Sren Iso 9013 2003 Taiere

ICS 25.160.
10
SR EN ISO 9013
Standard Român Mai 2003
Titlu Tăiere termică

Clasificarea tăieturilor termice
SpecificaŃie geometrică de produs şi toleranŃe
referitoare la calitate
Thermal cutting. Classification of thermal cuts. Geometrical product
specification and quality tolerances
Coupage thermique. Classification des coupes thermiques. Spécification

géométrique des produits et tolérances relatives à la qualité
Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 mai 2003
Standardul european EN ISO 9013:2002 are statutul unui standard

român
Înlocuieşte SR EN ISO 9013:1998
Data publicării versiunii române: 30 aprilie 2013
CorespondenŃă Acest standard este identic cu standardul european

EN ISO 9013:2002
ASOCIAłIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti , www.asro.ro
© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parŃială a prezentului standard în orice
publicaŃii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este
interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO
Ref.: SR EN ISO 9013:2003 EdiŃia 2
Pagina tiparita cu aplicatia InfoStandard (c) 2008 ASRO (www.asro.ro) & SKY PROJECT (www.skyproject.ro).
Asociatia de Standardizare din Romania, REF 4-2820 / 2014-01-06 COMELF S.A.
SR EN ISO 9013:2003
Preambul naŃional
Acest standard reprezintă versiunea română a textului standardului european EN ISO 9013:2002.
Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu
permisiunea CEN.
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului european
EN ISO 9013:2002.
Standardul european EN ISO 9013:2002 a fost adoptat ca standard român la data de 28 mai 2003,
prin publicarea unei file de confirmare.
Acest standard înlocuieşte SR EN ISO 9013:1998.
Prezentul standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 39, Sudare şi procedee conexe.
CorespondenŃa dintre standardele europene, respectiv internaŃionale la care se face referire şi

standardele române, este următoarea:
ISO 1101:1983 — —
EN ISO 1302:2002 IDT SR EN ISO 1302:2002
SpecificaŃii geometrice pentru produse (GPS). Indicarea
stării suprafeŃei în documentaŃia tehnică de produs
EN 22553:1994 IDT SR EN 22553:1995
Îmbinări sudate şi lipite. Reprezentări simbolice pe
desene
SpecificaŃii geometrice pentru produse (GPS). Starea
suprafeŃei. Metoda profilului. Caracteristici nominale ale
aparatelor de măsură cu contact (palpator)
suprafeŃei: Metoda profilului. Termeni, definiŃii şi parametri
de stare ai profilului
suprafeŃei. Metoda profilului. Reguli şi proceduri pentru
evaluarea stării suprafeŃei
ISO 8015:2011 IDT SR EN ISO 8015:2011
SpecificaŃii geometrice pentru produse (GPS). Elemente
de bază. Concepte, principii şi reguli
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene, respectiv internaŃionale la care
se face referire (respectiv standardele române identice cu acestea).
Simbolul gradelor de echivalenŃă (IDT – identic, MOD - modificat), conform SR 10000-8.
Cuvintele „standard european”, respectiv „standard internaŃional”, trebuie citite „standard român”.
SR EN ISO 9013:2003
STANDARD EUROPEAN EN ISO 9013

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Septembrie 2002
ICS 25.160.10 Înlocuieşte EN ISO 9013:1995
Versiunea română
Tăiere termică. Clasificarea tăieturilor termice. SpecificaŃie geometrică de

produs şi toleranŃe referitoare la calitate (ISO 9013:2002)
Thermal cutting - Classification Coupage thermique - Thermisches Schneiden -

of thermal cuts – Geometrical Classification des coupes Einteilung thermischer Schnitte -
product specification and quality thermiques - Spécification Geometrische
tolerances (ISO 9013:2002) géométrique des produits et Produktspezifikation und
tolérances relatives à la qualité Qualität (ISO 9013:2002)
(ISO 9013:2002)
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 19 august 2002.
Membrii CEN au obligaŃia să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiŃiile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naŃional, fără nici o modificare.
Listele actualizate şi referinŃele bibliografice referitoare la aceste standarde naŃionale pot fi obŃinute pe
bază de cerere de la Centrul de Management sau orice membru CEN.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
naŃională şi notificată la Centrul de Management, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naŃionale de standardizare din Austria, Belgia, Danemarca, ElveŃia,
Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Suedia.
CEN
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE
European Committee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung
Centrul de Management: rue de Stassart, 36 B - 1050 Bruxelles
© 2002 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în Ref. EN ISO 9013:2002 RO
orice mod sunt rezervate membrilor naŃionali CEN.
SR EN ISO 9013:2003
Cuprins
Pagina
Preambul ....................................................................................................................................3
1 Domeniu de aplicare ..........................................................................................................4
2 ReferinŃe normative ...........................................................................................................4
3 Termeni şi definiŃii ..............................................................................................................4
3.1 GeneralităŃi ....................................................................................................................4
3.2 Termeni şi definiŃii explicate prin figuri ..........................................................................4
4 Simboluri ............................................................................................................................9
5 ToleranŃe de formă şi de poziŃie ......................................................................................10
6 Determinarea calităŃii suprafeŃelor tăieturilor ...................................................................11
6.1 GeneralităŃi ..................................................................................................................11
6.2 Măsurare .....................................................................................................................11
7 Calitatea suprafeŃelor tăieturilor.......................................................................................13
7.1 Valori caracteristice .....................................................................................................13
7.2 Domenii de măsurare ..................................................................................................14
8 ToleranŃe dimensionale ...................................................................................................16
8.1 GeneralităŃi ..................................................................................................................16
8.2 ToleranŃe dimensionale pentru piese fără finisare după tăiere ...................................18
8.3 ToleranŃe dimensionale pentru piese cu finisare după tăiere......................................19
9 Simbolizare ......................................................................................................................20
10 InformaŃii în documentaŃia tehnică ..............................................................................20
10.1 Indicarea dimensiunilor................................................................................................20
10.2 Indicarea calităŃii tăieturii şi a clasei de toleranŃe ........................................................20
Anexa A (informativă) CalităŃi ale tăieturilor care pot fi obŃinute cu diferite procedee de
tăiere.........................................................................................................................................21
Anexa B (informativă) Principiile procedeelor .........................................................................24
Bibliografie ................................................................................................................................26
Anexa ZA (normativă) ReferinŃe normative privind publicaŃiile internaŃionale şi publicaŃiile
europene corespondente..........................................................................................................27
Anexa ZB (informativă) Articole ale acestui standard european care se referă la cerinŃe
esenŃiale sau la alte prevederi ale directivelor europene .........................................................28
2
SR EN ISO 9013:2003
CORECTAT 2003-07-17
Preambul
Acest document (EN ISO 9013:2002) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 44 "Sudare şi
procedee conexe" în colaborare cu comitetul tehnic CEN/TC 121 "Sudare", al cărui secretariat este
deŃinut de DS.
Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naŃional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, cel târziu până în martie 2003, iar toate standardele naŃionale
conflictuale trebuie anulate cel târziu până în martie 2003.
Acest document înlocuieşte EN ISO 9013:1995.
Acest document a fost elaborat sub un mandat acordat CEN de către Comisia Europeană şi AsociaŃia
Europeană a Liberului Schimb şi sprijină cerinŃele esenŃiale ale directivei(lor) EU.
Pentru relaŃii cu directiva (directivele) EU, a se vedea anexa informativă ZB, care este parte integrantă
a acestui document.
Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naŃionale de standardizare din

