I

l{t

tc rcs 13.180

@ sRENrso 1726
Octombrie 2004
STANDARD ROMAN lndice de clasificare R 70

/6t Yrs
"r.'1i,.
rjj
r'kr
! :.-'
l:i,
-i,'
l Ergonom ia ambianlelor termice
yii:'$I.ir-i ,,
Aparate de misurat mirimile fizice
/=tr l

Ergonomics of the thermal environment. lnstruments for

measuring physical quantities

Ergonomie des ambiances thermiques. Appareils de mesure

des grandeurs physiques

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 12 octombrie 2004

Standardul european EN ISO 7726:2001 are statutul unui
standard rom6n

CORESPONDENTA
, Acest standard este identic cu standardul european
EN ISO 7726:2001
This standard is identicalwith the European Standard
EN ISO 7726:2001
La pr6sente norme est identique d la Norme europ6enne
EN ISO 7726:2OO1

ASOCTATTA DE STANDARDTZARE DrN ROMANn (ASRO)

liSii#SlT';;i3['a::::1??"i;1""3[.'
"''*t'fiil::"'fl
Direcfia Standardizare: Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310 43 09 sau +40 21 312 47 44, Fax +40 21 315 58 70
Direclia Publicalii - Serv. Vdnzdri/Abonamente: Tel. +40 21 21277 25, +40 21 21279 20, +40 21 31294 88,
+4O 21 312 94 89, Fax +4O 21 21O 25 1 4- +4O 21 212 7 6 20
@ ASRO Reproducerea sau utilizarea integrald sau pa(iali a prezentului stiandard in orice publicatii gi prin orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este intezisd dacd nu existd acordul scris al ASRO

Ref.: SR EN ISO 7726:2004 Edilia 1

Preambul nalional

Acest standard reprezintd versiunea rom6nd a textului in limba englezi a standardului european
EN ISO 7726:2OO1.

Acest standard stabilegte caracteristicile minime ale aparatelor de mdsurat mirimile fizice ce
caracterizeazi ambianlele termice precum gi metodele de mdsurare.

Acest standard se utilizeazd atunci cind se stabilesc specificalii pentru producitori gi utilizatori ai
aparatelor de mdsurat mdrimi fizice ale ambianlelor termice 9i la incheierea de contracte Tntre pdrfi
pentru misurarea unor astfel de m6rimi.

Acest standard se aplicd pentru evaluarea influenlei ambian{elor calde, medii, confortabile sau reci
asupra oamenilor.

Gorespondenla dintre standardul european la care se face referinld 9i standardele romdne este
urmitoarea:

EN ISO 7730:1995 IDT SR EN ISO 7730:2001

Ambianle termice moderate. Determinaiea indicilor PMV 9i
PPD 9i specificarea condi$ilor de confort termic

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeazi standarduleuropean la care se face referire (respectiv
standardul rom6n identic cu acesta).

Simbolurile gradelor de ecfriwleqti (lDT - identiq MOD - modificat NEQ - trechivalent), conform SR 10000€.

Cuvintele "standard european" din textul prezentului standard trebuie citite "standard romdn".
STANDARD EUROPEAN EN tSO 7726
NORME EUROPEENNE
EUROPAFCHE NORM
EUROPEAN STANDARD lulie 2001

rcs 13.180 lnlocuiegte EN 27726:1 993

Versiunea romdnd

Ergonomia ambianlelor termice. Aparate de misurat mirimile fizice

Ergonomics of the Ergonomie des Umgebungsklima.
thermal environment. ambiances lnstrumente zur
lnstruments for thermiques. Appareils Messung
measuring physical de mesure des physikalischer GroBen
quantities grandeurs physiques (lSO 7726:'1998)
(lSO 7726:1998) (lSO 7726:1998)

Acest standard reprezintd versiunea romdni a standardului european EN ISO 7726:2001. Standardul
a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea
CEN.
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 10 mai 2001.
Membrii CEN sunt obligali si respecte Regulamentul lntern CEN/CENELEC care stipuleazi condiliile
in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard nafional, fdri nici o modificare.
Listele actualizate gi referinlele bibliografice referitoare la aceste standarde nalionale pot fi oblinute de
la Secretariatul Central sau de la orice membru CEN, pe bazd de cerere.
Acest standard european existd in trei versiuni oficiale (englezd, francezd, germand). O versiune in
oricare alti limbi, realizatd prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, Tn limba sa
nalionald gi notificatd Secretariatului Central, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organismele nalionale de standardizare din: Austria, Belgia, Danemarca, Elvelia,
Finlanda, Franla, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia,
Olanda, Portugalia, Republica Ceh6, Spania giSuedia.

CEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization
Comit6 Europ6en de Normalisation
Europdisches Komitee fUr Normung

Secretariat Gentral: rue de Stassart 35, B-1050 Bruxelles

@ 2001 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice formi gi Tn
orice mod sunt rezervate membrilor nationali CEN Ref.:EN ISO 7726:2001RO
 SR EN lSO7726:2004

Preambul
Textul standardului intemafional al comitetul tehnic ISO/TC 159 "Ergonomie" al Organizafiei
lnternafionale de Standardizare (lSO) a fost preluat ca standard european de comitetul
tehnic CT 122 "Ergonomie" alciruisecretariat este definut de DlN.

Acest standard european Tnlocuiegte EN 27776:1993.

Acest standard european trebuie si primeascd statutul de standard nalional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, p6ni cel tdziu Tn ianuarie 2002 gi toate standardele nalionale in
contradiclie cu acest standard trebuie anulate p6nd cel tirziu in ianuarie 2002.

in conformitate cu Regulamentul lntern al CEN/CENELEC, organismele nalionale de standardizare

din lirile urmitoare sunt obligate si aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca,
Elve$a, Finlanda, Franla, Germania, Grecia, lrlanda, lslanda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie,
Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehi, Spania giSuedia.

Noti de ratificare
Textul standardul international ISO 7726:1998 a fost aprobat de CEN ca standard european fird nici o
modificare.

NOTA - Referinfele normative la standardele intemationale sunt men[iontate in anexa ZA (normativi).

2
 SR EN lSO7726:2QQ4

Cuprins

Pagina

I -. Domeniu de aplicare .................. 4

2 Referinte normative .................. 4

3 Generaliti!i..... 4

4 Aparate de misurat ............:.... 5

5 Specificafii privind metodele de misurare 8

Anexa A Misuralea temperaturii aerului.....

Anexa B medie........
Misurarea temperaturii de radiafie ................. 18

Anexa C Misurarea tempenaturii de radiafie plani...... ................... 33

Anexa D Misurarea umiditiliiabsolute a aerului.... 40

AnexaE Misurarcavitezeiaerului....... ...... 5{t

Anexa F Misunarea temperaturii suprafefelor............. ................... 53

Anexa G Misurarca temperaturii operative.. ..................55

Anexa H Bib1io9rafie............... ................ tl

3
 SR EN lSQ7726:20Q4

1 Domeniu de aplicare
Prezentul standard interna{ional stabilegte caracteristicile minime ale aparatelor de misurat mirimile
fizice ce caracterizeazd ambianlele termice precum gi metodele de mdsurare ale acestei ambianfe.

El nu are drept scop definirea unui indicator global de confort sau de stres termic, ci numai reglementarea
culegerii informa$ilor care trebuie sd duci la acest indicator. Alte standade intemalionale precizeazd
metodele care permit utilizarea informaliilor ob{inute ln concordanli cu acest standard.

Prezentul standard internalional este utilizat ca referinli la elaborarea:

a) specifica$ilor destinate constructorilor gi utilizatorilor de aparate de mdsurat mdrimile fizice

caracteristice unei ambian{e termice;

b) unui document contractualintre doud pi$, pentru misurarea acestor mdrimi.

Stiandardul se aplicd la evaluarea influentei asupra omului a ambian{elor calde, confortabile sau reci.

Referinte
, normative

Standardul urmdtor conline prevederi care, ca urmare a referinlei fdcute in text, constituie prevederi
ale prezentului standard internafional. ln momentul publicirii era in vigoare edilia indicatd. Toate
standardele sunt supuse revizuirii 9i pd(ile care incheie acorduri bazate pe acest standard
internalional sunt invitate si investigheze posibilitatea aplicirii celei mai recente edilii a standardului
maijos mentionat. Membrii ISO Si CEI delin standardele intemalionale in vigoare la un moment dat.

ISO 7730:1991, Modente themal enviranments - Determination of he PttM aN PPD indies and
spcifrations of the anditions for thermal arnforL

3 Generalititi
3.1 Prevederi pentru condi[ii de confort gi pentru condilii de stres termic

Specificafiile 9i metodele conlinute in prezentul standard intemalional au fost grupate in doud clase, in
funcfie de amploarea disconfortului termic care trebuie evaluat.

Specificaliile gi metodele de tip C se referi la misurdrile realizate in ambianle termice moderate,

apropiate de confort (prevederi pentru condilii de confort).

Specificaliile 9i metodele de tip S se referd la mdsurdrile realizate in ambianle termice cu stres termic
ridicat, sau chiar ?n ambianle cu stres termic extrem (prevederi pentru condilii de stres termic).

Specificaliile gi metodele prezentate pentru fiecare din aceste clase au fost determinate lin6nd seama
de posibilitdlile practice de misurare ,,in situ" gi de performanlele disponibile actualmente ale
aparatelor de misurat.

3.2 Mirimifizicecaracteristiceambianteitermice
3.2.1 lntroducere

Determinarea indicatorilor globali de confort sau de stres termic necesitd cunoagterea mirimilor fizice
legate de ambianla termici. Aceste mdrimi pot fi grupate in doui categorii, in funclie de gradul lor de
dependenld fald de ambian{a termici.

4
 SR EN lSO7726:2004

3.2.2 Mirimifiziceprincipale
Fiecare dintre mirimile fizice principale caracterizeazi unul din factorii ambianlei termice, independent
de ceilalli. Ele sunt adesea utilizate pentru a defini indicatorii de confort sau de stres termic bazali pe
stabilirea prin calcul a bilanlului termic al omului situat intr-o anumitd ambiantd termicd. Aceste mirimi
sunt urm6toarele:

a) temperatura aerului, exprimatd in kelvini (I,):gV iryfggg_9"59t_gdi

j\ z\
b) temperatura de nghl-9-._llg-$9. exprimatd in kelvini Ll) sa, in grade Celsius (JA gi a
*tempE4rtr{rii
de-iedftdlii{".oHie;-erp:unag:l.Kelviry (jip,) sE-u in grade Celsius (f/ radialia directd
-expfimata in wali pe metru pdtrat;

c) (pJ exprim"te pf,l*Uesu!_e J in

d) viteza aerului (v"), exprimati in metri pe secundd;

e)
Tr:y:: :ypt-"19.!:lg! _1p1T*:-'l"sIg"JQ ::y il g'"ee" 9er"1-y"_".s);

Relaliile intre aceste mdrimi precum gi diferitele aporturi gi pierderi de cilduri ale organismului sunt
prezentate in tabelul 1. Acest tabel indicd, de asemenea, alte patru mirimi, care fiind evaluate mai
frecvent pe baza tabelelor de date decdt pe baza mdsuririlor, nu.sunt incluse in prezentul standard
internalional.

NOTA - Conceptul de temperaturi de radialie medie permile.FlU^diul-sphimbudlp-r"de-,€ldqH,p|ln

"Ediatie"intragIn--
gi mediq, Se presirpUne"ca=teetCle eXerbitfiife dsirpra'bmului de mediul real, in general neomogen, gi de mediul
--VinuEfdefinit
ca omogen, sunt identice. Atunci cAnd aceasti ipotezi nu este verificati, ln special ln cazul
radialiilor asimetrice, schimburile de cdldurd prin radialie ce provin din zone diferite termic Ai amploarea efectelor
lor asupra omului trebuie evaluate cu ajutorul conceptului de temperaturd de radialie pland.

3.2.3 Mirimi fizice derivate

Mdrimile fizice derivate caracterizeazd un ansamblu de factori ai ambiantei termice, ponderali Tn

funclie de caracteristicile senzorilor utilizali. Aceste mdrimi sunt adesea folosite pentru a deftni un
indicator empiric de confort sau de stres termic Tn mod direct, t6rd a trece printr-o metodd de calcul
bazald pe stabilirea bilanlului termic rezultat gi a efortului fiziologic. Unele mdrimi derivate sunt
descrise in standarde specifice referitoare la modulin care acestea se aplici gi in care sunt incluse
cerinlele de mdsurare.

4 Aparate de misurat

4.1 Mirimi misurate

4.1.1 T_9.qp_e,1-e!yl? gg1glui"e_919-.!gllpepfura aerului in jurul corpului.uman (a se vedea anexa A).

4.1.2 Temperatura de radialie medie este temperatura uniformd a unei incinte virtuale ln care
schimburile de cdldurd prin radialie intre aceastd incinti gi om sunt egale cu schimburile de cdldurd
prin radia{ie Tn incinta real5, neuniformi.

Temperatura de radialie medie poate fi misurati prin intermediul unor aparate care permit ca radialia,
in general neomogend, provenitd de la perelii unei incinte reale "sd fie integrati" intr-o valoare medie
(a se vedea anexa B).

Globtermometrul este

Exactitatea de misurare a temperaturii de radialie medii oblinuti cu acest aparat variazd considerabil
in raport cu tipul ambianlei termice considerate gi cu exactitatea misuririi temperaturii de
globtermometru, a temperaturii aerului gi a vitezei aerului. Exactitatea reald de mdsurare trebuie sd fie
 SR EN lSQ7726',2004

indicati de fiecare datd atunci cdnd aceasta depdgegte toleranlele specificate in prezentul standard
lnternalional.

Temperatura de radialie medie este definitd in raport cu corpul uman. Forma sfericd a
globtermometrului poate oferi o aproximalie rezonabild a formei corpului pentru persoanete'Th p62i!ie
b$ezat. Un senzor de formd elipsoidal5 aproximeazi mai bine forma umand, atAt pentru persoanele Tn
pozilie ortostaticd, cdt gi pentru persoanele in pozilie agezat.

