Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Morfisme de grupuri
Subgrup
Teorema lui Lagrange
Definition
Un monoid (G, ·) în care orice element este simetrizabil se numeşte grup.
Dacă legea · este comutativă, atunci grupul se numeşte comutativ sau
abelian.
Din definiţie rezultă că pentru un grup (G, ·), U(G) = G.
Propoziţie
Dacă (A, ·) este monoid, atunci (U(A), ·) este grup.
Exemplu
Se şite că mulkţimea tuturor funcţiilor definite pe o mulţime A cu valori
în ea însăşi este monoid în raport cu compunerea: (AA , ◦) monid.
Mulţimea elementelor inversabile în acest monid este S(A), mulţimea
funcţiilor bijective, numite şi permutări ale mulţimii A.
Mulţimea permutărilor unei mulţimi A nevide este grup în raport cu
compunerea funcţiilor.
Grupul (S(A), ◦) se numeşte grupul permutărilor mulţimii A. În general,
grupurile de permutări sunt necomutative.
· : Zn × Zn → Zn , k̂ · l̂ = kˆ· l,
∀k̂, l̂ ∈ Zn , numite adunarea, respectiv înmulţirea claselor de echivalenţă
modulo n. În raport cu prima operaţie Zn este grup abelian de ordin n cu
elementul neutru 0̂, opusul unei clase k̂ fiind n −
ˆ k. În raport cu
înmulţirea, Zn este monoid comutativ cu elementul neutru 1̂ şi doar în
anumite situaţii particulare Z∗n = Zn − {0̂} este grup. Elementele
inversabile în monoidul claselor de resturi modulo n, (Zn , ·), sunt x̂ ∈ Zn ,
cu (x, n) = 1.
Propoziţie
Fie (G, ·) grup şi a, b ∈ G. Ecuaţiile
a · x = b, x · a = b, (1.1)
Definition
Fie (G, ·), (G′ , ∗) grupuri. Funcţie f : G → G′ se numeşte morfism de
grupuri dacă verifică
Observaţie
Dacă în definiţia de mai sus G, G′ sunt doar monoizi şi f verifică relaţia
dată şi f(eG ) = e′G , atunci f se numeşte morfism de monoizi.
De multe ori, când vorbim despre morfisme de monoizi/grupuri, se
foloseşte notaţia
f : (G, ·) → (G′ , ∗).
Propoziţie
Dacă f : (A, ·) → (B, ∗) este un morfism de grupuri, atunci au loc relaţiile:
a) f(eA ) = eB ;
b) f(x−1 ) = (f(x))−1 , ∀x ∈ A;
Exemplu
a) Pentru orice grup, funcţia identică este morfism de grupuri.
b) Fie alfabetul I = {a} şi (I∗ , ·) monoidul liber generat de acesta.
Funcţia
f : N → I∗ , f(n) = an , (∀)n ∈ N,
este morfism de monoizi: (N, +), (I∗ , ·).
c) Oricare ar fi grupul (G, ·), funcţia f : Z → G, definită prin f(k) = xk ,
∀k ∈ Z, este morfism între grupurile (Z, +), (G, ·).
Definition
Un morfism de grupuri (monoizi) f : G → G′ se numeşte izomorfism dacă
există un morfism de grupuri g : G′ → G astfel încât g ◦ f = 1G şi
f ◦ g = 1G′ .
Propoziţie
Orice morfism bijectiv de grupuri (monoizi) este izomorfism şi reciproc.
Propoziţie
Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) Morfismul de grupuri f : (G, ·) → (G′ , ∗) este injectiv.
b) Nucleul morfismului f conţine doar elementul neutru din G, adică
Ker(f) = {eG }.
Propoziţie
Fie f : (G, ·) → (G′ , ∗) un morfism de grupuri. Pentru un y ∈ G′ ,
mulţimea soluţiilor ecuaţiei f(x) = y este vidă dacă y ∈
/ Im(f) şi este
cardinal echivalentă cu Ker(f), dacă y ∈ Im(f).
funcţia
f : Z12 → Z15 ,
este corect definită prin f(x̂) = [a · x], x̂ ∈ Z12 , unde am notat [x] clasa de
resturi modulo 15 a numărului întreg x, iar cu x̂ clasa de resturi modulo
12 a lui x. Pentru oricare dintre valorile determinate, arătaţ că f este
morfism de grupuri, (Z12 , +), (Z15 , +). Determinaţi nucleul şi imaginea
morfismului f pentru a = 5. Câte soluţii are ecuaţia f(x) = [10]?
Propoziţie
Fie H o submulţime a grupului (G, ·). Următoarele afirmaţii sunt
echivalente:
a) H este subgrup al grupului (G, ·).
b) 1 ∈ H şi ∀x, y ∈ H, x · y ∈ H şi x−1 ∈ H.
c) H ̸= Φ şi ∀x, y ∈ H, x · y−1 ∈ H.
Observaţie
În cazul unui grup aditiv (G, +), condiţiile b) şi c) din Propoziţia
anterioară devin: 0 ∈ H, x + y ∈ H, −x ∈ H, respectiv x − y ∈ H, pentru
orice x, y ∈ H.
Exemplu
a) Dacă (G, ·) este grup, atunci {1}, G sunt subgrupuri, numite
improprii, ale lui G. Orice alt subgrup se numeşte propriu. Subgrupurile
improprii sunt în mod evident normale.
b) Pentru un grup oarecare (G, ·) şi x ∈ G eun element oarecare,
mulţimea
< x >= {xk ∈ Z}
este subgrup, numit subgrupul generat de x.
c) Pentru a determina subgrupurile grupului aditiv al claselor de resturi
(Z9 , +), vom considera submulţimi ale sale care conţin elementul neutru
0̂, sunt părţi stabile şi, împreună cu un element x̂, conţin şi opusul
acestuia, 9[− n. Găsim următoarele subgrupuri:
Definition
Un grup G pentru care există x ∈ G astfel încât G =< x >, se numeşte
ciclic.
Exemplu
a) Grupul aditiv al numerelor întregi este ciclic,
x, y ∈ G, x ≡s y(modH) ⇔ −x + y ∈ H,
x, y ∈ G, x ≡d y(modH) ⇔ x − y ∈ H.
−x + x = 0 ∈ H, ∀x ∈ G ⇒ x ≡s x(modH), ∀x ∈ G.
2. simetria:
x ≡s y(modH) ⇔ −x + y ∈ H ⇒ −(−x + y) ∈ H ⇒
⇒ −y + x ∈ H ⇒ y ≡s x(modH).
3. tranzitivitatea:
x ≡s y(modH), y ≡s z(modH) ⇒ −x + y, −y + z ∈ H ⇒
x̂ = {y ∈ G|x ≡s y(modH)} = {y ∈ G| − x + y ∈ H} =
= {y ∈ G|y ∈ x + H} = x + H,
iar în raport cu ≡d este mulţimea H + x. Mulţimile cât (mulţimile claselor
de echivalenţă) relativ la cele două relaţii de echivalenţă sunt:
Definition
Cardinalul mulţimii cât (G/H)s se numeşte indicele subgrupului H în G
şi se notează |G : H|.
Exemplu
Indicele subgrupului H = {0̂, 3̂, 6̂, 9̂} ⊆ Z12 este 3 deoarece mulţimea cât
(Z12 /H)s are trei elemente:
0̂ + H = H = 3̂ + H = 6̂ + H = 9̂ + H,
Teorema
[Lagrange] Dacă H este un subgrup al grupului G, atunci
|G| = |H| · |G : H| .