2 ) x + 4my − 8 = 0 sunt
paralele.
5p 6. Fie ABC un triunghi cu tg A = 2, tg B = 3. Să se determine măsura unghiului C.

 x 3 y    2 3
1. Fie mulţimea M =   | x, y ∈ ]  şi matricea A =  1 2  .
 y x    
5p a) Să se arate că dacă Y ∈ M2 (]) şi AY = YA, atunci Y ∈ M .
5p b) Să se arate că dacă X ∈ M şi det ( X ) = 0 , atunci X = O2 .
5p c) Să se arate că An ∈ M , ∀n ∈ `* .
2. Se consideră polinomul f = X 5 − X 4 + 3 X 3 − X 2 − 2 ∈ ^[ X ].
5p a) Să se determine o rădăcină întreagă a polinomului f.
5p b) Să se calculeze x12 + x22 + ... + x52 , unde x1 , x2 ,..., x5 sunt rădăcinile polinomului f .
5p c) Să se arate că f are o singură rădăcină reală.

 2
1. Se consideră funcţia f : ( −∞, −2 ) ∪ ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = ln  1 +  .
 x
5p a) Să se arate că funcţia f este concavă pe intervalul (−∞ , −2) .
n ( n + 1)
5p b) Să calculeze limita şirului ( an )n≥1 , an = f (1) + f ( 2 ) + ... + f ( n ) − ln .
2
5p ′
c) Să se arate că există un punct c ∈ (1, 2) astfel încât (c − 1) f (c) + f (c) = f (2) .
1
2. Fie funcţia f : [ 0,1] → \, f ( x ) = .
1 + x4
1
5p a) Să se calculeze ∫ 0 xf ( x)dx .
π 1
5p b) Să se arate că ≤ ∫ f ( x)dx ≤ 1 .
4 0
f (t ) f ′′(t ) − ( f ′(t )) 2
1 x
5p c) Să se calculeze ∫ g ( x)dx , unde g : \ → \, g ( x) = ∫ ( f (t )) 2
dt .
0 0

VARIANTA 65

65
5p 1. Să se determine primul termen al progresiei aritmetice a1 , a2 ,13,17,... .
5p 2. Să se arate că funcţia f : R → R , f ( x ) = x3 + 2sin x este impară.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 3sin x + 3 cos x = 0 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de trei cifre,
acesta să aibă suma cifelor egală cu 4.
5p 5. Să se determine m ∈ R , ştiind că dreptele d1: mx + 3 y − 2 = 0 şi d 2 : 12x + 2 y + 1 = 0 sunt
perpendiculare .
α 1
5p 6. Ştiind că tg = , să se calculeze sin α .
2 3
 ax + y + z = 4

1. Se consideră sistemul  x + 2 y + 3z = 6 , cu a, b ∈ \ .
3x − y − 2 z = b
5p a) Să se determine a, b pentru care sistemul are soluţia (1, 1, 1).
5p b) Să se determine a, b astfel încât sistemul să fie incompatibil.
5p c) Să se arate că pentru orice a ∈ ] există b ∈ ] astfel încât sistemul să admită soluţii cu toate
componentele întregi.
 a 0 0  
  
2. Se consideră mulţimea matricelor A =  0 a 0  | a, b, c ∈ ] 2  .
 b c a  
  
5p a) Să se determine numărul elementelor mulţimii A .
5p b) Să se arate că, pentru orice X ∈ A , X 2 = I 3 sau X 2 = O3 .
5p c) Să se determine numărul matricelor X din mulţimea A care au proprietatea X 2 = O3 .

1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x + e x .
5p a) Să se arate că funcţia f este bijectivă.
5p b) Să se arate că f ( x ) ≥ 2 x + 1, ∀x ∈ \ .
5p c) Să se demonstreze că, dacă f ( x ) ≥ mx + 1, ∀x ∈ \ , atunci m = 2 .
2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x ) = sin 3 x cos x şi F o primitivă a funcţiei f pe \ .
5p a) Să arate că există c ∈ \ astfel încât 4 F ( x) = sin 4 x + c .
π
5p b) Să se calculeze aria subgraficului restricţiei funcţiei f la intervalul  0,  .
 2 
π 2 n +1
5p c) Să se arate că ∫0 f ( x)dx = 0 , pentru orice n ∈ ` .

VARIANTA 66

66
5p 1. Să se calculeze ( 2 + i )( 3 − 2i ) − (1 − 2i )( 2 − i ) .
1
5p 2. Să se arate că este o perioadă a funcţiei f : R → R , f ( x) = {3 x} , unde { } este funcţia parte
3
fracţionară.
5p 3. Să se rezolve în [ 0, 2π ] ecuaţia 3 sin x − cos x = 1 .
C10
20
5p 4. Să se calculeze 9
.
C20
5p 5. Se consideră punctele A ( 2,3) , B ( 4,5) , C ( 2, 2 ) şi D ( m, n ) . Să se determine m, n ∈ R astfel încât
patrulaterul ABCD să fie paralelogram .
5p 6. Să se calculeze cos 2 x , ştiind că tg x = 4 .

1. Fie dreptele d1 : x + 2 y = 3, d 2 : 3x − 4 y = −1, d3 : 4 x + 3 y = m , unde m ∈ \ .
5p a) Să se determine m astfel încât dreptele să fie concurente.
5p b) Să se demonstreze că există o infinitate de valori ale lui m pentru care vârfurile triunghiului
determinat de cele trei drepte au toate coordonatele întregi.
5p c) Să se calculeze m pentru care triunghiul determinat de cele trei drepte are aria 1.
2. Fie polinomul f = 2 X 3 − aX 2 − aX + 2 , cu a ∈ \ şi cu rădăcinile complexe x1 , x2 , x3 .
5p a) Să se calculeze f ( −1) .
5p b) Să se determine a pentru care polinomul are trei rădăcini reale.
5p c) Să se determine a astfel încât | x1 | + | x2 | + | x3 |= 3.
1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x ) = l− 1 − x 2 .
5p a) Să se calculeze derivata funcţiei f pe intervalul (−1,1) .

5p b) Să se determine ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f.
5p c) Să se arate că funcţia g : (0, ∞) → \, g ( x) = x −2 f ( x) este mărginită.
2. Fie funcţia f :[0,1] → [1,3], f ( x) = x 4 + x 2 + 1 . Se admite că funcţia f are inversa g .
1 2t + 1
5p a) Să se calculeze ∫0 f ( t)
dt .
1 3
5p b) Să se arate că ∫ 0 f ( x)dx + ∫1 g ( x)dx = 3 .
α
c) Să se demonstreze că, dacă α ∈ [1,3] , atunci are loc inegalitatea
1
5p ∫ 0 f ( x)dx + ∫1 g ( x)dx ≥ α .

VARIANTA 67

67
5p 1. Să se determine primul termen al progresiei geometrice cu termeni pozitivi b1 , 6, b3 , 24, ... .
5p 2. Să se determine m ∈ R astfel încât funcţia f : R → R , f ( x) = (3 − m 2 ) x + 3 , să fie strict crescătoare.
π 2π 3π 4π
5p 3. Să se calculeze sin + sin+ sin + sin .
3 3 3 3
5p 4. Se consideră mulţimea M a tuturor funcţiilor definite pe A = {1, 2,3} cu valori în B = {5,6,7} . Să se
calculeze probabilitatea ca, alegând o funcţie din mulţimea M, aceasta să fie injectivă .
5p 5. Se consideră punctul G, centrul de greutate a triunghiului ABC . Prin punctul G se duce paralela la AB
JJJG JJJG
care intersectează dreapta BC în punctul P . Să se determine m ∈ R astfel încât GP = m AB .
1
5p 6. Să se calculeze cos2α , dacă se cunoaşte cos α = .
3
 x + y + z = 1 1 1 1 
1. Fie sistemul  x + my + z = 1 , cu m ∈ \ şi matricea A =  1 m 1  .
 x + my + mz = −2 1 m m 
 
5p b) Să se demonstreze că rangul matricei A nu poate fi doi, pentru nicio valoare a lui m.
5p c) Să se determine valorile întregi ale lui m, pentru care sistemul are soluţie cu componente întregi.
1 2 3 4  1 2 3 4  1 2 3 4 
2. Fie permutările α =   , β =  3 1 4 2  , γ =  4 3 1 2  , elemente ale grupului ( S4 , ⋅).
 2 3 4 1     
5p a) Să se verifice că γ este soluţie a ecuaţiei αx = xβ.
5p b) Să se arate că α 4 = β 4 .
5p c) Să se determine o soluţie a ecuaţiei x β 3 = α 3 x în S4 .

1. Se consideră o funcţie de două ori derivabilă f :[−1,1] → \ , astfel încât f (0) = 0 şi f ′(0) = 1 .
5p a) Să se arate că ipoteza este verificată în cazul în care f ( x) = e x sin x, ∀x ∈ [−1,1] .
1
b) Să se arate că lim (1 + f ( x) ) = e ( ) .
5p f′ 0
x
x →0
f n ( x) − x n nf ′′(0)
5p c) Să demonstreze că, dacă n ∈ `* , atunci lim n +1
= .
x →0 x 2
2. Fie funcţiile f : [0,1] → \, f ( x ) =

1
şi g : [ 0, ∞ ) → \, g ( x ) = ∫ f (t )dt .
x
1+ x 0
5p a) Să se arate că g ( x) = ln(1 + x) .
1
∫0 f
2
5p b) Să se calculeze ( x) g ( x)dx .
1 2 3 n

5p c) Să se demonstreze că f   + f  + f   + ... f  n  ≤ n ln 2, ∀n ∈ ` .
*
n n n  

VARIANTA 68

68
25 25
4 + 3i 4 − 3i
5p 2. Să se determine m ∈ R astfel încât funcţia f : R → R , f ( x) = (m 2 − 2) x − 3 să fie strict descrescătoare.
x 1 π
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia arctg + arctg = .
3 3 3
5p 4. Să se determine probabilitatea ca alegând un număr din mulţimea numerelor naturale pare de două
cifre , acesta să fie divizibil cu 4.
5p 5. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M şi respectiv N astfel încât
JJJJG JJJG JJJG 3 JJJG JJJJG JJJG
AM = 3MB şi AN = AC . Să se demonstreze că vectorii MN şi BC sunt coliniari .
4
5p 11π
6. Să se calculeze sin .
12

1. Se consideră matricele A ∈ M 3 (^) şi B = A − At , unde At este transpusa matricei A .
5p a) Să se arate că B + Bt = O3 .
5p b) Să se demonstreze că det ( B ) = 0.
5p c) Să se demonstreze că, dacă x, y ∈ ^ şi matricea xA + yAt este inversabilă, atunci x + y ≠ 0.
2. Se consideră ecuaţia x3 + px + q = 0 , p, q ∈ \ , şi x1 , x2 , x3 soluţiile complexe ale acesteia.
5p a) Ştiind că p = 1 şi q = 0 , să se determine x1 , x2 , x3 .
5p b) Să se determine p şi q ştiind că x1 = 1 + i .
5p c) Să se arate că 12( x17 + x27 + x37 ) = 7( x13 + x23 + x33 )( x12 + x22 + x32 )2 .