Temperatura de radialie medie pog!g_,[|Qg_ asep-enea calculati pornind de la valorile misurate ale
temperaturii perelilor Tnconjurd{riri $i Oe ta fgrma acestor pereli gi a poziliei lor in raport cU om.ul
(calculul factorilor de formd geometrici). (A se vedea anexa B).

Temperatura de radialie medie poate fi determinatd, de asemenea, prin temperatura de radialie plani
Tngase direclii opuse, ponderati cu factorii de suprafald proiectatd pentru o persoand. in mod similar,
ea poate fi estimatd prin misurarea fluxului radiant din diferite direclii.

Poate fi utilizat orice alt dispozitiv de mdsurare sau metodd de calcul care permite ca temperatura de
radialie medie sd fie determinatd cu exactitatea specificatd Tn capitolele urmitoare.

4.1.3 Temperatura de radialie plani este temperatura uniformi a unei incinte pentru care radianla
pe una din felele unui mic element plan este aceeagi ca in mediul real neuniform.

Aga numitul radiometrul "nef' este un aparat utilizat adesea pentru misurarea acestei mirimi (a se
vedea anexa C). Cu acesta este posibil sd se determine temperatuia de radialie pland pomind de la
radialia netd schimbatd intre ambianld gi elementul de suprafald gi de la temperatura suprafelei
radiometrului.

Poate fi folosit, de asemenea, un radiometru care ulilizeazd un senzor constituit dintr-un disc reflectant
(lustruit) gi un disc absorbant (vopsit in negru).

Temperatura de radialie pland poate fi calculatd, de asemenea, pornind de la temperaturile

suprafelelor din ambianld gi factorii de formd intre aceste suprafele gi elementul plan (a se vedea
anexa C).

4sin!91*a_temp"e-.f.41{r"#e radialie q$9 life"renlp dintre.temperatura de radialie pland a doui fele

obri5e"ate unui miCeriehenf pEii'G"ib vedea maijos definilia temperaturii de radiatie"pkfiil:

Conceptul de asimetrie a temperaturii de radialie este utilizat atunci cind temperatura de radialie
medie nu caracterizeazd complet mediul radiativ, de exemplu atunci cdnd radialia provine din zone
opuse ale spaliului, cu neomogenitili termice apreciabile de radialie pland in doud direclii opuse.

C6mpul de radialie asimetric este definit in raport cu pozilia elementului plan utilizat ca referinfd. in
toate situaliile, este necesar sd se specifice cu exactitate pozilia acestuia din urmd, prin direclia
perpendicularei la acest element.

Asimetria temperaturii de radialie este mdsuratd sau calculati pornind de la valoarea mdsurati a
temperaturii.

Poate fi folosit orice alt dispozitiv sau metodd care permite misurarea sau calcularea asimetriei
temperaturii de radialie sau a temperaturii de radialie plani, cu aceeagi exactitate ca cea specificatd
i., Fo r L.. *-1i "Jt t: r."" i: \
4.1.4 Umiditatea absoluti a q_gg!gj*qa;,q"c1.9-n-z.e-aza-oric"e mirime legatd de cantitatea realS.de vapori
deapdffioeoLG5,iieijea[emirimi,cumarfiumiditatearelativ5sau6iddulde
sat0Ta.ti6l6ire exprimd cantitatea de vapori de api din aer in raport cu cantitatea maximd pe care el o
poate conline la o anumitd temperaturi gi presiune.

in cazul schimburilor de cilduri prin evaporare Tntre om gi mediu trebuie luatd in considerare
umiditatea absolutd a aerului. Aceasta este exprimati adesea sub formd de presiune pa(iald a
vaporilor de apd.

b
 SR EN lSO7726:2004

Presiunea parliald a vaporilor-9-g_*epil4i,n!f.:_r$_._qm_g9jeg.de*asr-uln€&@ste-presiunea--pe*cane.-ar

We6'nIin-tjtiinaces.t.amqstecdgca-eiar.ocupa-singurivolumulp9..aareil'.sgupA."
"a6ru1uriied-i;

Umiditatea absoluti poate fi determinatd direct (aparate cu condensare, aparate electrolitice) sau
indirect prin mdsurarea simultand a mai multor m6rimi (umiditatea relativd gi temperatura aerului;
temperatura umedi psihrometricd gitemperatura aerului ) (a se vedea anexa D).

Psihrometrul este un aparat de mdsurat umiditatea folosit frecvent. El permite determinarea umiditilii
absolute a aerului pomind de la valoarea mdsurati a temperaturii uscate a aerului (f") gi a temperaturii
umede psihrometrice (f"). Exactitatea de misurare este conformd specificaliilor incluse in prezentul
standard internalional numai dacd aparatul este bine proiectat gi sunt respectate precauliile de
folosire.

Poate fi utilizat orice alt dispozitiv care permite misurarea umiditdtii absolute a aerului cu exactitatea
indicatd in paragrafele urmdtoare.

4.1.5 Viteza aerului este o mirime definitd prin modulul gi direclia sa. in cazul ambianlelor termice
mdrimea ce trebuie avutd in vedere este viteza aerului, adici modulul vectorului vitezd caracteristic
curgerii aerului in punctul de misurare considerat (a se vedea anexa E).

Viteza aerului, vr, Tn orice punct al spaliului, vanazd in timp gi se recomandd ca varialiile vitezei sd fie
inregistrate. Un curent de aer poate fi descris prin viteza medie, vr, definiti ca medie a vitezeiintr-un
interval de timp (perioadd de mdsurare) gi prin abaterea standard a vitezei, SD, datd de ecuatia:
,!
.-. i';, A i,' r-'.t
t

xr
vo. este viteza la momentul ,,i" al perioadei de mdsurare. * v {jt *t? . . . . ,.,1 f
t-
t | _q
V,r.- *-
t
g ' 'l-r' -;-ri::
r ..., '' \' ^
eJ

lntensitatea turbulenlei fluxului de aer, TU, este definiti ca abaterea standard divizatd prin viteza
medie, gi se exprimi Tn mod obignuit in procente:

1
I
,,, =
SD
''r. "roo
'.-"'
\

4.1.6 Temperatura de suprafald este temperatura uneisuprafe{e date. Aceasta este utilizatd pentru
evaluarea schimbului de cdlduri prin radialie al organismului, prin intermediul temperaturii de radialie
medie gi / sau a temperaturii de radialie pland. Este utilizatd, de asemenea, pentru evaluarea efectului
unui contact direct intre corp gi o suprafali dat6. Temperatura de suprafald poate fi misuratd prin
metoda prezentatd in anexa F, incluzdnd:

termometru de contact, la care senzorul se afld ln contact direct cu suprafala. Senzorul poate
schimba fluxul de cdldurd la punctul de mdsurare giapoi sd influenleze rezultatul.

- .sertzor- infrarogu, la care fluxul de cilduri radiati de la suprafald este misurat gi convertit ca
temperaturd. Aceasta poate fi influenlati de emisivitatea suprafelei.

4.2 Garacteristici ale aparatelor de misurat

4.2.1 Garacteristici ale aparatelor pentru misurat mirimile principale

Domeniile de mdsurare, exactitatea mdsurdrii gi timpii de rdspuns 90% ai senzorilor pentru fiecare din
mdrimile principale sunt sintetizate in tabelul 2. Aceste caracteristici trebuie considerate drept
caracteristici minime. in funclie de necesitili gi de posibilitilile tehnice de realizare, este intotdeauna
posibil sd se specifice caracteristici mai exacte. Astfel, pentru anumite mdrimi, misuririle foarte
 SR EN lSO7726:2004

exacte ale stresului termic pot necesita utilizarea unor aparate cu domenii de misurare din clasa S gi
exactitdli din clasa C.

Pentru necesitdlile prezentului standard lnternalional, constanta de timp a unui senzor este
consideratd ca fiind numeric egald cu timpul de rdspuns al senzorului la o varialie de o treapti a
mdrimii mdsurate pentru a atinge 63% din valoarea final5 a varialieiin stare stalionard, fird depdgire.
Timpul de rispuns, care este practic timpul la sfirgitul cdruia mirimea mdsurati (de exemplu,
temperatura termometrului) poate fi considerati ca suficient de apropiatd de valoarea exactd a mirimii
de mdsurat (de exemplu, temperatura aerului), poate fi calculat pomind de la o constantd de timp . Un
timp de rispuns de 90 % este atins dupd o perioada egald cu de 2,3 ori constanta de timp. Este
necesar si se agtepte minimum un timp echivalent cu timpul de rdspuns inainte de a efectua o
mdsurare.

Constanta de timp gi deci timpul de rispuns al unui senzor nedepinzdnd numai de senzor (masd,
suprafafd, prezenla unuiinvelig protector) ci gi de mediu, deci de factori legali de o anumiti mdsurare
(viteza aerului, radialia etc) este recomandabil si se indice condiliile in care se oblin aceste valori.
Condiliile de ambian!6 termicd standard sunt precizate in tabelul 3 (clasele C ai S). Aceste condilii
trebuie utilizate ca referinld, cu exceplia cazurilor in care contravin principiului de mdsurare a
mirimilor considerate.

ln plus, exactitatea de mdsurare a temperaturilor aerului, temperaturii de radialie medii, asimetriei

temperaturii de radialie, vitezei aerului gi umiditdlii, depinde de asemenea de influenla altor mirimi.
Prin urmare, exactitatea specificatd Tn tabelul 2 trebuie oblinuti pentru condiliile de ambianld termici
specificate in tabel.

4.2.2 Caracteristici ale aparatelor de misurat de tip integrator

aibi un interval de
Orice aparai de misurat care integreazi misurarea mai multor variabile trebuie sd
mdsurare, un timp de rdspuns 9i o exactitate, egale sau mai mari decAt cele ale variabilelor
corespunzdtoare.

5 Specificalii privind metodele de misurare"

5.1 Generalitili

Metodele de misurare a mdrimilor fizice caracteristice unei ambiante termice trebuie sd tind seama de
faptulci aceste mdrimi vanazd Tn spaliu gitimp.

Ambianla termicd poate sd varieze Tn planul orizontal gi ca urmare trebuie si se lind seama de timpul
Tn careo persoand lucreazd Tn diferite zone. Ambianla poate sd varieze, de asemenea, in planul
vertical, aga cum se aratd la 5.2.

5.2 Specificafii privind variafiile mirimilor fizice in spaliul din jurul subiectului

O ambianld termici poate fi considerati drept "omogeni" din punct de vedere bioclimatic dacd, la un
moment dat, temperatura aerului, radialia, viteza aerului gi umiditatea pot fi considerate practic
uniforme Tn jurul unui subiect, adici atunci cdnd diferenlele dintre fiecare din aceste mdrimi gi
valoarea lor medie spaliald, calculatd ca o medie a localiilor, nu depdgesc valorile oblinute prin
multiplicarea exactitdlii de misurare indicate Tn tabelul 2 cu factorul X precizat in tabelul 4. Aceastd
condilie este destul de frecvent indepliniti in ceea ce privegte temperatura, viteza gi umiditatea
aerului, dar mai rar in ceea ce privegte radialia.

Atunci cdnd neomogenitatea ambianfei termice este foarte importanti, mdrimile fizice trebuie
misurate in mai multe puncte pe locul sau in jurul subiectului, gi trebuie si se lind seama de
rezultatele pa(iale oblinute pentru a determina valoarea medie a mirimilor considerate la evaluarea
confortului sau a stresului termic. Analizele stresului termic, efectuate anterior la posturile de munci
studiate sau la posturile de muncd de tip asemdndtor, pot furniza informalii importante pentru a stabili
daci anumite mdrimi sunt distribuite in mod omogen. ln cazul inciperilor sau posturilor de muncd
insuficient definite, se considerd in mod obignuit, numai o zond limitatd de ocupare in care criteriile de

8
 SR EN lSO7726:2004

confort sau de stres termic trebuie si fie respectate. ln cazul contestdrii interpretdrii, trebuie utilizate
ca referin!6 misurdrile efectuate consider6nd ambianla termici ca neomogeni.

Tabelul 5 indici Tnillimile ce trebuie avute in vedere la misurarea mdrimilor principale gi coeficienlii
de ponderare care trebuie utilizali pentru calculul valorilor medii ale acestor mdrimi, in funclie de tipul
ambianlei termice considerate 9i clasa specificaliilor de misurare.

indllimile utilizate la misurarea mdrimilor derivate trebuie alese, de preferinli, in concordanld cu

indicaliile din tabelul 5. in orice situalie, datele se raporteazi la standardul general care definegte
indicatorii de stres sau de confort termic Ai care prevaleazd asupra acestui standard intemafional.

Diferilii senzori trebuie sd fie plleali Tn locul in care omul igi efectueazi in mod normal activitatea, la
indllimile indicate in tabelul 5. [n cazul in care nu este posibil ca activitatea in curs si fie oprit6,
senzorii trebuie plasali in zonele in care schimburile de cdlduri sunt aproximativ aceleagi cu cele la
care este supus omul (aceastd particularitate de misurare trebuie sd fie menlionatd la ?nregistrarea
rezultatelor).

5.3 Specificafii privind varialiile mirimilor fizice in timp

in spaliul din jurul omului, mdrimile fizice pot si se modifice in funclie de timp, in mod esenlial, din
doud motive:

a) pentru o anumiti activitate, mdrimile pot varia in funclie de evenimentele exterioare, cum ar fi cele
care insolesc un proces de fabricalie in cazul unei activitdli industriale;

b) mirimile pot si varieze, de asemenea, gi ca urmare a deplasirilor omului in diferite ambianle (de
exemplu, ambianld caldd in apropierea unei magini gi ambianld confortabili Tn cazul repausului).

O ambianld termicd este denumitd "stalionari" in raport cu subiectul atunci c6nd mdrimile fizice
utilizate pentru caracterizarea nivelului de expunere a acestuia sunt practic independente de timp,
adicd, de exemplu, atunci c6nd varialiile acestor mdrimi fald de valoarea lor medie temporali nu
depdgesc valorile oblinute prin multiplicarea exactitdliii de misurare indicate din tabelul 2 cu factorulX
precizat in tabelul 4.

Trebuie menlionat cd celelalte mdrimi utilizate la caracterizarea nivelului de expunere la cdldurd a

subiectului (metabolism, randament energetic, izolare vestimentard) pot, de asemenea, sd depindd de
timp.

