ASRO - Info - Standard: SR EN 13232-9+A1

ICS 93.
100
SR EN 13232-9+A1
Utilizator: Domsa Viorica, document salvat la 23.03.2022.
Standard Român Martie 2012
Titlu Aplicaţii feroviare

Cale
Aparate de cale
Client: , Factura nr. 115259 din 31.03.2021
Partea 9: Ansamblu aparat de cale
rd
Railway applications. Track. Switches and crossings. Part 9: Layouts
da
Applications ferroviaires. Voie. Appareils de voie. Partie 9: Ensemble de
l'appareil
an
St
Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 martie 2012
Standardul european EN 13232-9:2006+A1:2011 are statutul unui

fo.
standard român
Înlocuieşte SR EN 13232-9:2006
- In
Data publicării versiunii române: 14 decembrie 2012

RO
Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european

EN 13232-9:2006+A1:2011
AS
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti , www.asro.ro
© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.)
este interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO
Ref.: SR EN 13232-9+A1:2012 Ediţia 2

SR EN 13232-9+A1:2012
Preambul naţional
Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba franceză al standardului european
EN 13232-9:2006+A1:2011. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile
oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CEN.
Standardul european EN 13232-9:2006+A1:2011 a fost adoptat ca standard român la data de

30 martie 2012, prin publicarea unei note de confirmare.
Standardul înlocuieşte SR EN 13232-9:2006.
Standardul descrie procesul de proiectare a aparatelor de cale; defineşte principalele criterii de care
se ţine cont la proiectarea ansamblului aparatului, inclusiv dimensiunile funcţionale şi de siguranţă ca
şi aspectele referitoare la geometrie şi materiale; defineşte principalele criterii care se verifică pentru
aprobarea proiectului; defineşte criteriile de conformitate geometrică şi negeometrică pentru inspecţia
ansamblurilor asamblate la producător sau în cale; determină limitele livrării; defineşte cerinţele
minime de trasabilitate.
Standardul aparţine patrimoniului CT 146, Transport feroviar.
rd
Corespondenţa dintre standardele europene la care se face referire şi standardele române este
prezentată în anexa naţională NA.
da
Cuvintele „standard european” din textul acestui standard se vor citi „standard român.
an
St
fo.
- In
RO
AS
SR EN 13232-9+A1:2012
STANDARD EUROPEAN EN 13232-9:2006+A1

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Octombrie 2011
ICS 93.100 Înlocuieşte EN 13232-9:2006
Versiunea română
Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale.

Partea 9: Ansamblu aparat de cale
Applications ferroviaires Bahnanwendungen. Oberbau. Railway applications

Voie. Appareils de voie. Weichen und Kreuzungen. Track.Switches and crossings
rd
Partie 9: Ensemble de l'appareil Teil 9: Weichenanlagen Part 9: Layouts
da
Acest standard european a fost adoptat de CEN la 13 februarie 2006 şi include amendamentul 1
adoptat de CEN la 13 septembrie 2011.
an
Membrii CEN sunt obligaţi să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nicio modificare.
Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute de
St
la Centrul de Management CEN-CENELEC sau de la orice membru CEN, pe bază de cerere.
Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în
fo.
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
naţională şi notificată Centrului de Management CEN-CENELEC, are acelaşi statut ca şi versiunile
oficiale.
- In
Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru,
Croaţia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica
Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
RO
AS
CEN
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

European Committee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung
Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles
© 2011 CEN - Toate drepturile de reproducere sub orice formă

sau manieră sunt rezervate membrilor CEN
Ref.: EN 13232-9:2006+A1:2011 RO
1
SR EN 13232-9+A1:2012
Cuprins
pagina
Preambul ..................................................................................................................................................4
1 Domeniu de aplicare....................................................................................................................5
2 Referinţe normative .....................................................................................................................5
3 Termeni şi definiţii........................................................................................................................6
4 Proces general de proiectare ....................................................................................................10
4.1 Proces general ..........................................................................................................................10
4.2 Derularea etapelor de proiectare...............................................................................................10
4.3 Aplicarea practică a procesului de proiectare ...........................................................................11
5 Proiectare generală ...................................................................................................................13
5.1 Traseul căii ................................................................................................................................13

5.2 Proiectare geometrică ...............................................................................................................13
rd
5.2.1 Date de intrare...........................................................................................................................13
5.2.2 Reguli.........................................................................................................................................13
5.2.3 Plan geometric...........................................................................................................................13
5.3
5.3.1
5.3.2
da
Interacţiune roată/şină ...............................................................................................................13
Date de intrare...........................................................................................................................13
Reguli.........................................................................................................................................14
an
5.3.3 Date de ieşire ............................................................................................................................20
6 Proiectare detaliată (etapa 2) ....................................................................................................39
6.1 Date de intrare...........................................................................................................................39
St
6.2 Cerinţe structurale .....................................................................................................................40