următoarele Ńări sunt obligate să aplice acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, ElveŃia,
Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie,
Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Suedia.
DeclaraŃie de ratificare
Textul ISO 9013:2002 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 9013:2002, fără nicio modificare.
NOTĂ - ReferinŃele normative la standarde internaŃionale sunt date în anexa ZA (normativă).
3
SR EN ISO 9013:2003
1 Domeniu de aplicare
Acest standard internaŃional se aplică materialelor care pot fi tăiate cu gaze, cu plasmă şi cu laser. El
este aplicabil la tăierea cu gaze a grosimilor de la 3 mm până la 300 mm, la tăierea cu plasmă a
grosimilor de la 1 mm până la 150 mm şi la tăierea cu laser a grosimilor de la 0,5 mm până la 40 mm.
Acest standard internaŃional cuprinde specificaŃii geometrice de produs şi toleranŃe referitoare la
calitate.
SpecificaŃiile geometrice de produs sunt aplicabile dacă se face referire la acest standard internaŃional
în desene sau în documente pertinente, de exemplu, condiŃiile de livrare.
Dacă acest standard internaŃional se aplică, în mod excepŃional, în cazul unor piese debitate prin alte
procedee (de exemplu, tăierea cu jet de apă de înaltă presiune), aceasta trebuie să facă obiectul unui
acord separat.
2 ReferinŃe normative
Următoarele documente normative conŃin prevederi care, prin referire în acest text, constituie
prevederi ale acestui standard internaŃional. Pentru referinŃele datate, amendamentele sau revizuirile
ulterioare ale oricăreia dintre aceste publicaŃii nu se aplică. Totuşi, părŃile la acorduri bazate pe acest
standard internaŃional sunt încurajate să caute posibilitatea de a aplica ediŃiile cele mai recente ale
documentelor normative indicate în continuare. Pentru referinŃele nedatate se aplică ultima ediŃie a
documentului normativ de referinŃă. Membrii ISO şi CEI menŃin registre cu standardele internaŃionale
în vigoare.
ISO 1101:1983, Technical drawings — Geometrical tolerancing — Tolerancing of form, orientation,

location and run-out — Generalities, definitions, symbols, indications on drawings
ISO 1302:2002, Geometrical Product Specifications (GPS) — Indication of surface texture in technical
product documentation
ISO 2553, Welded, brazed and soldered joints — Symbolic representation on drawings
ISO 3274, Geometrical Product Specifications (GPS) — Surface texture: Profile method — Nominal
characteristics of contact (stylus) instruments
ISO 4287:1997, Geometrical Product Specifications (GPS) — Surface texture: Profile method —
Terms, definitions and surface texture parameters
ISO 4288:1996, Geometrical Product Specifications (GPS) — Surface texture: Profile method — Rules
and procedures for the assessment of surface texture
ISO 8015, Technical drawings — Fundamental tolerancing principle
3 Termeni şi definiŃii
Pentru scopurile acestui standard internaŃional se aplică termenii şi definiŃiile următoare.
3.1 GeneralităŃi
Substantivele referitoare la operaŃia de tăiere se formează utilizând termenul cheie “tăiere” (de
exemplu, sens de tăiere); substantivele referitoare la tăietura efectuată se formează utilizând termenul
cheie “tăietură” (de exemplu, suprafaŃa tăieturii).
3.2 Termeni şi definiŃii explicate prin figuri

NOTĂ - Figura 1 ilustrează termenii referitori la procedeul de tăiere a piesei de lucru după începerea procesului
de tăiere, figura 2 ilustrează termenii referitori la piesa finită. Figura 3 ilustrează o tăietură rectilinie, iar figura 4 o
tăietură curbilinie.
4
SR EN ISO 9013:2003
3.2.1 Termeni referitori la piesa de lucru începută
Legendă
a
1 Arzător/Cap de tăiere/Cap laser Grosimea piesei de lucru
b
2 Duză DistanŃa duză - piesă
c
3 Fascicul/flacără/arc electric Sensul de tăiere
d
4 Rost LăŃimea rostului
e
5 Începutul tăieturii Grosimea tăieturii
f
6 Sfârşitul tăieturii Lungimea tăieturii
g
LăŃimea rostului la bază
h
DirecŃia de tăiere
Figura 1 — Termeni referitori la procesul de tăiere a piesei de lucru
3.2.2 Termeni referitori la piesa de lucru finită
Legendă
a
1 Muchia superioară a tăieturii Grosimea piesei de lucru
b
2 SuprafaŃa tăieturii Grosimea tăieturii (prima posibilitate)
c
3 Muchia inferioară a tăieturii ÎnălŃimea umărului/grosimea tăieturii (prima posibilitate)
d
Grosimea tăieturii (a doua posibilitate)
e
Lungimea tăieturii
Figura 2 — Termeni referitori la piesa de lucru finită
5
SR EN ISO 9013:2003
3.2.3 Tipuri de tăieturi
Legendă
1 Tăietură perpendiculară (în echer) 3 Tăietură oblică (dublă)
2 Tăietură oblică
Figura 3 — Tăietură rectilinie
Legendă
1 Tăietură perpendiculară (în echer)
2 Tăietură oblică
Figura 4 — Tăietură după profil
3.3
viteză de tăiere
viteza relativă dintre sculă, de exemplu, arzător şi piesa de lucru
6
SR EN ISO 9013:2003
3.4
lăŃimea rostului
distanŃa dintre suprafeŃele tăieturii la muchia superioară a tăieturii sau, în prezenŃa unei topiri a
muchiei superioare, distanŃa măsurată imediat mai jos, aşa cum rezultă datorită jetului de tăiere
3.5
întârzierea rizului
n
distanŃa proiectată dintre cele două puncte ale unei linii a rizului în sensul de tăiere
A se vedea figura 5.
a
Linie de referinŃă
b
Riz
c
Sensul de tăiere
Figura 5 — Riz
3.6
toleranŃă la perpendicularitate sau toleranŃă unghiulară
u
distanŃa dintre două drepte paralele (tangente) care delimitează profilul suprafeŃei tăiate la unghiul de
tăiere teoretic (adică la 90° în cazul t ăieturilor perpendiculare)
NOTĂ - ToleranŃa la perpendicularitate sau toleranŃa unghiulară include nu numai abaterile la perpendicularitate
ci şi abaterile la planitate. Figurile 6 şi 7 prezintă abaterile efective maxime din clasa de toleranŃă.
a) Tăietură perpendiculară (în echer)
7
SR EN ISO 9013:2003
b) Tăietură oblică
Figura 6 — ToleranŃe la perpendicularitate şi unghiulare
3.7
înălŃimea unui element al profilului
Zt
suma înălŃimii crestei şi a adâncimii fundului unui element de profil
[ISO 4287:1997]
3.8
înălŃimea medie a profilului
Rz5
media aritmetică a elementelor de profil izolate a cinci distanŃe de măsurare alăturate
NOTĂ - Indexul 5 din Rz5 a fost adăugat pentru a se face distincŃie între media aritmetică şi înălŃimea maximă a
profilului a cinci elemente de profil izolate.
în care
Zt1 până la Zt5 reprezintă elemente de profil izolate;
ln este lungimea de evaluare
lr este lungimea de bază izolată (1/5 din ln).
Figura 7 — ÎnălŃimea medie a profilului
3.9
topirea muchiei superioare
r
dimensiune care caracterizează forma muchiei superioare a tăieturii
NOTĂ – Aceasta poate fi ascuŃită, topită sau proeminentă.
8
SR EN ISO 9013:2003
a) Muchie ascuŃită b) Muchie topită c) Muchie proeminentă
Figura 8 — Topire
3.10
scobire
crestături sau rosturi de lăŃime, adâncime şi formă neregulate, în general în sensul grosimii de tăiere,
care afectează o suprafaŃă de tăiere care în mod normal este uniformă
a
Sensul pe grosimea de tăiere
b
Sensul de tăiere
Figure 9 — Scobire
4 Simboluri
Pentru scopurile acestui standard internaŃional, se aplică următoarele simboluri pentru indicaŃii
dimensionale.
Simbol Termen
a Grosime de tăiere
∆a Reducerea grosimii
Bz ToleranŃă de prelucrare
c Adâncimea rostului
f Pasul rizurilor
Go Abatere limită superioară
Gu Abatere limită inferioară
ln Lungime de evaluare
lr Lungime de bază izolată
n Întârziere
r Topirea muchiei superioare
Rz5 ÎnălŃime medie a profilului
t Grosimea piesei
tG ToleranŃă la rectilinitate
tP ToleranŃă la paralelism
tW ToleranŃă la perpendicularitate
u ToleranŃă la perpendicularitate sau unghiulară
9
SR EN ISO 9013:2003
Zt ÎnălŃimea unui element al profilului
β Unghiul înclinării tăieturii
σ Unghi (de reglare) a duzei
5 ToleranŃe de formă şi de poziŃie