Atunci cdnd o ambianli termici nu poate fi considerati stalionari in raport cu subiectul, este necesar
si se inregistreze principalele varialii ale mdrimilor fizice ale acestei ambianle in funclie de timp
(aceastd informalie va fi utilizati in alte standarde din aceastd serie pentru determinarea unui indice
global de confort sau de stres termic). Timpul de misurare gi interpretrarea datelor depind de indicele
de confort sau de stres termic care este utilizat. Aceasti informalie trebuie gdsitd prin referire la
standardele corespunzdtoare.

I
 SR EN lSQ7726:2004

'=
r'E s
i g
JE6 $s x =
L
o
o
o
,(g

E .g
(D
)G .9,
.9
E
ooo x x x
'G
N
'to
€, o ,6
.E
o =
g f
ag o
c
.cl
E
og E
o
o
G
atn
E €.EF
ooiS x
o
oa 6
E
o EqE
ootr
'6_

o Er! =o
o
.g E
E' o
(, ,(E
L
L- r(t|
=JN
E€ ,x L\
E
o oo i\x
(D
_E
EE
N'i= o)
L
-a o 6
= o
E E,cd
tr
-g
lt '=G -=
oE
G '.E :to ofr
(0o
jlRbooo
.N =
IE (E C.- o)
Ug
g 5o
(! G
gs-E xx
t
g
a-
fifi
cl o-x !
O-
(EJ
.E J o-s!a o=
2 ,Et EE'
oct
o 6 o_= !
.s €E
o o'5 {\ ro o-
U'=
.E
(, s N:
o1 'x x (5(,)
-oo
o 5H (Dro
Ei;
c oE
o oE
t, -:
c)
.L
6.(l) Es
cc
oo
!toE i!tr
x
c=
E€ e d,.F
(,).=
tuq
E
E.o
OE d'L
'tr FE o-8
)G 0)E
E ii o
-g
eo
Oa
-g
c'
)
E
dJ
!'6
E(D
CL
'6
c
6 oc
cL(l'
x x -(o
E(u =o-
oii
o-
I
Fo .!P
O-
d)E
o
>E
.9 B
o=
bE
6
lt E r(g
c
tt_ e
-L
o .=(D
lE o o o o_v
F c Ulo o ,o.!P
L tr c Ef
,E
L L
O- ,(E O- E
= o- o-
J

tr J
E
,(ll XE
) N EE ooo --
,(t=
o6
E
L g
J
s r(E E E O()
E.s c Ec}
'll o
o
rO
o
fr.
oo 'g da 'E 6'tJ
-g 1C .... o o oo E!u
o
c o) $e 8.9 (t' v-iLL
E'v(E(E
'E!v66 E€
o -c r!
o o-
f> €.o -oE
tro
-LL
o -cO
E E-
Or
.=\
E7 € aftR c (/)d ()
.9
Lrl (L.
()F
dE a6 f8?? o
o ^s
10
 SR EN lSO7726:2oo4

5-
E H.$ 4"
,(It
:l
c
c
G o
o
E
o
o
.Ct
o gi*g;if;igHEEEE=
g,
c
E9.
q Uq
u::lJ-.!lE
ooo sEo-
sE 6:\
3.G I S.N.E'= -,
o
=88'll'
Ejifi-.Eg-
i=EO
usAF c
tto
5 A$H EE ;agHEE rEEE E$;
p$ c s=
c
p -(s o.S
o
: ,.ot E
o
aE(D
c(D
o
o
L
(E
f
E
a
E
a
o
G
:=
J
3s #l
l"u"l ,1.
E#
EB
6l

o o.o I
E-o 6
-\3v
E9
(E=
cD()

L
o
o
CN
au
(J
(E
x "."o88 El $oIO -\E
G sb8 ^ o'E-
go ut o9c.l , $l .=
*EE#=' El
> .^ L-=
() ro o= s,
(E
EER
o EBE,E:- al 'Efu fiS ?:EE3
r(! E-cr 8.?Y id g 3-*s
e;,s3fi EgT
ae":"H* E c6s fi;"Ei€ 5 50
E
!to
eo 39, (E rr
EGI
oo= <-ele
tf
.E J, E": E
EE; o'E-R
G
CL
G,
OrG
oE iEa
g
o e9 o o
:E o lO
o c E TI 4E
o-l= : l2Q -.!2'= d..o
o
(, EilA I s.N.E - (5 (\l
IE i=EE e= 9fi =iH €o
o oij
o'tr
Q 6 o k (5P
(E T'
o o-o
I
(JO.!t()(EE oo
$t €o o o.9e
E g o= .o E c^Il (0 o,_
.ct o
(, o rrl E'A{-
.E
C)
(E

=o
?s, E
-a
Es,
..e-
S SEEg'; e-= ! oc

r tc ; t ! H? ?=;S?T
G'
o IE
ls
o ux E;.igE =J t3+3fiE.F=T
,sEg Bes o'i6 i& S€ E o
:E
c
oo=lll
EE 6
*r,
,,
.E8 Htr
Ot(E o(5-
o'-
oE ci'

lto G
tr *4.
o
,E
o -3o L
E E€. o
(l)= G
L
,G' ,o
FEE N
(I)
= 6 o19
Fio o-

12
 SR EN lSO7726:2004

5G
t
o
o .E
.o
o =
(5
o
o-
E
o
ooo
q I'a
o
o- (!
at
c t:12-.!2 .-o
AC
o.=G +j ..o
E .,h 8q SE'= I E$frr= s (5rO 9E
6o
i='E O €d
o E;8€E'E
;'6 oP d tr
'O ij

; ate pr
E
-q o o (s 0.o
6),E
o-o .s6
(J O.O (J (uE oo ot
E€
tc
E o=
E:
o
.9
gO
(!E
(trL
%aEl =c
6g
E
o. gs
o
al,
o
o
(! o)t
.efr ;; xFl. bE
=at,
(! 6
(.t
(!
x 69 Fa3*l
? o + El
io
UP
+:6 (!(t)
@ (t,
IU
IIJ
SEE"O ,ei'g*El
aE..(! n (Dl .-EE NN !o
o !'i oo
.E
.g roi =N s== EN
(t
o
)tE
E
-(,)Ec
oubS
+l< o.o-
ai:€
u)v5^ E
O
)oro
lO--
+t +t +t
r(!
LL
o
(u o.
9?
'ts
6.,,
t,o +
(E(E
o'.F-
c(E
o t(E )([ N- N- rEg
o .=E (U(6G
o o"o c -- c r\ E n E d) -cl

E
c!s
oo= tL-(L
!)(ltY "^too 8":'9": E:
cL=
eE rlo6 o-,8 o. VES =;*lo=
ag
CL O
oE o o(o to+ "oE"o88fi8
o oFo =o
Ool
.E
g ooc.{
(o .!l (E
I
(,1cs
o .-q s
:E
o id
5E
or
6O o
o at
c
E9 o- E:=
.=o
o ^ =- EEg r$.=, EggE'=.g
(E
(! E
o.>s
= .,!ii ES NE= g 8s.$EE ,.
(u ro
(t
Ef
o i-r(!;d
e= 9fi H€ eo
'6 ij ,9!
.-H
I
o
tt E= 9f; H'E (l)'E .E [L
(\t -Q6oEoo
(J O-E () (UE F6oFoo
(J O.E (J CtE
o.o
ao ro
oct
E L v(E
tl
ag
o
tr oP p o-
EO
G9l
F o
o o
(u * -o oH
o-
o E (E
Yfl
sLL =*s
r
.. t') o.=
7i (l)b l(tr -i 'E ro
ct o
t! g >-ofi - $+ N
x c (g ='.=- E

I
at
d,.=
-g
o ul
EE H4" ES
o'E .eP
9 (U= (l)o o-o r=
o
+l <t CDE or oa hb
+l
E:
E<o
:E
c o(E(5
o_-o_
(E,. !8
(=o
oo= ltt -y ro .!z -.
-O r6.v 'g*
EE 6
OtlE
clE
._,F o_
o o(') E_8 n;g;
r+
:o
EE
€'E
tto ab ,.!q
E Q- .r P:l
go)
a o,>
6c
c(g
(E f,-
o(l) E r(5 (!o
o f
6
E
€ EE P * E 6g
6p .oF
Jo
rd)
L
rfit =l E f ;'-
'E 8'e'm ti 8'.
cL a[ (5'+ {t
= !o x E ct (E 0-
J(E(D0_o_>6
ccL
(l'-
|-i5
EE
TE
bs
2.6

13
 SR EN 1307726',2004

Tabelul 3 - Condilii de ambianli termici standard pentru determinarea

constantelor de timp ale senzorilor

ale ambianfei termice standard

t" 7, P" va

Misurarea timpului de rispuns

senzorilor pentru
Temperatura aerului -tg oarecare < 0,15 m/s

Temperatura de radialie medie -l

-L7 oarecare < 0,15 m/s

De precizat, conform
Umiditatea absolutd =20'C =t^ metodeide mdsurare
Viteza aerului =20"C -t
-{e oarecare

Temperatura de radialie pland =20"C -t

-16 oarecare < 0,15 m/s

Temperatura suprafetei =20"C -16 oarecare < 0,15 mis

Tabelul 4 - Criterii pentru o ambianlil omogeni gi stabili

Clasi C (confort) Clasi S (stres termic)

Mirime FactorX FactorX
Temperaturi aer 3 4

Temperaturd de radialie medie 2 2

Asimetria temperaturii de radialie 2 3

Vitezd medie aer 2 3

Presiune vapori 2 3
NOTA - Diferenla dintre fiecare mirime individuald gi valoarea sa medie trebuie sd fie mai micd dec6t cea
oblinutd prin multiplicarea exactitd[iide mdsurare specificati (tabelul2) prin factorulcorespunzdtorXdin acest
tabel.

Tabelul 5 - inilfimi de misurare a mirimilor fizice ale unei ambianle

lnillimi
Goeficienli de ponderare a valorilor misurate pentru recomandate
Localizirile calculul valorilor medii (doar orientative)
senzorilor
Ambiantd omogend Ambianld neomogeni
Agezat Ortostatism
ClasaC I OasaS ClasaC I CtasaS
Nivelcap I 1 1,1 m 1,7 m

Nivelabdomen 1 1 1 2 0,6 m 1,1 m

Nivelglezne 1 1 0,1 m 0,1 m

14
 SR EN 13|U^7726:2004

Anexa A
(normativd)

Misurarea temperaturii aerul ui

A.1 lntroducere
Temperatura aerului trebuie sd fie luatd in considerare la determinarea schimburilor de cildurd prin
conveclie la nivelul omului. Misurarea acestei mirimi, degi adesea consideratd simplS, poate sd duci
la erori importante daci nu sunt luate anumite precaulii.

A,2 Principiu de misurare a unei temperaturi

Determinarea unei temperaturi se efectueazi prin mdsurarea mirimilor fizice care sunt funclii
continue ale acestora: lungime pentru solide, volum pentru lichide, rezistenld electrici, tensiune
electromotoare de contact.

Oricare ar fi mirimea fizicE mdsurati, un senzor nu poate misura decdt temperatura la care se
gdsegte el insugi, temperaturd care poate sd difere de temperatura fluidului (de exemplu, aer) care
trebuie mdsuratd.

A.3 Precaufii de utilizare a unei sonde de temperaturi

A.3.1 Reducerea influenlei radialiei

Se recomandi ca sonda sd nu fie supusi radialiei surselor de cdldurd din vecindtate, deoarece in
acest caz, temperatura mdsuratd nu este temperatura reald a aerului, ci o temperaturi intermediari
intre temperatura aerului gi temperatura de radialie medie.

Sunt disponibile diferite mijloace de reducere a influenlei radialiei asupra sondei, cum sunt
urmitoarele:

a) Reducerea factorului de emisie al senzorului, prin utilizarea unui senzor lustruit daci el este
metalic, sau acoperit cu o vopsea reflectantii atunci cind el este izolant.

b) Reducerea diferenlei de temperaturd Tntre senzor gi perelii invecinali. Deoarece nu este posibil si
se modifice temperatura perelilor incintei, se utilizeazi unul sau mai multe ecrane reflectante
didpuse Tntre senzor 9i peretele incintei. Astfel, senzorul "percepe" un perete a cdruitemperaturd
este mai apropiati de a sa pe misurd ce numdrul de ecrane cregte. Acest mod de proteclie a
senzorului este eficient 9i ugor de aplicat.

Practic, ecranele pot fi constituite din folii de metal reflectant (aluminiu, de exemplu) de grosime
redusd (0,1 sau 0,2 mm). Atunci cdnd sunt utilizate numai ecrane, de exemplu fdrd o ventilare
for[atd, ecranul interior trebuie separat de senzor printr-un spaliu suficient, pentru a permite
circula{ia aerului in interior prin conveclie naturald.

c) Mdrirea coeficientului de transfer termic prin conveclie, ceea ce conduce la cregterea vitezei
aerului la nivelul senzorului prin ventilare fo(atd (ventilator mecanic sau electric) gi la reducerea
mirimii senzorului (termistor, termocuplu).

Figura A.1 indicd relalia dintre viteza aerului, mirimea senzorului 9i influen{a relativd a temperaturii
aerului gi a temperaturii de radialie aspra unui senzor de temperaturd a aerului neecranat.
Temperatura misuratd poate fi exprimatd ea X,t^ + (1-X),f, ?n care X este influenla relativi a
temperaturii aerului. Figura A.1 indicd influenla semnificativd atit a mirimii senzorului (diametru) c6t gi
a vitezei aerului. Figura se bazeazi pe calcularea schimburilor de cdldurd pentru a sferd (a se vedea
anexa B). Se presupune ci emisivitatea senzorului este 0,95.

15
 SR EN lSO7726:2004

EXEMPLU:

Daci senzoruleste de 1 mm diametru giviteza aerului = 0,15 m/s, temperatura senzorului

= 0,85 t" + O,15 t,

Figura are doar rol informativ gi nu trebuie si fie utilizati pentru corectarea unei mdsurdtori.

i,
:d :li\i.
t: i.

e
*f t\

t::
s'
:ffq5.
h{,
.{s
i,'ff',

si*
o**, ;*: fi; ffiffi ffie$i'F W:&#
actuluf,

Figura A.1 - lnfluenla relativi a temperaturii aerutui asupra temperaturii senzorului

pentru diferite viteze ale aerului gi diferite diametre ale senzorilor
(Pentru diametre mai mari a se vedea figura B.1)

Anumite dispozitive folosesc simultan cele trei moduri de proteclie indicate anterior, determindnd erori
de mdsurare reduse.

