ICS 13.340.

30

SR EN 149+A1
uz intern

STANDARD ROMÂN Ianuarie 2010

Aparate de protecţie respiratorie

Semi-măşti filtrante împotriva particulelor
Cerinţe, încercări, marcare

Respiratory protective devices. Filtering half masks to

protect against particles. Requirements, testing, marking

19
Appareils de protection respiratoire. Demi-masques
filtrants contre les particules. Exigences, essais, marquage

D
VI
uz intern

O
C
APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 ianuarie 2010
ite

Standardul european EN 149:2001+A1:2009 are statutul

tu

unui standard român

a

Înlocuieşte SR EN 149:2003, SR EN 149:2003/AC:2003

gr
d e
ar

CORESPONDENŢĂ Acest standard este identic cu standardul european

nd

EN 149:2001+A1:2009
ta
ts

This standard is identical with the European Standard

Ki

EN 149:2001+A1:2009

La presente norme est identique à la Norme europeenne

EN 149:2001+A1:2009
uz intern

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO)

Adresa poştală: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucureşti
Direcţia generală: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08 33
Direcţia Standardizare: Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310 43 09 sau +40 21 312 47 44, Fax +40 21 315 58 70
Direcţia Publicaţii - Serv. Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +40 21 212 79 20, +40 21 312 94 88,
+40 21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 212 76 20

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice
procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al
ASRO
Ref.: SR EN 149+A1:2010 Ediţia 1
 SR EN 149+A1:2010

Preambul naţional
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european
EN 149:2001+A1:2009. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi
a fost publicat cu permisiunea CEN.
uz intern

Acest standard european specifică cerinţele minime pentru semi-măşti filtrante ca aparate de protecţie
respiratorie împotriva particulelor, cu excepţia evacuării.

Standardul conţine încercări de laborator şi încercări practice de performanţă necesare pentru

asigurarea conformităţii cu cerinţele.

Corespondenţa dintre standardele europene la care se face referire şi standardele române este
următoarea:

EN 132:1990 IDT SR EN 132:2003

Aparate de protecţie respiratorie. Definiţii de termeni şi
pictograme

EN 134:1990 IDT SR EN 134:2003

Aparate de protecţie respiratorie. Nomenclatorul

19
componentelor

D
EN 143:2000 IDT SR EN 143:2002

VI
Aparate de protecţie respiratorie. Filtre de particule.
uz intern

Cerinţe, încercări, marcare

O
C
EN 13274-7:2008 IDT SR EN 13274-7:2008
ite

Aparate de protecţie respiratorie. Metode de încercare.

Partea 7: Determinarea penetraţiei filtrelor de particule
tu

ISO 6941:2003 IDT SR EN ISO 6941:2004

a

Materiale textile. Comportarea la foc. Determinarea

gr

proprietăţilor de propagare a flăcării pe epruvetele

e

orientate vertical
d
ar

Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene la care se face referire
nd

(respectiv standardele române identice cu acestea).

ta

Simbolurile gradelor de echivalenţă (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ - neechivalent), conform
ts

SR 10000-8.
Ki

Standardele europene la care se face referire şi care nu au fost adoptate ca standarde române pot fi
consultate sau comandate la Asociaţia de Standardizare din România.
uz intern

2
 SR EN 149+A1:2010

STANDARD EUROPEAN EN 149:2001+A1

NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM
uz intern

EUROPEAN STANDARD Mai 2009

ICS 13.340.30 Înlocuieşte EN 149:2001

Versiunea română

Aparate de protecţie respiratory

Semi-măşti filtrante împotriva particulelor
Cerinţe, încercări, marcare

Respiratory protective devices. Appareils de protection Atemschutzgeräte. Filtrie-

Filtering half masks to protect respiratoire. Demi-masques Rende Halbmasken zum Schutz

19
against particles. Requirements, filtrants contre les particules. gegen Partikeln. Anforderungen,
testing, marking Exigences, essais, marquage Prüfung, Kennzeichnung

D
VI
uz intern

O
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 8 martie 2001 şi include erata 1 publicată de CEN
C
la 24 iulie 2002 şi Amendamentul 1 aprobat de CEN la 26 martie 2009.
ite

Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile
tu

în care acestui standard european i se atribuie statut de standard naţional, fără nici o modificare.
a

Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la astfel de standarde naţionale pot fi obţinute
gr

pe bază de cerere către Centrul de Management CEN sau orice membru CEN.
d e

Acest standard există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în oricare altă
ar

limbă, realizată prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN în limba sa naţională şi
nd

notificată Centrului de Management CEN are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale.

ta

Membrii CEN sunt organisme naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
ts

Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă,
Ki

România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.

CEN
uz intern

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Comitee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung

Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles

@ 2009 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în Ref. EN 149:2001+A1:2009 RO
orice mod, sunt rezervate membrilor naţionali CEN

3
 SR EN 149+A1:2010

Cuprins
Pagina
Preambul ................................................................................................................................................. 5
Introducere .............................................................................................................................................. 6
uz intern

1 Domeniu de aplicare....................................................................................................................... 6

2 Referinţe normative......................................................................................................................... 6

3 Termeni şi definiţii ........................................................................................................................... 6

4 Descriere......................................................................................................................................... 6

5 Clasificare ....................................................................................................................................... 7

6 Denumire ........................................................................................................................................ 7

7 Cerinţe ............................................................................................................................................ 7
7.1 Generalităţi ................................................................................................................................. 7
7.2 Valori nominale şi toleranţe ........................................................................................................ 7
7.3 Inspecţie vizuală ......................................................................................................................... 7

19
7.4 Ambalare .................................................................................................................................... 7
7.5 Material....................................................................................................................................... 7

D
7.6 Curăţare şi dezinfectare ............................................................................................................. 8
7.7 Încercare practică de performanţă ............................................................................................. 8

VI
uz intern

7.8 Finisarea componentelor ............................................................................................................ 8

O
7.9 Fugă............................................................................................................................................ 8
C
7.10 Compatibilitate cu pielea ............................................................................................................ 9
7.11 Inflamabilitate ........................................................................................................................... 10
ite

7.12 Conţinut în dioxid de carbon al aerului inspirat ........................................................................ 10

tu

7.13 Sistem de bride......................................................................................................................... 10

a

7.14 Câmp vizual.............................................................................................................................. 10

gr

7.15 Supapă (supape) de expiraţie .................................................................................................. 10

7.16 Rezistenţă respiratorie.............................................................................................................. 11
e

7.17 Colmatare ................................................................................................................................. 11

d

7.18 Părţi demontabile...................................................................................................................... 12

ar
nd

8 Încercări ........................................................................................................................................ 12
ta

8.1 Generalităţi ............................................................................................................................... 12

8.2 Control vizual............................................................................................................................ 12
ts

8.3 Condiţionare ............................................................................................................................. 12

Ki

8.4 Încercare practică de performanţă ........................................................................................... 13

8.5 Fugă.......................................................................................................................................... 14
8.6 Inflamabilitate ........................................................................................................................... 17
8.7 Conţinut în dioxid de carbon al aerului inspirat ........................................................................ 18
8.8 Soliditatea la fixare a carcasei supapei de expiraţie ................................................................ 19
8.9 Rezistenţă respiratorie.............................................................................................................. 19
uz intern

8.10 Colmatare ................................................................................................................................. 20

8.11 !Penetraţia materialului filtrant ............................................................................................. 21

9 Marcare......................................................................................................................................... 22
9.1 Ambalare .................................................................................................................................. 22
9.2 Semi-mască filtrantă împotriva particulelor .............................................................................. 22

10 Informaţii furnizate de producător ................................................................................................. 23

Anexa A (informativă) Marcare.............................................................................................................. 35

Anexa ZA (informativă) Capitole ale acestui standard european referitoare la cerinţele esenţiale
şi alte prevederi ale Directivelor UE ...................................................................................................... 36

Bibliografie ............................................................................................................................................. 37

4
 SR EN 149+A1:2010

Preambul

Acest document (EN 149:2001+A1:2009) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 79 „Aparate de
protecţie respiratorie” al cărui secretariat este asigurat de DIN.
uz intern

Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, până cel târziu în noiembrie 2009 şi toate standardele naţionale în
contradicţie trebuie anulate până cel târziu în noiembrie 2009.

Acest standard european înlocuieşte !EN 149:2001".

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 8 martie 2001 şi include erata 1 publicată de CEN
la 24 iulie 2002 şi Amendamentul 1 aprobat de CEN la 26 martie 2009.

Începutul şi sfârşitul textelor introduse sau modificate prin amendament sunt indicate în text prin
reperele !".

Modificările din erata CEN au fost incluse în locurile corespunzătoare din text şi sunt indicate prin
reperele ˜™.

19
Acest document a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN de Comisia Europeană şi
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi vine în sprijinul cerinţelor esenţiale ale Directivei

D
(Directivelor) UE.

VI
uz intern

Pentru relaţia cu Directiva (Directivele) UE, a se vedea anexa ZA, informativă, care face parte
O
integrantă din acest standard.
C
ite

Anexa A este informativă.

tu

Conform Regulamentului intern al CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din

a

următoarele ţări sunt obligate să pună în aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Bulgaria,
gr

Cipru, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia,
e

Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica
d

Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.

ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

5
 SR EN 149+A1:2010

Introducere

Un aparat de protecţie respiratorie este acceptat numai dacă componentele sale individuale satisfac
cerinţele specificaţiilor de încercare care pot face obiectul unui standard complet sau a unei părţi
uz intern

dintr-un standard şi dacă au fost efectuate asupra unui aparat complet încercările practice de
performanţă, atunci când aceste încercări sunt prevăzute în standardul corespunzător. Dacă dintr-un
motiv oarecare nu se încearcă aparatul complet, se poate realiza o simulare a acestuia în măsura în
care caracteristicile respiratorii şi repartiţia maselor sunt asemănătoare cu cele ale aparatului complet.

1 Domeniu de aplicare

Acest standard european specifică cerinţele minime pentru semi-măşti filtrante ca aparate de protecţie
respiratorie împotriva particulelor, cu excepţia evacuării.

Standardul conţine încercări de laborator şi încercări practice de performanţă necesare pentru

asigurarea conformităţii cu cerinţele.

19
2 Referinţe normative

D
!Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document.

VI
Pentru referinţele datate, se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate, se aplică ultima
uz intern

ediţie a documentului de referinţă (inclusiv amendamentele)." O

C
EN 132, Respiratory protective devices - Definitions of terms and pictograms
ite

EN 134, Respiratory protective devices - Nomenclature of components

a tu

EN 143, Respiratory protective devices - Particle filters - Requirements, testing, marking

gr

!EN 13274-7, Respiratory protective devices – Methods of test – Part 7: Determination of particle
d e

filter penetration"
ar

ISO 6941, Textile fabrics - Burning behaviour - Measurement of flame spread properties of vertically
nd

oriented specimens
ta
ts

3 Termeni şi definiţii
Ki

Pentru utilizarea acestui standard european se aplică definiţiile din EN 132 şi terminologia din EN 134
!împreună cu următoarele:

3.1
semi-mască filtrantă împotriva particulelor, reutilizabilă
uz intern

semi-mască filtrantă împotriva particulelor destinată a fi utilizată pentru mai mult decât un singur
schimb "

4 Descriere

O semi-mască filtrantă împotriva particulelor acoperă nasul, gura şi bărbia şi poate conţine supapă
(supape) de inspiraţie şi/sau expiraţie. Semi-masca este constituită integral sau în cea mai mare parte
din material filtrant sau conţine o piesă facială în care este montat nedetaşabil filtrul (filtrele) principal
(principale).

Este destinată să asigure o etanşeitate adecvată faţă de atmosfera ambiantă la nivelul feţei
purtătorului, atunci când pielea acestuia este uscată sau umedă şi când acesta mişcă capul.

6
 SR EN 149+A1:2010

Aerul pătrunde în semi-masca filtrantă şi ajunge direct în zona nasului şi a gurii din piesa facială sau
prin intermediul supapei (supapelor) de inspiraţie dacă există. Aerul expirat este evacuat direct în
atmosfera ambiantă prin materialul filtrant şi/sau o supapă de expiraţie dacă există.

Aceste aparate sunt proiectate pentru a proteja atât împotriva aerosolilor solizi cât şi lichizi.
uz intern

5 Clasificare

Semi-măştile filtrante împotriva particulelor se clasifică în funcţie de eficienţa filtrării şi de fuga totală
maximă spre interior. Există trei clase de aparate:

FFP1, FFP2 şi FFP3

Protecţia asigurată de aparatele FFP2 sau FFP3 o include şi pe cea asigurată de aparatul dintr-o
clasă (din clase) inferioară (inferioare).

!În plus, semi-măştile filtrante împotriva particulelor sunt clasificate ca utilizabile numai pentru un
singur schimb sau ca reutilizabile (mai mult decât un singur schimb). "

19
6 Denumire

D
Semi-măştile filtrante împotriva particulelor care îndeplinesc cerinţele acestui standard european

VI
trebuie denumite în modul următor:
uz intern

O
C
!Semi-mască filtrantă împotriva particulelor EN 149, anul publicării, clasificare, opţiuni
(unde „D” este opţional pentru o semi-mască filtrantă împotriva particulelor care nu este reutilizabilă şi
ite

obligatoriu pentru o semi-mască filtrantă împotriva particulelor, reutilizabilă)"

tu

EXEMPLU: !Semi-mască filtrantă împotriva particulelor EN 149:2001 FFP1 NR D. "

a
gr

7 Cerinţe
d e
ar

7.1 Generalităţi
nd

La toate încercările, toate eşantioanele de încercare trebuie să îndeplinească cerinţele.

ta
ts

7.2 Valori nominale şi toleranţe

Ki

Dacă nu se specifică altfel, valorile stabilite în acest standard european sunt exprimate ca valori
nominale. Cu excepţia celor pentru limite de temperatură, valorile care nu sunt stabilite ca maxime şi
minime pot avea o toleranţă de ± 5%. Dacă nu se specifică altfel, atmosfera ambiantă pentru încercări
trebuie să fie de (16 – 32)°C, iar limitele de temperatură trebuie să aibă o precizie de ± 1°C.
uz intern

7.3 Inspecţie vizuală

Inspecţia vizuală trebuie să includă marcarea şi informaţiile furnizate de producător.

7.4 Ambalare

Semi-măştile filtrante împotriva particulelor trebuie oferite spre vânzare ambalate astfel încât să fie
protejate împotriva deteriorărilor mecanice şi contaminării înaintea utilizării.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.2.

7.5 Material

Materialele utilizate trebuie să fie capabile să reziste la manipulări şi purtare pe perioada în care sunt
proiectate să fie utilizate semi-măştile filtrante împotriva particulelor.

7
 SR EN 149+A1:2010

După supunerea la condiţionarea descrisă la 8.3.1, nici una din semi-măştile filtrante împotriva
particulelor nu trebuie să prezinte deteriorări mecanice ale piesei faciale sau ale bridelor.

Trebuie încercate trei semi-măşti filtrante împotriva particulelor.

uz intern

Atunci când sunt condiţionate în conformitate cu 8.3.1 şi 8.3.2 semi-măştile filtrante împotriva
particulelor nu trebuie să se deformeze.

Nici un material provenit din mediul filtrant, antrenat de fluxul de aer prin filtru nu trebuie să reprezinte
un pericol sau să determine vătămarea purtătorului.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.2.

7.6 Curăţare şi dezinfectare

!Dacă semi-masca filtrantă împotriva particulelor este proiectată a fi reutilizabilă, materialele

utilizate trebuie să reziste la produsele şi procedurile de curăţare şi dezinfectare, specificate de
producător. "

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.4 şi 8.5.

19
!Luând în considerare 7.9.2, după curăţare şi dezinfectare, semi-masca filtrantă împotriva

D
particulelor reutilizabilă trebuie să respecte cerinţele de penetrare ale clasei relevante.

VI
uz intern

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.11. " O

C
7.7 Încercare practică de performanţă
ite

Semi-masca filtrantă împotriva particulelor trebuie supusă încercărilor practice de performanţă în

tu

condiţii reale. Aceste încercări generale au ca scop verificarea echipamentelor în ceea ce priveşte
a

imperfecţiunile care nu pot fi determinate prin încercările descrise în celelalte părţi ale acestui
gr

standard.
e

Atunci când încercările practice de performanţă arată că aparatul are imperfecţiuni referitoare la
d
ar

acceptarea lui de către purtător, laboratorul de încercări trebuie să furnizeze detalii complete asupra
acelor părţi din încercările practice de performanţă care au relevat aceste imperfecţiuni.
nd
ta

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.4.

ts

7.8 Finisarea componentelor

Ki

Părţile componente aparatului care vin în contact cu purtătorul nu trebuie să prezinte muchii ascuţite
sau bavuri.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.2.

uz intern

7.9 Fugă

7.9.1 Fugă totală spre interior

Încercările de laborator trebuie să indice că semi-masca filtrantă împotriva particulelor poate fi utilizată
de purtător pentru a-l proteja, cu o probabilitate mare, împotriva unui risc potenţial.

Fuga totală spre interior se compune din trei părţi: fuga la racordul facial, fuga supapei de expiraţie
(dacă există) şi penetraţia filtrului.

Pentru semi-măştile filtrante împotriva particulelor, ajustate în conformitate cu informaţiile furnizate de

producător, la cel puţin 46 din 50 rezultate individuale (adică 10 subiecţi x 5 exerciţii) fuga totală spre
interior nu trebuie să fie mai mare de:

8
 SR EN 149+A1:2010

25% pentru FFP1

11% pentru FFP2

5% pentru FFP3
uz intern

şi, în plus, cel puţin 8 din 10 medii aritmetice calculate pentru fiecare purtător nu trebuie să fie mai
mari de:

22% pentru FFP1

8% pentru FFP2

2% pentru FFP3

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.5.

7.9.2 Penetraţia materialului filtrant

Penetraţia filtrului semi-măştii filtrante împotriva particulelor trebuie să corespundă cerinţelor din
tabelul 1.