Figura 10 indică abaterile maxime din câmpul de toleranŃe.
a) Pe grosime b) În plan
în care
u este toleranŃa la perpendicularitate (a se vedea 14.8 din ISO 1101:1983) în sensul de tăiere;
tW este toleranŃa la perpendicularitate (a se vedea 14.8 din ISO 1101:1983) pentru lăŃimea tăieturii în
raport cu A;
tP este toleranŃa la paralelism (a se vedea 14.7 din ISO 1101:1983) pentru lăŃimea tăieturii în raport cu A
la nivelul tablei;
tG1 este toleranŃa la rectilinitate (a se vedea 14.1 din ISO 1101:1983) pentru lungimea de tăiere;
tG2 este toleranŃa la rectilinitate (a se vedea 14.1 din ISO 1101:1983) pentru lăŃimea de tăiere.
Figura 10 — ToleranŃe de formă şi poziŃie exemplificate în cazul unei table
10
SR EN ISO 9013:2003
6 Determinarea calităŃii suprafeŃelor tăieturilor
6.1 GeneralităŃi
Aceste cerinŃe au ca scop indicarea procedurilor de măsurare şi a mijloacelor de măsurat care permit
determinarea şi evaluarea valorilor caracteristice ale suprafeŃelor tăieturilor.
Atunci când sunt alese mijloacele de măsurat, trebuie avut grijă ca limitele erorilor să nu depăşească
20 % din valorile caracteristicilor de măsurat. Tabelele 1 şi 2 indică mijloacele pentru măsurarea
precisă şi pentru cea aproximativă a valorilor caracteristice.
Tabelul 1 — Mijloace de măsurat precise
Mijloace de măsurat precise

Simbol Limite ale Exemple
erorilor
Dispozitiv de ghidare pe direcŃia grosimii de tăiere şi a unghiului nominal, cu
comparator
u 0,02 mm
Unghiul acului palpatorului ≤ 90°
Raza acului palpatorului ≤ 0,1 mm
Mijloc de măsurat precis, de exemplu aparat electric cu palpator ac pentru
Rz5 0,002 mm
explorare continuă în sensul de tăiere
n 0,05 mm Microscop pentru măsurare cu reticul şi platină cu posibilităŃi de reglare
suficiente
r 0,05 mm Dispozitiv special pentru explorarea cu un comparator a muchiei superioare a
tăieturii
Rectilinitate 0,2 mm Sârmă de oŃel cu diametrul maxim de 0,5 mm, calibru de grosime
Tabelul 2 — Mijloace de măsurat aproximative
Mijloace de măsurat aproximative

Simbol Limite ale Exemple
erorilor
Echer de marcat (echer de atelier cu un grad de precizie 1 sau 2), pentru
tăieturi oblice, calibru pentru unghi sau echer reglat la unghiul nominal al
u 0,1 mm
tăieturii oblice sau la unghiul de înclinare, în acest scop calibru de adâncime
cu vârf sensibil, sârmă pentru măsurare, calibru de grosime
Rz5 — —
n Echer de marcat (echer de atelier) pentru tăieturi oblice, echer glisant sau
echer reglat, în acest scop şubler cu vernier sau riglă gradată cu vernier.
0,2 mm
Calibru pentru unghi cu tabel de conversie de la unghiul rizului la lungimea
rizului
r 0,1 mm Calibru convex (calibru pentru rază)
Rectilinitate 0,2 mm Sârmă de oŃel cu diametrul maxim de 0,5 mm, calibru de grosime
6.2 Măsurare
6.2.1 CondiŃii de măsurare
Măsurările trebuie efectuate pe tăieturi curăŃate cu peria, lipsite de oxizi, în afara zonelor cu
imperfecŃiuni.
Ca elemente de referinŃă se iau marginile superioară şi inferioară ale piesei tăiate termic. Acestea
trebuie să fie lipsite de neregularităŃi şi curate.
11
SR EN ISO 9013:2003
Pentru definirea rectilinităŃii, elementul de referinŃă şi linia de măsurare trebuie să fie aliniate unul în
raport cu cealaltă, astfel încât distanŃa maximă dintre liniile de măsurare şi suprafaŃa reală să fie
minimă. CondiŃia minimală este explicată detaliat în 3.7 al ISO 1101:1983.
6.2.2 Puncte de măsurare
6.2.2.1 GeneralităŃi
Numărul şi poziŃia punctelor de măsurare depind de forma şi dimensiunile piesei şi, uneori, de
utilizarea intenŃionată. Următoarele indicaŃii pot servi ca îndrumări.
SuprafeŃele tăiate sunt clasificate în câmpurile de toleranŃă în funcŃie de valorile măsurate maxime. De
aceea, punctele de măsurare trebuie să fie situate în zonele unde sunt aşteptate valorile măsurate
maxime. La alegerea punctelor de măsurare trebuie acordată o atenŃie specială faptului că valorile
maxime ale înălŃimii medii a profilului şi ale toleranŃei la perpendicularitate sau unghiulare pot fi găsite
în diferite puncte ale tăieturii. Dacă valorile măsurate se găsesc la limita inferioară a unui câmp de
toleranŃe, ar trebui efectuate măsurări complementare, Ńinând cont de incertitudinea legată de
alegerea vizuală a punctului în care este aşteptată valoarea măsurată maximă. Dacă valorile
măsurate se găsesc la limita superioară a câmpului de toleranŃe sau dacă există dubii privind anumite
rezultate ale măsurării, ar trebui efectuate măsurări suplimentare utilizând acelaşi număr de puncte ca
şi pentru măsurările complementare.
6.2.2.2 Numărul de puncte de măsurare
Numărul şi poziŃia punctelor de măsurare trebuie definite de producător.
Dacă nu este specificată nicio cerinŃă, se efectuează:
u de două ori câte trei măsurări la o distanŃă de 20 mm una de cealaltă pe fiecare metru de tăietură;
Rz5 o dată, o măsurare pe fiecare metru de tăietură.
6.2.2.3 PoziŃia punctelor de măsurare
Numai valoarea caracteristică a toleranŃei la perpendicularitate sau unghiulare u va fi determinată într-