A.3.2 lnerlia termici a senzorului

Un termometru plasat Tntr-o ambianli termicd datd nu indicd instantaneu temperatura aerului. Acesta
necesitd un anumit timp de echilibrare.

Misurarea nu ar trebui efectuatd inainte de scurgerea unui timp de cel pulin 1,5 ori timpul de
rdspuns (90 o/o) al sondei.

Un termometru va rispunde mai rapid daci:

- senzorul de temperaturd este mai mic, mai ugor gi are o capacitate calorici specificd mai redus6;

- schimburile de cildurd cu mediul sunt mai bune. Din acest punct de vedere, cregterea
coeficientului de transmisie termici prin conveclie la nivelul senzorului, deja avantajoasi in
cazul unor condilii stabile, imbundti{egte de asemenea rdspunsul termometrului in condilii
tranzitorii.

A.4 Tipuri de senzori de temperature

a) Termometre cu dilatare:

1) termometru cu dilatare de lichid (cu mercur);

16
 SR EN lSO7V26:2004

2) termometru cu dilatare de solid.

b) Termometre electrice:
1) termometru cu rezistenld variabilS;
- reZstor din platinA;
- termistor.
2l termometru bazatpe generarea uneitensiuni electromotoare(termocupiu),
c) Termornanometre (bazate pe rraria$a presiuniiunui lichidtn funcfie de temperatur€).

17
 SR EN lSO7726:2OO4

Anexa B
(normativd)

Mdsurarea temperaturii de radialie medie

B.1 lntroducere
Cantitatea netd a cildurii de radia{ie pierdutd sau receplionatd de cdtre corpul uman este suma
S0himbate intre pdrfile expuse ale acestuia 9i diferitele surse de
eE-_e.p_rf,e.A.alutUior-.tl0Xiirilax.fa.diante-
cdldurd inconjurdtoara -Fiecare din aceste fluxuri poate fi calculat cunoscdndu-se dimensiunile,
localizdrile gi caracteristicile termice (temperatura suprafeleigi emisivitatea) ale surseigi pdrfii corpului
sau imbrdcdmintei care este expusd. Totugi, aceasti metodi devine rapid complexd 9i laborioasd de
indatd ce numdrul surselor de cdldurd devine important sau aceste surse au forme neregulate.

Prezenta anexd are drept scop:

- si descrie o metodi de d.e-termlnare a temperaturii de radialig medii pornind de la mdsurarea

{en+Beraturii de- globtermometru, a temperaturii aerului gi a vitezei aerului la nivelul
globtermometrului;

- si prezinte sumar alte metode de mdsurare a temperaturii de radialie medii;

- sd indice principiul de calcul al temperaturii de radialie medii cu ajutorul factorilor de unghi.

Globtermometrul va fi utilizat Tn aceasti anexd numai ca un aparat de mdsurat o mdrime fizicd, gi

anume, temperatura de radialie medie.

8.2 Mdsurarea temperaturii de radiafie medii folosind globtermometrul

8.2.1 Descrierea globtermometrului
Globtermometrul este constituit dintr-o sferi neagrd in centrul cdreia este plasat un senzor de
temperaturd, cum ar fi rezervorul unui termometru cu mercur, un termocuplu sau o termorezistenld.

Teoretic, diametrul sferei poate fi oarecare, dar relaliile utilizate la calcularea temperaturii de radialie
medii fiind funclie de diametrul sferei, se recomandd in general, un diametru de 0,15 m, pentru care
aceste relaliisunt bine stabilite

Este de menlionat cd, cu cdt diametrul sferei este mai mic, cu atdt este mai mare influenla
temperaturii gi a vitezei aerului, antrendnd astfel o diminuare a exactitdtii de mdsurare a temperaturii
de radialie medii.

Suprafala exterioard a sferei trebuie sd absoarbi radialiile ce provin de la pere{ii incintei 9i, pentru
aceasta, suprafala sferei este innegriti, fie prin acoperire electrolitici, fie mai frecvent, prin depunere
de vopsea neagrd matd.

8.2.2 Principiu de misurare

Globtermometrul trebuie plasat Tn incinta reali Tn care se urmiregte mdsurarea temperaturii de

radialie medii 2,. Sfera tinde spre o stare de echilibru termic sub influenla schimburilor datorate
radialiilor ce provin de la diferitele surse de cdlduri din incinti 9i sub influenla schimburilor de cdldurd
prin conveclie.

Temperatura sferei in starea de echilibru termic permite determinarea 7,.

18
 SR EN tSO7726:2004

Senzorul de temperaturd situat in interiorul sferei permite mdsurarea temperaturii medii a acesteia.
Temperatura suprafelei interioare a sferei (de grosime redusd) gi temperatura aerului din afara sferei
(spa{iu Tnchis) sunt practic egale cu temperatura exterioard medie a sferei.

-
NOTA ln continuare, tn textul prezentului standard intemalional, expresia temperaturd de globtermometru gi
temperatura senzorului situat ln interiorul sferei sunt identice.

Bilanlul schimburilor de cilduri intre sferi 9i ambianld este dat de ecuafia:

gr+9"=0 (1)

unde

Q, este schimbul de cdldurE Frin radiglg.[F_qgl$ii1tlDte.igisfeli, in wati pe metru pdtrat;

ec este schimbul de cilduri prin c91v_99!,1!_Itt_g g_gf,Si.qte9,jl"yg!_Pg*mgqrp&!.

Schimburile de cdldurd prin radialie intre perelii incintei, caracterizali prin temperatura de radialie
medie gi sferi, sunt date de ecuafia:

Q,=€stF: -r:) (2)

unde

_en este emisivitatea globului negru (adimeJrsional6); -& C c .--i \-*-+

o este constanta Stefan-BolEmann, Tn wali pe metru pdtrat kelvin la puterea a patra;
swl(m2r4)l
[o=s,62'to

o Ts
este temperatura de radialie medie, in kelvini;

este temperatura de globtermometru, in kelvini.

Schimburile de cdldurd prin conveclie intre aerul din incinti gi sferd sunt date de ecualia:

a" = 4n!^-rnJ (3)

unde

h"n este coeficientul de transfer termic prin conveclie la nivelul sferei, in wali pe metru pitrat
kelvin.

in cazul convectiei naturale

rt 4
LT
h", = 1,4
5'
9i in cazul convecliei forlate

vo^'6
h", = 6'3ffi

unde

ftrb di"r"tryttt"CUUrct*
v" este viteza aerului la nivelul sferei, Tn metri pe secundd.

19
 SR EN lSO7726',2Q04

intr-o ambianld termicd de tip C, coeficientul de transfer termic prin co_nveclie ce trebuie adoptat este
cel care di valoarea mai mare. lntr-o ambianld de tip S, este posibil, fie sd se aplice aceeagi metodd
ca mai sus, fie mai simplu, si se adopte direct coeficientul de transfer termic Tn convectie fortpt5.

Bilanlul termic al sferei negre este dat de ecua$a:

(4)

(5)

,gi (6)
='

(7\

in convectie fo(ati se ob{ine:

te -- ^ J-a rr' -(
,[{(8)
c o'",'..'l(' \--
tr\
)-' .r \-- \;
s-_
\
1,1 sau pentru sfera standard

(e)

in practicd aceasta este expresia care se folosegte cel mai frecvent pentru calculul temperaturii de
radialie medii. Ea nu este valabilS decit pentru o sferd standard Tn regim de conveclie for{ati.

lnfluenla relativi a temperaturii aerului gitemperaturii de radiafie medie asupra sferei este ilustratd in
figura B.1.

EXEMPLU:

pentru o sferd de 100 mm diametru 9i o vitezd a aeruluide 0,35 m/s, temperatura de globtermometru,
fn = 0,6 t^+ O,4 7, .

20
 SR EN lSO7726:2004

.:{nl

'--l :

iii.
&: lr r:
fi'*r-
(!

s;f
g1g,$€,,.
&$ffiffi
rr*rsnffi,erhrq*iffi.9$$|!
Figura 8.1 - lnfluenfa relativi a temperaturii aerului, f", gi temperaturii de radiafie medie, {,
asupra temperaturii sferei pentru diferite vitgze ale aerului gi diametre ale sferei
<-
LJHxevple,
'/
Mdsuririle urmitoare au fost efectuate intr-o ambianld termici dati, cu un globtermometru standard:

6=55'c
f"=30"C
v" = 0,3 m/s

Coeficientul de schimb de cildurd la nivelul sferei se calculeazi dupd cum urmeazi:

- in conveclie naturald

n", =v(#)"0 = t,-(i#)n' = sw t (m'' K\

- in convecfie forfati

h"r = $(#) = u''"ffi = 6'sw t (m'' K)

Este folosit coeficientul de schimb termic in conveclie fortatd.

Temperatura de radia,tie medie se calculeazi conform ecualiei (9):

_L
1, =[55 +Z:a)a +2,5x10s xvj'6(ss-to;]'o -273
7, oC
=74,7

Dacd mdsurarea se efectueazd cu un globtermometru avdnd caracteristicile urmdtoare:

21
 SR EN \SQ7726:2Q04

D=q,1 T
eo = 0,95

temperatura de globtermometru mdsuratd este de 53,2 "C.

8.2.3 Precaulii de utilizare a unui globtermometru

B.2.3.1Radia{ia dintr-o incintd fiind unul din principalii factori de stres termic ai unei ambianfe, o
determinare incorectd a temperaturii de radiali6 medii poate duce la erori importante in evaluarea
globali a acestui stres. Trebuie luate Tn considerare precauliile de \a8.2.3.2 pdnd la 8.2.3.6:

8.2.3,2 in cazul unei radialii neomogene, trebuie utilizate trei globtermometre. Atunci c6nd radialia
este neomogend, mdsurarea unei temperaturi de globtermometru efectuati intr-un singur punct nu
este reprezentativd pentru cdmpul radiativ global primit de un subiect. Este necesar sd se plaseze
globtermometrele la indllimile indicate in prezentul standard internalional gi astfel incAt radialia primitd
de fiecare dintre sfere s6 fie foarte apropiatd de radialia primitd de fiecare parte a corpului situati la
acea Tndllime Temperatura de radialie medie este egald cu media mdsurdrilor la indllimile specificate,
ponderati cu coefi cienlii indicali in prezentul standard lnternalional.

EXEMPLU:

Mdsurdrile de temperaturd cu trei globtermometre pozilionate la nivelul capului, abdomenului 9i

gleznelor unei persoane, au condus la calcularea urmdtoaielor trei temperaturi de radialie medii,
respectiv:

trr=25 C

7'z = 50 'C

l'l = 40 "C
Ambianla termici este neomogend din punct de vedere al radialiei gi stresul termic este ridicat.
Temperatura de radialie medie se calculeazd aplicAnd coeficienlii de ponderare din tabelul 4, dupd
,l\
cum urmeaza:

lx25+2x50+1x40
F 5' &-
\ - 1
j-,c.
^' .'i-r,- i '
!.
-\-!
tr= =41 "C Gl

Totugi, dacd misurarea ar fi fost realizati cu un singur globtermometru plasat la nivelul abdomenului,
eroarea de mdsurare ar fi fost de ordinul a 9 C.

8.2.3.3 Timpul de rdspuns al unui globtermometru este de aproximativ 20 min p6nd la 30 min,ja
func$e de caracteristicile fizice ale sferei gi condiliile de ambianld termici:

Citirile succesive ale acestei temperaturi permit sd se inregistreze cu ugurinld echilibrul termic.

Datoriti inerliei sale termice mari, globtermometrul nu poate fi utilizat pentru determinarea temperaturii
de radialie in ambianle termice care variazd rapid.

8.2.3.4 Exactitatea de mdsurare a temperaturii de radiafie medii efectuatd cu un globtermometru

poate varia in mare misurd Tn funclie de valoarea celorlalte caracteristici ale ambiantei termice.

22
 SR EN 1307726:2004

si se verifice daci exactitatea oblinutd este conformd cu valoarea indicatd in

ln fiecare caz, trebuie
prezentulstandard internalional giin caz contrar, sd se menlioneze exactitatea reald.

8.2.3.5 U de medii este

in 6e piovine de la
4 Plollrywedatoriki. diferenlei -de_l
p afon-sau de la pardoseala_e-qle
I cea -o persoand
"

pozilie ortogtallcg q?u Ageaet'*

Un elipsoid cu factorii de arie proieciatd indicali in tabelul B.1 poate sd fie considerat o aproximare
mai bund a formei corpului uman. Tabelul B.1 indicd factorii de arie proiectati pentru o persoand, un
elipsoid gi o sferd. Factorul de arie proiectati este estimat dupi raportul Ap,/A" unde Aor, este
suprafala ariei proiectate pe o direclie 9i A, este suprafala totali a zonei de radialie. Acest factor este
funclie de forma persoanei sau a senzorului gi indicd importanla relativi a radialiei pe direclii diferite.

inclinarea axei elipsoidului depinde -de

pozilia subiectului: subiect in ortostatism, axd verticald; subiect
?n pozilie agezat, axd inclinati la 30"; subiect in clinostatism, axi orizontali.

8.2.3.6 Utilizarea unui globtermometru in cazul expunerii la o sursi de radialie cu lungime de undd
scurtd (de exemplu soarele) necesitd folosirea unei vopsele pentru sferi (de exemplu, gri mediu)
avdnd aproximativ aceeagi capacitate de absorblie pentru lungimile de undi scurte ca 9i suprafala
exterioard a persoanelor imbrdcate (cu exceplia misurdrii WBGT, caz in care acest factor este luat in
considerare ?n formulele de ponderare intre diferitele mirimi). Emisivitatea vopseleitrebuie si fie Tn jur
de 0,95 pentru lungimile de undd mari. O alti solulie consti in folosirea sferei negre giin calcularea
temperaturii de radialie medii lin6nd seama de capacitatea de absorblie a Tmbrdcdmintei purtate.