19
Tabelul 1 – Penetraţia materialului filtrant

D
Clasificare !Penetraţia maximă a aerosolului de încercare "

VI
uz intern

Încercare cu clorură de sodiu, 95 l/min Încercare cu ulei de

O
% parafină, 95 l/min
C
maximum %
maximum
ite

FFP1 20 20
FFP2 6 6
tu

FFP3 1 1
a
gr

!Trebuie încercate în total 9 semi-măşti filtrante împotriva particulelor pentru fiecare aerosol.
e

Încercarea conform 8.11 folosind încercarea de penetrare conform EN 13274-7, trebuie efectuată pe:
d
ar

- 3 eşantioane în stare de recepţie;

nd
ta

- 3 eşantioane după tratamentul de simulare a purtării descris la 8.3.1.

ts

Încercarea conform 8.11 folosind încercarea de expunere cu o masă specifică de aerosol de încercare
Ki

de 120 mg şi, pentru aparate filtrante împotriva particulelor declarate a fi reutilizabile, în plus
încercarea de depozitare conform EN 13274-7, trebuie efectuate:

- pentru aparate nereutilizabile pe:

- 3 eşantioane după încercarea de rezistenţă mecanică conform 8.3.3 urmată de

uz intern

condiţionare la temperatură conform 8.3.2.

- pentru aparate reutilizabile pe:

- 3 eşantioane după încercarea de rezistenţă mecanică conform 8.3.3 urmată de

condiţionare la temperatură conform 8.3.2 şi urmată de un ciclu de curăţare şi
dezinfectare conform instrucţiunilor producătorului: "

7.10 Compatibilitate cu pielea

Materialele care pot intra în contact cu pielea purtătorului nu trebuie să fie din cele cunoscute că
prezintă riscuri de iritaţie sau orice alte efecte nocive pentru sănătate.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.4 şi 8.5.

9
 SR EN 149+A1:2010

7.11 Inflamabilitate

Materialul utilizat nu trebuie să prezinte un pericol pentru purtător şi nu trebuie să fie prin natura sa
foarte inflamabil.
uz intern

În timpul încercării, semi-masca filtrantă împotriva particulelor nu trebuie să ardă sau să continue
arderea mai mult de 5 s după retragerea flăcării.

Nu este necesar ca după încercare semi-masca filtrantă împotriva particulelor să fie întotdeauna
utilizabilă.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.6.

7.12 Conţinut în dioxid de carbon al aerului inspirat

Conţinutul în dioxid de carbon al aerului inspirat (spaţiul mort) nu trebuie să depăşească o valoare
medie de 1,0% (în procente de volum).

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.7.

7.13 Sistem de bride

19
Sistemul de bride trebuie proiectat astfel încât semi-masca filtrantă împotriva particulelor să poată fi

D
aplicată şi scoasă uşor.

VI
uz intern

Sistemul de bride trebuie să fie reglabil sau autoreglabil şi suficient de solid pentru a permite
O
menţinerea fermă a semi-măştii filtrante pe figură şi pentru a asigura respectarea cerinţelor de fugă
C
totală spre interior corespunzătoare aparatului.
ite

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.4 şi 8.5.

a tu

7.14 Câmp vizual

gr
e

Câmpul vizual este acceptabil dacă este determinat astfel prin încercările practice de performanţă.
d
ar

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.4

nd

7.15 Supapă (supape) de expiraţie

ta
ts

O semi-mască filtrantă împotriva particulelor poate fi prevăzută cu una sau mai multe supape de
expiraţie care trebuie să funcţioneze corect în toate poziţiile.
Ki

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.2 şi 8.9.1.

În cazul în care există, supapa de expiraţie trebuie protejată împotriva murdăririi şi deteriorării
mecanice şi poate fi amplasată într-o carcasă sau să cuprindă orice alt dispozitiv care poate fi necesar
pentru ca semi-masca filtrantă împotriva particulelor să respecte cerinţele de la 7.9.
uz intern

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.2.

Supapa (supapele) de expiraţie, dacă există, trebuie să continue să funcţioneze corect după un debit
expirator continuu de 300 l/min timp de 30 s.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.3.4.

Atunci când blocul supapei de expiraţie este fixat pe faţa de mască, acesta trebuie să reziste la o forţă
de tracţiune de 10 N aplicată axial timp de 10 s.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.8.

10
 SR EN 149+A1:2010

7.16 Rezistenţă respiratorie

Rezistenţa respiratorie se referă la semi-măştile filtrante împotriva particulelor cu sau fără supape şi
trebuie să corespundă cerinţelor din tabelul 2.
uz intern

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.9.

Tabelul 2 – Rezistenţă respiratorie

Rezistenţă maximă admisă (mbar)

Clasificare
inspiraţie expiraţie
30 l/min 95 l/min 160 l/min
FFP1 0,6 2,1 3,0
FFP2 0,7 2,4 3,0
FFP3 1,0 3,0 3,0

7.17 Colmatare

7.17.1 Generalităţi

19
!Pentru aparatele pentru un singur schimb, încercarea de colmatare este încercare facultativă.

D
Pentru aparatele reutilizabile, încercarea este obligatorie.".

VI
uz intern

O
Aparatele proiectate să reziste la colmatare, definite ca având o creştere redusă a rezistenţei
respiratorii atunci când sunt încărcate cu pulbere, trebuie supuse încercării descrise la 8.10.
C
ite

Rezistenţele respiratorii specificate nu trebuie să fie depăşite înainte de a fi atinsă încărcătura de

pulbere de 833 mg h/m3 .
atu

7.17.2 Rezistenţă respiratorie

gr
e

7.17.2.1 Semi-măşti filtrante împotriva particulelor cu supape

d
ar

După colmatare, rezistenţa la inspiraţie nu trebuie să depăşească

nd

- FFP1: 4 mbar
ta
ts

- FFP2: 5 mbar
Ki

- FFP3: 7 mbar

la un debit continuu de 95 l/min;

Rezistenţa la expiraţie nu trebuie să depăşească 3 mbar la un debit continuu de 160 l/min.

uz intern

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.9.

7.17.2.2 Semi-măşti filtrante împotriva particulelor fără supape

După colmatare rezistenţa la inspiraţie şi expiraţie nu trebuie să depăşească:

- FFP1: 3 mbar

- FFP2: 4 mbar

- FFP3: 5 mbar

la un debit continuu de 95 l/min.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.9.

11
 SR EN 149+A1:2010

7.17.3 !Penetraţie material filtrant

Toate tipurile (cu sau fără supape) de semi-măşti filtrante împotriva particulelor declarate că satisfac
cerinţele de colmatare trebuie să satisfacă de asemenea cerinţele prezentate în 7.9.2, pentru
uz intern

încercarea de penetraţie, după tratamentul de colmatare.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.11 aplicând EN 13274-7."

7.18 Părţi demontabile

Toate părţile demontabile (dacă există) trebuie să fie uşor de montat şi securizate, pe cât posibil
manual.

Încercarea se efectuează în conformitate cu 8.2.

8 Încercări

8.1 Generalităţi

19
Dacă nu se specifică aparate şi metode speciale de măsurare, se utilizează aparate şi metode
obişnuite.

D
VI
NOTĂ – Pentru sinteza încercărilor a se vedea tabelul 4.
uz intern

O
Înainte de încercările practice de performanţă pe subiecţi umani trebuie ţinut cont de toate
C
reglementările naţionale referitoare la antecedentele medicale, examinarea sau supravegherea
ite

subiecţilor de încercare.
tu

8.2 Control vizual

a
gr

Controlul vizual, dacă este necesar, trebuie efectuat de laboratorul de încercări înaintea încercărilor
e

de laborator sau încercărilor practice de performanţă.

d
ar

8.3 Condiţionare
nd

8.3.1 Simulare de purtare

ta
ts

Condiţionarea prin simulare de purtare trebuie efectuată după următoarea procedură:

Ki

Se reglează o maşină respiratorie la 25 cicluri/min şi 2,0 l/pulsaţie. Se echipează un cap fals Sheffield
cu semi-masca filtrantă împotriva particulelor. Pentru încercare, în circuitul de expiraţie dintre maşina
respiratorie şi capul fals se amplasează un saturator ; acesta este reglat la o temperatură care
depăşeşte 37°C pentru a da posibilitatea aerului să se răcească înainte de a ajunge la gura capului
fals. Aerul trebuie să fie saturat la (37 ± 2)°C la gura capului fals. Pentru a evita contaminarea semi-
măştii filtrante cu surplusul de apă rezultat de la gura manechinului, capul fals va fi înclinat astfel încât
uz intern

apa care iese pe gură să poată fi colectată într-un recipient adecvat.

Se pun în funcţiune maşina respiratorie şi saturatorul şi se lasă aparatul să se stabilizeze. Semi-

masca filtrantă împotriva particulelor supusă la încercare se amplasează apoi pe capul fals. Pe
parcursul încercării, la intervale de aproximativ 20 min, se scoate complet semi-masca filtrantă de pe
capul fals şi se aplică din nou, astfel încât, pe durata încercării să fie ajustată de zece ori pe capul fals.

8.3.2 Condiţionare la temperatură

Se expune semi-masca filtrantă împotriva particulelor la următorul ciclu termic:

a) timp de 24 h la o atmosferă uscată de (70 ± 3)°C;

b) timp de 24 h la o temperatură de (-30 ± 3)°C,

12
 SR EN 149+A1:2010

şi se permite revenirea la temperatura camerei pentru o perioadă de cel puţin 4 h între expuneri şi
înaintea fiecărei încercări care urmează.

Condiţionarea trebuie astfel condusă încât să nu apară şocuri termice.

uz intern

8.3.3 Rezistenţă mecanică

Condiţionarea trebuie efectuată conform EN 143.

8.3.4 Condiţionare la curent

Trebuie încercate trei semi-măşti filtrante împotriva particulelor cu supape, una în stare de recepţie şi
două condiţionate conform 8.3.2.