6.2.1 Generalităţi ................................................................................................................................40
6.2.2 Cerinţe generale ........................................................................................................................40
fo.
6.2.3 Cerinţe specifice ........................................................................................................................40

6.2.4 Alte cerinţe.................................................................................................................................41
6.3 Studiu pentru manevrare, blocare şi control .............................................................................42
6.4 Documente principale ale construcţiei realizate ........................................................................42
- In
6.4.1 Geometrie..................................................................................................................................42
6.4.2 Ghidare ......................................................................................................................................42
6.4.3 Manevrare .................................................................................................................................42
6.4.4 Construcţie ................................................................................................................................42
6.4.5 Informaţii suplimentare ..............................................................................................................43
RO
7 Proiectare detaliată a componentelor (etapa3) .........................................................................43

7.1 Macazuri ....................................................................................................................................43
7.2 Inimi ...........................................................................................................................................43
AS
7.3 Aparate de compensare ............................................................................................................43

7.4 Alte componente........................................................................................................................43
7.5 Rezultate – Documente de asamblare ......................................................................................44
7.5.1 Principalele documente pentru asamblare ................................................................................44
7.5.2 Documente facultative ...............................................................................................................45
8 Recepţie (etapa 4) .....................................................................................................................46
8.1 Date de intrare...........................................................................................................................46
8.1.1 Documente şi planuri.................................................................................................................46
8.1.2 Limite de livrare .........................................................................................................................46
8.2 Încercări de recepţie ..................................................................................................................46
8.2.1 Recepţia componentelor............................................................................................................46
8.2.2 Recepţia aparatelor de cale montate ........................................................................................46
8.3 Rezultate ...................................................................................................................................49
8.3.1 Documente ................................................................................................................................49
8.3.2 Trasabilitate ...............................................................................................................................50
8.3.3 Marcări.......................................................................................................................................50
2
SR EN 13232-9+A1:2012
Anexa A (informativă) .............................................................................................................................51

A.1 Proiectare generală ...................................................................................................................51
A.2 Interacţiune roată/şină ...............................................................................................................53
A.3 Conformitate a manevrării, blocării şi a controlului ...................................................................55
A.4 Proiectare macazuri...................................................................................................................56
A.5 Proiectare inimi (cu vârfuri fixe) .................................................................................................59
A.6 Proiectare inimi (cu părţi mobile) ...............................................................................................60
A.7 Aparate de compensare ............................................................................................................62
Anexa B (informativă) Proces verbal de recepţie a unui ansamblu montat ...........................................63

B.1 Justificare ..................................................................................................................................63
B.2 Exemplu de proces verbal de recepţie al unui ansamblu montat .............................................64
Anexa C (informativă) Cote funcţionale şi de siguranţă utilizate la diferite Reţele Europene...............66
Anexa D (normativă) Unghi de atac maxim la inimile de traversare .....................................................67
Anexa ZA (informativă) !Relaţia dintre acest standard european şi cerinţele esenţiale ale
Directivei UE 2008/57/CE..........................................................................................................68
Bibliografie ..............................................................................................................................................70
rd
da
an
St
fo.
- In
RO
AS
3
SR EN 13232-9+A1:2012
Preambul
Acest document (EN 13232-9:2007+A1:2011) a fost elaborat de către Comitetul Tehnic CEN/TC 256
„Aplicaţii feroviare” al cărui secretariat este deţinut de DIN.
Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, până cel târziu în aprilie 2012, iar toate standardele naţionale
conflictuale trebuie anulate până cel târziu în aprilie 2012.
!Acest document a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN/CENELEC/ETSI de către
Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi susţine cerinţele esenţiale ale
Directivei UE 2008/57/CE.
Pentru relaţia cu Directiva UE 2008/57/CE, a se vedea anexa informativă ZA, care face parte
integrantă din acest document."
Acest document include amendamentul 1, elaborat de CEN la 13.09.2011.