Tabelul 8.1 - Factori de arie proiectati

Stinga /
Sus / jos in faln / in spate
dreapta
Ortostatism Persoani 0,08 0,23 0,35 1
Elipsoid 0,08 0,28 o,28
Sferd 0.25 0.25 0,25
Agezat Persoand 0,18 0,22 0,30
Elipsoid 0,18 0,22 0,28
Sferi o25 0,25 0.25

8.3 Alte metode de mesurare

8.3.1 Radiometru cu doui sfere
in aceastd metodd se folosesc doui sfere cu emisivitdli diferite (una neagrd gi una lustruiti). intruc6t
cele doui sfere sunt incdlzite la aceeagi temperaturi, ele sunt expuse la aceeagi pierdere de cdlduri
prin convecfie. Deoarece emisivitatea sferei negre este mai mare dec6t a sferei lustruite, existi o
diferenli intre puterea de incilzire primitd de cete doui sfere, care reprezinti o mdsurd a radialiei.

Pentru estimarea temperaturii de radialie medii este necesar sd se cunoascd emisivitatea gi

temperatura senzorilor.

Temperatura de radi'a1ie medie se calculeazd conform ecualiei:

DD
'rP -'t
+6\tb-€e) (10)
T,o =T! ,

in care

23
 SR EN 1307726:2004

T, este temperatura de radialie medie, in kelvini;

f, este temperatura senzorului, in kelvini;

pp este puterea de incilzire primiti de senzorul lustruit, in wali pe metru pdtrat;

po este puterea de incdlzire primitd de senzorul negru, in wali pe metru pdtrat;

€p este emisivitatea senzorului lustruit;

t6 este emisivitatea senzorului negru;

O este constanta Stefan-Boltzmann, in wali pe metru pitrat kelvin la puterea a patra;

8
[o = s,6t' to wl(rn2x4)l

in locul unei sfere poate fi utilizat un senzor in formd de elipsoid, care reprezinti o aproximare mai
bund a corpului uman.

8.3.2 Senzor la temperatura aerului constanti

principiul acestei metode consti Tn reglarea temperaturii senzorului (sfer5, elipsoid) la aceeagi valoare
cu cea a temperaturii aerului ambiant; nu existi deci nici o pierdere !9 ca[yra prin conveclie 9i
puterea de incilzire (de ricire) primitd de senzor, necesari realizirii echilibrului termic, este egald cu
pierderea (sau cAgtigul) de cdlduri prin radialie.

Temperatura de radialie medie se calculeazd conform ecuatiei:

Fq :1"
_ o,4 P, (11)
lr - o€,

unde

T, este temperatura de radialie medie, Tn kelvini;

f" este temperatura senzorului, in kelvini;

p" este puterea de incilzire (de rdcire) primitd de senzor, in wali pe metru pdtrat;

ts este emisivitatea senzorului;

o este constanta Stefan-Boltzmann, in wali pe metru pdtrat kelvin la puterea a patra.

N IY
B.4 Metodi de calcul a temperaturii de radialie medii :\ , D

8.4.1 Galcul pornind de la temperatura suprafetelor inconiuritoare

Temperatura de radialie medie poate fi calculatd cunoscdnd:

- j:,1?::* ='Y!l"r"t"ror T1c-olt

Yldtoare;
- factorut de ungli intre o perseani gisupratelele inconjurd,loarq i4 f.unclie {e*formg'-dlrne!!!!nile
SfFozitd relaiivd a suprafeleiin raport cu persoana. ,

. Deoarece majoritatea materialelor de construclie au o emisivitate (e) ridicatS, este posibili negl'tjarea
reflexiilor, aOiia sa se presupund ci toate suprafelele din incipere sunt negre.

Se utilizeazd deciecualia urmdtoare (12):

24
 SR EN 13o-7726'.2004

rf r, - i rt r, -'r*... d +* (12)
4$,' r,,

unde

T, este temperatura de radialie medie, in kelvini;

IN este temperatura suprafelei N, in kelvini;

Fp-r,l este factorul de unghiintre o persoand gi suprafala N.

intrucAt suma factorilor de unghi este egald cu unitatea, temperatura de radialie medie la puterea a
patra este egali cu valoarea medie a temperaturilor suprafelelor inconjurdtoare la puterea a patra,
ponderate in funclie de valoarea factorilor de unghi corespunzdtori.

Factorii de unghi (FeH) pot fi evaluali cu ajutorul figurilor B.2 pdni la B.5 in cazul suprafelelor
dreptunghiulare. Factorii de unghi pot fi, de asemenea, calculali pomind de la ecualia din figura 8.6
unde AC este a / c ai BC este b / c in figurile de la B.2 la B.5. Figurile B.2 pdni la B.5 presupun o
anumitd distanld intre o suprafald gi o persoanS. Pentru pardoseli sau alte suprafele apropiate de
persoand, figurile B.2 pind la 8.5 subestimeazd factorul de unghi fali de aceste suprafele. Pentru
mediitipice de interior, efectultemperaturii medii de radia$e este mai mic de 1 K.

Daci diferenlele de temperaturd intre suprafefele incintei sunt relativ scdzute, ecualia (12) poate fi
simplificati la urmdtoarea formi liniarS:

(13)

Cu alte cuvinte, temperatura de radialie medie este calculatd ca valoare medie a temperaturilor
suprafelelor inconjuritoare, ponderate in funclie de valoarea factorilor de unghi corespunzdtori.
Ecualia (13) va da intotdeauna o temperaturd de radialie medie ugor inferioard celei date de ecualia
(12), dar Tn majoritatea cazurilor diferenla este micd. Dacd, de exemplu, jumdtate dintre suprafelele
inconjuritoare (Fpr.r = 0,5) are o temperaturi mai mare cu 10 K decdt cea a celeilalte jumitdli,
diferenla dintre temperaturile de radialie medii calculate conform ecualiei (12) Si ecualiei (13) este
deci de numai O,2 "C. Dacd totugi existi diferenle mari de temperaturd intre suprafele, eroarea
rezultatd folosind ecualia (13) poate fi considerabili. Dacd diferenla de temperaturi ln exemplul de
mai sus este de 100 K, temperatura de radialie medie calculati conform ecualiei (13), este cu
aproximativ 10 K mai micd.

8.4.2 Galcul pornind de la temperatura de radialie plani

Temperatura de radialie medie poate fi calculatd cunoscdnd

- temperatura de radialie plan5, fpr, pe gase direc{ii (a se vedea anexa C);

- factorii de arie proiectatd pentru o persoand, pe aceleagi gase direcfii.

Factorii de arie proiectati pentru o persoand in pozilie agezat sau ln ortostatism sunt indicaliin tabelul
8.1 pentru cele gase direclii: sus (1), jos (2), stdnga (3), dreapta (4), Tn fald (5), in spate (6).

Temperatura de radialie medie poate fi calculati inmullind cele gase valori mdsurate cu factorii de
unghi dali Tn tabelul B.1 gi impi(ind rezultratul la suma factorilor de arie proiectati, deci, pentru o
persoand in pozifie agezatd:

25
 SR EN lSO7726:2Q04

o,l 8(r,, [sasf+ t,,11 o tf) + 0,22ig ldreaptaf+ t ,,lstdnga!+ 030(ro, ftn fa7a]+ t
7,=
2(0,18 +0,22+ 0,30

9i pentru o persoan6 Tn ortostatism:

2(0,08 +0,23+0,35

l, este temperatura de radialie medie;

fp, este temperatura de radialie pland.

Atunci cAnd orientarea persoanei nu este fixi, se utrlizeazd media factorilor de arie proiectatd Dreapta
/ St6nga 9i Faln / SPate.

Ecualiile sunt atunci simplificate la :

Agezat
4 =;;;(r",lrrrf+to,ftos])+0,185(r,fdreaptal+trlstdnsal+to,ltn falal+to,ltnsnateX
Ortostatism
1 Jb,o";U[r^]* to,lios!+0,220Qo,ldreaptaf+trlstangal+t.,ftn fapl+to,ftnspate\

8.5 Alte mirimi privind fluxul de cilduri de radialie

8.5.1 Generalitili
Unele aparate mdsoard radialia in wali pe metru pitrat. Acest paragraf arati cum poate fi aceasta
convertiie in temperaturi de rioialie mboie sau temperaturi de ,qoi"ti9 pl."n". P.gntry a descrie fluxul
de cdldurd radiantd al surselor iadiante direct pe un plan definit, in industriile de ofel 9i sticld,
sistemele de incdlzire cu gaz Tn depozite frigorifice gi radialia solari in clddiri, fluxul de cilduri se
mdsoari utiliz6nd cantitatea de radialie direclionald (W' m')'

8.5.2 Flux de cilduri de radialie absolut

prin
Fluxul de cildurd de radialie absolut reprezintd mirimea fizici de bazd pentru emisia de energie
radialie.

Valoarea energiei termice emisd de o suprafald depinde de temperatura absolutd a acesteia. Fluxul
oe cauura dj radialie absolut este definit ca valoarea totald a energiei emise intr-o direclie pe
unitatea de suprafald gi este dat de rela{ia:

E*" = otrTa
unde

ts este emisivitatea suprafelei (adimensionali)

o este constanta Stefan-Boltzmann, Tn wali pe metru pdtrat kelvin la puterea a patra;

twl(rn2x4)]
[o=5,67,.to
f este temperatura suprafeleiin kelvini.

26
 SR EN \SO7726:20Q4

8.5.3 Ftux de cilduri de radiafie efectiv

O mirime utilizati in mod obignuit pentru mdsurarea 9i descrierea radialiei primite de o persoand intr-
o incinti oarecare este fluxul de cdlduri de radialie efectiv (e"6). Este exprimat in wali pe metru pitrat
1w / m2).

Fluxul de cilduri de radialie efectiv este definit ca fiind schimbul de cilduri prin radialie dintre perelii
incintei gi corpul uman. Temperatura medie a suprafelei corpului este stabiliti la 32-C gi emisivitatea
corpului uman la 0,95.

Cu aceste valori, temperatura de radialie medie poate fi calculati cu relalia:

l, =Qu+ztzft+2,l46x1o t,n*l'" - zlz

unde

7, este temperatura de radialie medie, ln grade Celsius;

fb este temperatura de referinli a corpului, in grade Celsius;

Eer este fluxul de cdlduri de radialie efectiv mediu, in wali pe metru pitrat de suprafald,
misurat ?n toate cele gase direclii.

Prin utilizarea acestei ecualii, fluxul de radialie efectiv poate fi convertit gi pentru alte temperaturi ale
suprafelelor corpului.

in mod similar, temperatura de radialie plani fpr poate fi calculatd pomind de la fluxul de cdldurd de
radialie efectiv, misurat Tntr-o direcfie:

t, =kt + zn)'[ +z,r+o'ro t, n*1" -ztl

unde

to, este temperatura de radialie pland, ln grade Celsius;

fb este temperatura de referinli a corpului, in grade Celsius;

Eetr este fluxul de cilduri de radialie efectiv, in wali pe metru pdtrat de suprafald, mdsurat
intr-o singuri direclie.

Daci temperatura de radialie medie sau temperatura de radialie plani sunt cunoscute, fluxul de
cildurd de radialie efectiv corespunzitor poate fi calculat utiliz6nd ecuatiile de mai sus.

27
 SR EN lSO7726',2004

r"-*k'

.il##.'

Figura B.2 -Valoarea medie a factorului de unghi intre o persoani in pozilie agezat 9i un
dreptunghi vertical (deasupra sau sub centrul siu) atunci cind persoana poate si-se roteasci
iir lurJt unei axe rierticale. (De utilizat atunci cdnd se cunoagte pozilia persoanei dar nu 9-i
orientarea sa)

EXEMPLU:

a = 4 m; b = 3 m; c= 5 m; b / c=0,6; a/c= 0,8;

F* = 0,029

28
 SR EN lSO7726:2004

f'*r, ---.-

Fi,+#
*r*.
l$
&e
,h,{$
l$,ffi
ffi
ffi
s#Jl
ffi

$r& ffi 4$ i€
&
Figura B.3 - Valoarea medie a factorului de unghi intre o persoani in pozilie agezat 9i un
dreptunghi orizontal (pe plafon sau pe sol) atunci cind persoana poate sd se roteasci in jurul
unei axe verticale. (De utilizat atunci cind se cunoagte pozitia persoanei dar nu gi orientarea
sa)

EXEMPLU:

a = 3 m; b = 6 m; c =2mi b / c= 3,0; a/ c= 1,5;

Fpa = 0,067

29
 SR EN \3.c-7726..2OO4

Fh* I*
0$
.9.1ffi
's'te
:IS
,#.; r"fu-M qHdei
sfit #&
ffi 'sffi
$rCI.

0 .$ .1."

fi,

Figura B.4 - Valoarea medie a factorului de unghi intre o persoanii in pozifie ortostatici gi un
dreptunghi vertical (deasupra sau sub centrul siu) atunci cdnd persoana poate si se roteasci
in jurul unei axe verticale. (De utilizat atunci cind se cunoagte pozilia persoanei dar nu gi
orientarea sa)

EXEMPLU:

a= 4,5fi; b = 2,0 m;c = 3,0 m; b / c= 0,67; a / c ='1,5i

Fna= O,047

30
 SR EN 18O7726:2A04

FACTOR DE UNGHT = f^-ll-e-\o'")'"

-o\r-s N-e ' ' I
ll-e-\u'")',
dJ_ V€-^6( b
- **--\^H
unde
r = A+ B(a/c)
T=c+D(b/c\+E(a/c)
E
,mil A B c D E
PERSOANA tN POZITIE ASEZAT, figura B.2
0,118 1,216 0,169 0,717 0,087 0,052
Suorafete verticale: Perete. Fereastrd
PERSOANA TN POZITIE ASEZAT, figura B.3
0,116 1,396 0,130 0,951 0,080 0,055
Suprafete orizontale: PardosealS, Tavan
PERSOANA lN POZ|TTE ORTOSTATICA,
figura 8.4 0j20 1,242 0,167 0,616 0,082 0,051
Suorafete verticale: Perete. Fereastri
PERSOANA lN POZITIE ORTOSTATTCA,
figura 8.5 0,116 1,595 0,128 1,226 0,046 0,044
Suorafete orizontale: Pardoseald. Tavan

Figura 8.6 - Ecuafii pentru calcularea factorilor de unghi

32
 SR EN 1307726:2004

Anexa G
(informativd)

Mdsurarea temperaturii de radialie plani

C.1 lntroducere
in diferite ambianle termice, o persoani poate fi expusd la o radia{ie termicd asimetrici. Pentru a
evalua asimetria se folosegte conceptul de asimetrie a temperaturii de radialie (Afor). Aceasti mdrime
este datd de diferenla dintre temperatura de radialie plani (fp,) a doud fele opuse ale unui mic
element plan (a s evdea 4.1.3).