1 2x + 1
1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \ , f ( x ) = + ln .
x +1 2x + 3
5p a) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈ ( 0, ∞ ) .
5p b) Să arate că f ( x ) < 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) .
1 1  1
5p c) Să demonstreze că şirul ( xn )n≥1 , xn = 1 + + ... + − ln  n +  este strict descrescător.
2 n  2
2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x ) = ∫ e t dt .
x 2
0
5p a) Să se arate că funcţia f este impară.
5p b) Să se arate că lim f ( x) = ∞ .
x →∞
1
5p c) Să se arate că ∫ 0 f ( x)dx ≤ e − 2 .

VARIANTA 69

69
z + 7i
5p 1. Să se determine z ∈C ştiind că =6 .
z
5p 2. Fie funcţia f : \ → \ , f ( x ) = 2 x + 1 . Să se calculeze f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + ... + f ( 50 ) .
5p 3. Se consideră funcţia f : N → N , f ( x ) = 3x + 1 . Să se demonstreze că funcţia f nu este inversabilă.
5p 4. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând o cifră x, aceasta să verifice inegalitatea ( x + 1)! − x ! ≤ 100 .
5p 5. Să se arate că dreptele de ecuaţii d1 : 2x − y + 1 = 0 şi d 2 : 2x + y − 1 = 0 sunt simetrice faţă de axa Oy.
5p 7π
6. Să se calculeze cos .
12

1 1 0
1. Fie matricea A =  0 0 1 ∈ M3 (\).
 0 1 0
 
5p a) Să se verifice relaţia A3 − A = A2 − I 3 .
5p b) Să se arate că An − An −2 = A2 − I 3 , ∀n ∈ `, n ≥ 3.
5p c) Să se arate că, pentru orice n ∈ `* , suma elementelor matricei An este n + 3.
2. Pentru fiecare n ∈ `∗ se defineşte polinomul Pn = X n − 1∈ ^[ X ] .
5p a) Să se determine rădăcinile complexe ale polinomului P4 .
5p b) Să se descompună polinomul P3 în factori ireductibili în ^ [ X ] .
5p c) Să se descompună polinomul P12 în factori ireductibili în \ [ X ] .

33 2
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x .
2
5p a) Să se studieze derivabilitatea funcţiei f în origine.
1
5p b) Să arate că, pentru orice k ∈ ( 0, ∞ ) , există c ∈ ( k , k + 1) astfel încât f ( k + 1) − f ( k ) = 3
.
c
1 1 1
5p c) Să se demonstreze că şirul ( an )n≥1 , an = 3
+ 3
+ ... + 3
− f (n) , este strict descrescător.
1 2 n
x 2 x3
2. Fie funcţia f : ( −1, ∞ ) → \, f ( x ) = x − + − ln (1 + x ) .
2 3
1
5p a) Să se calculeze ∫ 0 f ( x)dx .
F ( x)
, unde F ( x) = ∫ f (t )dt , x ∈ [ 0, +∞ ) .
x
5p b) Să se calculeze lim 5
x →0 x 0
1 5
5p c) Să se arate că ∫ 0 ln(1 + x)dx ≤ 12 .

VARIANTA 70

70 SUBIECTUL I (30p) – Varianta 070
1. Să se calculeze (1 + i )
20
5p .
1
5p 2. Se consideră funcţia f : R∗ → R , f ( x ) = . Să se calculeze suma
x
S = f ( f ( −10 ) ) + f ( f ( −9 ) ) + ... + f ( f ( −1) ) + f ( f (1) ) + ... + f ( f ( 9 ) ) + f ( f (10 ) ) .
5p 3. Să se arate că funcţia f : R → R , f ( x ) = x3 + 1 este injectivă .
5p 4. Să se calculeze A53 − 6C53 .
5p 5. Să se determine m ∈ R ştiind că distanţa de la punctul A ( m, m + 1) la dreapta d : 3x − 4 y − 1 = 0 este 1.
5p 6. Să se calculeze cos 75D − cos15D .

1. Pentru orice două matrice A, B ∈ M2 (\) se defineşte matricea [ A, B] = AB − BA.
5p a) Pentru A∈ M2 (\) , să se calculeze [ A, A2 ] .
5p b) Să se arate că, pentru orice A ∈ M2 (\) , [ A, A* ] = O2 , unde A* este adjuncta matricei A.
5p c) Să se arate că, pentru orice A, B, C ∈ M2 (\) , [ A,[ B, C ]] + [ B,[C , A]] + [C ,[ A, B ]] = O2 .
2. Se consideră grupul multiplicativ (\∗+ , ⋅) şi mulţimea de numere reale H = ( 0,1) .
ab
5p a) Să se arate că relaţia a D b = defineşte o lege de compoziţie pe H .
ab + (1 − a)(1 − b)
x
5p b) Să se arate că funcţia f : \∗+ → ( 0,1) , f ( x ) = are proprietatea f ( xy ) = f ( x) D f ( y ), ∀x, y > 0.
x +1
1
5p c) Să se rezolve în mulţimea ( H , D ) ecuaţia x D x D x = .
2
1. Se defineşte funcţia f 0 : \ → \, f 0 ( x) = e2 x şi, pentru fiecare n ∈ `* , se defineşte funcţia f n : \ → \
prin f n ( x) = f n′−1 ( x) .
5p a) Să se arate că f3 ( x) = 8e 2 x , ∀x ∈ \ .
5p b) Să determine asimptotele graficului funcţiei f n .
f1 ( a ) + f 2 ( a ) + ... + f n −1 ( a )
5p c) Să se calculeze lim , unde a este un număr real.
n →∞ fn ( a )
 x ln 2 x , x ≠ 0
2. Fie funcţia f : [ 0, ∞ ) → \, f ( x ) =  .
 0 , x = 0
5p a) Să se arate că funcţia f este integrabilă pe intervalul [ 0,1] .
1
5p b) Să se calculeze ∫ 0 f ( x)dx .
e 1
5p c) Să se calculeze ∫1 f  x  dx .
VARIANTA 71

71
5p 1. Să se calculeze log 2 2008 − log 2 251 − 3 .
1
5p 2. Se consideră funcţia f : R∗ → R , f ( x ) = x 2 − . Să se arate că funcţia f este pară.
x2
5p 3. Să se arate că valoarea maximă a funcţiei f : \ → R , f ( x ) = 3 − x 4 este f ( 0 ) .
5p 4. Să se determine n ∈ N astfel încât 3Cn1 + 2Cn2 = 8 .
JJJJG JJJG JJJJG 2 JJJG JJJG JJJJG
5p 5. Se consideră triunghiul ABC şi punctele A′, B′, C ′ astfel încât A′C = 2 BA′, B′C = AC , C ′A = 3BC ′ .
5
Să se arate că dreptele AA′, BB′ şi CC ′ sunt concurente.
5p 6. Să se determine ecuaţia medianei corespunzătoare laturii BC a triunghiului ABC , ştiind că A(2, 2) şi
că ecuaţiile medianelor duse din B şi C sunt 2 x + y − 2 = 0 , respectiv x − y + 2 = 0 .
2 1 0 0 ... 0 0
1 2 1 0 ... 0 0
0 1 2 1 ... 0 0
1. Se consideră determinantul de ordin n ≥ 2, Dn = %%% .
0 0 ... ... ... 1 0
0 0 ... ... ... 2 1
0 0 ... ... ... 1 2
2 1 0
5p a) Să se calculeze D3 = 1 2 1 .
0 1 2
5p b) Să se verifice că Dn = 2 Dn−1 − Dn −2 , ∀n ≥ 4.
5p c) Să se arate că Dn = n + 1, ∀n ≥ 2.
2. Un grup (G, ⋅) , cu elementul neutru e, are proprietatea ( p ) dacă x 2 = e , ∀x ∈ G .
5p a) Să se verifice că mulţimea ] 2 × ] 2 , împreună cu legea de compoziţie dată de
(a, b) ⋅ (c, d ) = (a + c, b + d ), ∀a, b, c, d ∈ ] 2 este un grup care are proprietatea ( p ).
5p b) Să se arate că dacă un grup G are proprietatea ( p ) , atunci ( xy ) 2 = x 2 y 2 , ∀x, y ∈ G .
5p c) Să se arate că orice grup care are proprietatea ( p ) este comutativ.

1. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → \ , f ( x ) = x − ln (1 + x ) .
5p a) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈ ( 0, ∞ ) .
5p b) Să arate că f ( x ) > 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) .
5p c) Să se calculeze lim f ( x ) .
x →∞
2. Se consideră funcţia F : \ → \, F ( x ) = ∫ t x dt .
2
1
5p a) Să se verifice că 1 + ( x + 1) F ( x) = 2 x +1
, ∀x ∈ \ .
5p b) Să se calculeze lim F ( x) .
x →−1
c) Să se arate că există o funcţie continuă f : (−1, ∞) → \ , astfel încât F ( x ) = ∫ f ( y ) dy , ∀x ∈ (−1, ∞) .

x
5p
1
VARIANTA 72
inisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

72
2008
 π π
5p 1. Să se arate că numărul  cos + i sin  este real.
 4 4
1
5p 2. Se consideră funcţia f : R∗ → R , f ( x ) = x3 − . Să se arate că funcţia f este impară .
x
5p 3. Să se determine mulţimea A, ştiind că relaţia f :[1, 4] → A, f ( x) = x 2 − x defineşte o funcţie surjectivă.
5p 0
4. Să se calculeze C2008 ⋅ 52008 − C2008
1
⋅ 52007 ⋅ 4 + C2008
2
⋅ 52006 ⋅ 42 − ... + C2008
2008
⋅ 42008 .
5p 5. Se consideră punctul A (1, 2 ) şi dreapta de ecuaţie d : 4 x − 2 y + 5 = 0 . Să se determine ecuaţia
perpendicularei duse din punctul A pe dreapta d .
5p 6. Să se calculeze sin 75D ⋅ cos15D .

1 1 1
1. Se consideră matricea A = 1 1 1 ∈ M 3 (\).
1 1 1
 
5p a) Să se rezolve ecuaţia det( I 3 + xA2 ) = 0, x ∈ \ .
5p b) Să se determine o matrice B cu proprietatea B 2 = A.
c) Să se arate că ∀C ∈ M 3 ( \), ∀x ∈ \, det(C + xA) det(C − xA) ≤ ( det C ) .
2
5p
2. Se consideră polinomul p = X 3 − X + m cu m ∈ \ şi cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ ^.
5p a) Ştiind că m = −6 , să se determine x1 , x2 , x3 .
5p b) Să se calculeze x14 + x24 + x34 .
5p c) Să se determine m ∈ \ pentru care polinomul p are toate rădăcinile întregi.

x2 + x + 1
1. Se consideră funcţia f : \ \ {−1} → \ , f ( x ) = .
x +1
5p a) Să se determine ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f.
5p b) Să se calculeze f ′ ( x ) , x ∈ \ \ {−1} .
5p c) Să se demonstreze că funcţia f este concavă pe intervalul ( −∞, −1) .
2π f n ( x)
2. Pentru orice n ∈ `* se consideră funcţia f n : \ → \, f n ( x) =| sin nx | şi numărul I n = ∫ dx .
π x
π
5p a) Să se calculeze ∫0 f 2 ( x ) dx .
5p b) Să se arate că I n ≤ ln 2 .
2 nπ | sin t |
5p c) Să se arate că I n = ∫ dt , ∀n ∈ `* .
nπ t

VARIANTA 73

73
5p 1. Să se calculeze 5 − 12i − 12 + 5i .
5p 2. Se consideră funcţia f : R → R , f ( x ) = x 2 − x 4 . Să se calculeze ( f D f D f D f )(1) .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 2 x + 4 x = 20 .
5p 4. Să se determine probabilitatea ca, alegând un element al mulţimii A = {0,5,10,..., 2005} , acesta
să fie divizibil cu 25 .
5p 5. Se consideră un triunghi ABC, cu lungimile laturilor AB = c, AC = b şi un punct D astfel încât
JJJG JJJG JJJG
AD = b AB + c AC. Să se arate că semidreapta [AD este bisectoarea unghiului BAC.
π  1
5p 6. Fie α ∈  , π  , astfel încât cos 2α = . Să se calculeze cosα .
2  2
a b
1. Fie matricea M =   ∈ M 2 (\) . Se asociază fiecărui punct A( x, y ) punctul AM ( x ', y ') , unde
c d
 x '   a b  x 
 y '  =  c d  y  .
    