o zonă limitată a suprafeŃei tăieturii. Zona trebuie redusă de la marginea superioară şi de la cea
inferioară a suprafeŃei tăieturii cu dimensiunea ∆a în conformitate cu tabelul 3 (a se vedea figura 11).
Reducerea profilului suprafeŃei tăieturii este justificată de luarea în considerare a topirii muchiei
superioare.
Tabelul 3 — Dimensiuni pentru ∆a
Grosimea de tăiere, a ∆a
mm mm
≤3 0,1a
>3≤6 0,3
> 6 ≤ 10 0,6
> 10 ≤ 20 1
> 20 ≤ 40 1,5
> 40 ≤ 100 2
> 100 ≤ 150 3
> 150 ≤ 200 5
> 200 ≤ 250 8
> 250 ≤ 300 10
12
SR EN ISO 9013:2003
a) Tăietură perpendiculară b) Tăietură oblică

a
Zonă pentru determinarea toleranŃelor la perpendicularitate şi unghiulare
Figura 11 — Definirea domeniului de măsurare pentru toleranŃele la perpendicularitate şi

unghiulare
Pentru grosimi de tăiere mai mici de 2 mm, procedura de măsurare pentru determinarea toleranŃei la
perpendicularitate sau unghiulare trebuie să facă obiectul unui acord special.
Numai valoarea caracteristică a înălŃimii medii a profilului Rz5 va fi determinată într-o zonă limitată a
suprafeŃei tăieturii. Măsurarea se efectuează conform ISO 4288 în punctul cu rugozitatea maximă de
pe grosimea de tăiere. În cazul tăierii cu gaze şi al tăierii cu plasmă, măsurarea se efectuează în mod
tipic la o distanŃă de 2/3 din grosimea de tăiere, pornind de la muchia superioară a tăieturii; în cazul
tăierii cu laser, în treimea superioară pornind de la muchia superioară a tăieturii. Pentru grosimi de
tăiere mai mici de 2 mm, măsurarea se efectuează la o distanŃă de ½ din grosimea de tăiere, pornind
de la muchia superioară a tăieturii.
6.2.3 Procedură
Valorile caracteristice pentru suprafeŃele de tăiere se determină, în funcŃie de tipul măsurării, cu

ajutorul mijloacelor de măsurat indicate în tabelele 1 şi 2.
ÎnălŃimea medie a profilului Rz5 trebuie măsurată la 15 mm de la lungimea de tăiere în sensul de

tăiere. Măsurarea se efectuează conform ISO 4288, utilizând un aparat aşa cum este descris în ISO
3274.
În cazul în care, în interstiŃiul dintre echer şi suprafaŃa de tăiere nu poate fi introdusă o sârmă pentru
măsurare sau un senzor pentru măsurarea aproximativă a toleranŃei la perpendicularitate sau a
toleranŃei unghiulare, trebuie utilizat un calibru de adâncime cu vârf. În cazul muchiilor topite cu stropi
nefinisaŃi, în toleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară va fi luată în considerare aceasta din urmă.
7 Calitatea suprafeŃelor tăieturilor
7.1 Valori caracteristice
Calitatea suprafeŃelor tăieturilor ale materialelor tăiate termic este descrisă prin următoarele valori
caracteristice:
a) toleranŃa la perpendicularitate sau toleranŃa unghiulară, u;
b) înălŃimea medie a profilului, Rz5.
Valorile caracteristice următoare pot fi utilizate suplimentar:
c) întârzierea rizului, n;
d) topirea muchiei superioare, r;
13
SR EN ISO 9013:2003
e) apariŃia posibilă a zgurii sau a picăturilor topite pe muchia inferioară a tăieturii.
7.2 Domenii de măsurare
7.2.1 GeneralităŃi
Pentru calitate, câmpurile de toleranŃe la perpendicularitate sau unghiulare, u, şi înălŃimea medie a

profilului, Rz5, trebuie indicate în ordinea u, Rz5. Dacă nu este fixată nicio valoare, trebuie indicat “0”
(zero).
În ceea ce priveşte tăierea cu laser, clasificarea calităŃii se bazează pe rezultatele obŃinute cu oŃeluri
nealiate.
Defectele izolate, cum sunt craterele, formarea inevitabilă de picături topite pe muchia inferioară a
tăieturii la începutul tăieturii sau resturile de oxizi pe suprafaŃa de tăiere, nu au fost luate în
considerare la definirea valorilor de calitate din acest standard internaŃional.
În cazul tăieturilor cu mai multe flancuri, de exemplu pentru îmbinări în Y, dublu V (X) sau dublu HV
(K) (a se vedea ISO 2553), fiecare suprafaŃă de tăiere trebuie evaluată separat.
7.2.2 ToleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u
Câmpurile pentru toleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u, sunt indicate în tabelul 4 şi în figura
12.
Tabelul 4 — ToleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u
Câmp ToleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u

mm
1 0,05 + 0,003a
2 0,15 + 0,007a
3 0,4 + 0,01a
4 0,8 + 0,02a
5 1,2 + 0,035a
7.2.3 ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5
Câmpurile pentru înălŃimea medie a profilului Rz5 sunt indicate în tabelul 5 şi în figura 13.
Tabelul 5 — ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5
Câmp ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5

µm
1 10 + (0,6a mm)
2 40 + (0,8a mm)
3 70 + (1,2a mm)
4 110 + (1,8a mm)
14
SR EN ISO 9013:2003
ToleranŃă la perpendicularitate
sau unghiulară, u, în mm
Grosimea de tăiere, a, în mm
a) ToleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u — Grosimea piesei până la 30 mm

b) ToleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u — Grosimea piesei până la 150 mm
Legendă
1 până la 5 Câmp (a se vedea tabelul 4)
Figura 12 — ToleranŃa la perpendicularitate sau unghiulară, u
15
SR EN ISO 9013:2003
ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5, în µm
a) ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5 — Grosimea piesei până la 30 mm

b) ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5 — Grosimea piesei până la 150 mm
Legendă
Figura 13 — ÎnălŃimea medie a profilului, Rz5
8 ToleranŃe dimensionale
8.1 GeneralităŃi
Dimensiunile indicate pe desene trebuie considerate ca dimensiuni nominale, dimensiunile reale fiind
determinate pe suprafeŃele curăŃate ale tăieturii. Abaterile limită specificate în tabelele 6 şi 7 trebuie să
se aplice dimensiunilor fără indicaŃii de toleranŃe, atunci când se face referire la acest standard
internaŃional pe desene sau în alte documente (de exemplu, condiŃii de livrare).
16
SR EN ISO 9013:2003
Acestea sunt aplicabile numai în cazul tăieturilor realizate cu gaze şi cu plasmă pe piese având un
raport lungime/lăŃime care nu depăşeşte 4:1 şi pentru lungimi de tăiere (circumferinŃă) de minimum
350 mm.
În cazul pieselor tăiate cu gaze şi cu plasmă pe piese având un raport lungime/lăŃime mai mare de
4:1, abaterile limită trebuie specificate de producător în conformitate cu principiile enunŃate în acest
standard internaŃional.
În cazul tăierii cu laser, toleranŃele dimensionale care pot fi respectate depind în mod esenŃial de
geometrie şi de condiŃiile de tratament prealabil al piesei.
Dacă este necesar, abaterile limită trebuie să facă obiectul unui acord separat.
Abaterile limită pentru calitatea suprafeŃei tăieturii (toleranŃa la perpendicularitate şi toleranŃa

unghiulară) sunt tratate separat de abaterile limită pentru dimensiunile piesei pentru a se pune
accentul pe diferitele influenŃe exercitate asupra piesei.
DefiniŃiile referitoare la abaterile limită se bazează pe principiul de independenŃă descries în ISO 8015,
conform căruia toleranŃele dimensionale, la formă şi cele geometrice se aplică independent unele de
celelalte. Abaterile limită nu includ abaterile la perpendicularitate şi cele unghiulare.
Întrucât definiŃiile abaterilor limită se bazează pe principiul de independenŃă, s-a considerat că nu mai
este necesară explicarea încă odată a acestui fapt prin indicarea suplimentară a toleranŃei pe desene
conform ISO 8015. Aceasta evită orice neînŃelegere privind o posibilă eliminare a principiului de
independenŃă în absenŃa referirii la ISO 8015.
Dacă trebuie respectate alte toleranŃe pentru formă şi poziŃie, de exemplu toleranŃe la rectilinitate,
toleranŃe la perpendicularitate în sensul lungimii de tăiere şi al lăŃimii de tăiere, acestea trebuie să facă
obiectul unui acord separat.
Tabelul 6 — Abateri limită pentru dimensiuni nominale în clasa de toleranŃe 1

Dimensiuni în milimetri
Dimensiuni nominale
Grosimea ≥ 35 ≥ 125 ≥ 315 ≥ 1 000 ≥ 2 000
>0<3 ≥ 3 < 10 ≥ 10 < 35
piesei < 125 < 315 < 1 000 < 2 000 < 4 000
Abateri limită
>0≤1 ± 0,04 ± 0,1 ± 0,1 ± 0,2 ± 0,2 ± 0,3 ± 0,3 ± 0,3
> 1 ≤ 3,15 ± 0,1 ± 0,2 ± 0,2 ± 0,3 ± 0,3 ± 0,4 ± 0,4 ± 0,4
> 3,15 ≤ 6,3 ± 0,3 ± 0,3 ± 0,4 ± 0,4 ± 0,5 ± 0,5 ± 0,5 ± 0,6
> 6,3 ≤ 10 — ± 0,5 ± 0,6 ± 0,6 ± 0,7 ± 0,7 ± 0,7 ± 0,8
> 10 ≤ 50 — ± 0,6 ± 0,7 ± 0,7 ± 0,8 ±1 ± 1,6 ± 2,5
> 50 ≤ 100 — — ± 1,3 ± 1,3 ± 1,4 ± 1,7 ± 2,2 ± 3,1
> 100 ≤ 150 — — ± 1,9 ±2 ± 2,1 ± 2,3 ± 2,9 ± 3,8
> 150 ≤ 200 — — ± 2,6 ± 2,7 ± 2,7 ±3 ± 3,6 ± 4,5
> 200 ≤ 250 — — — — — ± 3,7 ± 4,2 ± 5,2
> 250 ≤ 300 — — — — — ± 4,4 ± 4,9 ± 5,9
17
SR EN ISO 9013:2003
Tabelul 7 — Abateri limită pentru dimensiuni nominale în clasa de toleranŃe 2

Dimensiuni nominale
Grosimea >0<3 ≥ 3 < 10 ≥ 10 < 35 ≥ 35 ≥ 125 ≥ 315 ≥ 1 000 ≥ 2 000
piesei < 125 < 315 < 1 000 < 2 000 < 4 000
Abateri limită
>0≤1 ± 0,1 ± 0,3 ± 0,4 ± 0,5 ± 0,7 ± 0,8 ± 0,9 ± 0,9
> 1 ≤ 3,15 ± 0,2 ± 0,4 ± 0,5 ± 0,7 ± 0,8 ± 0,9 ±1 ± 1,1
> 3,15 ≤ 6,3 ± 0,5 ± 0,7 ± 0,8 ± 0,9 ± 1,1 ± 1,2 ± 1,3 ± 1,3
> 6,3 ≤ 10 — ±1 ± 1,1 ± 1,3 ± 1,4 ± 1,5 ± 1,6 ± 1,7
> 10 ≤ 50 — ± 1,8 ± 1,8 ± 1,8 ± 1,9 ± 2,3 ±3 ± 4,2
> 50 ≤ 100 — — ± 2,5 ± 2,5 ± 2,6 ±3 ± 3,7 ± 4,9
> 100 ≤ 150 — — ± 3,2 ± 3,3 ± 3,4 ± 3,7 ± 4,4 ± 5,7
> 150 ≤ 200 — — ±4 ±4 ± 4,1 ± 4,5 ± 5,2 ± 6,4
> 200 ≤ 250 — — — — — ± 5,2 ± 5,9 ± 7,2
> 250 ≤ 300 — — — — — ±6 ± 6,7 ± 7,9
8.2 ToleranŃe dimensionale pentru piese fără finisare după tăiere
8.2.1 Piesa trebuie să se integreze într-un ansamblu. Dimensiunea nominală a piesei care trebuie
tăiată rezultă din dimensiunile nominale ale piesei terminate (= dimensiunile de pe desen), reduse cu
abaterea limită (a se vedea figura 14). Dimensiunea reală a unei piese realizate printr-un procedeu de
tăiere termică corespunde întotdeauna celei mai mari cote pentru dimensiunile exterioare şi celei mai
mici cote pentru dimensiunile interioare.
NOTĂ – Acest tip de toleranŃă este cerut în mod normal la pregătirea îmbinărilor sudate, căci piesa trebuie să
se integreze într-un ansamblu.
în care
A este dimensiunea nominală a părŃii terminate;
B este dimensiunea nominală a părŃii tăiate;
Go este abaterea limită superioară;
Gu este abaterea limită inferioară.
Figura 14 — ToleranŃe dimensionale pentru piese fără finisare după tăiere
8.2.2 Piesa nu trebuie să se integreze într-un ansamblu. Dimensiunea nominală a piesei care
trebuie tăiată rezultă din dimensiunea nominală a piesei terminate (dimensiunea de pe desen).
18
SR EN ISO 9013:2003
8.3 ToleranŃe dimensionale pentru piese cu finisare după tăiere
8.3.1 GeneralităŃi
Pentru a putea respecta dimensiunile nominale ale părŃii terminate, este necesar, pentru dimensiunile
exterioare ale pieselor care au un adaos de prelucrare de finisare Bz, să se adauge toleranŃa la
perpendicularitate sau toleranŃa unghiulară, precum şi abaterea limită inferioară şi, pentru
dimensiunile interioare ale pieselor care au un adaos de prelucrare de finisare Bz, să se scadă
toleranŃa la perpendicularitate sau toleranŃa unghiulară, precum şi abaterea limită inferioară (a se
vedea figura 15).
Cantitatea de material de îndepărtat depinde de adaosul de prelucrare, de toleranŃa la