8.4 Încercare practică de performanţă

8.4.1 Generalităţi

Trebuie încercate două semi-măşti filtrante împotriva particulelor: ambele în stare de recepţie.

Toate încercările trebuie efectuate la temperatură ambiantă cu doi subiecţi de încercare, iar

19
temperatura de încercare şi umiditatea trebuie înregistrate.

D
Înaintea încercării trebuie să se asigure prin examinare că semi-masca filtrantă împotriva particulelor
este în bună stare de funcţionare şi că poate fi utilizată fără pericol.

VI
uz intern

O
Examinarea trebuie efectuată conform 8.2.
C

Pentru încercare trebuie alese persoane familiarizate cu utilizarea unui echipament identic sau similar.
ite
tu

În timpul încercărilor, semi-masca filtrantă împotriva particulelor trebuie să facă obiectul unor aprecieri
a

subiective ale purtătorului şi după încercare trebuie înregistrate observaţiile referitoare la următoarele :
gr

a) confortul sistemului de bride;

d e

b) siguranţa asamblărilor;
ar
nd

c) câmpul vizual;
ta

d) orice alte observaţii efectuate de purtător la solicitare.

ts
Ki

8.4.2 Încercare la mers

Subiecţii, echipaţi cu îmbrăcăminte de lucru normală şi purtând semi-masca filtrantă împotriva

particulelor trebuie să se deplaseze cu o viteză constantă de 6 km/h pe o suprafaţă plană. Încercarea
trebuie să dureze 10 min fără întreruperi şi fără a scoate semi-masca filtrantă împotriva particulelor.
uz intern

8.4.3 Încercare de simulare a lucrului

Semi-masca filtrantă împotriva particulelor trebuie încercată în condiţii susceptibile să apară în timpul
utilizării normale. În timpul acestei încercări se execută următoarele operaţii care simulează utilizarea
practică a semi-măştii filtrante împotriva particulelor. Încercarea trebuie să se termine după o perioadă
de lucru de maximum 20 min.

Ordinea de efectuare a operaţiilor este lăsată la latitudinea laboratorului de încercări. Diferitele etape
individuale trebuie organizate astfel încât să rămână timp suficient pentru efectuarea observaţiilor
cerute.

a) mers timp de 5 min pe o suprafaţă plană, cu înălţimea plafonului de (1,3 ± 0,2) m ;

b) târâre timp de 5 min pe o suprafaţă plană, cu înălţimea de (0,70 ± 0,05) m ;

13
 SR EN 149+A1:2010

c) umplerea unui mic coş (a se vedea figura 1, volum aproximativ = 8 l) cu aşchii sau alt material
corespunzător provenind de la un recipient cu înălţimea de 1,5 m prevăzut la partea inferioară
cu o deschidere care permite golirea sa cu ajutorul unei lopeţi şi cu o a doua deschidere
practicată la partea superioară pentru umplerea cu aşchii.
uz intern

Subiectul trebuie să se aplece sau să îngenuncheze şi să umple coşul cu aşchii. Apoi el

trebuie să ridice coşul şi să-l golească înapoi în recipient. Această operaţie trebuie efectuată
de 20 ori în 10 min.

8.5 Fugă

8.5.1 Mod de lucru general

8.5.1.1 Fugă totală spre interior

Trebuie încercate 10 eşantioane: cinci în stare de recepţie şi cinci după condiţionare la temperatură
conform 8.3.2.

Încercarea de fugă totală spre interior trebuie efectuată folosind aerosol de clorură de sodiu.

Înainte de începerea încercării, trebuie examinată semi-masca filtrantă împotriva particulelor pentru a

19
se asigura că este în bună stare de funcţionare şi că poate fi utilizată fără pericol.

D
Examinarea trebuie efectuată conform 8.2.

VI
uz intern

Pentru încercări trebuie selecţionate persoane familiarizate cu utilizarea unui echipament identic sau
O
similar.
C

Trebuie selecţionat un lot de zece persoane bine rase (fără barbă sau favoriţi) astfel încât să fie
ite

acoperit întreg spectrul de caracteristici faciale de utilizatori tip (cu excepţia anomaliilor importante). În
tu

cazuri excepţionale, este de aşteptat să fie imposibil de adaptat satisfăcător pe anumiţi subiecţi o
a

semi-mască filtrantă împotriva particulelor. Astfel de subiecţi excepţionali nu trebuie să participe la

gr

încercările pentru semi-măştile filtrante împotriva particulelor.

e

Figurile celor zece subiecţi de încercare trebuie descrise în raportul de încercare (numai cu titlu
d

informativ), raportându-le la cele patru dimensiuni faciale (în milimetri) reprezentate în figura 2.
ar
nd

8.5.1.2 Aparatură de încercare

ta

Atmosfera de încercare care trebuie să intre de preferinţă pe la partea superioară a incintei printr-un
ts

distribuitor de debit şi să fie dirijată în jos, deasupra capului subiectului de încercare cu o viteză
Ki

minimă de 0,12 m/s. Trebuie verificată omogenitatea concentraţiei agentului de încercare în interiorul
volumului de lucru efectiv. Debitul trebuie măsurat în imediata apropiere a capului subiectului.

Este necesară o bandă rulantă orizontală care poate funcţiona cu 6 km/h.

8.5.1.3 Mod de lucru

uz intern

Se solicită subiecţilor de încercare să citească informaţiile producătorului referitoare la ajustarea semi-

măştii filtrante împotriva particulelor şi, dacă aceasta este fabricată în mai multe talii, recomandaţi
subiecţilor de încercare să-şi aleagă talia cea mai adecvată. Dacă este necesar, persoana care
supraveghează încercările trebuie să arate subiecţilor de încercare modul corect de aplicare a semi-
măştii filtrante împotriva particulelor conform instrucţiunilor de aplicare/ajustare.

Subiecţii de încercare trebuie informaţi că, dacă doresc, îşi pot ajusta semi-masca filtrantă împotriva
particulelor în timpul încercării. Totuşi, dacă s-a întâmplat acest lucru, partea corespunzătoare din
încercare se repetă, după ce s-a lăsat sistemul să se stabilizeze.

Rezultatele nu trebuie comunicate subiecţilor pe parcursul încercării.

După aplicarea semi-măştii filtrante împotriva particulelor, subiectul trebuie să răspundă la întrebarea
« Masca se potriveşte pe figura dumneavoastră ? ». Dacă răspunsul este afirmativ, încercarea se

14
 SR EN 149+A1:2010

continuă. În caz negativ, se elimină subiectul de încercare din lot, se consemnează aceasta în raport
şi se înlocuieşte subiectul cu altul.

Derularea încercării trebuie să fie următoarea :

uz intern

a) Se asigură că alimentarea atmosferei de încercare este oprită.

b) Se plasează subiectul de încercare în incintă. Se racordează sonda de eşantionare la piesa

facială. Se cere subiectului de încercare să meargă cu 6 km/h timp de 2 min. Se măsoară
concentraţia agentului de încercare în interiorul semi-măştii filtrante împotriva particulelor
pentru a stabili nivelul de bază.

c) Se obţine o valoare stabilă.

d) Se porneşte aducţia de atmosferă de încercare.

e) Subiectul trebuie să continue mersul timp de încă 2 min sau până la stabilizarea atmosferei de
încercare.

f) Continuând mersul, subiectul trebuie să execute următoarele operaţii :

1) mers timp de 2 min, fără a mişca capul sau a vorbi;

19
2) rotirea capului dintr-o parte în alta (de aproximativ 15 ori) timp de 2 min, ca şi cum s-ar

D
inspecta pereţii unui tunel ;

VI
uz intern

O
3) mişcarea capului în sus şi în jos (de aproximativ 15 ori) timp de 2 min, ca şi cum s-ar inspecta
C
plafonul şi duşumeaua ;
ite

4) recitarea timp de 2 min cu voce tare a alfabetului sau a unui text convenit ca şi cum s-ar
tu

comunica cu un coleg ;
a
gr

5) mers timp de 2 min, fără a mişca capul sau a vorbi ;

e

g) Se consemnează:
d
ar

1) concentraţia în incintă;
nd

2) fuga constantă în timpul fiecărei perioade de exerciţiu.

ta
ts

h) Se opreşte alimentarea cu atmosferă de încercare şi, atunci când incinta s-a golit de agentul de
Ki

încercare, se cere subiectului să părăsească incinta.

După fiecare încercare, se înlocuieşte semi-masca filtrantă împotriva particulelor cu un nou eşantion.

8.5.2 Metodă
uz intern

8.5.2.1 Principiu

Subiectul care poartă semi-masca filtrantă împotriva particulelor de încercat păşeşte pe o bandă
rulantă care este acoperită de o incintă.

Această incintă este străbătută de un flux de aerosoli de NaCl de concentraţie constantă. Aerul din
interiorul semi-măştii filtrante împotriva particulelor este prelevat şi analizat în timpul fazei de inspiraţie
a ciclului respirator, pentru a determina conţinutul de NaCl. Eşantionul este extras printr-un orificiu
practicat în semi-masca filtrantă împotriva particulelor, prin intermediul unei sonde de prelevare a
eşantionului. Variaţia presiunii în interiorul semi-măştii filtrante împotriva particulelor este utilizată
pentru a acţiona o supapă de inversare a fluxului astfel încât să fie prelevat doar aerul inspirat. În
acest scop se introduce o a doua sondă.

