1

BAZELE FIZICO-CHIMICE ALE STUDIULUI

MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE (CHIMIE)
I. Evolutia conceptiilor privind structura atomului
I.1Modele atomice
I.2 Reguli de completare a invelisului electronic
II. Legaturi chimice si structura substantelor
II.1 Tipuri de legaturi chimice. Aspecte ale acestor legaturi
II.2 Structura ionilor, moleculelor, retelelor cristaline
III. Notiuni de termodinamica si cinetica chimica
III.1 Principiile termodinamicii
III.2 Ecuatia fundamentala a termodinamicii chimice. Sensul de
evolutie spontana a reactiilor chimice.
III.3 Echilibre de faza. Legea fazelor
III.4 Notiuni de cinetica in sisteme omogene si eterogene.
Factori de influenta
III.5 Echilibrul chimic. Legea actiunii maselor.
Deplasarea echilibrului chimic
III.6 Reactii in faza solida
III.7 Tipuri de reactii chimice
IV. Proprietati tehnice ale starilor de agregare
IV.1 Starea gazoasa. Ecuatia gazelor reale si ideale.
IV.2 Starea lichida. Proprietatile lichidelor
IV.3 Starea solida. Notiuni de cristalografie. Tipuri de retele.
IV.4 Relatii de inrudire cristalochimica.
IV.5 Compusi ai siliciului. Structura silicatilor
V. Sisteme disperse de substante
V.1 Sisteme coloidale. Soli, geluri, emulsii
V.2 Sisteme omogene. Proprietatile solutiilor
VI. Fenomene de suprafata
VI.1 Fenomene la interfata solid-lichid-gaz
Bibliografie:
- Notite curs;
- Maria Popescu, Larisa Melita, Corina Mitu - Bazele fizico-chimce ale
studiului materialelor de constructive (Chimie), Ed. Conspress, 2010
- Ion Robu – Bazele fizico-chimce ale studiului materialelor de
constructie, Ed. Conspress, 2013
- Alte cursuri si carti de chimie

NOŢIUNI DE STRUCTURA ATOMULUI

 2

Particule subatomice: electroni, nucleoni (protoni, neutroni), mezoni,

pozitroni (antielectroni), baritoni (quarci), leptoni.

neutroni, 01n
nucleu (nucleoni)
protoni, +11p
0
înveliş de electroni, -1 e

masa proton si neutron = 1,67·10-27 Kg = 1u.a.m

sarcina proton si electron = 1,6·10-19C = ±1 (relativ)

Z - nr. protonilor, număr atomic, număr de ordine

A = Z + N - masa atomica
ELEMENT CHIMIC X A
Z

118 elemente in tabelul lui Mendeleev (112 cu denumire)

IZOTOP
Carbonul 12
6 C , 13
C
6 , 14
6 C , 16
C
6 .....

Hidrogen 1
1 H (protiu), 2
1 H (deuteriu), 3
1 H (tritiu)

Oxigen 16
8 O , 17
8 O , 18
8 O

Uraniu U , U (fisionabil),
234
92
235
92
238
92U

IZOBARI S , Cl , Ar , K ,
40
16
40
17
40
18
40
19
40
20 Ca IZOTONI 19
9 F , 20
10 Ne

MODELE ATOMICE

1. Modelul Thomson (1897) – “cozonacul cu stafide”

- electronul a fost prima particulă elementară recunoscută
 3
2. Modelul Rutherford sau modelul planetar (mecanica clasică)
(1911)

rn  10 15  1014 m ra / rn  104  105

ra  10 10 m
 nucleu  1,17  1017 Kg / m 3
- nu explică formarea spectrelor şi însăşi posibilitatea de existenţă a atomilor
3. Modelul Bohr (1913) şi Sommerfeld (1915) (mecanic-cuantic)

 electronii se rotesc pe orbite circulare numite stationare

fara sa emita sau sa absoarba energie

raza orbitelor: 12, 22, 32,....x2

energia orbitelor creste cu departarea de nucleu

Numărul cuantic principal, n, - valori intregi si pozitive

n=1(K), n=2(L), n=3(M), n=4(N).....- niveluri energetice

 tranziţiile sunt cuantificate, adică au energia:

  h  E2  E1

h este constanta lui Planck 6,62 ·10-34 J·s;

(niu) = frecvenţa radiaţiei emise sau absorbite.
Sommerfeld (1915)
Numărul cuantic secundar, l
l = 0,1,2,3,....,n-1
l=n - nr. valori
l=0(s); l=1(p); l=2(d); l=3( f ) – subniveluri energetice
 4

Numărul cuantic magnetic, m

m = (-l), (-l+1), .....0....,(+l-1), (+l)

m = 2l+1 - nr. valori

Numărul cuantic de spin, s

- indicând cele două sensuri de rotaţie pentru electron
1 1

2 ; 
2
4. Modelul De Broglie (1924) și Schrödinger (1926)
(cuantic –ondulatoriu)

E  h (Planck) E  mv 2 (Einstein)
 5

v h
h  mv 2 ;    ;   mv
- s-a trecut de la notiunea de orbita la cea de orbital

8 2 m
   E  E p   0 ec. Schrödinger
h2

 2  2  2
     operator Laplace (laplacianul funcţiei Ψ)
x 2 y 2 z 2

Ecuaţia a fost stabilită pe baza analogiei între unda asociată electronului şi

vibraţia unei corzi fixată la capete.

Orbitalii – energie , forma , orientare exact definite de Ψnlm

Electronii unui orbital sunt Ψnlm(s) şi Ψnlm(-s).

Numărul maxim de electroni pentru un substrat: 2(2l+1)

Nr. max. de
Valoarea lui l Substrat Nr. orientări (2l+1)
electroni
0 s 1 2
1 p 3 6
2 d 5 10
3 f 7 14
n 1

Pt. fiecare valoare n avem   2l  1  n orbitali si

0
2
2n 2 electroni
6
 7

orbitali f

5. Modelul vectorial; acesta ia în considerare toate interacţiunile

posibile din atom, în ordinea mărimii lor
 8
Reguli de completare cu electroni a învelisului electronic

1. Principiul excluziunii al lui Pauli

2. Principiul energetic

Regula “tablei de sah” sau regula Goldanschi

 9
3. Regula lui Hund

       

px py pz px py pz px py pz
4. Regula lui Slater explică unele abateri (la atomii grei care
completează cu electroni distinctivi orbitalii d şi f) – fiecare
subnivel se intoarece la n lui.

Configuratia electronica a elementelor

Configuraţie
Z Simbol Repartiţie globală Observaţii
electronică
1 H 1s1
2 He 1s2 Gaz rar
3.. Li 1s22s1 [He]2s 1

10 Ne 1s22s22p6 Gaz rar

11.. Na 1s22s22p63s1 [Ne]3s1
18 Ar 1s22s22p63s23p6 Gaz rar
19.. K 1s22s22p63s23p64s1 [Ar]4s 1