perpendicularitate sau toleranŃa unghiulară şi de înălŃimea medie a profilului pentru procedeul de
tăiere relevant.
în care
A este dimensiunea nominală a părŃii terminate;
B este dimensiunea nominală a părŃii tăiate;
Bz este adaosul de prelucrare;
Go este abaterea limită superioară;
Gu este abaterea limită inferioară.
Figura 15 — ToleranŃe dimensionale pentru piese cu finisare după tăiere
8.3.2 Adaosul de prelucrare
Dacă desenul nu comportă nicio indicaŃie în acest scop, în practică va fi prevăzut un adaos de
prelucrare conform tabelului 8, în funcŃie de grosimea tablei.
Tabelul 8 — Adaosul de prelucrare, Bz

Grosimea de tăiere, Adaosul de prelucrare pentru fiecare suprafaŃă de

a tăiere, Bz
≥ 2 ≤ 20 2
> 20 ≤ 50 3
> 50 ≤ 80 5
> 80 7
19
SR EN ISO 9013:2003
9 Simbolizare
O tăietură termică din câmpul 1 de toleranŃe la perpendicularitate sau unghiulare, din câmpul 3 pentru
înălŃimea medie a profilului şi din clasa de toleranŃe 2 pentru abaterile limită ale dimensiunilor
nominale (a se vedea tabelul 7) se simbolizează după cum urmează:
Tăietură termică ISO 9013-132
10 InformaŃii în documentaŃia tehnică
10.1 Indicarea dimensiunilor
IndicaŃiile dimensionale pe desene se referă la piesa tăiată. În documentaŃia tehnică, standarde etc.
trebuie utilizate simbolurile dimensionale în conformitate cu acest standard internaŃional.
10.2 Indicarea calităŃii tăieturii şi a clasei de toleranŃe
10.2.1 Pe desene tehnice
Clasele de calitate şi de toleranŃe cerute la tăierea termică trebuie să fie indicate utilizând simbolurile
următoare în conformitate cu ISO 1302, după cum urmează:
Legendă
1 Indicarea numărului principal al acestui standard internaŃional
2 Indicarea toleranŃei la perpendicularitate sau unghiulare, u, conform 7.2.2
3 Indicarea înălŃimii medii a profilului, Rz5, conform 7.2.3
4 Indicarea clasei de toleranŃe conform articolului 8
EXEMPLU — Sunt cerute calitatea cu simbolul 34 (câmpul 3 pentru u, câmpul 4 pentru Rz5) şi clasa de toleranŃe
2 pentru abaterile limită ale dimensiunilor nominale (a se vedea tabelul 7).
10.2.2 În indicatorul documentaŃiei tehnice
Calitatea tăieturii şi clasa de toleranŃe cerute trebuie indicate după cum urmează, menŃionând numărul
principal al acestui standard internaŃional:
EXEMPLU — Sunt cerute calitatea cu simbolul 34 (câmpul 3 pentru u, câmpul 4 pentru Rz5) şi clasa de toleranŃe
2 pentru abaterile limită ale dimensiunilor nominale (a se vedea tabelul 7).
ISO 9013-342
20
SR EN ISO 9013:2003
Anexa A
(informativă)
CalităŃi ale tăieturilor care pot fi obŃinute cu diferite procedee de tăiere
Acest standard internaŃional ia în considerare principiul utilizat pentru a descrie calitatea tăieturilor
termice, independent de procedeu, de exemplu tăiere cu gaze, tăiere cu plasmă, tăiere cu laser.
Nu este posibil să se obŃină orice toleranŃă de calitate şi orice specificaŃie geometrică de produs cu
orice procedeu şi orice material.
Pe suprafeŃele de tăiere ale pieselor din aluminiu, titan, magneziu şi aliajele acestora, precum şi din
alamă, în funcŃie de structura granulară a aliajului, pot rezulta suprafeŃe ondulate pe care nu este
posibilă determinarea înălŃimii medii a profilului şi evaluarea conform acestui standard internaŃional.
Pentru aluminiu şi aliaje de aluminiu pot fi atinse valori de patru ori mai mari decât cele din acest
standard internaŃional.
Abateri limită pentru dimensiuni nominale
vechi noi
tăiere cu gaze Clasa A Clasa 1
tăiere cu gaze Clasa B Clasa 2
În ceea ce priveşte tăierea cu gaze şi tăierea cu plasmă, toleranŃa la perpendicularitate şi toleranŃa

unghiulară nu se aplică la începutul tăieturii, la sfârşitul tăieturii, la raze mici şi la unghiuri ascuŃite.
Figurile A.1 până la A.4 prezintă calităŃile medii care pot fi obŃinute utilizând diferitele procedee de
tăiere menŃionate. Totuşi, în funcŃie de condiŃiile de exploatare şi de tehnologia utilizată, pot fi obŃinute
calităŃi semnificativ diferite.
21
SR EN ISO 9013:2003
Legendă
Tăiere cu gaze
Tăiere cu plasmă
Tăiere cu laser
Figura A.1 — CalităŃi de tăiere tipice care pot fi obŃinute cu toleranŃa la perpendicularitate sau
unghiulară, u — Grosimea piesei până la 30 mm
Legendă
Tăiere cu gaze
Tăiere cu plasmă
Tăiere cu laser
Figura A.2 — CalităŃi de tăiere tipice care pot fi obŃinute cu toleranŃa la perpendicularitate sau
unghiulară, u — Grosimea piesei până la 150 mm
22
SR EN ISO 9013:2003
Legendă
Tăiere cu gaze
Tăiere cu plasmă
Tăiere cu laser
Figura A.3 — CalităŃi de tăiere tipice care pot fi obŃinute cu înălŃimea medie a profilului, Rz5 —
Grosimea piesei până la 30 mm
Legendă
Tăiere cu gaze
Tăiere cu plasmă
Tăiere cu laser
Figure A.4 — CalităŃi de tăiere tipice care pot fi obŃinute cu înălŃimea medie a profilului, Rz5 —
Grosimea piesei până la 150 mm
23
SR EN ISO 9013:2003
Anexa B
(informativă)
Principiile procedeelor
B.1 GeneralităŃi
Această anexă explică principiile procedeelor.
Procedeele de tăiere termică pot fi clasificate în funcŃie de fenomenul fizic al procedeului de tăiere şi
de sursa de energie care acŃionează din exterior asupra piesei. Toate procedeele utilizate în practică
combină mai multe procedee. Ele sunt clasificate după procesele predominante de ardere, de topire
sau de sublimare. ReacŃia continuă întotdeauna în adâncime şi în mişcare în sensul de execuŃie.
B.2 Clasificare după fenomenul fizic al procedeului de tăiere
B.2.1 Tăiere cu gaze
Tăierea cu gaze (cu flacără oxigaz) este un procedeu de tăiere termică la care tăietura este produsă
printr-o oxidare importantă a materialului, produsele rezultante fiind expulzate din tăietură printr-un jet
de oxigen de mare viteză.
B.2.2 Tăiere prin topire
Tăierea prin topire este un procedeu de tăiere termică la care tăietura este produsă printr-o topire
importantă a materialului în această zonă, produsele rezultante fiind expulzate din tăietură printr-un jet
de gaz de mare viteză.
B.2.3 Tăiere prin sublimare
Tăierea prin sublimare este un procedeu de tăiere termică la care tăietura este produsă printr-o
evaporare importantă a materialului în această zonă, produsele rezultante fiind expulzate din tăietură
prin dilatarea lor sau printr-un jet de gaz de mare viteză.
B.3 Procedee
Tăierea cu gaze este tăierea termică realizată cu o flacără de gaz combustibil/oxigen şi cu oxigen de
tăiere. Căldura degajată de flacăra de încălzire şi căldura produsă în timpul arderii permit o ardere
continuă prin oxigenul de tăiere. Oxizii produşi, amestecaŃi cu metal topit, sunt expulzaŃi prin energia
cinetică a jetului de oxigen de tăiere. Prin această acŃiune se produce tăietura.
Tăierea cu gaze este posibilă dacă sunt satisfăcute următoarele condiŃii:
— temperatura de aprindere a materialului de tăiat este mai mică decât temperatura de topire a
acestuia;
— temperatura de topire a produselor de ardere şi a oxizilor metalici este mai mică decât
temperatura de topire a materialului de tăiat;
— procedeul produce o cantitate de căldură suficientă pentru ca suprafeŃele materialului, în sensul