15
 SR EN 149+A1:2010

8.5.2.2 Aparatură de Încercare (a se vedea figura 3)

8.5.2.2.1 Generator de aerosoli

Aerosolul de NaCl trebuie produs pornind de la o soluţie de 2% NaCl de calitate analitică în apă
uz intern

distilată. Trebuie utilizat un singur pulverizator echivalent cu tipul descris (a se vedea figura 4). Este
necesar un debit de aer de 100 l/min la o presiune de 7 bar. Pulverizatorul şi carcasa sa trebuie
plasate în interiorul unui circuit parcurs de un flux constant de aer. Poate fi necesară încălzirea sau
uscarea aerului, pentru a obţine particule de aerosol complet uscate.

8.5.2.2.2 Agent de încercare

3
Concentraţia medie de NaCl în interiorul incintei trebuie să fie de (8 ± 4) mg/m şi variaţia sa maximă
în interiorul volumului de lucru efectiv nu trebuie să depăşească 10%. Distribuţia granulometrică
trebuie să fie de la 0,02 µm până la 2 µm diametru aerodinamic echivalent, cu un diametru mediu în
masă de 0,6 µm.

8.5.2.2.3 Fotometru cu flacără

Pentru determinarea concentraţiei de NaCl în interiorul semi-măştii filtrante împotriva particulelor

trebuie utilizat un fotometru cu flacără. Principalele caracteristici de performanţă ale unui instrument
convenabil sunt următoarele :

19
a) fotometrul cu flacără trebuie conceput special pentru analiza directă a aerosolului de NaCl;

D
VI
uz intern

3
b) acesta trebuie să poată determina valori ale concentraţiei de NaCl cuprinse între 15 mg/m şi
O
3
5 ng/m ;
C
c) eşantionul total de aerosol cerut de fotometru nu trebuie să fie mai mare de 15 l/min ;
ite
tu

d) timpul de răspuns al fotometrului, fără a ţine seama de cel al sistemului de eşantionare, nu

trebuie să fie mai mare de 500 ms ;
a
gr

e) este necesară reducerea răspunsului la alte elemente, în special la carbon, a cărui

e

concentraţie variază în cursul ciclului respirator. Acest lucru se poate obţine prin reglarea
d

lăţimii benzii de trecere a filtrului de interferenţă, astfel încât să nu fie mai mare de 3 nm şi
ar

toate filtrele de bandă laterale necesare să fie incluse.

nd

8.5.2.2.4 Selector de eşantioane

ta
ts

Este necesar să fie prevăzut un sistem care să nu declanşeze admisia eşantionului către fotometru
Ki

decât pe parcursul fazei de inspiraţie a ciclului respirator. Pe parcursul fazei de expiraţie, fotometrul
trebuie alimentat cu aer curat. Principalele elemente ale unui astfel de sistem sunt următoarele :

a) o supapă dirijată electric cu timp de răspuns de ordinul a 100 ms. Această supapă trebuie să
prezinte un spaţiu mort minim, compatibil cu o scurgere directă şi nelimitată a fluxului, atunci
când supapa este deschisă ;
uz intern

b) un captator de presiune capabil să determine o variaţie de presiune minimă de aproximativ

0,05 mbar şi care să poată fi racordat la o sondă introdusă în cavitatea semi-măştii filtrante
împotriva particulelor. Captatorul trebuie să aibă un prag de răspuns reglabil şi să fie în
măsură să semnaleze variaţiile într-un sens sau altul faţă de valoarea de prag. Captatorul
trebuie să fie fiabil în funcţionare atunci când este supus acceleraţiilor datorate mişcărilor de
cap efectuate de către subiect ;

c) un sistem de interfaţă pentru acţionarea supapei, ca urmare a unui semnal emis de captatorul
de presiune ;

d) Un cronometru care permite înregistrarea perioadei ciclului respirator total, în cursul căruia s-a
desfăşurat eşantionarea.

16
 SR EN 149+A1:2010

8.5.2.2.5 Sondă de eşantionare

Sonda trebuie racordată fix şi etanş la semi-masca filtrantă împotriva particulelor şi amplasată cât mai
aproape posibil de axul central al semi-măştii filtrante împotriva particulelor. Este recomandată
utilizarea unei sonde de eşantionare cu mai multe orificii.
uz intern

Trebuie luate măsuri pentru a evita influenţa fenomenului de condensare în sonda de eşantionare în
timpul măsurătorilor (prin introducere de aer uscat). Figura 5 reprezintă un montaj satisfăcător. Sonda
este potrivită astfel încât să atingă buzele purtătorului.

Trebuie avut grijă să se asigura că sonda de eşantionare nu influenţează negativ etanşeitatea sau
forma măştii.

8.5.2.2.6 Pompă de eşantionare

Dacă fotometrul nu este prevăzut cu o pompă încorporată, se utilizează o pompă cu debit reglabil
pentru a preleva un eşantion de aer din semi-masca filtrantă împotriva particulelor încercată. Această
pompă trebuie reglată astfel încât să permită prelevarea prin sonda de eşantionare a unui debit
constant de 1 l/min. În funcţie de tipul fotometrului folosit, se poate dovedi necesară diluarea
eşantionului cu aer curat.

8.5.2.2.7 Prelevare eşantioane de concentraţie din incintă

19
Concentraţia de aerosol din incintă este controlată în timpul încercărilor cu ajutorul unui sistem de

D
eşantionare separat, în scopul evitării contaminării eşantioanelor din semi-masca filtrantă împotriva

VI
uz intern

particulelor. Se preferă utilizarea în acest scop a unui fotometru cu flacără separat.

O
C
Dacă nu este disponibil un al doilea fotometru, prelevările pentru determinarea concentraţiei din
incintă se pot efectua cu ajutorul unui sistem de eşantionare separat, putând fi folosit acelaşi
ite

fotometru. În acest caz, este necesar ca fotometrul să fie lăsat un anumit timp, pentru a reveni la un
tu

nivel de bază curat.

a
gr

8.5.2.2.8 Sondă de detectare a presiunii

e

Alături de sonda de eşantionare este plasată o a doua sondă care este racordată la captatorul de
d

presiune.
ar
nd

8.5.2.3 Exprimare rezultate

ta

Fuga P poate fi calculată pe baza valorilor măsurate, efectuate în ultimele 100 s ale fiecărei perioade
ts

de exerciţiu, pentru a evita raportarea rezultatelor de la un exerciţiu la altul.

Ki

C2 ⎡ t +t ⎤
P(% ) = * ⎢ IN EX ⎥ *100
C1 ⎣ t IN ⎦
Unde
uz intern

C1 este concentraţia de încercare

C2 este concentraţia medie măsurată în zona de respiraţie a subiectului de încercare

tIN este timpul total de inspiraţie

tEX este timpul total de expiraţie

Pentru măsurarea C2 este preferabilă utilizarea unui înregistrator integrator.

8.6 Inflamabilitate

Trebuie încercate patru semi-măşti filtrante împotriva particulelor : două în stare de recepţie şi două
după condiţionare la temperatură conform 8.3.2.

17
 SR EN 149+A1:2010

Arzătorul unic este folosit conform următoarei proceduri.

Piesa facială trebuie plasată pe un cap metalic fals prevăzut cu un motor care creează posibilitatea
descrierii unui cerc orizontal cu o viteză lineară de (60 ± 5) mm/s, măsurată la nivelul nasului.
uz intern

Capul trebuie să treacă pe deasupra unui arzător cu propan a cărui poziţie poate fi reglată. Cu ajutorul
unor repere corespunzătoare trebuie reglată înălţimea flăcării la 40 mm, iar distanţa între vârful
arzătorului şi partea inferioară a piesei faciale (când este deasupra arzătorului) trebuie reglată la
(20 ± 2) mm.

Arzătorul descris în ISO 6941 a fost găsit corespunzător.

Se porneşte alimentarea cu propan atunci când capul fals este în afara ariei adiacente arzătorului, se
reglează presiunea între 0,2 bar şi 0,3 bar şi se aprinde gazul. Cu ajutorul unei supape cu ac şi a unor
reglaje fine de presiune la alimentare, înălţimea flăcării trebuie reglată la (40 ± 4) mm. Măsurarea se
face cu un manometru corespunzător. Temperatura flăcării la o înălţime de (20 ± 2) mm deasupra
arzătorului, măsurată cu ajutorul unei sonde termocuplu cu izolaţie minerală de diametru 1,5 mm,
trebuie să fie de (800 ± 50)°C.

Deficienţe în respectarea cerinţei de temperatură indică o defecţiune, de exemplu un arzător parţial

blocat. Acest lucru trebuie remediat înainte de încercare.

19
Capul se pune în mişcare şi se consemnează efectul unei singure treceri a piesei faciale prin flacără.

D
Trebuie repetată încercarea, pentru a putea evalua comportarea tuturor materialelor de la exteriorul

VI
uz intern

aparatului. Fiecare componentă trebuie să traverseze doar o dată flacăra.

O
C
8.7 Conţinut în dioxid de carbon al aerului inspirat
ite

Trebuie încercate trei semi-măşti filtrante împotriva particulelor : toate trei în stare de recepţie.
a tu

Aparatura este formată în principal dintr-o maşină respiratorie, un racord, un debitmetru de CO2 şi un
gr

analizor de CO2 .
e

Aparatura supune masca filtrantă împotriva particulelor unui ciclu respirator al maşinii respiratorii.
d
ar

Pentru această încercare, semi-masca filtrantă împotriva particulelor trebuie ajustată sigur şi etanş,
nd

dar fără a o deforma pe un cap fals Sheffield (a se vedea figura 6).

ta

Aerul trebuie furnizat de o maşină respiratorie reglată la 25 cicluri/min şi 2,0 l/pulsaţie, iar conţinutul în
ts

dioxid de carbon al aerului expirat trebuie să fie de 5% în procente de volum.