5p a) Ştiind că a = 1, b = 2, c = 3, d = 4 şi că A(−1,1) , să se determine coordonatele punctului AM .
5p b) Ştiind că a = 1, b = 2, c = 2, d = 4 , să se arate că toate punctele AM se află pe dreapta y = 2 x.
5p c) Fie A, B, C trei puncte în plan. Dacă se notează cu S şi S M ariile triunghiurilor ABC , respectiv
AM BM CM , atunci S M = S ⋅ | det M | .
 a b c  
  
2. Se consideră mulţimea A =  0̂ a d  | a, b, c, d ∈ ] 2  .
 0ˆ 0ˆ a  
  
5p a) Să se determine numărul elementelor mulţimii A.
5p b) Să se arate că A este parte stabilă în raport cu înmulţirea matricelor.
5p c) Să se rezolve ecuaţia X 2 = X , cu X ∈ A .

x
1. Se consideră funcţiile f : \ → \ , f ( x ) = arctg x şi g : \ → \, g ( x) = .
1 + x2
5p a) Să se calculeze lim ( f ( x) g ( x) ) .
x →∞
5p b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei h : \ → \ , h ( x ) = g ( x) − f ( x) în punctul (1, h(1) ) .
5p c) Să se arate că f ( x) > g ( x), ∀x ∈ (0, ∞) .
2. Se consideră funcţia f 0 : \ → \, f 0 ( x) = 1 şi, pentru orice n ∈ `* , se defineşte funcţia f n : \ → \ ,
x
f n ( x) = ∫ f n−1 (t )dt .
0
5p a) Să se arate că f12 ( x) = 2 f 2 ( x), ∀x ∈ \ .

xf n ( x) + 1
x →∞ f n +1 ( x ) + 2
5p c) Să se calculeze volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei g :[0, π] → [0, π] ,
g ( x) = f1 ( x)sin x în jurul axei Ox .
VARIANTA 74

74
5p 1. Să se rezolve în C ecuaţia z 2 + 3z + 4 = 0 .
5p 2. Se consideră funcţia f : ( 0, ∞ ) → R , f ( x ) = x − 2m + 2 . Să se determine m ∈ \ astfel încât graficul
funcţiei f să nu intersecteze axa Ox.
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia 2 − x − 3 x − 2 = 0 .
5p 4. Să se arate că Caa+b = Cab+b , ∀a, b ∈ `∗ .
5p 5. Să se determine m ∈ \ astfel încât punctele A ( 3, 3) , B ( 2, 4 ) şi C ( 2m, 1 − m ) să fie coliniare.
π  1
5p 6. Fie α ∈  , π  , astfel încât cos 2α = − . Să se calculeze sinα .
2  2

 0 1 −1
1. Se consideră matricea A =  −1 0 2  .
 1 −2 0 
 
5p a) Să se calculeze det A .
5p b) Să se verifice relaţia A( A2 + 6 I 3 ) = O3 .
5p c) Să se arate că det( I 3 + xA2 ) ≥ 0, ∀x ∈ \ .
2. Se consideră a, b ∈ ] şi polinomul p = X 3 + aX 2 + X + b , cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ ^.
5p a) Ştiind că a = b = 1 , să se afle rădăcinile polinomului p.
5p b) Să se afle a şi b , ştiind că polinomul p are rădăcina dublă 1.
5p c) Ştiind că b = 1 şi că p are o rădăcină raţională, să se determine valorile lui a.

2+ x
1. Se consideră funcţia f : ( −2, 2 ) → \ , f ( x ) = ln .
2− x
5p a) Să se determine ecuaţiile asimptotelor la graficul funcţiei f.
5p b) Să se studieze monotonia funcţiei f .
1
5p c) Să se calculeze lim xf   .
x →∞  x
2 2 2 2
t  1 ex
2. Fie funcţia f : \ → \ , f ( t ) = ∫  − e x  dx şi numerele A = ∫ 2 dx , B = ∫ dx .
1 
x 1 x 1
x
e4 − e2
5p a) Să se arate că f ( t ) = At 2 − 2 Bt + , ∀t ∈ \ .
2
5p b) Să se arate că f ( 2 B − t ) = f ( 2 B + t ) , ∀t ∈ \ .
x 2
 2 e   2 1 
dx  ≤  ∫ e 2 x dx   ∫ 2 dx  .
2
5p c) Să se demonstreze că  ∫
 1 x   1  x 1 

VARIANTA 75

75
5p 1. Să se determine x , y ∈ R ştiind că x (1 + 2i ) + y ( 2 − i ) = 4 + 3i .
5p 2. Să se determine m ∈ \ , astfel încât punctul A(m − 1, m2 − 3m) să se afle în cadranul II.
5p 3. Să se rezolve în R ecuaţia log3 (log 4 ( x 2 − 17)) = 1 .
6
 3
5p 4. Se consideră dezvoltarea  2 x +  , x > 0 . Să se determine termenul independent de x .
 x
5p 5. Fie punctele A ( 4, − 2 ) , B ( 2, 4 ) şi C ( m, n ) . Să se determine m, n ∈ R astfel încât punctul C să fie
centrul cercului circumscris triunghiului AOB.
5p 6. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A cu AB = 5 şi BC = 13 . Să se calculeze lungimea segmentului
( BM ) , unde M este mijlocul segmentului ( AC ) .
 2 −1 −1  1 1 1
x 1
1. Se consideră matricele A = −1 2 −1 , B =  1 1 1 şi M x = A + 2 B, x ∈ \* .
 
 −1 −1 2   1 1 1 3 3x
   
5p a) Să se calculeze produsul AB .
5p b) Să se arate că M x M y = M xy , ∀x, y ∈ \* .
5p c) Să se arate că, pentru orice x real nenul, det ( M x ) ≠ 0 .
2. Se consideră polinomul p = X 4 − aX 3 − aX + 1, cu a ∈ \ şi cu rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 ∈ ^ .
1 1 1 1
5p a) Să se verifice că x1 + x2 + x3 + x4 = + + + .
x1 x2 x3 x4
5p b) Să se arate că polinomul p nu este divizibil cu X 2 − 1 pentru nicio valoare a lui a.
1
5p c) Să se arate că dacă a = , atunci toate rădăcinile polinomului p au modulul 1.
2

1. Se consideră α ∈ \, α > 1 şi funcţia f : (−1, ∞) → \ , f ( x) = (1 + x)α − αx .
5p a) Să se studieze monotonia funcţiei f.
α
5p b) Să se demonstreze că (1 + x ) > 1 + α x, ∀x ∈ ( −1, ∞ ) \ {0} , ∀α ∈ (1, ∞ ) .
5p c) Să se demonstreze că 2 f ( x + y ) ≤ f (2 x) + f (2 y ), ∀x, y ∈ [0, ∞) .
x
2. Fie funcţia f : ( −1, ∞ ) → \ , f ( x ) = .
1+ x
1
4
∫1 f
2
5p b) Să se calculeze ( x)[ x]dx , unde [ x] reprezintă partea întreagă a numărului real x .
n
5p c) Să se arate că şirul (an ) n≥1 , dat de an = f (1) + f (2) + f (3) + ... + f (n) − ∫ f ( x)dx , este convergent.
0

VARIANTA 76

76
5p 1. Să se verifice dacă numărul {
3 − 2 2 aparţine mulţimii a + b 2 | a, b ∈ Z . }
5p 2. Se consideră ecuaţia x 2 − 3 x + 1 = 0 , cu rădăcinile x1 şi x2 . Să se arate că x12 + x22 ∈ `.
π
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia arctg 3 + arctg x = .
2
5p 4. Să se arate că oricare ar fi n natural, n ≥ 1 , are loc egalitatea C2nn = 2 ⋅ C2nn −1 .
G G G G G G G G
5p 5. Se consideră vectorii u = i − j şi v = 2i + 4 j . Să se calculeze modulul vectorului u + v .
π  3 α
5p 6. Fie α ∈  , π  , astfel încât sin α = . Să se calculeze tg .
2  5 2
1 + a 2 ab ac 
 
1. Se consideră matricea A =  ba 1 + b 2 bc  , cu a, b, c ∈ \ şi A* adjuncta sa.
 ca cb 1 + c 2 
 
5p a) Să se calculeze determinantul matricei A.
b) Să se verifice că det( A* ) = ( det A ) .
2
5p
5p c) Să se arate că matricea A − I 3 are rangul cel mult 1.
2. Fie ( G,·) un grup. Pentru fiecare element a ∈ G se defineşte funcţia f a : G → G, f a ( x ) = ax, ∀ x ∈ G.
5p a) Să se arate că f a este bijectivă, pentru orice a ∈ G.
5p b) Să se arate că f a D fb = f ab , ∀a, b ∈ G .
5p c) Fie F ( G ) = { f a : G → G | a ∈ G}. Să se arate că F ( G ) împreună cu operaţia de compunere a
funcţiilor formează un grup.
1. Se consideră funcţia f : \ → \ f : \ → \ , f ( x) = x 2 + x + 1 − x 2 − x + 1.
5p a) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă orizontală spre +∞ .
5p b) Să se studieze monotonia funcţiei f .
n
 f (1) + f (2) + ... + f ( n) 
5p c) Să se calculeze lim   .
n →∞  n 
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ x n 1 − x 2 dx.
1
0
5p b) Să se arate că (n + 2) I n = (n − 1) I n −2 pentru orice n ∈ `, n ≥ 3.
n →∞

VARIANTA 77

77
5p 1. Se consideră progresia aritmetică de raţie 2 cu a3 + a4 = 8 . Să se determine a1 .
5p 2. Fie f : → , f ( x) = 1 + x. Să se calculeze f ( −1) + f (−2) + f (−3) + … + f (−10).
5p 3. Să se rezolve în ecuaţia 4 x − 2 x = 56.
5p 4. Să se calculeze A43 − A32 − C42 .
5p 5. Fie ABC un triunghi şi G centrul său de greutate. Se consideră punctul M definit prin MB = −2MC.
Să se arate că dreptele GM şi AC sunt paralele.
 π 3
5p 6. Fie α ∈  0,  , astfel încât sin α = . Să se calculeze tgα .
 2 4
 x − y − mz = 1

1. Se consideră sistemul mx + y + mz = 1 − m , m ∈ \.
mx + 3 y + 3 z = −1

5p a) Să se calculeze determinatul matricei sistemului.
5p b) Să se arate că, pentru orice m ∈ \, matricea sistemului are rangul cel puţin egal cu 2.
5p c) Să se determine m ∈ \ pentru care sistemul este incompatibil.
2. Se consideră α > 0 un număr real şi mulţimea Gα = ( α, ∞ ) . Pe R se defineşte legea de compoziţie
( x, y ) → x ∗ y = 3xy − 6 ( x + y ) + 7α, ∀x, y ∈ R.
5p a) Să se arate că pentru α = 2, cuplul ( G2 , ∗) este grup abelian.
5p b) Să se arate că grupurile ( G2 , ∗) şi ( \*+ ,·) sunt izomorfe, prin funcţia f : G2 → \*+ , f ( x) = 3x − 6 .
5p c) Să se arate că, pentru orice α ≥ 2 , mulţimea Gα este parte stabilă a lui R în raport cu operaţia „ ∗ ”.