Acest document înlocuieşte EN 13232-9:2006.
rd
Începutul şi sfârşitul textului adăugat sau modificat prin amendament este indicat în text prin reperele !".
da
Se atrage atenţia că există posibilitatea ca unele elemente din acest document să facă obiectul
dreptului de autor. CEN [şi/sau CENELEC] nu poate fi făcut responsabil (nu pot fi făcute responsabile)
pentru identificarea niciunuia din aceste drepturi de autor.
an
Acest document face parte dintr-o serie de nouă documente care compun standardul european
“Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale” şi care tratează proiectarea şi calitatea aparatelor de cale
din şine Vignole. Mai jos, lista părţilor:
St
- Partea 1: Definiţii;
- Partea 2: Cerinţe pentru proiectarea geometriei ;
fo.
- Partea 3: Cerinţe pentru interacţiunea roată/şină;

- Partea 4: Manevrare, blocare şi control;
- Partea 5: Macazuri ;
- In
- Partea 6: Inimi de încrucişare şi de traversare cu vârfuri fixe;

- Partea 7: Inimi cu părţi mobile;
- Partea 8: Aparate de compensare;
- Partea 9: Ansamblu aparat de cale;
RO
Partea 1 conţine terminologia utilizată în toate părţile acestui standard.

Părţile de la 2 până la 4 conţin principiile de bază ale proiectării şi se aplică tuturor tipurilor de aparate de cale.
AS
Părţile de la 5 până la 8 tratează tipurile de echipamente specifice cu toleranţele acestora. Utilizează

părţile de la 1 până la 4 drept bază.
Partea 9 defineşte dimensiunile funcţionale şi geometrice precum şi toleranţele ansamblului de aparate de cale.
Următorii termeni, care sunt utilizaţi în standard, definesc părţile implicate în utilizarea standardului
european ca bază tehnică într-o tranzacţie:
- client: operatorul sau utilizatorul de echipament, sau achizitorul unui echipament în numele utilizatorului;
- furnizor: entitate responsabilă de aplicarea standardului ca răspuns la cerinţele clientului.
Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din

următoarele ţări sunt obligate să pună în aplicare acest standard european: Austria, Belgia,
Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Spania, Suedia şi Ungaria.
Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România,
Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
4
SR EN 13232-9+A1:2012
1 Domeniu de aplicare
Această parte a standardului european are drept scop:
 de a descrie procesul de proiectare a aparatelor de cale, precum şi utilizarea celorlalte părţi ale
acestui standard;
 de a defini principalele criterii de care se ţine cont la proiectarea ansamblului aparatului, inclusiv
dimensiunile funcţionale şi de siguranţă ca şi aspectele referitoare la geometrie şi materiale;
 de a defini principalele criterii care se verifică pentru aprobarea proiectului;
 de a defini criteriile de conformitate geometrică şi negeometrică pentru inspecţia ansamblurilor

asamblate la producător sau în cale. În cazul ansamblurilor neasamblate sau parţial asamblate
sau sub formă de componente;
 de a determina limitele livrării;

 de a defini cerinţele minime de trasabilitate.
rd
Acest standard european se aplică numai ansamblurilor de aparate asamblate la producător sau
da
asamblate pentru prima dată în cale (suprafaţă de montare).
Alte aspecte, ca instalarea şi întreţinerea, care influenţează, de asemenea, performanţele, nu sunt

luate în considerare în acest standard european.
an
2 Referinţe normative
St
Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru
referinţele datate se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate, se aplică ultima ediţie a
fo.
documentului de referinţă (inclusiv eventualele amendamentele).
EN 13145 Applications ferroviaires – Voie – Traverses et supports en bois.

- In
EN 13230-4 Applications ferroviaires – Voie – Traverses et supports en béton — Partie 4 :

Supports précontraints pour appareil de voie.
EN 13232-2 Applications ferroviaires – Voie – Appareils de voie – Partie 2: Exigences pour

la conception géométrique.
RO
EN 13232-3 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 3 : Exigences

pour l’interaction roue/rail.
AS
EN 13232-4 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 4 : Manoeuvre,

blocage et contrôle.
EN 13232-5 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 5 : Aiguillages.
EN 13232-6 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 6 : Coeurs de

croisement et de traversée à pointes fixes.
EN 13232-7 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 7 : Coeurs à

parties mobiles.
prEN 13232-8N1) Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 8 : Appareils de

dilatation.
N1) NOTĂ NAŢIONALĂ - La data elaborării versiunii române a prezentului standard era în vigoare
EN 13232-8:2007+A1:2011.
5
SR EN 13232-9+A1:2012
EN 13481 (toate părţile) Applications ferroviaires – Voie – Prescriptions de performance pour les
systèmes de fixation.
EN 13674-1 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 1: Rails Vignole de masse

supérieure ou égale à 46 kg/m.
EN 13674-2 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 2: Rails pour appareils de voie
utilisés avec des rails Vignoles de masse supérieure ou égale à 46 kg/m.
EN 13674-3 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 3: Contre-rails.
EN 13674-4 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 4: Rails Vignole de masse

comprise entre 27 kg/m et 46 kg/m, 46kg/m non compris.
EN 13715 Applications ferroviaires — Essieux montés et boggies — Roues — Profile de

roulement.
prEN 13803-2N2)
Applications ferroviaires — Paramètres de conception du tracé de la voie —

