ELEMENTE DE ALGEBRA

Daniel Ciobotu
23-09-2005

Abstract
.

Definition 1 Fie S = {E1 , E2 , ..., En } o familie de submultimi ale lui E.

Daca E1 ∪ E2 ∪ ... ∪ En = E, atunci se spune ca S este o acoperire a lui E.
Daca, in plus, aceste submultimi sint disjuncte doua cite doua

Ei ∩ Ej = ∅, ∀i, j = 1, n, i 6= j, (1)

familia S se numeste partitie a multimii E.

Remark 1 Aceasta definitie se extinde si pentru cazul in care S este o fam-

ilie infinita de submultimi ale lui E.

Definition 2 Produsul cartezian a doua multimi A si B, in aceasta ordine

se noteaza prin A × B si este multimea perechilor ordonate ce se pot forma
luind ca prim element al perechii un element din A si ca al doilea element un
element din B.

Definition 3 Fie G o submultime arbitrara a unui produs cartezian A × B.

Tripletul (G, A, B) se numeste relatie de la multimea A la multimea B. Daca
(x, y) ∈ G se spune ca x si y, in aceasta ordine, sint in relatia R si vom
scrie xRy.

Definition 4 Daca in definitia precedenta A = B, atunci spunem ca R

defineste o relatie pe multimea A.

Definition 5 O relatie R = (G, A) se numeste

1
 • reflexiva, daca
(x, x) ∈ G, ∀x ∈ A. (2)

• simetrica, daca
(x, y) ∈ G ⇒ (y, x) ∈ G. (3)

• antisimetrica, daca

(x, y) ∈ G ∧ (y, x) ∈ G ⇒ x = y. (4)

• tranzitiva, daca

(x, y) ∈ G ∧ (y, z) ∈ G ⇒ (x, z) ∈ G. (5)

Definition 6 O relatie R = (G, A) se numeste relatie de ordine pe multimea

A, daca este reflexiva, antisimetrica si tranzitiva. In cazul cind ∀x, y ∈ A,
fie xRy, fie yRx, relatia de ordine se numeste relatie de ordine totala, iar
multimea A este total ordonata.

Definition 7 Fie E o multime arbitrara. O relatie R = (G, E) se numeste

relatie de echivalenta pe multimea E, daca este reflexiva, simetrica si tranzi-
tiva.

Definition 8 Fie R = (G, E) o relatie de echivalenta. Se numeste clasa de

echivalenta modulo R (in raport cu R) a unui element a ∈ E multimea

â =: {x ∈ E|xRa} . (6)

Definition 9 Multimea claselor de echivalenta determinate de R pe E se

noteaza E/R si se numeste multimea cît a lui E prin R.

Theorem 10 Fie R o relatie de echivalenta pe E. Multimea cit E/R este

o partitie a multimii E.

Theorem 11 Orice partitie S a unei multimi E determina pe E o relatie

de echivalenta.

Fie doua grupuri (G0 , +) si (G, ∗).

2
Definition 12 O aplicatie
f
(G0 , +) → (G, ∗) (7)

se numeste homomorfism de grupuri, daca f satisface relatiile

f (x + y) = f (x) ∗ f (y) si f (0G0 ) = 1G , (8)

sau f (−x) = [f (x)]−1 . (9)

Proposition 13
(Im f, ∗) ≤ (G, ∗) . (10)
Proof.
f (x) ∗ [f (y)]−1 = f (x) ∗ f (−y) = f (x − y) .

Proposition 14
(Ker f, +) ≤ (G0 , +) . (11)
Proof.

x, y ∈ (G0 , +) , f (x) = f (y) = 1G .

f (x − y) = f (x) ∗ [f (y)]−1 = 1G ⇒ (x − y) ∈ Ker f.
| {z } | {z }
1G 1G

Proposition 15 f este un homomorfism injectiv de grupuri, daca si numai

daca f (0G0 ) = 1G (⇔ Ker f = {0G0 }).
Proof.

” ⇒ ”
Fie x ∈ Ker f ⇒ f (x) = 1G . Dar f (0G0 ) = 1G . Rezulta
deci ca f (x) = f (0G0 ) . Dar f este o aplicatie surjectiva. Deci
x = 0G0 ⇒ Ker f = {0G0 } .

3
Proof.

” ⇐ ”
Fie x, y ∈ G cu proprietatea ca f (x) = f (y) .Atunci
f (x) ∗ [f (y)]−1 = 1G ⇒ f (x − y) = 1G ⇒ (x − y) ∈ Ker f .
| {z }
f (−y)

Dar prin ipoteza Ker f = {0G0 } . Deci x − y = 0G ⇒ x = y.

Definition 16 Fie (G, +) un grup ,H ( G submultime proprie si (H, +)

subgrup propriu. (H; +) se numeste subgrup normal/invariant, daca

∀h ∈ H, −g + h + g ∈ H. (12)

si se noteaza (H, +) B (G, +).

f
Proposition 17 Fie (G0 , +) → (G, ∗) doua grupuri homomorfe. Atunci

(Ker f, +) B (G0 , +) . (13)

Proof. Fie h ∈Ker f . Atunci f (h) = 1G . Calculam

f (−g + h + g) = f (−g) ∗ f (h + g) = [f (g)]−1 ∗ f (h) ∗f (g) = [f (g)]−1 ∗ f (g) = 1G .

| {z }
1G
Deci − g + h + g ∈ Ker f .