1. Se consideră o funcţie f : \ → \ , astfel încât xf ( x) = e x − 1, ∀x ∈ \ .
5p a) Să se determine ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 .
5p b) Să se arate că funcţia f este continuă în x = 0 dacă şi numai dacă f (0) = 1 .
5p c) Să se arate că dacă funcţia f este continuă în x = 0 , atunci ea este derivabilă pe \ .
1
2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x) = .
3 + cos x
5p a) Să se determine o primitivă a restricţiei funcţiei f la intervalul [ 0, π ) .
5p b) Să se demonstreze că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare.
x
1
x→∞ x2
∫ f (t )dt .
0

VARIANTA 78

78
5p 1. Să se calculeze 10lg 7 − 3 343.
5p 2. Să se rezolve în \ inecuaţia 2 x 2 − 3x + 1 ≤ 0.
5p 3. Să se arate că funcţia f : \ → \, f ( x) = log3 2 x − x este injectivă.
5p 4. Să se calculeze numărul diagonalelor unui poligon convex cu 8 laturi.
JJJG JJJG JJJG 2 JJJG JJJG
5p 5. Fie ABCD un paralelogram şi P un punct astfel ca BP = 2 PD. Să se arate că BP = BA + BC .
3
( )
 π π π
5p 6. Fie a, b ∈  − ,  , astfel încât a + b = . Să se arate că tg a tgb + tg a + tgb = 1.
 2 2 4
2 x − 3 y + 4 z − 5t = −1

1. Se consideră sistemul  x + 9 y + mz + t = 3 , m, n, p ∈ \.
5 x − 6 y + 10 z + nt = p

5p a) Să se determine p astfel încât sistemul să admită o soluţie ( x0 , y0 , z0 , t0 ) cu z0 = t0 = 0.
5p b) Să se arate că, pentru orice m, n ∈ \ , rangul matricei sistemului este mai mare sau egal cu 2.
5p c) Să se determine m, n, p ∈ \ pentru care sistemul este compatibil, iar matricea sistemului are rangul 2.
m 
2. Fie mulţimea Q 0 =  | m, n ∈ Z, m, n impare  şi G = Q0 × Z . Pe G se defineşte legea de compoziţie
n 
( q1 , k1 ) ∗ ( q2 , k2 ) = ( q1q2 , k1 + k2 ) , ∀ q1 , q2 ∈ Q0 , ∀ k1, k2 ∈ Z.
5p a) Să se arate că ( G , ∗) este grup abelian.
5p b) Să se calculeze (1,1) ∗ (1, 2 ) ∗ ... ∗ (1, 2008 ) .
5p c) Să se arate că funcţia f : G → _∗ , f ( ( q, k ) ) = q 2k ( )
este un izomorfism între grupurile ( G , ∗) şi _∗ ,· .

3
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = x3 − 3x + 2 .
5p a) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre +∞
5p b) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f.
5p c) Să se calculeze lim x(2arctg f ( x) − π).
x →∞
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ (( x − 1)(2 − x)) n dx.

2
1
5p b) Să se arate că 2(2n + 1) I n = nI n −1 , oricare ar fi n ∈ ` , n ≥ 2 .
n →∞

VARIANTA 79

79
5p ( )
1. Să se arate că −∞, 2 ∩ ( log 2 3, ∞ ) = ∅.
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = x 2 − 4 x + 3. Să se determine abscisele punctelor de intersecţie a
graficului funcţiei f cu axa Ox.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia x + 1 − x = 1.
( )
5
5p 4. Să se determine suma termenilor raţionali ai dezvoltării 1 + 2 .
5p 5. Fie punctele A (1, 2 ) , B ( −1,3) şi C ( 0, 4 ) . Să se calculeze lungimea înălţimii duse din vârful A al
triunghiului ABC.
5p 6. Fie x ∈ \ , astfel încât tg 2 x = 6. Să se calculeze cos 2 x.
x + my + 2z = 1

1. Se consideră sistemul  x + ( 2m − 1) y + 3z = 1 , m ∈ \.
x + my + ( m − 3) z = 2m − 1

5p a) Să se determine m ∈ \ pentru care sistemul are soluţie unică.
5p b) Să se determine m ∈ \ pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
5p c) Pentru m = 1 să se determine soluţiile reale ( x0 , y0 , z0 ) ale sistemului pentru care 2 x02 − y02 + 3z02 = 14.
2. Pe mulţimea G = [ 0,1) se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = { x + y} , unde {a} este partea
fracţionară a numărului real a.
2 3
5p a) Să se calculeze ∗ .
3 4
5p b) Să se arate că ( G , ∗) este grup abelian.
1
5p c) Să se rezolve ecuaţia x ∗ x ∗ x = , x ∈G .
2
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = e3 x + 2 x + 1 .
5p a) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 .
5p b) Să se arate că funcţia f este inversabilă.
5p c) Să se calculeze lim ( f (−1) + f (−2) + f (−3) + ... + f (− n) + n 2 ) .
n →∞
an
2. Se consideră şirul (an ) n≥0 definit prin a0 = 1 şi an +1 = ∫ sin πx dx .
0
5p a) Să se calculeze a1 .
5p b) Să se arate că şirul (an ) n≥0 este convergent.
5p c) Să se calculeze lim an .
n →∞

VARIANTA 80

80
5p ( )( ) (
1. Să se calculeze (1 − i ) 1 − i 2 1 − i 3 … 1 − i 2008 . )
5p 2. Se consideră funcţiile f : → , f ( x) = 1 − x şi g : → , g ( x) = 2 x − 1. Să se arate că funcţia f g
este descrescătoare.
3
5p 3. Să se rezolve în inecuaţia 2 − x 2 ≥ 1.
5p 4. Să se calculeze numărul funcţiilor injective f : {1, 2,3} → {1, 2,3, 4,5} .
5p 5. Se consideră dreapta d de ecuaţie x − 2 y + 1 = 0 . Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin
punctul P ( 4, −1) şi este paralelă cu dreapta d .
1
5p 6. Fie x ∈ astfel încât sin x = + cos x. Să se calculeze sin 2 x.
2
1. Fie permutarea σ = 
1 2 3 4 5
 2 3 4 5 1  ∈ S5 şi mulţimea A = σ

n
{
n ∈ `∗ . }
5p a) Să se determine numărul inversiunilor lui σ .
5p b) Să se determine numărul elementelor mulţimii A.
5p c) Să se arate că toate elementele mulţimii A sunt permutări pare.
2. Fie f : \ → \ o funcţie şi mulţimea H = {T ∈ \ | f ( x + T ) = f ( x ) , ∀ x ∈ \} .
5p a) Să se arate că, dacă T ∈ H , atunci −T ∈ H .
5p b) Să se demonstreze că H este subgrup al grupului ( \, + ) .
1, x ∈ _
5p c) Să se determine mulţimea H pentru funcţia f : \ → \, f ( x ) =  .
0, x ∈ \ \ _
1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = x 2 + 1 .
5p a) Să se studieze monotonia functiei f.

5p
b) Să se arate că ( x 2 + 1) f ′′( x) + xf ′( x) = x 2 + 1 , pentru orice x ∈ \ .
5p c) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre −∞ .
nx n
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫
1
dx .
0 xn +1
1
5p b) Să se arate că I n = ln 2 − ∫ ln(1 + x n )dx, ∀n ∈ `* .
0
n→∞

VARIANTA 81
81
5p 1. Să se calculeze partea întreagă a numărului log 2 500.
5p 2. Se consideră ecuaţia x 2 − 2 x + m = 0, m ∈ , care are rădăcinile reale x1 şi x2 . Ştiind că x1 − x2 = 1,
să se determine m.
5p 3. Să se rezolve ecuaţia 3 1 − x = 1 + x , unde x ∈ .
5p 0
4. Să se calculeze C16 + C16
2
+ C16
4
+ … + C16
16
.
5p 5. Să se determine a ∈ ştiind că dreptele de ecuaţii x + y = 1 şi 3x − ay = 2 sunt paralele.
π
5p 6. Fie a, b ∈ , astfel încât a + b = . Să se arate că sin 2a + sin 2b = 2cos ( a − b ) .
2
2ˆ x + my + 3ˆ z = 4ˆ

1. Se consideră sistemul de ecuaţii liniare cu coeficienţi în ] 7 :  x + 3ˆ y + 2ˆ z = 3ˆ .

 x + 3 y + z = 1
ˆ ˆ

5p b) Să se arate că pentru orice m ∈ ] 7 sistemul admite soluţia x = 6, ˆ y = 0,ˆ z = 2.
ˆ
5p c) Să se arate că, dacă m = 6̂ , atunci sistemul are cel puţin două soluţii.
2. Se consideră a, b ∈ _ şi polinomul f = X 3 + X 2 + aX + b .
5p a) Să se determine a şi b ştiind că 1 + i este rădăcină a polinomului f.
5p b) Să se determine a şi b ştiind că 1 − 2 este rădăcină a polinomului f.
5p c) Să se determine a şi b ştiind că polinomul f are o rădăcină triplă.

1
−
1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = ( x − 1)e
* x .

5p b) Să se arate că funcţia admite două puncte de extrem.
5p c) Să se determine ecuaţia asimptotei la graficul funcţiei f spre +∞ .
2. Pentru fiecare n ∈ `* se consideră funcţia f n :[0; ∞) → \, f n ( x ) = ∫ t n t 2 + 1 dt .

x
0
5p a) Să se calculeze f1 (1) .
5p b) Să se arate că funcţia f n este strict crescătoare pentru orice n ∈ `* .
f ( x)
5p c) Să se calculeze lim nn+ 2 .
x →∞ x

VARIANTA 82

82
5p 1. Să se verifice că numărul 1 + i este rădăcină a ecuaţiei z 4 + 4 = 0.
5p 2. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x 2 − 4 x + 9 . Să se arate că vârful parabolei asociate funcţiei
f se află pe dreapta de ecuaţie x + y = 7 .
5p 3. Să se justifice de ce, dacă f : {1,2,3} → {4,5,6} este o funcţie injectivă, atunci f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) = 15.
5p 4. Fie M mulţimea numerelor naturale de două cifre. Să se calculeze probabilitatea ca, alegând un număr
din mulţimea M , acesta să aibă ambele cifre impare.
JJJG JJJG
5p 5. Se consideră punctele A (1,0 ) , B ( 2,3) şi C ( −1, 4 ) . Să se calculeze AB ⋅ AC.
1
5p 6. Fie a ∈ \ , astfel încât sin a = . Să se calculeze sin 3a.
4
 x + ay + ( b + c ) z = 0

1. Se consideră sistemul de ecuaţii liniare cu coeficienţi reali  x + by + ( c + a ) z = 0 .
 x + cy + a + b z = 0
 ( )
5p b) Să se arate că, pentru orice a, b, c ∈ \. , sistemul admite soluţii nenule.
5p c) Să se rezolve sistemul, ştiind că a ≠ b şi că (1,1,1) este soluţie a sistemului.
 x iy  
2. Se consideră mulţimea G =   x, y ∈ \ , x + y ≠ 0  .
2 2
 iy x  
5p a) Să se demonstreze că G este parte stabilă a lui M 2 ( ^ ) în raport cu înmulţirea matricelor.
5p b) Să se arate că (G ,·) este grup abelian.
5p ( )  x iy 
c) Să se arate că funcţia f : ^∗ , ⋅ → ( G , ⋅) cu f ( x + iy ) =   , ∀x, y ∈ \ este izomorfism de
 iy x 
grupuri.