Écartement 1 435 mm et plus large — Partie 2 : Appareils de voie et situations
rd
comparables de conception du tracé avec changement brusque de courbures.
prEN 14730 (toate părţile)N3) Applications ferroviaires — Voie — Soudage aluminothermique des rails.
UIC 505-1 da
Matériel de transport ferroviaire — Gabarit de construction de matériel roulant.
UIC 505-4 Conséquences de l'application des gabarits cinématiques définis par les fiches
an
505 sur l'implantation des obstacles par rapport aux voies et des voies entre-
elles.
St
UIC 510-2 Matériel remorqué — Roues et essieux montés — Conditions concernant

l’utilisation de roues de différents diamètres.
fo.
3 Termeni şi definiţii
- In
Pentru utilizarea acestui standard european, se aplică termenii şi definiţiile următoare.
3.1
forţă de ghidare Y
forţă laterală care acţionează paralele cu suprafaţa de rulare, între roată şi componenta
corespunzătoare a căii (în general o şină)
RO
3.2
sarcină pe roată Q
AS
forţă care acţionează perpendicular pe suprafaţa de rulare, între roată şi componenta

corespunzătoare a căii (şină)
3.3
unghi de contact γA
unghi al planului de contact, măsurat în punctul de contact A, între roată şi componenta căii. În cazul
contactului în două puncte, se va avea în vedere punctul de contact mai apropiat de buza roţii
N2) NOTĂ NAŢIONALĂ - La data elaborării versiunii române a prezentului standard era în vigoare
EN 13803-2:2006+A1:2009.
N3) NOTĂ NAŢIONALĂ - La data elaborării versiunii române a prezentului standard erau în vigoare
EN 14730-1:2006+A1:2010 şi EN 14730-2:2006.
6
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
Legendă
γA Unghi de contact
St
A Punct de contact
Figura 1 – Unghi de contact

fo.
Acest unghi determină zona de contacte periculoase, aşa cum este definită în EN 13232-3.
3.4
- In
coeficient de frecare µ
coeficient de frecare existent în punctul de contact
3.5
uzură a flancului de ghidare al buzei qR
RO
distanţă qR măsurată pe faţa activă a buzei, paralel cu axa roţii, în conformitate cu fişa UIC 510-2,
între următoarele două puncte (a se vedea figura 2):
AS
 punctul de referinţă al profilului, situat la 10 mm în exteriorul cercului nominal de rulare;
 un punct de referinţă situat la o distanţă de 2 mm sub vârfului buzei, spre axa roţii.
7
SR EN 13232-9+A1:2012
Dimensiuni în milimetri
Legendă
a Distanţă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare)

b Grosimea buzei roţii
rd
hfl Înălţimea buzei roţii
qR Uzura flancului de ghidare al buzei roţii
R Rază a cercului nominal de rulare
da
Figura 2 – Parametrii roţii
an
3.6
înălţime a buzei roţii hfl
a se vedea EN 13232-3
St
3.7
distanţă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare) a
fo.
a se vedea EN 13232-3. Simbolul „a” este utilizat pe tot cuprinsul acestui document. Un indice max.
respectiv min. este atribuit acestui simbol în funcţie de valoarea maximă sau minimă susceptibilă să
apară în exploatare
- In
3.8
grosime a buzei roţii b
a se vedea EN 13232-3. Simbolul „b” este utilizat pe tot cuprinsul acestui document. Un indice max.
respectiv min. este atribuit acestui simbol în funcţie de valoarea maximă sau minimă susceptibilă să
RO
apară în exploatare
3.9
retragere a vârfului acului E
AS
distanţă măsurată în planul orizontal între planul de referinţă pentru prelucrare al acului şi a celui al
contraacului, în dreptul vârfului real al acului
8
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
Legendă
E
Z1
Retragere a vârfului da
Plan de referinţă pentru prelucrarea acului (a se vedea EN 13232-5)
Z2 Plan de referinţă pentru prelucrarea contraacului (a se vedea EN 13232-5)
an
Figura 3 – Retragere a vârfului acului
St
3.10
retragere a vârfului acului (inimă de încrucişare cu vârf fix)
muchie de rulare (într-o inimă de încrucişare cu vârf fix) susceptibilă de a devia faţă de muchia
fo.
geometrică teoretică. La o anumită distanţă de la vârful încrucişării, muchia de rulare a vârfului inimii
poate, prin proiect, să se abată de la muchia teoretică, pentru a evita contactul între roată şi vârful real
al inimii. Această situaţie este prezentată în figura 4.
- In
RO
AS
Legendă
1 Muchie de rulare teoretică