de tăiere, să fie încălzite cel puŃin până la temperatura de aprindere;
— aportul de căldură prin flacăra de încălzire şi arderea materialului în tăietură sunt mai mari decât
pierderea de căldură prin disiparea în material şi în mediul înconjurător;
24
SR EN ISO 9013:2003
— zgura de tăiere este suficient de lichidă pentru a putea fi expulzată din tăietură prin jetul de oxigen
de tăiere.
B.3.2 Tăiere cu plasmă
Tăierea cu plasmă este un procedeu de tăiere termică la care se utilizează un arc electric strangulat.
Gazele poliatomice se disociază în arcul electric şi se ionizează parŃial; gazele monoatomice se
ionizează parŃial. Jetul de plasmă produs astfel are o temperatură şi o energie cinetică ridicate. El
topeşte sau vaporizează parŃial materialul şi îl expulzează. Astfel este creată tăietura.
Grosimea tablei care poate fi tăiată este limitată, întrucât la tăierea cu plasmă toată căldura necesară
pentru lichefierea materialului este furnizată de procesul de tăiere cu plasmă. La tăierea cu plasmă se
face o diferenŃiere între arcul transferat şi arcul netransferat. Pentru tăierea cu plasmă, materialul de
tăiat trebuie să fie conductor de electricitate, întrucât face parte din circuitul electric. Acest procedeu
este adecvat pentru performanŃe de tăiere scăzute şi ridicate, adică tăierea tablelor metalice subŃiri şi
groase. Gazul plasmagen, care este utilizat în funcŃie de materialul de tăiat şi de grosimea de tăiere,
are o importanŃă decisivă în transferul de energie. La tăierea cu plasmă cu arc netransferat, materialul
nu face parte din circuitul electric. De aceea, cu acest procedeu pot fi tăiate şi materiale
neconductoare de electricitate. Tăierea cu plasmă cu arc netransferat este aplicabilă numai la grosimi
mici, întrucât capul pentru tăiere este utilizat ca anod.
B.3.3 Tăiere cu laser
Tăierea cu laser este un procedeu de tăiere termică la care un fascicul laser focalizat furnizează
energia necesară pentru tăiere, această energie fiind convertită după aceea în căldură. Procedeul de
tăiere este completat prin utilizarea unui jet de gaz. Tăierea cu laser comportă trei variante: tăierea cu
laser cu flacără oxigaz, tăierea cu laser prin topire şi tăierea cu laser prin sublimare.
B.4 Materiale
CondiŃiile prealabile indicate în B.3.1 sunt satisfăcute în cazul fontei, al oŃelurilor nealiate şi al unor
oŃeluri aliate, precum şi în al titanului şi al unor aliaje de titan. Procesul de tăiere devine mai dificil
datorită unor elemente de aliere şi de însoŃire – cu excepŃia manganului – dificultăŃile crescând odată
cu creşterea conŃinutului, de exemplu de crom, carbon, molibden şi siliciu. De aceea, printre altele,
oŃelurile înalt aliate crom-nichel sau oŃelurile cu siliciu şi fonta nu pot fi tăiate cu gaze fără precauŃii
speciale. Aceste materiale pot fi tăiate cu alte procedee de tăiere termică, de exemplu tăiere cu
pulbere metalică sau tăiere cu plasmă.
B.4.2 Tăiere cu plasmă
Aproape toate metalele fuzibile, conductoare de electricitate, cum sunt oŃelurile nealiate şi slab aliate,
materialele pe bază de nichel, aliajele de cupru, aliajele de titan, aliajele de aluminiu şi altele pot fi
tăiate cu plasmă.
B.4.3 Tăiere cu laser
Orice material poate fi tăiat cu laser, cu condiŃia ca proprietăŃile sale să nu fie influenŃate prea mult în
zona de tăiere, pentru ca piesa să-şi păstreze cel puŃin proprietăŃile necesare utilizării intenŃionate.
Adecvate pentru tăiere sunt oŃelurile nealiate şi aliate, materialele pe bază de nichel, aliajele de titan,
de aluminiu şi altele.
25
SR EN ISO 9013:2003
Bibliografie
[1] ISO 17658, Welding — Imperfections in oxyfuel flame cuts, laser beam cuts and plasma cuts
— Terminology
26
SR EN ISO 9013:2003
Anexa ZA
(normativă)
ReferinŃe normative privind publicaŃiile internaŃionale şi