1. Se consideră şirul (an ) n≥0 , definit prin a0 = 3 , an +1 = 2 + an , ∀n ∈ ` .
5p a) Să se arate că (an ) n≥0 este strict crescător.
5p b) Să se arate că şirul (an ) n≥0 este convergent.
π
5p c) Să se calculeze lim n 2 1 − cos  .
n →∞  n
 π x (sin t + cos t )sin t
2. Fie funcţia f :  0,  → ( 0, ∞ ) , f ( x) = ∫ dt .
 2 0 cos 2 t
π
4
5p b) Să se arate că funcţia f este strict crescătoare.
f ( x)
5p c) Să se calculze lim 2 .
x →0 x
x>0

VARIANTA 83
83
5p 1. Să se arate că numărul 3
3 aparţine intervalului ( )
2, log 2 5 .
5p 2. Să se afle valorile reale ale lui m ştiind că x 2 + 3 x + m ≥ 0, oricare ar fi x ∈ \.

1
5p 3. Să se rezolve ecuaţia cos 2 x = , x ∈ \ .
2
5p 4. Într-o urnă sunt 49 de bile inscripţionate cu numerele de la 1 la 49. Să se calculeze probabilitatea ca,
extrăgând o bilă din urnă, aceasta să aibă scris pe ea un pătrat perfect.
G G G G G G
5p 5. Se consideră vectorii u = 2i − 3 j şi v = mi + 4 j , m ∈ \ . Să se determine m ştiind că vectorii sunt
perpendiculari.
5p 6. Să se calculeze produsul P = tg1D ⋅ tg 2D ⋅ tg 3D ⋅ ... ⋅ tg89D .
 x − y+ z =1

1. Fie sistemul de ecuaţii liniare  x + (m 2 − m − 1) y + (m + 1)z = 2 , unde m ∈ \.

2 x + ( m − m − 2) y + 2(m + 1) z = 3
2
5p a) Să se demonstreze că sistemul are soluţie unică dacă şi numai dacă m ∈ \ \ {0,1}.

5p b) Să se arate că pentru m ∈{0,1} sistemul este incompatibil.
5p c) Să se arate că dacă ( x0 , y0 , z0 ) ∈ \3 este soluţie a sistemului, atunci x0 − y0 + 2008 ⋅ z0 = 1 .
 a −b  ˆ
2. Se consideră mulţimile H = {a 2 | a ∈ Z7 } şi G =   | a, b ∈ Z 7 , a ≠ 0 sau b ≠ 0  .
ˆ
 b a  
5p a) Să se determine elementele mulţimii H.
5p b) Fie x, y ∈ H astfel încât x + y = 0̂. Să se arate că x = y = 0̂.
5p c) Să se arate că G este grup abelian în raport cu operaţia de înmulţire a matricelor.

x +1
1. Se consideră funcţia f : \ \ {1} → \, f ( x) = x .
x −1
5p a) Să se arate că dreapta de ecuaţie x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f .
5p b) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre +∞ .
5p c) Să se studieze derivabilitatea funcţiei f.
π
2. Se consideră funcţiile f n :  0,  → \, f n ( x) =
1
, n ∈ `* .
 2 cos x + sin x
n n
π
1
5p a) Să se calculeze ∫ 2
0 f1 ( x)
dx .
π
b) Să se arate că, dacă F este o primitivă a funcţiei f 4 , atunci F ′′( x) = ( f 4 ( x) ) sin 4 x, ∀x ∈  0,  .
5p 2
 2
π
π
5p c) Să se arate că ∫ 2 sin 4 x f ( x ) dx
0
4 =
4
.

VARIANTA 84
84
5p 1. Fie z ∈ ^. Să se arate că dacă 2 z + 3z ∈ \, atunci z ∈ \.
5p 2. Să se determine funcţia de gradul al doilea al cărei grafic conţine punctele ( 0, 4 ) , (1, −2 ) şi ( −1,1) .
x+3
5p 3. Se se arate că funcţia f : ( 0, ∞ ) → (1,3) , f ( x ) = este bijectivă.
x +1
5p 4. Să se determine numerele naturale n astfel încât Cn3 = Cn5 .
JJJG JJJG JJJG JJJG G
5p 5. Se consideră punctele A, B, C , D astfel încât AB = CD. Să se arate că AC + DB = 0.
5p 6. Fie a, b ∈ \ , astfel încât a − b = π . Să se arate că are loc relaţia cos a ⋅ cos b ≤ 0.

 x + 2 y − 3z = 3

1. Se consideră sistemul de ecuaţii liniare 2 x − y + z = m , unde m, n ∈ \.
nx + y − 2 z = 4

5p a) Să se determine m şi n pentru care sistemul admite soluţia x0 = 2, y0 = 2, z0 = 1 .
5p b) Să se afle n ∈ \ pentru care sistemul are soluţie unică.
5p c) Să se determine m şi n pentru care sistemul este compatibil nedeterminat.
 1̂ a b  
  
2. Se consideră mulţimea G =  0ˆ 1ˆ 0ˆ  a, b ∈ Z3  .
 0ˆ 0ˆ 1ˆ  
  
5p a) Să se determine numărul de elemente al mulţimii G.
5p b) Să se arate că G este grup în raport cu operaţia de înmulţire a matricelor din M3 (Z3 ) .
5p c) Să se arate că X 3 = I 3 , oricare ar fi x ∈ G .

ex
1. Se consideră funcţia f : \* → \, f ( x) = .
x
5p a) Să se studieze monotonia funcţiei f .
5p c) Să se calculeze lim n 2 ( f ( n ) − f ( n + 1) ) .
n →∞
x
2. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = ∫ e −t (t 2 − 3t + 2)dt .
0
5p a) Să se arate că f (1) > 0 .
5p b) Să se arate că funcţia f admite două puncte de extrem.
f ( x) + f (− x)
5p c) Să se calculeze lim .
x →0 x2

VARIANTA 85
85
5p
(
1. Fie z ∈ ^. Să se arate că i z − z ∈ \. )
5p 2. Fie funcţia f : \ → \ , f ( x ) = x 2 + ( m + 1) x + m , unde m ∈ \ . Să se determine m pentru care
parabola asociată funcţiei f este tangentă la axa Ox.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia x +1 = 5 − x .
5p 4. Câţi termeni ai dezvoltării (1 + 2 ) sunt divizibili cu 14?
7
JJJG JJJG
5p 5. Fie ABC un triunghi echilateral de arie 3. Să se calculeze AB ⋅ AC.
3π
5p 6. Fie a, b ∈ \ , astfel încât a + b = . Să se arate că sin 2a − sin 2b = 0.
2
 2x + y + z = 0

1. Fie A matricea coeficienţilor sistemului  3x − y + mz = 0 , unde m ∈ \.
− x + 2 y + z = 0

5p b) Să se determine m ∈ \ astfel încât sistemul să admită soluţii nenule.
z02 + y02 + x02
5p c) Să se arate că, dacă m = 0 , atunci expresia este constantă, pentru orice ( x0 , y0 , z0 )
z02 − y02 − x02
soluţie nenulă a sistemului.
2. Se consideră a, b ∈ \ şi polinomul f = X 4 − 4 X 3 + 6 X 2 + aX + b , care are rădăcinile complexe
x1 , x2 , x3 , x4 .
5p a) Să se determine a şi b ştiind că f are rădăcina i.
b) Să se calculeze ( x1 − 1) + ( x2 − 1) + ( x3 − 1) + ( x4 − 1) .
2 2 2 2
5p
5p c) Să se determine valorile reale ale numerelor a şi b ştiind că toate rădăcinile polinomului f sunt reale.

1
1. Se consideră funcţia f : \ → \, f *
. ( x) = e x
5p a) Să se determine asimptotele la graficul funcţiei f .
5p b) Să se determine punctele de inflexiune ale graficului funcţiei f.
1 1
5p c) Să se calculeze lim x 2
(e +1
x − ex ).
x →∞
π
2. Fie şirul ( I n )n≥1 definit prin I n = ∫ 4 tg 2 n tdt , n ∈ `* .
0
5p b) Să se arate că şirul ( I n )n≥1 este convergent.
n →∞

VARIANTA 86

86
1 + 3i 1 − 3i
5p 1. Să se arate că numărul + este real.
1 − 3i 1 + 3i
a b
5p 2. Numere reale a şi b au suma 5 şi produsul 2. Să se calculeze valoarea sumei + .
b a
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia sin x = cos x .
5p { }
4. Câte elemente ale mulţimii A = x x = C 7k , k ∈ `, k ≤ 7 sunt divizibile cu 7?
JJJG JJJG JJJG
5p 5. Fie ABCD un dreptunghi cu AB = 3 şi AD = 6. Să se calculeze modulul vectorului AB + AC + AD .
5p 6. Să se calculeze suma cos1D + cos 2D + cos3D + ... + cos179D .

 x + ay + ( a + b ) z = a + b

1. Se consideră sistemul  x + a 2 y + ( a 2 + b 2 ) z = a 2 + b 2 , unde a, b ∈ \ .

 x + a y + (a + b ) z = a + b
3 3 3 3 3

5p b) Să se determine a, b ∈ \ astfel încât sistemul să fie compatibil determinat.
5p c) Să se arate că, pentru orice valori a, b ∈ \, sistemul are soluţie.
2. Se consideră polinomul f = 2ˆ X + 1ˆ ∈ ] [ X ] .4
2
5p a) Să se determine gradul polinomului f .
5p b) Să se arate că polinomul f este element inversabil al inelului ( ] 4 [ X ] , +, ⋅) .
5p c) Să se determine toate polinoamele g ∈ ] 4 [ X ] de gradul 1 cu proprietatea că g 2 = 1̂ .

x3 − 1
1. Se consideră funcţia f : \ − {−1} → \, f ( x) = .
x3 + 1
n2
3 
5p c) Să se calculeze lim  f (2) f (3)... f (n)  .
n→∞  2 
π
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ 2 sin n x dx .
0
5p b) Să se arate că nI n = ( n − 1) I n− 2 , ∀n ≥ 3 .
π
n→∞ 0
∫
3 sin n xdx .

