Sunteți pe pagina 1din 3

PROBLEME DE STRUCTURI ALGEBRICE

1). Sa se arate ca daca intr-un grup finit mai mult de jumatate din elementele
grupului comuta cu toate elementele din grup , atunci grupul este abelian.

Solutie :Fie  G  grupul cu proprietatea din enunt si sa consideram multimea


elementelor care comuta cu orice element din grup , H=  x  G / xy  yx, y  G .Se
arata usor ca  H  este subgrup abelian al grupului  G  , numit centrul grupuluiG.
1
Conform ipotezei , avem, H  G , adica G  2H . Dar conform teoremei lui
2
Lagrange ordinul unui subgrup divide ordinul grupului , deci exista nN* astfel incat
G  n H .Obtinem G  n H  2 H , adica n<2 , deci neaparat n=1. Atunci
G  H , adica H=G , deci G este abelian.

2).Fie  G  un grup comutativ finit cu elementul neutru e si fie x  G .Daca


x  e , pentru mai mult de jumatate din elementele grupului , atunci x 2  e , x  G.
2

Solutie Fie H   x  G / x 2  e .se constata usor ca H este subgrup al lui G.


Intr-adevar , daca x, y  H , avem, x 2  y 2  e si cum G este abelian , putem scrie
 xy 
1 2

 x 2 y 1  2
 
 x2 y2
1
 ee  e, deci, xy 1  H .
Fie n ordinul grupului G si k ordinul subgrupului H. Din ipoteza avem
n
k , adica, n  2k . (1)
2
Conform teoremei lui Lagrange k divide n , adica exista p natural cu n  pk .
Nu putem avea p  2, deoarece ar rezulta n  2k , ceea ce contrazie (1).
Asadar , p  1, deci, n  k , adica, H  G, ceea ce incheie demonstratia.

3).Fie  G  un grup cu cel putin trei elemente si e elementul neutru.


Spunem ca  G  are proprietatea " p" daca x, y  G \  e exista z (care depinde de x si
y) astfel incat xy  z 2 .
a) Aratati ca intr-un grup cu proprietatea " p" , x  G, u  G, astfel incat
x  u2;
b) Aratati ca grupul  R , are proprietatea " p" ;
*

c) Sa se arate ca grupurile  R , si  R , nu sunt izomorfe.


*

*

Solutie:a) Fie x  G .Daca x = e , luam u = e si egalitatea x  u 2 este verificata.


Fie acum x  G , x  e .Deoarece G are cel putin trei elemente , putem alege un element
a  G , a  x, a  e .
Putem scrie x  a (a 1 x) , unde ambele elemente a si a 1 x apartin lui G \  e .
Conform ipotezei, exista un element u  G astfel incat a (a 1 x)  u 2 ,adica x  u 2 .
b). Daca x, y  R* \ 1 , luam z  xy  R* si avem xy  z 2 . deci grupul  R , *

are proprietatea " p" .


c). Grupul  R , nu are proprietatea " p" , caci daca luam de exemplu x  1, y  5
*

,atunci pentru orice z  R * avem xy  z 2 ,deoarece xy  0 in timp ce z 2  0 ;


Deoarece grupul  R , are proprietatea " p" , iar grupul  R , nu are aceasta proprietate
*

*

, deducem ca cele doua grupuri nu sunt izomorfe.

4). Fie n  2 un numar natural. Sa se arate ca n este numar prim daca si numai
daca orice grup cu n elemente are exact doua subgrupuri.