Este descrisi o metodd de misurare a temperaturii de radialie plane gi a asimetriei temperaturii de

radialie cu ajutorul unui radiometru
"nef. De asemenea, sunt prezentate alte doud metode de
mdsurare, precum gi o metodd de calcul pentru temperatura de radia{ie plani 9i asimetria temperaturii
de radiafie.

C.2 Misurarea temperaturii de radialie plani

C.2.'l Senzor incilzit constituit dintr-un disc reflectant gi dintr-un disc absorbant
Temperatura de radialie plani poate fi mdsuratd cu un senzor incilzit constituit dintr-un disc reflectant
(aurit) gi un disc absorbant (vopsit in negru). Discul aurit va pierde cdldurd aproape Tn Tntregime prin
conveclie, iar cel vopsit in negru, atit prin conveclie, cdt gi prin radialie. Dacd cele doud discuri sunt
incdlzite la aceeagi temperaturd, diferenla dintre puterea de Tncdlzire la cele doud discuri este egali
cu schimbul de cdldurd prin radialie intre discul vopsit in negru gi mediu.

Temperatura de radialie pland se calculeazi decicu ecualia ('14)

DD
rj,=r"^
' + 'rP-'b (14)
o\eu - s)

unde

7,, este temperatura de radialie, ?n kelvini;

L este temperatura discului, in kelvini;

Pp este puterea de incdlzire primiti de discul reflectant, in wafi pe metru pitrat;

Pt este puterea de incilzire primiti de discul absorbant, in wali pe metru pitrat;

gp este emisivitatea discului reflectant;

t6 este emisivitatea discului absorbant;

O este constanta Stefan-Boltzmann, Tn wali pe metru pdtrat kelvin la puterea a patra;

8W(m2X4)
[o=5,oz,,to

C.2.2 Disc la temperaturi constanti

Prin aceastd metodi, temperatura unui mic element plan este reglatd la aceeagi temperaturi cu
temperatura aerului ambiant. Nu existd deci pierdere de cildurd prin conveclie 9i puterea de incdlzire
(ricire) necesard realizirii echilibrului termic este egald cu schimbul de cdldurd prin radialie (schimb
prin ricire).

33
 SR EN lSO7726:2004

Temperatura de radialie plani este calculatd astfelcu ecua$a (15)

p
Tj,=T!
' +'"
ot,
(15)

unde

T* este temperatura de radialie, in kelvini;

f" este temperatura discului,ln kelvini;

P, este puterea de incdlzire (de ricire) primitd de disc, in wali pe metru pitrat;

rs este emisivitatea discului;

o este constanta Stefan-Boltzmann, in wa{i pe metru pitrat kelvin la puterea a patra;

8w(rn2x4)
lo=5,67*to

G.3 Metodi de misurare a temperaturii de radialie plane gi a asimetriei cu

un radiometru net

C.3.1 Descriere radiometru net

Radiometrul net este constituit dintr-un mic element negru plan 9i dintr-un aparat de mdsurat fluxul
termic (termopild) dintre cele doud fele ale elementului. Fluxul termic net dintre cele doui fele este
egal cu diferenla dintre schimburile de cdldurd prin radialie la nivelul celor doud fele ale elementului.

Elementele de misurare sunt adesea acoperite cu o sferi find de polietileni pentru a diminua efectul
vitezeiaerului.

Radiometrul net este deseori echipat cu un adaptor pentru mdsurare unidireclionald.

C.3.2 Metodi de misurare

Radialia netd este dati de ecualia urmdtoare (16):

r = o(Tl,r-r;,r) (i6)

unde

P este radialia netd mdsuratd in wali pe metru pdtrat;

Tpa este temperatura de radialie pland, fala 1, in kelvini;

Tprz este temperatura de radialie pland, tal32, Tn kelvini;

O este constanta Stefan-Boltzmann, in wali pe metru pdtrat kelvin la puterea a patra;
swl(rn2ron
lo=S,GT'to
Asimetria temperaturiide radialie este egald cu:

Ltp, =74-Tp,z
unde

Afpr este asimetria temperaturiide radialie, Tn kelvini. (17)

34
 SR EN 13ru-7726:2004

Aceastd mdrime nu este misurati direct cu un radiometru net, ci ea trebuie calculatd.

Ecualia (16) se poate scrie astfel:

p:4oT|(T0,, -Trr) (18)

in coeficientul liniar de transmisie termici prin radialie (+of|), ,, = 0,5(Tr, +Trr) sau, cu o bund
aproximare, egal cu temperatura radiometrului net. Pentru cea mai mare parte din radiometrele de tip
net, h este ugor de mdsurat.

Asimetria temperaturiide radialie este deciegald cu:

Ltpr=# (1e)

unde

Afor este asimetria temperaturii de radialie, in kelvini.

Coeficientul liniar de transmisie termicd prin radiglie este foarte mult influenlat de nivelul de temperaturd
dat de 7n. La un nivel de temperaturi egal cu 20 "i, acest coeficient este egil 5,7 W l(mz.K) 9i la un nivel
-C,
de temperaturd egal cu 50 acest coeficient este egal 7,5 W /(m'. K).

Dacd schimbul de cdlduri prin radialie nu este misurat dec6t pe o fald a radiometrului (P1), este
valabilS urmdtoarea ecuatie:

Pr=oTl,r-oe,Tj (20)

unde

P1 este radialia misurati pe fala 1, in walipe metru pitrat;

Tprl este temperatura de radialie plani, fala 1, in kelvini;

Tn este temperatura radiometrului net, Tn kelvini;

€ este emisivitatea senzorului ;

o este constanta Stefan-Boltzmann, ?n wali pe metru pdtrat kelvin la puterea a patra;

swl(rn2rc4l
lo=5,67"t0
Pentru o suprafali vopsitd in negru, emisivitatea poate fi estimat la aproximativ 0,95.

Temperatura de radialie plani este deciegald cu:

rp,r=FA.j (21)

Pentru a determina asimetria temperaturii de radialie este, de asemenea, necesar sd se efectueze

mdsuririin direclia opusd gisi se calculeze temperatura de radialie pland corespunzitoare.

C.4 Metodi de misurare a temperaturii de radialie plane

Temperatura de radialie plani poate fi calculati cunos€nd:

35
 SR EN 13(J-7726,,2004

- temperatura suprafelelor inconjuritoare;

faclorul de unghi ?ntre un mic element plan gi suprafelele inconjuritoare, in funclie de forma,
mdrimea gi pozilia relativd a suprafelei in raport cu persoana.

Asimetria temperaturii de radialie se estimeazd ca fiind diferenla dintre temperaturile de radialie plane
pe doui direcliiopuse.

Deoarece cea mai mare parte a materialelor de construclii au o emisivitate (c) ridicati, este posibild
neglijarea reflexiilor, adicd sd se considere cd toate supraf6lele din incdpere sunt negre.

Se folosegte deci urmdtoarea ecualie (22):

T|, = T! Fo_, + Tl Fo_z+... + TlFo_* (22)

unde

7,, este temperatura de radialie pland, in kelvini;

IH este temperatura suprafelei N, in kelvini;

Fp-t'l este factorul de unghi intre un mic element plan gi suprafala N.

intrucdt suma factorilor de unghi este egal5 cu unitatea, temperatura de radialie plani la puterea a
patra este egali cu valoarea medie a temperaturii suprafelei unei semisfere, la puterea a patra,
ponderatd Tn funclie de valoarea factorilor de unghi corespunzdtori.

Factorul de unghi (Fp-N) poate fi estimat cu ajutorul figurilor C.1 gi C.2 sau figurilor C.3 gi C.4 in cazul
suprafelelor dreptunghiulare, dar Tn general, determinarea factoriior de unghiLste mai mutt implicatd.

!acd._dif919nfele de temperaturi dintre suprafelele din incinti sunt relativ mici, ecuatia (22) poate fi
simplificati la o formd liniarS.

T, = T, Fo_1 *Tz Fo_2 +... * TnFo_tr (23)

Aceasta inseamnd cd temperatura de radialie pland se calculeazd ca valoarea medie a temperaturilor

suprafelelor, ponderate in funclie de valoarea factorilor de unghi corespunzdtori.

Prin ecualia (23) se oblineintotdeauna o temperaturd de radialie pland pulin mai micd dec6t cea dat6
de ecualia (22), dar in multe cazuri diferenla este micd. Daci, de exempiu, jumdtate Oin suprafel-e
inconjurdtoare (N - 0,5) au o temperaturd mai mare cu 10 K decdt cea a ceieilalte jumitdg, 'Oiterdnp
9lL" tryp:raturile
totugi
de radiafie medii calculate conform ecualiei (22) gi ecualiei (23) 6ste de numai 0,2
.Q,pacd existd diferenle mari de temperaturi intre suprafele, eroarea rezultatd folosind ecuatia
(23) este considerabild. Dacd diferenla de temperaturi Tn exemplul de mai sus este Oe f 0O k,
temperatura de ecualie pland calculati conform ecualiei (23),vafi cu aproximativ 10 K mai micd.

Asimetria temperaturii de radialie este deci calculatd ca diferenla dintre temperaturile de radialie plane
pe doui fefe opuse ale unui mic element plan.

36
 SR EN 13u^7726',2004

F$'tf$
.0

0
js

A:**
6rFlg;
:9,$
$.t
,S;LS,'

s
'$ i

$$$.
gj,*4

$jiB;
'*;1?
'Q

.$ffi
*
iw
.

$;*t
$g.5'
.{ffi,
S#'
R*'g'
$;s1

#* ,$l$,btffit it, St4i$ " t$.

0
$ffi s r* ?0
.d#

Figura C.3 - Nomogrami pentru calculul factorului de formi in cazul unui mic element plan
perpendicular pe o suprafali dreptunghiulari

38
 SR EN lSO7726:2Q04

Anexa D
(informativi)

Misurarea umidititii absolute a aerului

D.1 lntroducere

Umiditatea absoluti a aerului intervine in determinarea schimburilor de cdldurd prin evaporare la

nivelul omului. O umiditate a aerului crescutd reduce evaporarea transpiraliei gi constituie astfel un
stres termic pentru subiect.

Prezenta anexi descrie principiile gi precau$ile de utilizare a urmdtoarelor doud tipuri de aparate:

psihrometru;

higrometru cu cloruri de litiu.

Este prezentatd gi o scurtd descriere a principalelor caracteristici ale aerului umed.

D.2 Garacteristici termo - higrometrice ale aerului umed

D.2.1 Generalitilli
Aerul umed este un amestec alcdtuit din cdteva gaze, cilre se pot Tmpd(i in doui grupuri:

gaze care usucd aerul (oxigen, nitrogen etc); gi

- vapori de apd.

La o temperaturi datd, aerul nu poate conline dec6t o anumitd cantitate de vapori de api. Peste
aceasti valoare, vaporii de api se condenseazd. Atunci cdnd temperatura aerului cregte, cregte gi
cantitatea maximd de vaporide apd pe cere elo poate confine.

D,2.2 Umiditate absoluti

D.2.2.1 lntroducere

Mdrimile legate de cantitatea reald de vapori de api conlinuli Tn aer caracterizeazd umiditatea
absolutd a ambianlei termice.

in general, pentru a caracteriza umiditatea absolutd a aerului sunt folosite doud mdrimi: raportul de
umiditate gi presiunea pa(iali a vaporilor de api.

D.2.2.2 Raport de umiditate

I Raportul de umiditate, W", pentru un egantion de aer umed dat, este raportul dintre masa vaporilor de
api din egantion gi masa aerului uscat din acelagi egantion.

w,
"Mo=(| e4)

unde

We este raportulde umiditate;

Mu este masa vaporilor de apd;
M" este masa aerului uscat din egantionul de aer umed dat.

40
 SR EN 1507726:2004

_1
g{(
,/ O.Z.Z.3 Presiunea pargiati a vaporilor de api
Presiunea parliald a vaporilor de api, p", din aerul umed este presiunea exercitati de vaporii de api
dacd ei ar ocupa singuri volumul pe care il ocupi aerul umed la aceeagi temperaturi.

Aceste doud mdrimi(W"Sip") sunt legate prin relalia (presupunAnd gazele perfecte)

P'
Wo =0,6220 (25)
p-po
unde

W" este raportulde umiditate,

p^ este presiunea par{iald a vaporilor de apd;

p este presiunea atmosferici totald.

La starea de saturalie aceste doud mirimi sunt denumite raport de umiditate la saturalie W"" gi
presiune de saturalie sau presiunea vaporilor saturali p"".

Presiunea vaporilor la saturalie p"" este legatd de temperatura absolutd f a amestecului de aer umed
printr-o relalie biunivoci.

D.2.3 Umiditate relativi

Mirimile care dau compozilia aeruluiTn termeni de vapori de apd, Tn raport cu cantitatea maximi pe
care el o poate conline la o temperaturd datd, caracterizeazi urniditatea relativd a ambianlei termice.

Umiditatea relativi, e, este raportul dintre presiunea pa(iald-a vaporilor de apd, p", din aerul umed gi
presiunea de saturalie a vaporilor de api, p"", la aceeagi temperaturd 9i aceeagi presiune totald.

^_ po
e=_ (26)
p^
Umiditatea relativi este adesea exprimati Tn procente, conform relaliei:

RH=100e
in cazul schimburilor de cdldurd prin evaporare Tntre om gi mediu, mdrimea care trebuie avuti in
vedere este umiditatea relativd a aerului.