VARIANTA 87
5p 1. Fie z ∈ ^ o rădăcină de ordin 3 a unităţii, diferită de 1. Să se calculeze 1 + z + z 2 .
5p 2. Să se determine soluţiile întregi ale inecuaţiei x 2 + x − 6 ≤ 0 .
5p 3. Fie funcţia f : (1, ∞ ) → ( 2, ∞ ) , f ( x ) = x 2 + 1 . Să se arate că funcţia f este bijectivă.
5p 4. Câte numere naturale de la 1 la 100 sunt divizibile cu 6 şi cu 8?
JJG G G JJG G G
5p 5. Se consideră vectorii v 1 = ai + ( a + 1) j şi v 2 = 3i + 5 j , cu a ∈ \ . Să se determine valorile lui a
JJG JJG
pentru care vectorii v 1 şi v 2 sunt coliniari.
5p 6. Triunghiul ABC are laturile AB = 3 , BC = 5 şi AC = 7 . Să se calculeze lungimea razei cercului
înscris în triunghiul ABC.

1. Fie matricea A∈ M3 ( \ ) , care are toate elementele egale cu 1.
5p a) Să se demonstreze că A2 = 3 A.
5p (
b) Să se calculeze det I 3 + A3 . )
5p c) Să se demonstreze că dacă B ∈ M3 ( \ ) este o matrice cu proprietatea AB = BA, atunci suma
elementelor de pe fiecare linie şi de pe fiecare coloană ale lui B este aceeaşi.
2. Fie Z = {0,1, 20}
2,..., l inelul claselor de resturi modulo 21 .
21
5p a) Să se arate că suma elementelor inelului este 0̂ .
5p b) Să se calculeze 1 ⋅ 2 ⋅ ... ⋅ 20
l.
5p c) Să se determine numărul elementelor neinversabile ale inelului.

1. Se consideră funcţia f : (0; ∞) → \, f ( x) = a x − x a , a > 0 .
5p a) Să se calculeze f ′(1) .
5p b) Să se scrie ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = a .
5p c) Să se arate că, dacă f ( x) ≥ 0, ∀x > 0 , atunci a = e .
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ ln n x dx .

e
1
5p b) Să se arate că I n = e − nI n −1 , ∀n ≥ 2 .
5p c) Să se arate că şirul ( I n )n≥1 este convergent.

VARIANTA 88
88
4 + 3i 2 + i
5p 1. Să se calculeze − .
3 − 4i 1 − 2i
5p 2. Să se determine imaginea intervalului [−2,1] prin funcţia f : \ → \ , f ( x) = −2 x + 1 .
1 π
5p 3. Să se rezolve ecuaţia arcsin + arccos x = , x ∈ [ −1,1] .
2 2
5p 4. Fie mulţimea A = {1, 2,3, 4,5} şi M mulţimea funcţiilor f definite pe A cu valori în A. Să se calculeze
probabilitatea ca, alegând o funcţie din mulţimea M, aceasta să fie bijectivă.
5p 5. Fie punctele M ( 0,3) , N (1,1) , P ( −1, 2 ) . Să se calculeze coordonatele centrului de greutate al
triunghiului MNP.
 π 4 a
5p 6. Fie a ∈  0,  , astfel încât sin a = . Să se calculeze tg .
 2 5 2

1. Fie matricea A∈ M2 ( \ ) . Se notează cu At transpusa matricei A şi cu Tr ( A ) suma elementelor de pe
diagonala principală a matricei A.
5p a) Să se demonstreze că Tr( A + At ) = 2Tr( A).
5p b) Să se demonstreze că dacă Tr( A ⋅ At ) = 0, atunci A = O2 .
5p c) Să se demonstreze că dacă suma elementelor matricei A ⋅ At este egală cu 0, atunci det ( A ) = 0.
1 0 1 2 
2. Se consideră matricele I 2 =   ,A=  şi mulţimea K = {aI 2 + bA a, b ∈ _}.
0 1  3 −1
5p a) Să se arate că A2 ∈ K .
5p b) Să se arate că mulţimea K este parte stabilă în raport cu înmulţirea matricelor din M2 (_) .
5p c) Să se arate că pentru orice X ∈ K , X ≠ O2 există Y ∈ K astfel încât XY = I 2 .

1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = arctg x .
5p x − f ( x)
b) Să se calculeze lim .
x →0 x3
5p c) Să se arate că funcţia g : \ → \, g ( x) = ( x − 1) f ( x) admite exact un punct de extrem.
1
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ x 2 n sin x dx .
0
5p b) Să se arate că şirul ( I n )n≥1 este convergent.
5p c) Să se demonstreze că I n = 2n sin1 − cos1 − 2n(2n − 1) I n −1 , ∀n ≥ 2 .

VARIANTA 89
89
5p 1. Să se determine numerele complexe z care verifică relaţia z + 3i = 6 ⋅ z .
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia 1 − 2 x = x + 4 .
x
5p 3. Să se determine imaginea funcţiei f : \ → \ , f ( x ) = .
1 + 4 x2
5p 4. Să se determine numărul funcţiilor strict monotone f : {1, 2,3} → {5,6,7,8} .
5p 5. Să se demonstreze că pentru orice punct M din planul paralelogramului ABCD are loc egalitatea
JJJG JJJJG JJJG JJJJG
MA + MC = MB + MD .
π
5p 6. Fie a şi b numere reale, astfel încât a + b = . Să se arate că sin 2a − sin 2b − sin ( a − b ) = 0 .
3
 x1 − x2 = a

1. Se consideră sistemul de ecuaţii liniare  x3 − x4 = b , unde a, b ∈ \.
x + x + x + x = 1
 1 2 3 4
5p a) Să se arate că, pentru orice valori ale lui a şi b, sistemul este compatibil,
5p b) Să se determine a, b ∈ \ astfel încât sistemul să admită o soluţie ( x1 , x2 , x3 , x4 ) cu proprietatea că
x1 , x2 , x3 , x4 şi x1 + x2 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p c) Să se demonstreze că, dacă sistemul are o soluţie cu toate componentele strict pozitive, atunci a + b< 1.
2. Fie polinomul f = X 3 − 3 X 2 + 5 X + 1∈ \ [ X ] şi x1 , x2 , x3 ∈ ^ rădăcinile sale.
5p a) Să se calculeze (1 − x1 )(1 − x2 ) (1 − x3 ) .
5p b) Să se arate că polinomul f nu are nicio rădăcină întreagă.
5p c) Să se calculeze x12 x2 + x12 x3 + x22 x1 + x22 x3 + x32 x1 + x32 x2 .

 1
1. Pentru fiecare a > 0 , se consideră funcţia f a : (0; ∞) → \, f a ( x ) = ( x + a ) ln  1 +  .
 x
5p a) Să se calculeze f a′ ( x), x > 0 .
5p b) Să se determine a astfel încât funcţia f a să fie convexă pe tot domeniul de definiţie.
5p c) Să se arate că graficul funcţiei f a admite asimptotă spre +∞ .
π
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ 2 cos n x dx .
0
5p b) Să se arate că nI n = ( n − 1) I n− 2 , ∀n ≥ 3 .
5p c) Să se demonstreze că şirul ( I n )n≥1 este convergent.

VARIANTA 90
90
5p 1. Se consideră progresia aritmetică ( an )n≥1 cu raţia 3. Ştiind că suma primilor 10 termeni ai progresiei
este 150, să se afle a1.
5p 2. Să se determine toate perechile (a, b) de numere reale pentru care a 2 + b 2 = a + b = 2 .
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia lg x + lg ( 9 − 2 x ) = 1.
5p 4. Fie mulţimea M = {1, 2,3,...,100} . Să se determine probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea
M, acesta să nu fie divizibil cu 7.
5p 5. Se consideră punctele A ( 0, 2 ) , B (1, −1) şi C ( 5,1) . Să se determine ecuaţia dreptei duse din vârful A,
perpendiculară pe dreapta BC.
2π 4π 6π 8π
5p 6. Să se arate că 1 + cos + cos + cos + cos = 0.
5 5 5 5

  1 2 x 5x2 − 2 x  
   
1. Se consideră mulţimea G =  Ax =  0 1 5x  x ∈ \ .
 0 0 1  
   
5p a) Să se arate că Ax este inversabilă, pentru orice x ∈ \.
5p b) Să se demonstreze că Ax Ay ∈ G, ∀ x, y ∈ \.
5p c) Să se determine inversa matricei A3 .
2. Se consideră polinoamele f = X 3 + X + 1̂ ∈ ] 3 [ X ] şi g = 2ˆ X + 1ˆ ∈ ] 3 [ X ] .
5p a) Să se arate că f ( x ) = g ( x ) , ∀x ∈ ] 3 .
5p b) Să se determine rădăcinile polinomului f din ] 3 .
5p c) Să se descompună polinomul f în factori ireductibili în ] 3 [ X ] .

1. Se consideră funcţiile f n : ( 0; ∞ ) → \, f n ( x ) = x n + ln x, n ∈ `* .
5p a) Să se determine asimptotele graficului funcţiei f1 .
5p b) Să se demonstreze că funcţiile g n : (0, ∞) → \, g n ( x) = f n ( x) + f n ( 1x ) sunt convexe.
5p c) Admitem că ecuaţia f n ( x) = 2n are soluţia unică xn . Să se arate că şirul ( xn )n≥1 converge la 2 .
a xn
2. Fie a ∈ [0,1] şi I n = ∫ dt , n ∈ `* .
0 x +1
an
5p b) Să se demonstreze că I n + I n−1 = , ∀n ≥ 2 .
n
5p c) Să se arate că lim I n = 0 .
n →∞

VARIANTA 91

91
( ( ))
2
5p 1. Să se calculeze modulul numărului complex z = 2 −1+ i 2 +1 .
5p 2. Să se determine numerele reale x şi y ştiind că x + 2 y = 1 şi x 2 − 6 y 2 = 1.
5p 3. Să se arate că funcţia f : \ → \, f ( x ) = x 2 + x + 1 nu este injectivă.
5p 3
4. Să se calculeze C10 − C93 .
JJJG JJJG JJJG JJJG
5p 5. Fie ABCD un paralelogram. Ştiind că vectorii AB + AD şi AB − AD au acelaşi modul, să se arate că
ABCD este dreptunghi.
5p 6. Să se calculeze tg 15D .

 1 2
1. Se consideră matricea A =   , unde x ∈ \ .
 x 4
5p a) Să se determine x ∈ \ ştiind că A2 = 5 A .
5p b) Pentru x = 2 să se calculeze A2008 .
5p c) Să se determine x ∈ \ pentru care rang A + At = 1 .( )
2. Fie a, b, c ∈ \ şi polinomul f = 2 X 4 + 2(a − 1) X 3 + (a 2 + 3) X 2 + bX + c .
5p a) Să se afle a, b, c , dacă a = b = c , iar restul împărţirii lui f la X + 1 este 10.
5p b) Dacă x1 , x2 , x3 , x4 ∈ ^ sunt rădăcinile lui f, să se calculeze x12 + x22 + x32 + x42 .
5p c) Să se determine a, b, c ∈ \ şi rădăcinile polinomului f în cazul în care f are toate rădăcinile reale.