Solutie: Daca n este numar prim , considerand un grup arbitrar G cu n elemente,


orice subgrup al acestuia va avea ca ordin un divizor al lui n (th.Lagrange) , adica 1 sau n.
Rezulta ca G are numai doua subgrupuri su anume  e si G.(subgrupurile sale improprii).
Reciproc , sa admitem ca orice grup cu n elemente are numai doua subgrupuri si
sa aratam ca n este prim.Presupunem prin absurd ca n nu este prim si fie atunci p un
divizor prim al lui n, p<n. Sa consideram grupul aditiv cu n elemente

  

 
ciclic generat de clasa n , are p elemente si cum 1<p<n
Z n  0, 1,..., n  1 .Subgrupul
p
, urmeaza ca H este un subgrup propriu al grupului  Z n ,  .Asadar am gasit grupul cu n
 
elemente Z n , care are cel putin trei subgrupuri si anume 0, H si Z n .Aceasta
contrazice ipoteza ca orice grup cu n elemente are numai doua subgrupuri.Asadar
presupunerea facuta este falsa , deci n este numar prim.

5).Sa se arate ca grupurile aditive  Z  X ,  si  Q X ,  nu sunt izomorfe.

Solutie: Sa presupunem prin absurd ca exista un izomorfism de grupuri


 :  Q X ,    Z  X ,  . Fie f  Q X  un polinom nenul si sa consideram polinomul
 ( f )  a0  a1 X  ...  a n X n  Z  X  .
Polinomul  ( f ) va fi de asemenea nenul. Algem un numar
1
k  N *, k  max( a 0 , a1 ,..., a n ) si sa consideram polinomul g  Q X , g  f.
k
1
Rezulta kg  f si aplicand izomorfismul  obtinem k ( g )   ( f ), deci :  ( g )   ( f )
k
(1)
Tinand seama de alegerea lui k si de faptul ca  ( f ) este nenul , din (1) rezulta ca
 ( g )  Z  X  ,ceea ce reprezinta o contradictie.
Comentariu: Un grup aditiv (G,+) se numeste grup divizibil daca
a  G , sin  N * , x  G , cu , nx  a .
Solutia de mai sus marcheaza in esenta faptul ca grupul  Q X ,  este divizibil ,
in timp ce grupul  Z  X ,  nu este divizibil. Ca atare aceste grupuri nu pot fi izomorfe.

6). Sa se determine morfismele de grup de la grupul (Q,+) la grupul simetric (


S n ,) .
Solutie : Fie  :  Q,    S n , un morfism de grupuri. Pentru xQ arbitrar , sa
notam cu  permutarea care este imaginea prin morfismul  a numarului rational x ,
n!
n!

adica  = ( x ). Atunci putem scrie :  ( x)    n! x      x     n!  e , unde e


n!  n!    n!  
este permutarea identica .Cum x a fost ales arbitrar in (Q,+) , deducem ca singurul
morfism de grupuri de la (Q,+) la ( S n ,) este cel banal, adica (x) = e .
Evident , problema se poate extinde pe aceeasi idee: singurul morfism de la un
grup (G,+) divizibil la un grup finit este morfismul banal.

7).Fie Q corpul numerelor rationale. Sa se determine toate morfismele de grup de


la grupul  Q,  in grupul  Q*, .

Solutie : Fie f : Q  Q * , un morfism de grupuri. Pentru orice x  Q putem


2
 x x    x 
scrie: f ( x)  f      f    0 , deci f ia valori strict pozitive.
 2 2    2 
Se arata relativ usor ca f ( x)   f (1) x , pentru orice x  Q .Vom arata ca
a
f(1) = 1.Sa presupunem prin absurd ca f (1)  , unde, a, b  N *, a  b, a, b, relativ
b
prime.
Fie p natural , p  max(a, b) .Atunci cel putin unul din numerele a sau b nu este
putere de ordin p a unui numar natural si deci fractia a/b nu este putere de ordin p a unui
numar rational. Luand de exemplu x  1 / p  Q , avem f ( x)   f (1) x   a / b  1 / p  p a / b
care nu este numar rational , contradictie. Deci f(1) = 1, x  Q . Prin urmare , singurul
morfism de grupuri de la  Q,  la  Q*, este cel constant , care duce toate elementele lui
 Q,  in elementul neutru 1 din grupul  Q*, .

S-ar putea să vă placă și