D.2.4 Determinarea directi a caracteristicilor termo - higrometrice ale aerului umed

cu ajutorul unei diagrame psihrometrice

Principalele caracteristici ale aerului umed sunt grupate de obicei intr-o diagramd numitd diagrami
psihrometricd (a se vdea figura D.1). Coordonatele acesteidiagrame sunt urmitoarele:

a) pe axa x, temperatura aerului, f",ln grade Celsius;

b) pe axa y, presiunea pa(iali a vaporilor de apd din aer, p", exprimatd in kilopascali.

Un egantion de aer umed dat este reprezentat pe diagrami printr-un punct. Se constatd totugi ci la o
temperaturi dat5, umiditatea absoluti a aerului nu poate depigi o valoare maximi ce corespunde
unei umiditdli relative de 100%.

41
 SR EN lSO7726:2Q04

-
Caracteristicile termo higrometrice prezentate ?n diagramd se referi la o presiune atmosfericd de
101,3 kPa. Misurdrile de umiditate efectuate la presiuni diferite necesitd folosirea diagramelor stabilite
pentru aceste presiuni.

EXEMPLU:

Presiunea atmosferici: 1 bar = 105 Nm-2 = 100 kPa.

f" o\1
mmHg hPa so'
{ irt
.i4.
*fi #,ffis]
al
&2 a
a
fi.. ,fli$,sa !t
rn
r!.
0,me xt
f.
0,080 {!:
0,$tg I'o
s,us *
,a:

# {}.0?{: s
a
4il1

0,s?2l rllt
** si0?0
G
E
tt. E
,*Sls (?'
*![
t's \tb
:6
*$ :8.
rS;

$ E
-e
g.
$ ;
6
3
?
13' 3fi :'3,3' ,, $ ,{+F 5g ffiTr--' #$
. Trmpeniiwr usdrg; t ,:iit grads C6Sug

Figura D.l - Diagrama psihrometrici

Se considerd un egantion de aer umed ce corespunde punctului de interseclie a dreptelor trasate cu

linie groasd pe diagrama psihrometricd. Caracteristicile termo - higrometrice ale acestuiegantion sunt
urmitoarele:

temperatura aerului: f" = 40 "C

presiunea pa(iali a vaporilor de apd: p" = 3,6 kPa

presiunea vaporilor la saturalie: p"" = 7,4 kPa

Po
umiditatea relativd: e = 0,49 sau RH = 49o/oisau e = -47,4 =O,qg
P^

D.3 Tipuri de higrometre

D.3.1 Higrometru cu punct de roui - Principiu
Condensarea vaporilor de apd conlinuli in aer pe o oglindd riciti la temperatura de roud a
amestecului.

42
 SR EN lSO7726:2004

D.3.2 Higrometru cu varialie de conductivitate electrici

D.3.2.1 Higrometru cu cloruri de litiu (pentru misurarea umiditifii absolute) - Principiu

Determinarea umiditilii absolute prin misurarea varialiei de temperaturd datorati varialiei

conductivitilii electrice a senzorului (a se vedea D.5).

D.3.2.2 Higrometru cu capacitanfi (pentru misurarea umiditil$ii relative) - Principiu

Determinarea umiditdlii relative prin misurarea varialiei capacitdlii electrice a senzorului.

D.3.3 Higrometru cu absorblie (cu fir de pir) - Principiu

Deformarea sau alungirea anumitor materiale organice ca urmare a tensiunii superficiale a apei lichide
din porii acestor materiale poroase. Permite determinarea umiditdlii relative.

Acest tip de higrometru trebuie calibrat frecvent

D.3.4 Psihrometru - Principiu

Ricirea unui termometru umed intr-un curent de aer, prin evaporare (a se vedea D.4).

Majoritatea ecualiilor de conversie a umiditi{ii sunt rezumate in tabelul D.1.

D.4 Misurarea umiditilii absolute cu psihrometrul

D.4.1 Descriere gi principiu de funclionare
Un psihrometru este constituit din doud termometre gi un dispozitiv care asigurd ventilarea acestuia cu
o vitezd minimi a aerului (a se vedea figura D.2) Prin termometru se inlelege orice senzor de
temperaturi cum ar fi un termometru cu mercur, termocuplu, termorezistenli etc.

Primul termometru este un termometru obignuit care indicd temperatura aerului, f". Aceasta din urmd
va fi denumitd temperaturd "uscati" a aerului, spre deosebire de temperatura "umedd" indicatd de cel
de-al doilea termometru.

Acesta din urmd este constituit dintr-un termometru inconjurat de un mangon umed, Tn general din
lesdturi de bumbac cu ochiuri fine. Extremitatea mangonului se introduce lntr-un recipient cu apd.
Apa urci prin capilaritate din recipient pdni la termometru gi se evapori mai repede sau mai Tncet in
funclie de umiditatea aerului. Rezulti o rdcire a termometrului cu atdt mai mare cu cdt aerul este mai
uscat (rdcirea este limitati de aportul de cildurd datorat convecliei aerului). Temperatura indicatd de
termometrul cu mangon umed este denumiti temperaturd umedi (psihrometricd), f,n.

Cunoagterea temperaturii uscate sau a temperaturii umede permite determinarea umiditdlii absolute a
aerului.

43
 SR EN lSQ7726:2004

Tabelul D.l - Ecualii de conversie a umidititii

Parametru Ecuatie Nr. Unitat

e

=0,61 u"*({#) (1) kPa

P""
P'
=I00 (2)
RH kPa
. (3)
- p^* -6,27 x l0{ x (r, -t*) kPa

=0,01x p^xkH (4) kPa

Pa
p
0.6220
=-+l7F" kPa

'c
"\. 4'8 ))
= 38 x tnftooor' (6)

ta ,,(-e"-\
[0,611/ (7)
=237,3 "c
t7.27-rn( P" )
' [ 0,61 lJ
td
'(8) kg/kg
= 4,8 x l0-3 x 1038

W"*
P" kg/kg
=0,6220p- (e)
p"
Po
RH = 100x (10) o/o

P^
Ecuafii aproximative p = presiune atmosfericd
*
Fiind raport a doui mase, Vtl" este o valoare adimensionale. Totugi, pentru a determina ordinea corectd a valorilor, ea
este urmate de cuvintele de apd / kg de aer uscat", ceea ce lnseamnd cd egantionul conline W" kg de apd per kg
"kg
de aer uscat.

ilt tu # &

rys4s. ?{*n.s,

=,(!,$',kFo
#*,*'l$j$"1&tu
, :ft,;llf:gp*j &**r,s,k&
Figura D.2 - Principiul de funclionare al psihrometrului

44
 SR EN \SO7726:2Q04

D.4.2 determinarea directi a umidititii absolute a aerului cu ajutorul unei diagrame

psihrometrice

Umiditatea absolutd a aerului, exprimati ca presiune pa(ial5 a vaporilor de apd, este legatd de
temperatura termodinamicd umedd printr-o relalie de forma urmitoare:

po = p^.. - AoQ, -t*) e7)

unde

pa este presiunea parliald a vaporilor de apd in aer, in aceleagi unitdli ca F"",* gi Pl

fa este temperatura aerului, in grade Celsius;

fyl este temperatura umedi psihrometricd, in grade Celsius;

p este presiunea atmosferici totali, in kilopascali;

pas, w este presiunea de vapori de saturali determinatd la temperatura umedi fw, in

- kilopascali;

A este coeficientul psihrometric, in grade Celsius la puterea minus unu.

xlOa oC-r
Este recomandat sd se utilizeze A = 6,67 .

Aceastd expresie poate fi scrisd, de asemenea:

p, =-Apto* Apt** p^,. (28)

sau
po=-Apt,+fQ*) (2e)

Astfel, intr-o diagramd psihrometrici, presupunind coeficientul psihrometric A mai mult sau mai pulin
constant, curbele de egald temperaturi umedi sunt drepte paralele de pantd (-Ap).

lnterseclia dreptei de temperaturd umedd fw cu verti€la trasd la temperatura aerului f" dd un punct
reprezentativ pentru aerul umed considerat.

p" este citit apoi pe axa y.

EXEMPLU:

Relu6nd exemplul precedent

P=1bar=105Pa;
t"= 4O"C:

fw = 30 "C;

utilizarea diagramei psihrometrice conduce la urmdtoarea valoare:

p" = 3,6 kPa

D.4.3 Precaulii de utilizare

D.4.3.1 Generaliti$i

Simplitatea principiului gi a folosirii unui psihrometru nu trebuie si determine negl'rjarea precauliilor de

utilizare care, dacd nu sunt respectate, pot duce la erori de misurare foarte importante.

45
 SR EN 15c-7726.,2004

D.4.3.2 Termometrul umed trebuie sd fie ventilat cu o vitezd suficientd, in general de cel pulin 4 m/s
p6nd la 5 m/s.

Reimprospdtarea aerului poate fi asigurati, fie prin deplasarea manuali rapidi a termometrului umed
in ambian{d (psihrometru morigci), fie prin aspirarea aerului cu ajutorul unei microturbine sau al unui
mic ventilator aclionat prin intermediul unui motor electric sau mecanic. Ca reguld generali, senzorii
de temperaturi de mdrime micd necesitd viteze de aer minime mai reduse.

Temperatura umedd psihrometricd nu trebuie confundati cu temperatura umedd naturalS care se

mdsoari cu un senzor cu mangon umed ventilat natural.

D.4.3.3 Termometrul uscat gi termometrul umed trebuie protejate de radialie printr-un ecran.

Atunci cdnd temperatura de radialie medie este superioari sau inferioard temperaturii aerului, este
necesari protejarea senzorului de temperaturd a aerului cu ajutorul unuia sau a mai multor ecrane.

Temperatura umedi poate, de asemenea, sd difere de temperatura de radialie medie, gi de aceea

este important ca termometrul umed sd fie protejat in mod eficient.

D.4.3.4 Mangonul care inconjoari termometrul umed trebuie sd depdgeascd partea sensibili a
senzorului, pentru a elimina erorile datorate conducliei termice in termometru.

Dacd aceasti precaulie nu este luat6, partea sensibild a senzorului rdcitd prin evaporare se afld la
temperatura umedd, in timp ce partea nesensibild, nefiind rdciti, se afld la temperatura aerului.
Urmeazd un schimb de cildurd prin conduclie intre aceste doud pd(i gi, prin urmare, o eroare in
mdsurarea temperaturii umede.

Mangonul umed trebuie deci si se intindi suficient de mult in lungul termometrului pentru al rdci
dincolo de partea sensibili.

Tabelul D.2 indicd lungimile recomandate pentru mangoane, ln funclie de tipul termometrelor.

Tabelul D.2 - Termometru umed - Lungime termometru acoperit cu mangon umed

Dimensiuni in milimetri
Tip Diametru Lunqime manson
Termometru cu mercur Tot 20 deasupra bulbului
1,2 60

Termocuplu 0,45 30

0.12 10

D.4.3.5 Apa care umezegte mangonul trebuie sd fie apd distilatd, av6nd in vedere cd presiunea
vaporilor de apd in solulii saline este mai scdzuti decAt aceea a apei pure.

D.4.3.6 Mangonultermometrului umed trebuie sd permitd o circulalie ugoard a apei prin capilaritate, in
special atunci cdnd umiditatea absolutd a aeruluieste scdzutd.

in aceste condilii, evaporarea rapidd a apei la nivelul termometrului necesitd o ascensiune rapidd a
apei dintr-un reiervor. Se inlocuiegte mangonul in cazde murddrire.

D.4.3.7 Se recomandd sd se mdsoare presiunea barometricd atunci cdnd aceasta se indepdrteazdin

mod sensibil (2Yo) de 101,3 kPa.

Deoarece fenomenul de evaporare depinde de presiunea atmosfericd (variabilS, mai ales in funclie de
altitudine), trebuie si se foloseasci nomograme corespunzitoare presiunii barometrice mdsurate.

46
 SR EN 13|U^7726:2004

D.5 Misurarea umiditelii cu higrometru cu cloruri de litiu

D.5.1 Descriere gi principiu de funcfionare
Mdsurarea umidit5lii utilizind higrometre cu cloruri de litiu (LiCl) se bazeazd pe doud fenomene:

a) Presiunea vaporilor saturali aflali deasupra soluliilor saline higroscopice saturate qi indeosebi a
clorurii de litiu este mai micd decdt a celor aflali deasupra apei, la aceeagi temperaturd (a se vedea
figura D.3).

b) Conductibilitatea electricd a unei solulii de cloruri de litiu este mult mai ridicati decdt cea a sdrii
solide.

$$

13i
,ilt':
,9
t ,
,1*.
tt
rG
irt;
si*" l
g {*
*
IE
$
ii6
ls. ffi
illl.
.q
:i{8.
!El.
L
'{}
* i&:

:.tl
G.
i{6
l ,*
.>
iltr
.ru"
,&
'ar' ',
{E
q ll,
L *

*'*i gfii ffi

TiiWEi*ittlt8i.Ifi ttlfadEl$elditt$

Figura D.3 - Presiunea vaporilor de api saturali deasupra apei gi deasupra unei solulii
standard de cloruri de litiu in funclie de temperaturi

Din primul fenomen, rezultd ci punetul de roud deasupra unei solulii saturate de clorurd de litiu ce
corespunde presiunii vaporilor se situeazd intr-un domeniu larg deasupra temperaturii ambiante gi
poate deci sd fie atins prin Tncdlzirea soluliei.

Din cel de-al doilea fenomen rezulti cd aceasti incdlzire gi reglare a puterii de incilzire sunt
realizabile prin mijloace simple.

Figura D.4 indicd domeniul de mdsurare a umiditilii absolute a higrometrelor cu litiu.

47
 SR EN lSO7726:2004

Solulia de clorurd de litiu poate atunci sd absoarbi vaporii de apd conlinuli in aer, ceea ce are ca
efect cregterea conductibilite$i sale electrice. Curentul cregte gi provoacd din nou evaporarea apei.

Se stabilegte rapid un echilibru intre conlinutul de vapori de apd din aer, puterea de incdlzire gi Tn
consecinld temperatura detectorului. Aceastd temperaturi de echilibru, care este misurati cu un
ter4ometru, nu depinde dec6t de presiunea vaporilor de api din aer. Ea indicd o misuri directi a
punctului de roud sau a umiditdlii absolute; aceasta constituie de fapt unul din avantajele majore ale
higrometrelor cu cloruri de litiu.