2 x3
x2 + 1
5p a) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre +∞ .
1
x x
5p c) Să se calculeze lim ( f (e )) .
x →∞
2. Fie funcţiile F , f : \ → \ , f ( x ) = esin

2 x
x
, F ( x) = ∫ f (t )dt .
0
5p a) Să se demonstreze că funcţia F este strict crescătoare.
5p b) Să se arate că, pentru orice x > 0 , există cx ∈ (0, x) astfel încât F ( x) = xf (cx ) .
F ( x)
x →0 x

VARIANTA 92
92
5p 1. Numerele reale pozitive a,b,c,d sunt în progresie geometrică. Ştiind că d − a = 7 şi c − b = 2 , să se afle
raţia progresiei.
5p 2. Să se determine valorile reale nenule ale lui m ştiind că mx 2 + x − 2 ≤ 0 , oricare ar fi x ∈ \.
 π 1
5p 3. Să se rezolve în intervalul (0,5) ecuaţia sin  2 x +  = − .
 6 2
5p 4. Să se determine numărul n = C10
0
− C10
2
+ C10
4
− C10
6
+ C10
8
.
G G G G G G
5p 5. Să se determine valorile reale ale lui a pentru care vectorii u = ( a − 1) i − ( 2a + 2 ) j şi v = ( a + 1) i − j
sunt perpendiculari.
 3π  1
5p 6. Fie α ∈  π ,  astfel încât cos α = − . Să se calculeze sin 2α .
 2  3

 1 1
1. Fie matricea A =   şi mulţimea G = { X ∈ M2 ( \ ) | AXA = O2 } , unde A este transpusa
t t
 −1 −1
matricei A.
5p a) Să se arate că dacă X , Y ∈ G , atunci X + Y ∈ G.
5p b) Să se arate că dacă X ∈ G, suma elementelor lui X este egală cu 0.
5p c) Să se arate că dacă X ∈ G şi det X = 0 , atunci X n ∈ G pentru orice n ∈ `* .
2. Se consideră polinomul f = X 4 − 6 X 3 + 18 X 2 − 30 X + 25 ∈ ^ [ X ] .
5p a) Să se arate că polinomul f se divide cu X 2 − 2 X + 5 .
5p b) Să se arate că polinomul f nu are nicio rădăcină reală.
5p c) Să se arate că rădăcinile polinomului f au acelaşi modul.

1. Se consideră funcţia f : (1; ∞ ) → \, f ( x ) = ln ( ln x ) .
5p a) Să se determine ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = e .
5p b) Să se demonstreze că funcţia f este concavă.
f ( x + 1) − f ( x)
x →∞ f ′( x)
cos x
1 + sin 2 x
π
5p a) Să se calculeze ∫ 2 f ( x) dx .
0
 π
5p b) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este strict crescătoare pe intervalul  0;  .
 2
2π
5p c) Să se calculeze ∫0 xf ( x)dx .

VARIANTA 93
93
5p 1. Fie z o rădăcină a ecuaţiei z 2 + 2 z + 4 = 0. Să se calculeze modulul numărului complex z.
5p 2. Să se determine funcţiile de gradul întâi f : \ → \ , care sunt strict crescătoare şi îndeplinesc condiţia
f ( f ( x)) = 4 x + 3, ∀x ∈ \ .
x +1
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 2 x
+4 2
= 12 .
5p 4. Care este probabilitatea ca, alegând un număr natural de la 1 la 1000, acesta să fie cub perfect?
5p 5. Se consideră punctele A (1, 2 ) şi B ( 3, 4 ) . Să se calculeze distanţa de la originea axelor la dreapta AB.
5p 6. Să se determine α ∈ ( 0, 2π ) astfel ca tg α = sin α .

1 0
1. Se consideră matricea A =   ∈ M 2 (\) .
 2 1
( )
−1
5p b) Să se determine A ⋅ At .
5p c) Să se rezolve ecuaţia X 2 = A, X ∈ M 2 ( \ ) .
2. Fie a, b ∈ \ şi polinomul f = X 30 − 3 X 20 + aX 10 + 3 X 5 + aX + b ∈ \ [ X ].
5p a) Să se arate că restul împărţirii polinomului f la X + 1 nu depinde de a .
5p b) Să se determine a şi b astfel încât restul împărţirii polinomului f la X 2 − X să fie X .
5p c) Să se determine a şi b astfel încât polinomul f să fie divizibil cu ( X − 1) 2 .

1. Pentru fiecare t ∈ \ , se consideră funcţia ft : \ → \ , ft ( x) = x3 + t 2 x .
5p a) Să se calculeze ft′( x), x ∈ \ .
5p b) Să se arate că funcţia ft este strict crescătoare.
5p c) Să se arate că funcţia ft este inversabilă.
x
2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x) = ∫ (t 2 + 1) | t | dt .
0
5p a) Să se calculeze f (1) .
5p b) Să se arate că f este funcţie impară.
f ( x + 1) − f ( x)
x →∞ x2 x

VARIANTA 94

94
 (1 − 2i )( 3i − 1) 
4
5p 1. Să se calculeze   .
 5 
1− x
5p 2. Să se arate că funcţia f : (−1,1) → \, f ( x) = ln este impară.
1+ x
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia 5 x + 5 − x = 2.
5p 4. Care este probabilitatea ca, alegând un număr de trei cifre, prima sa cifră să fie număr prim?
JJJG JJJJG
5p 5. Fie ABC un triunghi şi O centrul cercului circumscris lui. Ştiind că BO = OC , să se arate că triunghiul
ABC este dreptunghic.
5p 6. Fie α ∈ \ , astfel încât sin α + cos α = 1. Să se calculeze tg 2α .

1. Fie matricea A = 
 4
 −2 −4 
8
{
 şi mulţimea M = X ( a ) X ( a ) = I 2 + aA, a ∈ \ . }
5p a) Să se arate că X (a ) X (b) = X ( a + b ) , ∀ a, b ∈ \.
5p b) Să se arate că există e ∈ \ astfel încât X (a ) ⋅ X (e) = X (a), pentru orice a ∈ \.
5p c) Să se calculeze produsul X (2) X (3)... X (2008).
( )
2. Fie f ∈ \ [ X ] un polinom astfel încât f X 2 + 3 X + 1 = f 2 ( X ) + 3 f ( X ) + 1 şi f ( 0 ) = 0.
5p a) Să se determine f (−1).
5p b) Să se determine restul împărţirii polinomului f la X − 5.
5p c) Să se demonstreze că f = X .

1. Se consideră funcţiile f n :[0; ∞) → \, f n ( x) = x n +1 − (n + 2) x + n, n ∈ `* .
5p a) Să se arate că graficele funcţiilor f n nu admit asimptotă spre +∞ .
5p b) Să se arate că, pentru ∀n ∈ `∗ , ecuaţia f n′ ( x) = 0 are o unică soluţie în intervalul [0, ∞) .
5p c) Să se calculeze lim xn , unde xn este unica soluţie a ecuaţiei f n′ ( x) = 0 .
n→∞
x2n
1
dx .
0 1 + x2
1
5p b) Să se arate că I n +1 + I n = , ∀n ≥ 1 .
2n + 1
n →∞

VARIANTA 95

95
 1 
5p 1. Fie x ∈ \* . Să se calculeze  2  . ( [ a ] reprezintă partea întreagă a lui a).
 x + 1
1
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia x + = 1.
1+ x
5p 3. Fie a ∈ (0, ∞), a ≠ 1. Să se studieze monotonia funcţiei f : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = a x + log a x .
5p 4. Care este probabilitatea ca, alegând un număr de trei cifre, produsul cifrelor sale să fie impar?
G G G G G G
5p 5. Să se demonstreze că vectorii u = 3i + a j şi v = ( a + 1) i + a j nu pot fi perpendiculari pentru nicio
valoare reală a numărului a.
5p 6. Să se arate că sin x + sin 3 x + sin 5 x = (1 + 2cos 2 x ) ⋅ sin 3x, oricare ar fi x ∈ \.

1. Se consideră n ∈ `* şi matricea An ∈Mn (\) , care are elementele de pe diagonala principală egale cu
2 şi restul elementelor egale cu 1.
5p a) Să se calculeze det ( 2A2 ) .
5p b) Să se determine x ∈ \ pentru care det ( A3 + xI 3 ) = 0 .
4
5p c) Să se arate că A4 are inversă, aceasta având elementele de pe diagonala principală egale cu şi restul
5
1
elementelor egale cu − .
5
2. Fie a, b, c ∈ \ şi polinomul f = X 3 − aX 2 + bX − c ∈ \ [ X ] cu rădăcinile x1 , x2 , x3 ∈ ^.
5p a) Să se determine a, b, c pentru care x1 = 2 şi x2 = 1 + i .
5p b) Să se arate că resturile împărţirii polinomul f la ( X − 1) 2 şi la ( X − 2) 2 nu pot fi egale, pentru nicio
valoare a parametrilor a, b, c.
5p c) Să se arate că, dacă toate rădăcinile polinomului f sunt reale şi a, b, c sunt strict pozitive, atunci
x1 , x2 , x3 sunt strict pozitive.
1. Fie funcţiile f : \ → \, f ( x) = arctg x şi g : \ → \, g ( x) = f ( x + 1) − f ( x) − f  .

1

 1 + x + x2 
5p a) Să se arate că graficul funcţiei f admite asimptotă spre +∞ .
5p b) Să se arate că g ( x) = 0, ∀x ∈ \ .
 1 1 1 1 
5p c) Să se calculeze lim  arctg + arctg + arctg + ... + arctg .
n→∞  1+1+1 2
1+ 2 + 2 2
1+ 3 + 3 2
1+ n + n 
2
2. Se consideră şirul ( I n )n≥1 , I n = ∫ e − x x n dx .

1
0
1
5p b) Să se arate că I n = nI n −1 − , pentru orice n ≥ 2 .
e
5p c) Să se calculeze lim I n.
n →∞
VARIANTA 96
96
5p 1. Fie a,b,c numere naturale nenule în progresie geometrică. Ştiind că a + b + c este un număr par, să se
arate că numerele a,b,c sunt pare.
5p 2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x ) = x 2 + 3 x + 2. Să se arate că f ( a ) + f ( a + 1) ≥ 0, oricare ar fi a ∈ \.
5p 3. Să se rezolve în \ inecuaţia log 2 x + log 4 x > 3 .

5p 4. Să se determine numerele naturale n pentru care C1n + Cn2 = 120 .
G G G G G G
5p 5. Se consideră vectorii u = 2i − a j şi v = i + j . Să se arate că unghiul format de cei doi vectori este
obtuz dacă şi numai dacă a > 2.
1
5p 6. Fie ABC un triunghi cu sin A = , sin B = 1 şi BC = 4. Să se calculeze aria triunghiului ABC.
2
a b
1. Pentru orice matrice A =   ∈ M2 ( \ ) se notează Tr ( A ) = a + d .
c d
5p a) Să se demonstreze că A2 − Tr( A) A + (det A) I 2 = 02.
5p b) Să se demonstreze că, dacă Tr ( A ) = 0, atunci A2 B = BA2 , pentru orice matrice B ∈ M2 ( \ ) .
5p c) Să se arate că dacă Tr ( A ) ≠ 0 , B ∈ M2 ( \ ) şi A2 B = BA2 , atunci AB = BA .
2. Fie a, b ∈ \ şi polinomul f = X 4 − 6 X 3 + 13 X 2 + aX + b ∈ \ [ X ].
5p a) Să se calculeze suma pătratelor celor 4 rădăcini ale polinomului f.
5p b) Să se determine a, b astfel încât polinomul f să fie divizibil cu ( X − 1)( X − 3).
5p c) Să se determine a, b astfel încât polinomul f să aibă două rădăcini duble.