Ki

Un montaj tipic pentru încercare este reprezentat în figura 7.

Pentru a evita o acumulare de CO2 în aerul inspirat datorită unor detalii ale echipamentului de
încercare, în tronsonul de inspiraţie între supapa magnetică şi maşina respiratorie trebuie plasat un
absorbitor de CO2
uz intern

Maşina respiratorie este alimentată cu CO2 prin intermediul unei supape de comandă, printr-un
debitmetru, un sac compensator şi două supape anti-retur.

Imediat înaintea supapei magnetice se prelevează, de preferinţă în mod continuu, o mică cantitate de
aer expirat printr-un tub de eşantionare şi apoi se introduce în aerul expirat prin intermediul unui
analizor de CO2.

Pentru a măsura conţinutul în CO2 al aerului inspirat, se prelevează 5% din volumul maşinii respiratorii
la inspiraţie, de la un loc indicat, cu ajutorul unei maşini auxiliare şi se conduce la analizorul de CO2.
Spaţiul mort total al secţiunii parcurse de gaz (exceptând maşina respiratorie) în instalaţia de
încercare, nu trebuie să depăşească 2000 ml.

Conţinutul în dioxid de carbon al aerului inspirat trebuie măsurat şi înregistrat continuu.

18
 SR EN 149+A1:2010

Condiţiile de încercare sunt cele de atmosferă ambiantă.

Conţinutul în dioxid de carbon al mediului ambiant se măsoară la 1 m în faţa şi la nivelul nasului

capului fals.
Nivelul ambiental se măsoară după ce s-a stabilizat nivelul de dioxid de carbon în aerul inspirat.
uz intern

Alternativ, trebuie măsurat nivelul ambiental de dioxid de carbon prin sonda de eşantionare, cu
alimentarea cu dioxid de carbon inclusă. Rezultatele se consideră acceptabile atunci când valoarea
măsurată pentru nivelul ambiental de dioxid de carbon este mai mică de 0,1%.

Nivelul ambiental al dioxidului de carbon din laborator trebuie scăzut din valoarea măsurată.

Viteza aerului în aval trebuie să fie de 0,5 m/s.

Pentru montajul de încercare, a se vedea figura 8.

Încercarea trebuie continuată până când se obţine un conţinut constant de dioxid de carbon în aerul
inspirat.

8.8 Soliditatea la fixare a carcasei supapei de expiraţie

Trebuie încercate trei semi-măşti filtrante împotriva particulelor : una în stare de recepţie, una
condiţionată la temperatură conform 8.3.2 şi una după încercarea de rezistenţă mecanică descrisă în

19
EN 143.

D
Se montează solid semi-masca filtrantă împotriva particulelor pe un suport prezentat în figura 9. Se

VI
uz intern

aplică timp de 10 s o forţă de tracţiune axială de 10 N asupra supapei (carcasei) şi se notează

O
rezultatele.
C
8.9 Rezistenţă respiratorie
ite
tu

8.9.1 Eşantioane de încercare şi montaj

a
gr

8.9.1.1 ˜Semi-măşti filtrante fără supape împotriva particulelor ™

e

Trebuie încercate în total 9 semi-măşti ! filtrante fără supape◄ împotriva particulelor :

d
ar

3 în stare de recepţie, 3 după condiţionare la temperatură conform 8.3.2 şi 3 după încercarea de

simulare de purtare conform 8.3.1.
nd
ta

8.9.1.2 ˜Semi-măşti filtrante cu supape împotriva particulelor ™

ts

Trebuie încercate 12 semi-măşti filtrante împotriva particulelor, cu supape : 3 în stare de recepţie, 3

Ki

după condiţionare la temperatură conform 8.3.2, 3 după încercarea de simulare de purtare conform
8.3.1 şi 3 după condiţionarea la debit conform 8.3.4.

Semi-masca filtrantă împotriva particulelor trebuie ajustată pe un cap fals Sheffield sigur şi etanş, dar
fără a se deforma.
uz intern

Debitul la care se măsoară rezistenţa trebuie corectat la 23°C şi 1 bar absolut.

8.9.2 Rezistenţă la expiraţie

Semi-masca filtranta împotriva particulelor trebuie montată etanş pe capul fals Sheffield. Rezistenţa la
expiraţie se măsoară la nivelul orificiului pentru gură al capului fals cu ajutorul unui adaptor
reprezentat în figura 6 şi a unei maşini respiratorii reglată la 25 cicluri/min şi 2,0 l/pulsaţie, sau la un
debit continuu de 160 l/min. Se va utiliza un captator de presiune corespunzător.

Se măsoară rezistenţa la expiraţie cu capul fals în 5 poziţii definite :

- orientat frontal
- orientat pe vertical în sus
- orientat pe vertical în jos

19
 SR EN 149+A1:2010

- culcat pe partea stângă

- culcat pe partea dreaptă
8.9.3 Rezistenţă la inspiraţie
uz intern

Rezistenţa la inspiraţie trebuie măsurată la un debit continuu de 30 l/min şi 95 l/min.

8.10 Colmatare

8.10.1 Principiu

Aerosolul de încercare trebuie să fie dolomita. Trebuie încercate în total trei semi-măşti filtrante
împotriva particulelor: una în stare de recepţie şi două după condiţionare la temperatură conform
8.3.2.

Încercarea constă în supunerea unei semi-măşti filtrante împotriva particulelor la o simulare de

respiraţie sinusoidală, astfel ca eşantionul să fie înconjurat de pulbere de dolomită cu o concentraţie
cunoscută în aer. După această expunere, se măsoară rezistenţa respiratorie şi penetraţia filtrului
semi-măştii filtrante împotriva particulelor.

8.10.2 Aparatură de încercare

19
În figura 10 este prezentată o schemă a aparaturii. Zona de lucru din camera de încercare are o

D
secţiune pătrată recomandabilă a fi de 650 mm x 650 mm.

VI
uz intern

Maşina respiratorie se reglează la 2,0 l/pulsaţie. Aerul expirat trebuie să treacă printr-un umidificator
O
amplasat în circuitul de aer expirat, astfel încât temperatura aerului expirat, măsurată la locul de
C
amplasare a semi-măştii filtrante împotriva particulelor să fie de (37 ± 2)°C şi umiditatea relativă de
minimum 95%.
ite
tu

8.10 3 Condiţii de încercare

a
gr

- Pulbere : DRB 4/15 dolomită

e

Distribuţia granulometrică a pulberii de dolomită este prezentată în tabelul 3.

d
ar

Tabelul 3 – Distribuţia granulometrică a pulberii de dolomită

nd
ta

Contor Coulter Analiză prin sedimentare

ts

Dimensiune (diametru Număr de particule de Dimensiune (diametru Masa particulelor de

Ki

sferic echivalent) dimensiune superioară Stokes) dimensiune superioară

µm % µm %

0,7 100 1 99,5

1 80 2 97,5
uz intern

2 30 3 95
3 17 5 85
5 7 8 70
10 50
9 2 12 26
14 10
12 1 18 1

Distribuţia granulometrică a pulberii aflate în suspensie în zona de lucru a camerei cu pulbere este
prezentată în figura 11.

Această caracteristică este un parametru esenţial care trebuie verificat înaintea oricărei determinări,
mai ales dacă geometria camerei de încercare este oarecum diferită de modelul descris după cum

20
 SR EN 149+A1:2010

urmează:

- debit continuu prin camera cu pulbere : 60 m3/h, viteză lineară 4 cm/s;

- debitul sinusoidal prin semi-masca filtrantă împotriva particulelor este produs de o maşină
uz intern

respiratorie reglată la 15 pulsaţii/min şi 2,0 l/pulsaţie ; aerul expirat trebuie să fie saturat în
umiditate;

- concentraţia pulberii : (400 ± 100) mg/m3;

- temperatura aerului : (23 ± 2)°C;

- umiditate relativă a aerului : (45 ± 15)%;

- durată de încercare : până când produsul cu concentraţia de pulbere măsurată pe timpul de

expunere atinge 833 mg.h/m3 sau până când:

1) pentru semi-măştile filtrante împotriva particulelor cu supapă rezistenţa la inspiraţie

instantanee maximă (corespunzătoare unui debit continuu de 95 l/min) a ajuns la 4 mbar
pentru clasa FFP1, sau 5 mbar pentru clasa FFP2 sau 7 mbar pentru clasa FFP3, sau până
când rezistenţa la expiraţie instantanee maximă a ajuns la 1,8 mbar (corespunzătoare la
3 mbar la un debit continuu de 160 l/min);

19
2) pentru semi-măştile filtrante împotriva particulelor fără supapă rezistenţa la inspiraţie

D
instantanee maximă sau rezistenţa la expiraţie instantanee maximă a ajuns la 3 mbar pentru

VI
uz intern

clasa FFP1 sau 4 mbar pentru clasa FFP2 sau 5 mbar pentru clasa FFP3.
O
C
NOTĂ - 833 mg.h/m3 corespunde unui volum total de aer inspirat încărcat cu 1,5 g pulbere. Aceasta ar reprezenta
de exemplu o concentraţie de pulbere de 400 mg/m3 şi o durată de expunere de 125 min. Dacă se iau în
ite

considerare pierderile de pulbere prin expiraţie, masa pulberii acumulate pe semi-masca filtrantă împotriva
particulelor va fi probabil sub 1,5 g. Din acest motiv nu este necesară cântărirea semi-măştii filtrante împotriva
tu

particulelor care a fost încercată.

a
gr

8.10.4 Procedură de încercare

d e

Pulberea este adusă de la distribuitor la camera cu pulbere, unde este dispersată într-un curent de aer
ar

de 60 m3/h.
nd

Semi-masca filtrantă împotriva particulelor se ajustează etanş pe un cap fals sau pe un suport
ta

corespunzător amplasat în camera cu pulbere. Se racordează la eşantion maşina respiratorie şi

ts

umidificatorul şi se pun în funcţiune pe durata de încercare specificată.