publicaŃiile europene corespondente
Acest standard european conŃine, prin referinŃe datate sau nedatate, prevederi din alte publicaŃii.
Aceste referinŃe normative sunt citate acolo unde este necesar în cuprinsul textului, iar publicaŃiile sunt
enumerate mai jos. Pentru referinŃele datate, modificările sau revizuirile ulterioare ale oricăror din
aceste publicaŃii, se aplică prezentului standard european numai când sunt încorporate în acesta prin
modificare sau revizuire. Pentru referinŃele nedatate, se aplică ultima ediŃie a publicaŃiei la care se
face referire (inclusiv modificările).
NOTĂ – În cazul în care o publicaŃie internaŃională a fost modificată prin modificări comune, indicată prin (mod),
se aplică EN/HD corespondent.
PublicaŃie An Titlu EN/HD An
ISO 1302 2002 Geometrical Product Specifications (GPS) - EN ISO 1302 2002
Indication of surface texture in technical
product documentation
ISO 2553 1992 Welded, brazed and soldered joints - EN 22553 1994
Symbolic representation on drawing
ISO 3274 1996 Geometrical product specifications (GPS) - EN ISO 3274 1997
Surface texture: Profile method - Nominal
characteristics of contact (stylus) instruments
Surface texture: Profile method - Terms,
definitions and surface texture parameters
Surface texture: Profile method - Rules and
procedures for the assessment of surface
texture
27
SR EN ISO 9013:2003
Anexa ZB
(informativă)
Articole ale acestui standard european care se referă la cerinŃe esenŃiale sau la
alte prevederi ale directivelor europene
Acest standard european a fost elaborat în cadrul unui mandat dat CEN de către Comisia Europeană
şi AsociaŃia Europeană a Liberului Schimb şi sprijină cerinŃele esenŃiale ale directivei 97/23/EC.
AVERTISMENT - Alte cerinŃe şi alte directive UE pot fi aplicabile produsului (produselor) care
intră în domeniul de aplicare al acestui standard.
Articolele următoare ale standardului, aşa cum sunt detaliate în tabelul ZB.1, sunt destinate să vină în
sprijinul cerinŃelor directivei 97/23/EC.
Conformitatea cu aceste articole ale acestui standard reprezintă un mijloc de a satisface cerinŃele
esenŃiale specifice ale directivei implicate şi ale reglementărilor AELS corespondente.
Tabelul ZB.1 – CorespondenŃa între acest standard european şi directiva 97/23/EC
Articole/paragrafe ale CerinŃe esenŃiale ale Comentarii/note

acestui standard european directivei 97/23/EC
Toate articolele Anexa I, 3.1.1
28
SR EN ISO 9013:2003
(pagină albă)
29
ASRO – AsociaŃia de Standardizare din România
organismul naŃional de standardizare cu atribuŃii exclusive privind activitatea de
standardizare naŃională şi reprezentarea României în procesul de standardizare
european şi internaŃional.
Standardele constituie rezultatul creaŃiei Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de române să se asigure că sunt în posesia ultimei
autor. În calitate de organism naŃional de ediŃii şi a tuturor modificărilor în vigoare.
standardizare, ASRO este titularul drepturilor
de autor asupra standardelor române şi Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru
urmăreşte respectarea drepturilor de autor interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor
asupra standardelor europene şi internaŃionale standardelor române.
în România.
Utilizarea standardelor române nu înlătură
Fără acordul prealabil expres al ASRO, obligaŃia respectării prevederilor legale în
standardele nu pot fi reproduse în alte vigoare.
documente sau multiplicate. Standardele sau
părŃi din acestea nu pot fi traduse pentru a fi InformaŃiile referitoare la standardele române
comunicate public sau pentru a reprezenta sunt publicate lunar în „Buletinul standardizării”.
opere derivate, cum ar fi cursuri de formare
profesională, baze de date, publicaŃii şi Lista şi datele bibliografice complete ale tuturor
documentaŃii de specialitate. standardelor naŃionale, europene şi
internaŃionale adoptate în România, în vigoare
Respectarea drepturilor de autor asupra şi anulate, se regăsesc în aplicaŃia electronică
standardelor nu afectează libera lor utilizare şi Infostandard, care se achiziŃionează de la
aplicare. ASRO.
ASOCIAłIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA
www.standardizarea.ro http//magazin.asro.ro http://standardizare.wordpress.com/

Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29
Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88; vanzari@asro.ro
RedacŃie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro
32 pagini

Sren Iso 9013 2003 Taiere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sren Iso 9013 2003 Taiere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICS 25.160.

Standard Român Mai 2003

Titlu Tăiere termică

Coupage thermique. Classification des coupes thermiques. Spécification

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 mai 2003

Standardul european EN ISO 9013:2002 are statutul unui standard

Înlocuieşte SR EN ISO 9013:1998

Data publicării versiunii române: 30 aprilie 2013

CorespondenŃă Acest standard este identic cu standardul european

ASOCIAłIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Ref.: SR EN ISO 9013:2003 EdiŃia 2

Acest standard înlocuieşte SR EN ISO 9013:1998.

CorespondenŃa dintre standardele europene, respectiv internaŃionale la care se face referire şi

Simbolul gradelor de echivalenŃă (IDT – identic, MOD - modificat), conform SR 10000-8.

STANDARD EUROPEAN EN ISO 9013

ICS 25.160.10 Înlocuieşte EN ISO 9013:1995

Tăiere termică. Clasificarea tăieturilor termice. SpecificaŃie geometrică de

Thermal cutting - Classification Coupage thermique - Thermisches Schneiden -

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 19 august 2002.

Centrul de Management: rue de Stassart, 36 B - 1050 Bruxelles

Acest document înlocuieşte EN ISO 9013:1995.

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naŃionale de standardizare din

NOTĂ - ReferinŃele normative la standarde internaŃionale sunt date în anexa ZA (normativă).

ISO 1101:1983, Technical drawings — Geometrical tolerancing — Tolerancing of form, orientation,

ISO 8015, Technical drawings — Fundamental tolerancing principle

3.2 Termeni şi definiŃii explicate prin figuri

Figura 1 — Termeni referitori la procesul de tăiere a piesei de lucru

3.2.2 Termeni referitori la piesa de lucru finită

Figura 2 — Termeni referitori la piesa de lucru finită

3.2.3 Tipuri de tăieturi

Figura 3 — Tăietură rectilinie

Figura 4 — Tăietură după profil

a) Tăietură perpendiculară (în echer)

Figura 6 — ToleranŃe la perpendicularitate şi unghiulare

Zt1 până la Zt5 reprezintă elemente de profil izolate;

ln este lungimea de evaluare

lr este lungimea de bază izolată (1/5 din ln).

Figura 7 — ÎnălŃimea medie a profilului

NOTĂ – Aceasta poate fi ascuŃită, topită sau proeminentă.

a) Muchie ascuŃită b) Muchie topită c) Muchie proeminentă

Go Abatere limită superioară

Gu Abatere limită inferioară

lr Lungime de bază izolată

r Topirea muchiei superioare

Rz5 ÎnălŃime medie a profilului

u ToleranŃă la perpendicularitate sau unghiulară

Zt ÎnălŃimea unui element al profilului

β Unghiul înclinării tăieturii

σ Unghi (de reglare) a duzei

5 ToleranŃe de formă şi de poziŃie

Figura 10 — ToleranŃe de formă şi poziŃie exemplificate în cazul unei table

Tabelul 1 — Mijloace de măsurat precise

Mijloace de măsurat precise

Tabelul 2 — Mijloace de măsurat aproximative

Mijloace de măsurat aproximative

6.2.1 CondiŃii de măsurare

6.2.2 Puncte de măsurare

6.2.2.2 Numărul de puncte de măsurare

Numărul şi poziŃia punctelor de măsurare trebuie definite de producător.

Dacă nu este specificată nicio cerinŃă, se efectuează:

Rz5 o dată, o măsurare pe fiecare metru de tăietură.

6.2.2.3 PoziŃia punctelor de măsurare

Numai valoarea caracteristică a toleranŃei la perpendicularitate sau unghiulare u va fi determinată într-

Tabelul 3 — Dimensiuni pentru ∆a