1 1 1 1
1. Fie mulţimea A = \ \ {1, 2,3,..., 2008} şi funcţia f : A → \, f ( x) = + + + ... + .
x −1 x − 2 x − 3 x − 2008
5p a) Să se determine asimptotele graficului funcţiei f .
5p b) Ştiind că a ∈ \ , să se determine numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei f ( x) = a .
5p c) Să se determine numărul punctelor de inflexiune ale graficului funcţiei f .
x
2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x) = ∫ e−t dt .
2

5p b) Să se arate că funcţia f este concavă pe intervalul [0, ∞) .
5p c) Să se arate că şirul ( f (n)) n≥1 este convergent.

VARIANTA 97
97
5p 1. Să se ordoneze crescător numerele 3!, 3
100, log 2 32 .
5p 2. Să se arate că x + 3 xy + 4 y ≥ 0, oricare ar fi x, y ∈ \ .
2 2
5p 3. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuaţia sin 2 x = cos x .

5p 4. Să se calculeze A53 − 4C62 .
JJJG JJJG
5p 5. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A,B,C astfel încât A (1,3) , B ( 2,5 ) şi AC = 2 AB.
Să se determine coordonatele punctului C.
3
5p 6. Fie ABC un triunghi care are BC = 8 şi cos A = . Să se calculeze lungimea razei cercului circumscris
5
triunghiului ABC.

0 0 1
1. Se consideră matricea A =  0 1 0  ∈ M 3 ( \ ) .
1 0 0
 
5p b) Să se determine A−1 .
c) Să se arate că ( I 3 + A ) = 2n−1 ( I 3 + A ) , ∀n ∈ `∗ .
n
5p
2. Pentru fiecare n ∈ `* considerăm polinomul f n = X 3n + 2 X 2 − 4 X − 1∈ ^[ X ].
5p a) Să se arate că f1 nu este divizibil cu polinomul g = X − 2 .
5p b) Să se determine suma coeficienţilor câtului împărţirii polinomului f3 la X − 1 .
5p c) Să se arate că restul împărţirii polinomului f n la polinomul h = X 2 + X + 1 nu depinde de n .

1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = arctg x .
5p a) Să se arate că funcţia f este concavă pe intervalul [0, ∞) .
5p b) Să se calculeze lim x 2 ( f ( x + 1) − f ( x) ) .
x →∞
x3
5p c) Să se rezolve inecuaţia f ( x) < x − , x∈\ .
3
1
2. Fie funcţia f : \ → \, f ( x) = .
(1 + x 2 ) 2
1
∫ 0 x(1 + x
2
5p a) Să se calculeze ) f ( x)dx .
x
5p b) Să se arate că funcţia F : \ → \, F ( x) = ∫ t 4 f (t )dt este strict crescătoare.
0
a 1
5p c) Să se arate că, pentru orice a ∈ \ , are loc relaţia ∫1 f ( x)dx <
4
.

VARIANTA 98
98
5p 1. Fie z ∈ ^ astfel încât z + 2 z = 3 + i. Să se calculeze modulul numărului z .
5p 2. Să se dea un exemplu de ecuaţie de gradul al doilea cu coeficienţi reali care are o rădăcină egală cu 3.
5p 3. Să se rezolve în \ ecuaţia log x 2 + log x
2=9.
5p 4. Fie mulţimea A = {1, 2,3, 4,5} . Să se determine numărul submulţimilor cu trei elemente ale mulţimii A
care conţin cel puţin un număr par.
5p 5. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC. Să se determine a, b ∈ \ astfel încât să aibă loc egalitatea
JJJG JJJG JJJG
aGA + bGB = GC .
π  3
5p 6. Ştiind că a ∈  , π  şi sin a = , să se calculeze tg a.
2  5

mx + y − z = 1

1. Fie sistemul de ecuaţii liniare  x + y − z = 2 , unde m ∈ \.
− x + y + z = 0

5p a) Să se determine m ∈ \ astfel încât matricea sistemului să aibă rangul 2.
5p b) Să se determine m ∈ \ astfel încât sistemul să aibă soluţii ( x0 , y0 , z0 ) ∈ \3 care verifică relaţia
x0 + y0 + z0 = 4.
5p c) Să se determine m ∈ ] astfel încât sistemul să aibă o soluţie unică ( x0 , y0 , z0 ) ∈ ]3 .
2. Fie p ∈ \ şi polinomul f = X 4 − 4 X + p ∈ \ [ X ].
5p a) Să se determine p astfel încât polinomul f să fie divizibil cu X + 1 .
5p b) Să se determine p astfel încât polinomul f să aibă o rădăcină reală dublă.
5p c) Să se arate că, pentru orice p ∈ \ , polinomul f nu are toate rădăcinile reale.

1. Pentru fiecare n ∈ `, n ≥ 2 se defineşte funcţia f n :[0, ∞) → \, f n ( x) = x n + nx − 1 .
5p a) Să se arate că, pentru orice n ∈ `, n ≥ 2 , funcţia f n este convexă.
5p b) Să se arate că, pentru orice n ∈ `, n ≥ 2 , ecuaţia f n ( x) = 0 are soluţie unică.
5p c) Să se calculeze lim xn , unde xn este unica soluţie a ecuaţiei f n ( x) = 0 .
n→∞
ex x
2. Fie funcţiile f , g : \ → \, f ( x) = , g ( x) = ∫ f (t ) cos tdt .
1+ e x −x
1
5p b) Să se calculeze g ′( x) , x ∈ \ .
π
5p c) Să se calculeze g   .
2

VARIANTA 99
99
5p 1
1. Să se calculeze partea întreagă a numărului .
3− 2
5p 2. Fie f o funcţie de gradul întâi. Să se arate că funcţia f f este strict crescătoare.
5p 3. Să se rezolve în ecuaţia 2 x + 16 + x 2 = 11 .
5p 4. Câte funcţii f : {1, 2,3,… ,10} → {0,1} au proprietatea că f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + … + f (10 ) = 2 ?
5p 5. Se consideră punctele M (1, 2 ) , N ( 2,5 ) şi P ( 3, m ) , m ∈ . Să se determine valorile reale ale lui m
astfel încât MN ⋅ MP = 5.
5p 6. Să se determine cel mai mare element al mulţimii {cos 1,cos 2,cos 3}.

a b 1 1
1. Fie matricele A =   ∈ M2 (\ ) , B = 1 1 ∈ M2 (\ ) şi funcţia f : \ → \, f ( x) = det( AA + xB) .
t
 c d   
5p a) Să se calculeze AAt .
5p b) Să se arate că f ( 0 ) ≥ 0 .
5p c) Să se arate că există m, n ∈ \ astfel încât f ( x ) = mx + n .
2. Se consideră mulţimea de numere complexe G = {cos qπ + i sin qπ q ∈ _} .
1 3
5p a) Să se arate că +i ∈G .
2 2
5p b) Să se arate că G este parte stabilă a lui ^ în raport cu înmulţirea numerelor complexe.
5p c) Să se arate că polinomul f = X 6 − 1∈ ^ [ X ] are toate rădăcinile în G.

3 3
1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = x3 + 3x 2 + 2 x + 1 − x3 − x + 1 .
5p b) Să se arate că graficul funcţiei admite asimptotă spre +∞ .
n
 f (1) + f (2) + ... + f (n) 
5p c) Să se calculeze lim   .
n →∞  n 
x
2. Se consideră funcţiile f n : (0, ∞) → \, f n ( x) = ∫ 1 t n ln t dt , n ∈ `∗ .
e
5p a) Să se calculeze f1 (e) .
5p b) Să se arate că funcţiile f n sunt descrescătoare pe intervalul (0,1) .
5p c) Să se calculeze lim f n (1) .
n →∞

VARIANTA 100
100
5p 1. Să se arate că {
6 + 4 2 ∈ a + b 2 | a, b ∈ Z . }
5p 2. Să se rezolve în \ ecuaţia 1 + x = 1 − x.
6
5p 3. Să se determine x ∈ \ pentru care x2 − 2 x + 1 = 3 3 − x .
5p 4. Să se arate că 7 divide C7k , oricare ar fi k ∈ {1, 2,3, 4,5,6}.
5p 5. Fie ABC un triunghi şi G centrul său de greutate. Ştiind că A (1,1) , B ( 5, 2 ) şi G ( 3, 4 ) , să se calculeze
coordonatele punctului C.
2
5p 6. Fie a ∈ \ cu tg a = . Să se calculeze sin a .
5
 3 −2 
1. Fie matricea A =  .
 6 −4 
5p a) Să se demonstreze că ( I 2 + A) 2 = I 2 + A.
5p b) Să se demonstreze că mulţimea { An | n ∈ `*} este finită.
5p (
c) Să se calculeze det 2008I 2 − A + A2 − A3 + ... + A2008 . )
2. Fie n ∈ `, n ≥ 3, a, b ∈ ], a ≠ b , a0 , a1 ,..., an ∈ ] şi polinomul f = an X n + an−1 X n −1 + ... + a1 X + a0 .
5p a) Să se arate că f (1) + f ( −1) este număr par.
5p b) Să se arate că, dacă f (2) şi f (3) sunt numere impare, atunci polinomul f nu are nicio rădăcină
întreagă.
5p c) Să se arate că polinomul g = X 3 − X + 3a + 1 nu poate fi descompus în produs de două polinoame
neconstante, cu coeficienţi întregi.

1. Se consideră funcţia f : \ → \, f ( x) = e x + x3 − x 2 + x .
−1
f ( x)
x →∞ ln x
xn
1
dx .
0 x 2 + 3x + 2
1
5p b) Să se arate că I n + 2 + 3I n+1 + 2 I n = , ∀n ∈ `* .
n +1
n →∞

Mate M1 2008

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate M1 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BACALAUREAT 2008

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

1. Se consideră funcţia f : \ → \ , f ( x) = e x − ax, , unde a ∈ \ , a > 0 .

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

2 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 002

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

3 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 003

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

4 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 004

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

SUBIECTUL III (30p) – Varianta 006

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

2. Se consideră funcţiile F : (−1, ∞) → \, F ( x) = a ln( x + 1) + b ln( x 2 + 1) + c arctg x şi f : ( −1, ∞ ) → \ ,

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

10 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 010

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

12 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 012

13 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 013

5p a) Să se determine asimptota oblică a graficului funcţiei f spre ∞ .

14 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 014

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

15 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 015

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

17 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 017

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

18 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 018

18 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 018

2. Se consideră funcţiile f : \ → \, f ( x) = 1 + cos x şi F : \ → \, F ( x ) = x ⋅ ∫ f ( t ) dt .

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

22 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 022

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

23 SUBIECTUL II (30p) – Varianta 023

5p b) Pentru a = 2̂ , să se determine rădăcinile din ] 3 ale polinomului f .

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

24 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 024

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

5p 3. Să se rezolve în intervalul ( 0;∞ ) ecuaţia lg 2 x + 5lg x − 6 = 0 .

27 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 027

BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

de 2008 ori f1,1

28 SUBIECTUL III (30p) – Varianta 028