Ki

Concentraţia pulberii din camera de încercare se măsoară prin prelevare din aer cu 2 l/min, cu ajutorul
unei sonde de eşantionare prevăzute cu un filtru de mare eficacitate cântărit în prealabil (interfaţa
deschisă cu diametrul de 37 mm) amplasată în apropierea eşantionului de încercare, după cum se
arată în figura 10.

Se calculează concentraţia de pulbere în funcţie de masa de pulbere colectată, de debitul prin filtru şi
uz intern

de durata de colectare.

Pot fi utilizate şi alte mijloace corespunzătoare.

8.10.5 Evaluare colmatare

După expunere, se măsoară rezistenţa respiratorie a semi-măştii filtrante împotriva particulelor

folosind aer curat. Apoi se măsoară penetraţia filtrului în conformitate cu 8.11.

8.11 !Penetraţia materialului filtrant

Aparatul se montează etanş pe un adaptor corespunzător şi se supune la încercare (încercări),

asigurându-se că toate componentele aparatului care ar putea afecta valorile penetraţiei filtrului, cum
ar fi supapele şi punctele de fixare a sistemului de bride sunt expuse la aerosol.

21
 SR EN 149+A1:2010

Încercarea de penetraţie, expunere şi depozitare se efectuează în conformitate cu EN 13274-7. "

9 Marcare
uz intern

9.1 Ambalare

Următoarele informaţii trebuie marcate clar şi durabil pe cel mai mic ambalaj comercial posibil sau vor
putea fi citite prin acesta, în caz că ambalajul este transparent.

9.1.1 Numele, marca comercială sau orice alt mijloc de identificare a producătorului sau
distribuitorului.

9.1.2 Marcarea de identificare a tipului.

9.1.3 !Clasificarea:

Clasa corespunzătoare (FFP1, FFP2 sau FFP3) urmată de un spaţiu liber şi apoi:

„NR” atunci când semi-masca filtrantă împotriva particulelor este limitată la utilizare într-un singur
schimb. Exemplu: FFP3 NR sau

19
„R” atunci când semi-masca filtrantă împotriva particulelor este reutilizabilă. Exemplu: FFP2 R D "

D
VI
9.1.4 Numărul şi anul publicării acestui standard european.
uz intern

O
9.1.5 Cel puţin anul expirării duratei de viaţă previzibile. Durata de viaţă previzibilă poate fi marcată
C
printr-o pictogramă, după cum se arată în figura 12a, unde aaaa/ll, indică anul şi luna.
ite

9.1.6 Propoziţia « a se vedea informaţiile furnizate de producător », cel puţin în limba (limbile)
tu

oficială (oficiale) a (ale) ţării de destinaţie, sau prin folosirea pictogramei prezentate în figura
a

12b.
gr
e

9.1.7 Condiţiile de depozitare recomandate de producător (cel puţin temperatura şi umiditatea) sau
d

pictograma echivalentă, aşa cum se prezintă în figurile 12c şi 12d.

ar
nd

9.1.8 Ambalajul semi-măştilor filtrante împotriva particulelor care au corespuns la încercarea de

colmatare cu dolomită trebuie marcat cu litera « D ». !Această literă trebuie să urmeze
ta

marcării clasificării precedată de un spaţiu liber. Exemplu: FFP2 R D. "

ts

9.2 Semi-mască filtrantă împotriva particulelor

Ki

Semi-măştile filtrante împotriva particulelor conforme cu acest standard trebuie marcate clar şi durabil
cu următoarele :

9.2.1 Numele, marca comercială sau orice alt mijloc de identificare a producătorului sau
distribuitorului.
uz intern

9.2.2 Marcarea de identificare a tipului

9.2.3 Numărul şi anul publicării acestui standard european

9.2.4 !Clasificarea:

Clasa corespunzătoare (FFP1, FFP2 sau FFP3) urmată de un spaţiu liber şi apoi:

„NR” atunci când semi-masca filtrantă împotriva particulelor este limitată la utilizare într-un singur
schimb. Exemplu: FFP3 NR sau

„R” atunci când semi-masca filtrantă împotriva particulelor este reutilizabilă. Exemplu: FFP2 RD "

9.2.5 !Dacă este necesar, litera D (dolomită) corespunzător performanţei de colmatare. Această

22
 SR EN 149+A1:2010

literă trebuie să urmeze simbolului corespunzător clasificării precedat de un spaţiu liber 8a se

vedea 9.2.4).

EXEMPLE: FFP3 NR D, FFP2 R D. "

uz intern

9.2.6 Subansamblurile şi componentele cu rol deosebit în securitate trebuie marcate astfel încât să
poată fi identificate.

10 Informaţii furnizate de producător

10.1 Informaţiile furnizate de producător trebuie să însoţească fiecare ambalaj comercial, oricât de
mic ar fi.

10.2 Informaţiile furnizate de producător trebuie redactate cel puţin în limba (limbile) oficială (oficiale)
a (ale) ţării de destinaţie.

10.3 Informaţiile furnizate de producător trebuie să conţină toate informaţiile necesare unor
persoane antrenate şi calificate referitoare la:

- domeniu de aplicare/limite ;

19
- semnificaţia fiecărui cod de culoare ;

D
VI
- verificări înaintea utilizării ;
uz intern

O
- purtare, ajustare ;
C
ite

- utilizare ;
tu

- întreţinere (curăţare, dezinfectare), dacă este cazul ;

a
gr

- depozitare ;
d e

- semnificaţia tuturor simbolurilor/pictogramelor utilizate

ar

pentru echipament.
nd
ta

10.4 Informaţiile trebuie să fie clare şi uşor de înţeles. Dacă se consideră util, pot fi însoţite de
ts

ilustraţii, codurile pieselor, marcări.

Ki

10.5 În cazul în care se consideră că pot apărea probleme trebuie prevăzut un avertisment, de
exemplu :

- se ajustează semi-masca filtrantă împotriva particulelor (de verificat înaintea utilizării) ;

- este puţin probabil ca cerinţele referitoare la etanşeitate să fie îndeplinite dacă barba trece pe
uz intern

sub rama de etanşare ;

- calitatea aerului (contaminanţi, deficit de oxigen) ;

- utilizarea echipamentului în atmosferă potenţial explozivă.

10.6 Informaţiile trebuie să conţină recomandări asupra condiţiilor în care semi-măştile filtrante
împotriva particulelor trebuie declasate.

10.7 !Pentru aparatele marcate „NR”, trebuie indicat un avertisment că semi-masca filtrantă
împotriva particulelor nu trebuie utilizată mai mult de un schimb. "

23
 SR EN 149+A1:2010
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
e

Figura 1 – Coş şi buncăr, aşchii

d
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

lungimea figurii lăţimea figurii adâncimea figurii lăţimea gurii

(nas, bărbie) (diametru bizigomatic)

Figura 2 – Dimensiuni faciale

24
 SR EN 149+A1:2010
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr

Legendă
e

1 Pulverizator 8 Manometru
d

2 Pompă 9 Fotometru
ar

3 Supapă de sens 10 Semi-mască filtrantă împotriva particulelor

nd

4 Filtru 11 Bandă rulantă

5 Incintă 12 Conductă şi şicane
ta

6 Eşantion din incintă 13 Aer suplimentar

ts

7 Eşantion din mască 14 Interfaţă eşantion

15 Ieşire
Ki

Figura 3 – Aparatură tip utilizată la determinarea fugii spre interior cu

utilizarea clorurii de sodiu
uz intern

25
 SR EN 149+A1:2010

Dimensiuni în milimetri
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

Legendă

1 Duză 4 Dop
2 Tub de alimentare (soluţie salină) 5 Tub de aer (Diametru exterior 10,0)
3 Manşon

Figura 4 – Ansamblu tip pentru pulverizator

26
 SR EN 149+A1:2010

Dimensiuni în milimetri
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
tu
a
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki

Legendă

a) Material transparent
uz intern

b) Aer uscare
c) Eşantion plus aer uscare

Figura 5 – Sondă de eşantionare tip

27
 SR EN 149+A1:2010

Dimensiuni în milimetri
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki

Legendă
uz intern

1 Spre manometru
2 Cap fals
3 Spre maşina respiratorie, inspiraţie
4 Aer expirat
5 Orificiu de presiune
6 Aer inspirat
7 De la maşina respiratorie, expiraţie

Figura 6 – Cap fals (cap Sheffield) pentru încercarea de determinare a conţinutului în dioxid de
carbon al aerului inspirat (spaţiu mort) pentru o semi-mască filtrantă împotriva particulelor şi
N1)
piesă intercalată pentru măsurarea rezistenţei respiratorii

N1)
NOTĂ NAŢIONALĂ – Întrucât figura 6 din versiunea în limba engleză era greşită, a fost inserată figura 6 din
versiunea în limba franceză.