D.5.2 Precaulii la utilizare

D.5.2.1 Viteza aerului asupra detectorului nu trebuie sd depdgeascd o anumiti valoare, funclie de
tipul de ecran utilizat pentru a proteja senzorul. Dincolo de aceasti valoare, indicaliile fumizate de
higrometru sunt prea slabe. Pentru a obline valoarea exact6, este necesar sd se respecte indicaliile
fumizate de producitor.

D.5.2.2 Alimentarea electricd trebuie si fie constanti dupi punerea in funcliune a higrometrului. Daci
detectorul este deconectat, clorura de litiu absoarbe vaporii de apd din aer, ceea ce poate si
determine o uzurd a electrozilor la repunerea in funcliune.

D.5.2.3 Depozitele de impuritdli conductoare (praf etc) depuse pe partea sensibild a senzorului pot
disturba indicaliile aparatului.

D.5.2.4Solu$a de clorurd de litiu trebuie re?nnoitd periodic Oupa curalirea prealabild a detectorului.

D.5.2,5 Citirea nu trebuie fdcuti decdt dupi strabilizarea termici a senzorului. Timpul de rdspuns al
unei sonde cu cloruri de litiu este de ordinula 6 min

49
 SR EN 1507726:2004

Anexa E
(informativd)

Misurarea vitezei aerului

E.1 lntroducere
V"ite-za aerului trebuie luati in considerare Tn determinarea schimburilor de cdlduri prin conveclie gi
ev'aboiare la nivelul omului. in ggne..r:a!. -este difi-cjj,de.r',e-a[iza! o md9-11r-a1e- precisd a vitezei in diierit-e
spalii, deoarece in mod obignuit fluxul de aer este turbulent, adicd viteza aerului fluctueazi aleator 9i
'igf schimbd adesea direclia" in cazul ambianlelor termice este consideratd viteza aerului, adicd
mdrimea vectorului vitezd al cur:entului la punclul de- mdsura"-re. Degi studiile arati cd o persoand-este
n-- mod "d_i-fgrit se'n-sibila !a. Un cUrent de aer {in fa!q*$}_r,,..s;ate,-lateral, de sus sau !e jog, utilizar-ea
""ii-td6lAdte jdtiiicai, $iiiru ca viteza aerutui igi sChffiffiE"iiiiaaiia intr-un unghi bpblial retitiv mic.
Trebuie avute in vedere trei caracteristici ale aparatelor de mdsurat viteza aerului:

- sensibilitatea aparatului pe direclia-de curgere a aerului;

- sensibililatea aparatuJui la varialiile vitezei a1rulul;

.

- _pgsibilitatea de a obline o vitezd medie gi o abatere standard a vitezei pe o anumiti perioad_i..de

. ilteOrare,

E.2 Exactitate de misurare a vitezei

Pentru mdsurdri exacte ale vitezei aerului trebuie lualiTn considerare urmdtorii factori importanli:

a) calibrarea aparatului;
b) timpul de rdspuns al senzorului gi al aparatului;

c) perioada de mdsurare.

Mdsurarea exactii a vitezei medii depinde de calibrarea aparatului. Exactitateaa misurdrii abaterii
standard, adici intensitatea turbulenlei, depinde de timpul de rispuns. Un aparat cu timp de rispuns
lung nu poate sd mdsoare varia{iile rapide ale vitezei. Misurdrile intr-un curent de aer cu intensitate
mare a turbulenlei 9i cu frecvenld scizutd a varialiilor de vitezi necesitd o perioadd mai lungd de
mdsurare decit mdsurdrile ?ntr-un curent de aer cu intensitate scizutd a turbulenlei gi cu frecvenli
inaltd a varialiilor de vitezd.

E.3 Tipuri de anemometre

Ca regulS generald, viteza aerului, v", poate fi determinatd:

- prin utilizarea unei sonde unidirecJiona-le, sensibild la mdrimea vitezei indiferent de direclie
(anemometru cu sferi caldn);

- sau prin utilizarea unor senzori tridireclionali, care permit mdsurarea componentelor vitezei aerului
de-a lungul a trei axe perpendiculare (legea cosinusului). Dacd aceste trei componente sunt
denumite vr, vr gi vr,viteza aerului, v", poate fl exprimatd astfel:

vo= vl +v', +v|

in practicd este foarte dificil de mdsurat cu exactitate intr-o singurd direclie.

50
 SR EN lSO7726:2004

E.4.3 Precaulii la utilizare

Principala caracteristicd a senzorului de tip sferi caldi este sensibilitatea redusi pe direc[ia curentului
de aer, exceptdnd un mic unghi solid in jurul suportului senzorului (a se vedea figura E.1). Totugi, un
anemometru cu fir cald are o sensibilitate ridicatd pe direclia curentului de aer (a se vedea figura E.2).

Proiectarea senzorului nu trebuie si afecteze curentul de aer. Proteclia senzorului Tmpotriva

deterioririi poate genera turbulenld suplimentard in fluxul de aer sau poate atenua fluctualiile vitezei.

ifF

Figura E.1 -Anemometru cu sferii caldi - Exemplul prezinti efeetul dire{iei de migcare a
aerului asupra misuririi vitezei aetului

*90o *6$s *,:s0

Figura E.2 - Anemometru cu fir cald - Exemplul prezinti efectul direcfiei de migcare a aerului
asupra misudrii vitezei aerului

52
 SR EN 1307726:2004

Anexa F
(informativd)

Misurarea temperaturii su prafefelor

F.1 lntroducere
Temperatura suprafelei este definitd ca temperatura unei suprafele date. Ea este utilizatd pentru
evaluarea schimbului de cdldurd prin radialie intre corpul uman gi suprafala dati cu ajutorul
/ sau plane. Este utilizatS, de asemenea, pentru a evalua efectul
temperaturii de radialie medii gi
contactului direct dintre corp gi suprafala datd.

Temperatura suprafelei poate fi misurati cu un senzor in contiact cu suprafala (termometru de

contact) sau cu un senzor cu infrarogii. Utilizarea unui termometru de contact modifici schimbul de
cdlduri dintre suprafaln gi ambian{d. Aceasta reprezintd o problemd in special pentru suprafelele cu
conductivitate termicd scizutS.

Misuririle cu senzor cu infrarogii sunt influenlate de emisivitatea suprafe{ei.

Aparatele pentru mdsu rarat te m peratu rasu prafelei su nt

a) termometre de contact (rezistenfd, termocupluri);
b),se1zori cu infrarogii.

F,2 Termometre de contact

Un termometru de contact constd dintr-un senzor de temperaturd care poate fi adus in contact cu o
suprafald. Este important ca schimbul de cdldurd dintre senzor gi suprafali si fie semnificativ mai
mare decdt schimbul de cilduri dintre senzor gi ambianli. Aceasta se obline crescind contactul prin
presiune pe o suprafa!5 mare de contact, mdrind conductivitatea termici sau alte mijloace, gi izoldnd
senzorul de ambianld.

Contactul dintre senzor gi suprafa!5 influenleazd schimbul de cdldurd dintre suprafald gi ambianld gi,
deci, temperatura suprafelei mdsurate. [n cazul suprafelelor cu conductivitate termicd scizuti (?n
special), acest lucru poate determina mdsurdrifalse.

F.3 Radiometre cu infrarogii

Radiometrele cu infrarogii (numite gi senzori de temperaturi la distanli) permit misurarea non-
contact a temperaturii suprafelei pe o bandi larg5. Cele mai multe sunt sisteme pasive gi necesiti
iluminarea obiectului observat cu radialie infrarogie. Sunt folosite gi radiometrele punctiforme gi de
explorare; ultimele sunt capabile sd indice varialia de temperaturi pe o anumiti arie. ln cazul tuturor
radiometrelor pasive, energia de radialie de la obiectul observat este focalizati printr-un sistem optic
pe un detector infrarogu care trimite un semnal de iegire proporlional cu radialia incidentd, spre o
unitate de mdsurare sau indicatoare.

Radiometrele sunt clasificate in general Tn funclie de detectorul utilizat, termic sau fotonic. in cazul
detectorilor termici, o modificare a proprietilii dlectrice este determinatd de efectul de incdlzire al
radialiei incidente.^Exemple de detectori termici sunt termocuplul, termopila gi bolometre metalice gi
semiconductoare. ln cazul detectorilor fotonici, o modificare a proprietSlii electrice este determinati de
absorblia de citre suprafali a fotonilor incidenli. Deoarece acegti detectori nu necesitd pentru activare
o cregtere a temperaturii, timpul lor de rdspuns este mult mai scurt decdt al detectorilor termici.
Radiometrele de scanare utilizeazi, in general, detectorifotonici.

53
 SR EN lSO7726:2004

Radiometrul misoari numai nivelul energiei radialiei incidente pe detector, aceasti radiatie incidentd
incluzAnd radialia emisd de obiect gi radia$a reflectati de suprafala obiectului. De aceea, o mdsurare
exac'td a temperaturii suprafefei necesiti cunoagterea emisivitSlii de undd lungd a obiectului gi a
c€mpului de radialie din jurul obiectului. Pentru mdsurdri ale temperaturii suprafelei absolute este
necesari o temperaturd intemd sau extemd de referinli.

Rezolu$a de temperaturi a radiomefelor scade pe mdsurd ce scade temperatura obiectu[ui. De

exemplu, radiomeirele care detecteazd difqrenfe de temperaturd-su 0,3 "C pe un obiect, la 20'C, pot
detecta numaio diferenld de aproximativ 1 "G pb un obiect la -20 "C.

il
 SR EN lSQ7726:2004

Anexa G
(informativd)
t--:--
{ \) o' >'r
Mdsurarea temperaturii operative

G.1 lntroducere
(=--
Temperatura operativi (fo) este definiti ca temperatura uniformd a unei incinte in care un ocupant ar
schimba aceeagi cantitate de cdldurS prin radialie gi conveclie ca intr-o ambianld neuniformi real6.

Ecualia exacti pentru temperatura operativd este:

,
l- =-
h".to + h,.7,
" h.+h,

ta este temperatura aerului;

|, temperatura de radialie medie;

h. este coeficientul de transfer de cilduri prin conveclie;

h, este coeficientul de transfer de cilduri prin radialie.
Aceasta poate fi scrisd gi ca:

to : o.t, +(r- o).7,

in care

a = h" t(h" + h,)=ll(t+ h, I h")

G.2 Misurarea directi a temperaturii operative

O cerinli pentru un senzor de misurare a temperaturii operative este ca relalia dintre coeficientul de
pierdere a cildurii prin radialie gi conveclie pentru o persoani sd fie acelagi. Prin utilizarea ecualiei
coeficientului de pierdere a cdldurii prin convecfie, h", datd de ISO 7730, este posibili estimarea
diametrului unui senzor care va avea acelagi raport hc I hr pentru o persoani. Aceasta se prezintd in
figura G.1. Diametrul optim al senzorului depinde de viteza aerului gieste aproximativ de 0,04 m pdnd
la 0,1 m. O sferd standard cu diametrul de 0,16 m supraestimeazd influenla temperaturii de radialie
medii.

Aceleagi precaulii ca cele precizate la B.2.3 pentru mdsurarea temperaturii de radialie medii utilizAnd
globtermometrul sunt valabile gi pentru misurarea temperaturii operative. Forma senzorului (a se
vedea 8.2.3.5) este importanti Tn ambianlele cu radialie neuniformd, iar culoarea senzorului (a se
vedea 8.2.3.6) este importanti pentru expunerea la radialia de undd scurti.

G.3 Galcularea temperaturii operative pe baza temperaturii aerului gi a

temperaturii de radialie medie
in cele mai multe cazuri Tn care viteza relativd a aerului este micd (< 0,2 m/s) sau in care diferenta
dintre temperatura de radialie medie gi temperatura aerului este micd (.4 ""),'temperatura operativd

55
 SR EN tSO7726:2004

poate fi calculatii, cu o aproximare suficientd, ca valoare medie Tntre temperatura aerului gi cea de
radialie medie.

Pentru o mai mare exactitrate gi pentru alte ambianfe, poate fi utilizati formula urmdtoare:
/\-
to = Ato +(t- 'el,
ln care valoarea lui A este reprezentatd de valorile de maijos, ln funcfie de viteza relativd a aerului,
y",., ln metri pe secund6.

\ <0,2
v., 0,2 p6nd la 0,6 0,6 pdnd la 1,0

A 0,5 0,6 0,7

openativd poate fi calculatii ca:

ye este viteza aerului, Tn mqld_gesezu0dai*-

.__'i---'...
0 temperatura de radia$e medie, Tn grade Celsius.

56
 SR EN BA 7726:2O04

l\nexa H
(informativd)

Bibliografie

11] ISO 7243:1989, Ilot environmenfs Esfrmation of the head sfress on wod<ing man, based on
-
the WBGT-index (wet bulb globe tempenture).

t2 ISO 7933:1989, Hot environments Analytial determination and interpretation

- of thermal
sfress using calculation of required sweat nte.

I3l ISO/TR 11079:1993 , Evaluation of cold environments

- Determination of requircd ctothing
insulation (ffiEq.

'\:

57
 SR EN lSO7726:2004

Anexa ZA
(normativd)

Referinle normative ale publ icaf i ilor i nternalionale cu publ icali i le

europene corespondente
Acest standard european cuprinde prin referinle datate sau nedatate prevederi din alte publicalii.
Aceste referinle sunt citate ln locurile corespunzdtoare din text gi publicaliile sunt enumerate maijos.
Pentru referinlele datate, modificdrile sau revizuirile ulterioare din oricare din aceste publicalii nu se
aplicd acestui standard european decit dacd acestea sunt incorporate prin modificare sau prin
revizuire. Pentru referinlele nedatate, se aplicd ultima edilie a publica|iei la care se face referire.

NOTA - Tn cazul in care un standard intema$onal a fost modificat cu modificdri comune, indicat prin
(mod.), se aplici EN/HD relevante.

Publicatie An Titlu EN/HD An

ISO 7730 1994 Moderate thermal environments. EN ISO 7730 1995

Determination of the PMV and PPD indices
and specification of the conditions for thermal
comfort

58
SR EN 13c^7726''2044

(pagind albd)

59