28
 SR EN 149+A1:2010
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
e
d
ar
nd
ta
ts

Legendă
Ki

a) CO2

1 Maşină respiratorie 7 Supapă magnetică

2 Plămân auxiliar 8 Cap fals
3 Supapă unisens 9 Tub de eşantionare pentru aerul inspirat (a se vedea figura
4 Debitmetru 6); tubul capului fals trebuie să se sfârşească cu deschiderea
uz intern

5 Compensator gurii
6 Analizor de dioxid de carbon 10 Absorbitor de dioxid de carbon

Figura 7 – Schema standului de încercare pentru măsurarea conţinutului de

dioxid de carbon din aerul inspirat

29
 SR EN 149+A1:2010
uz intern

Legendă

1 Ventilator 4 Cap fals

2 Conductă 5 Spre maşina respiratorie
3 Captator pentru măsurarea debitului de aer Dimensiunea „a”: (0,3 la 0,5) m

19
Figura 8 – Schema instalaţiei de încercare şi a curentului de aer pentru încercarea
de măsurare a conţinutului în dioxid de carbon

D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

Figura 9 – Montaj tip pentru încercarea la forţă de tracţiune axială a carcasei supapei de
expiraţie

30
 SR EN 149+A1:2010
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr

Legendă
d e

1 Aer comprimat 9 Filtru

ar

2 Filtru aer 10 Debitmetru

nd

3 Injector 11 Pompă
4 Pulbere 12 Ieşire
ta

5 Distribuitor de pulbere 13 Circuitul sondei

ts

6 Eşantion 14 Pompă
Ki

7 Cameră de încercare cu pulbere 15 Contor

8 Sondă 16 Umidificator
17 Maşină respiratorie

Figura 10 – Detalii ale aparaturii tip pentru încercarea de colmatare cu dolomită

uz intern

31
 SR EN 149+A1:2010

˜
uz intern

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

™
Distribuţie granulometrică (masă) aerosol de încercare dolomită DRB 4/15

a) Procentaj peste mărimea stabilită

b) Diametru particulă, masă de pornire (˜µm ™)

Figura 11 – Distribuţie granulometrică a particulelor de pulbere de dolomită în camera de

încercare

32
 SR EN 149+A1:2010
uz intern

Cod pentru informaţii:

aaaa/ll

An Lună

Figura 12a – Durată de viaţă preconizată

19
D
VI
uz intern

O
C
ite

Figura 12b – A se vedea instrucţiunile furnizate de producător

a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki

Figura 12c – Domeniul de temperatură pentru condiţiile de depozitare

uz intern

Figura 12d – Umiditatea relativă maximă pentru condiţii de depozitare

Figura 12 – Pictograme

33
 SR EN 149+A1:2010

!
Tabelul 4 – Sinteza cerinţelor şi încercărilor

Denumire capitol Capitol cerinţă Număr de eşantioanea) Condiţionareb) Capitol încercare

Inspecţie vizuală 7.3, 7.4, 7.5, toate - 8.2
uz intern

7.6, 7.15, 7.18

Material 7.5 6 P.S. (3) 8.2
C.T.(3)
Curăţare şi 7.6 5 S.R. (5) Informaţii
dezinfectare furnizate de
producător
Încercare practică de 7.7 2 S.R (2) 8.4
performanţă
Fugă totală spre 7.9.1 10 S.R(5), C.T.(5) 8.5
interior
Penetraţia materialului 7.9.2 9 (pentru fiecare S.R.(3), P.S.(3), 8.11
filtrului aerosol)
(R.M. + C.T. + D.S.) (3)

19
Compatibilitate cu 7.10 10 S.R.(5), C.T.(5) 8.4, 8.5
pielea

D
Inflamabilitate 7.11 4 S.R.(2), C.T.(2) 8.6

VI
uz intern

Conţinut de dioxid de 7.12 3 O S.R.(3) 8.7

carbon
C
Sistem de bride 7.13 10 S.R.(5), C.T.(5) 8.4, 8.5
ite

Câmp vizual 7.14 2 S.R. (2) 8.4

tu

Supapă de expiraţie 7.15 10 S.R.(5), C.T.(5) 8.5, 8.2

a
gr

Debit supapă de 7.15 3 S.R.(1), C.T.(2) 8.3.4, 8.2

expiraţie
d e

Încercare la tracţiune a 7.15 3 S.R.(1), R.M.(1), 8.8, 8.2

ar

supapei de expiraţie C.T.(1)

nd

Rezistenţă respiratorie 7.16 12 S.R.(3), P.S.(3), 8.9

aparate cu supape) C.T.(3), C.D.(3)
ta

Rezistenţă respiratorie 7.16 9 S.R.(3), P.S.(3), 8.9

ts

(aparate fără supape) C.T.(3)

Ki

Încercare de colmatare 7.17 3 S.R.(1), C.T.(2) 8.10

(facultativă numai
pentru aparate de
unică utilizare FFP1+
FFP2 + FFP3)
Piese demontabile 7.18 toate S.R. 8.2
uz intern

a)
Majoritatea eşantioanelor se utilizează pentru mai mult de o încercare
b)
Abrevieri:
S.R. Stare de recepţie
R.M. Rezistenţă mecanică
P.S. Tratament de purtare simulată
C.T. Condiţionare la temperatură
C.D. Condiţionare la debit
D.S. Dezinfectare şi curăţare, dacă este cazul.

"

34
 SR EN 149+A1:2010

Anexa A
(informativă)
uz intern

Marcare

Se recomandă a se lua în considerare următoarele componente şi subansambluri pentru a fi marcate

în scopul identificării:

Tabelul A.1 – Marcare

Componente/subansambluri Marcare Data fabricării Observaţii

Disc supapă expiraţie - + 1
Sistem de bride + + 1
+: Marcarea este necesară

-: Marcarea nu este necesară

19
1: Pentru părţile care nu pot fi marcate, în informaţiile furnizate de producător vor fi incluse informaţii
corespunzătoare.

D
VI
Componentele unui subansamblu nu trebuie marcate atunci când subansamblul poate fi identificat.
uz intern

Componentele care nu sunt ofertate de către producător ca piese de schimb nu trebuie marcate dacă
O
subansamblul poate fi identificat, dar în informaţiile furnizate de producător trebuie să existe informaţii
C
corespunzătoare.
ite
atu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

35
 SR EN 149+A1:2010

Anexa ZA
(informativă)

Capitole ale acestui standard european referitoare la cerinţele esenţiale

şi alte prevederi ale Directivelor UE
uz intern

Acest standard european a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN de Comisia Europeană şi
Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi vine în sprijinul cerinţelor esenţiale ale Directivei UE
89/686/CEE.

AVERTISMENT - Alte cerinţe şi alte Directive UE pot fi aplicate produsului (produselor) din domeniul
de aplicare al acestui standard.

Următoarele capitole din acest standard vin în sprijinul cerinţelor esenţiale ale Directivei UE
89/686/CEE, anexa II:

Directiva UE 89/686/CEE
Capitole din acest standard european
anexa II
1.1.1 5; 7.7; 7.9

19
1.1.2.1 5; 7.7; 7.9; 7.12

D
VI
1.1.2.2 7.9
uz intern

O
C
1.2.1 7.6; 7.12; 7.14; 7.16
ite

1.2.1.1 7.5; 7.6; 7.7; 7.10; 7.11

a tu

1.2.1.2 7.7; 7.8

gr

1.2.1.3 7.7; 7.14

d e
ar

1.3.1 7.7
nd

1.3.2 7.4; 7.5; 7.7

ta
ts

1.4 10
Ki

2.1 7.13

2.3 7.14

2.4 7.6; 9; 10
uz intern

2.6 10

2.8 10

2.9 7.13; 7.18

2.12 9

3.10.1 7.6; 7.7; 7.8; 7.9; 7.12; 7.16; 7.17; 9; 10

Conformitatea cu acest standard european este una din modalităţile de a îndeplini cerinţele esenţiale
specifice din Directivele respective şi din reglementările corespondente ale EFTA.

36
 SR EN 149+A1:2010

Bibliografie

EN 140, Respiratory protective devices - Half masks and quarter masks - Requirements, testing,
uz intern

marking [Aparate de protecţie respiratorie – Semi-măşti şi sferturi de mască – Cerinţe, încercări,

marcare]

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

37
 SR EN 149+A1:2010

Standardul european EN 149:2001+A1:2009 a fost acceptat ca standard român de comitetul tehnic

CT 227 Mijloace individuale de protecţie.

Membrii Comitetului De Lectură care au verificat versiunea română a acestui standard european
uz intern

EN 149:2001+A1:2009

dna. Emilia DOBRESCU Preşedinte CT 227 Mijloace

individuale de protecţie
dna. Florentina PORUSCHI INCDPM Secretar CT 227 Mijloace
individuale de protecţie
dna. Diana IORGA Expert ASRO

Versiunea română a acestui standard a fost elaborată de dna. Liliana Ciobanu.

19
D
VI
uz intern

O
C
ite
a tu
gr
d e
ar
nd
ta
ts
Ki
uz intern

Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor modificărilor.

Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate în Catalogul Standardelor Române şi în

Buletinul Standardizării.

38