2 Muchie de rulare reală
3 Retragere a vârfului
4 Vârf matematic (PM)
5 Vârf real (PR)
Figura 4 – Retragere a vârfului (inimă de încrucişare cu vârf fix)
9
SR EN 13232-9+A1:2012
Valoarea retragerii vârfului este măsurată în vârful real (PR)
3.11
lungime totală a schimbătorului
distanţă între punctele singulare ale diferitelor componente ale aparatului de cale (de exemplu,
distanţa între vârful teoretic de încrucişare şi vârful teoretic al acului unui schimbător). În lipsa unor
indicaţii contrare, distanţa este măsurată paralel cu muchia de rulare
4 Proces general de proiectare
4.1 Proces general
Procesul de proiectare a aparatului de cale s-a dovedit complex din cauza numeroaselor cerinţe
impuse şi a diferitelor situaţii de luat în considerare. Schema din figura 5 reprezintă un proces general
care se împarte în 4 etape principale succesive:
 etapa 1: concepţia generală a aparatului de cale. Această etapă permite definirea aspectelor
fundamentale ale aparatului de cale, cu respectarea cerinţelor precizate în părţile 2 până la 4;
rd
 etapa 2: principii generale de realizare. Această etapă specifică principiile tehnologice şi de
fabricare pentru aparatul de cale;
 etapa 3: proiectare detaliată a componentelor;

da
an
 etapa 4: recepţie produse.
St
fo.
- In
Legendă
1 Etapa 1: concepţie generală a aparatului de cale;

2 Etapa 2: principii generale de realizare;
3 Etapa 3: proiectare detaliată a componentelor;
RO
4 Etapa 4: recepţie produse
Figura 5 – Proces general de proiectare

AS
Etapa 1 include traseul geometric, studiul interacţiunii roată/şină şi ţine cont de cerinţele necesare
pentru interfaţa cu sistemele de manevrare, blocare şi de control.
Etapa 2 este bazată pe tehnologia utilizată de furnizor şi nu este detaliată în nici un standard. Este
bazată mai ales pe experienţa şi expertiza furnizorilor.
Etapa 3 este tratată în diferite standarde. Proiectarea principalelor componente ale aparatelor de cale
trebuie să fie conformă cu cerinţele stabilite în părţile 5 până la 8. Alte componente (sisteme de
prindere, suporturi, etc.) sunt tratate în standardele europene corespondente.
4.2 Derularea etapelor de proiectare
a) Fiecare etapă necesită date de intrare suficiente pentru finalizarea proiectului;
b) furnizorul tratează aceşti parametri cu respectarea regulilor de proiectare precizate în părţile 2

până la 8 al EN 13232;
10
SR EN 13232-9+A1:2012
c) fiecare etapă de proiectare furnizează un anumit număr de rezultate.
Schema din figura 6 precizează toate aspectele ale fiecărei etape, cu referire la paragrafele părţilor
corespunzătoare din EN 13232.
4.3 Aplicarea practică a procesului de proiectare

Schema din figura 5 prezintă procesul complet de proiectare a aparatului de cale. Aplicarea acestui
standard nu se limitează numai la cazul din figură.
Clientul poate solicita furnizorului să efectueze întregul proces de proiectare şi va furniza, în acest
scop, toate datele de intrare necesare pentru realizarea proiectării.
Clientul poate, de asemenea, să solicite furnizorului să execute numai anumite părţi specificate ale
procesului de proiectare. În acest caz, clientul trebuie să transmită furnizorului toate datele de intrare
necesare pentru aceste etape. Aceasta implică faptul că trebuie furnizate de către client toate
rezultatele etapelor anterioare.
Exemplul 1 – Clientul poate solicita furnizorului să realizeze proiectarea detaliată a unui ansamblu de aparat de
rd
cale, bazându-se pe geometria unui proiect existent. În acest caz, clientul trebuie să predea furnizorului
rezultatele proiectului geometric (plan geometric), precum şi cerinţele referitoare la interacţiunea roată/şină,
specificate prin cote funcţionale şi de siguranţă.
da
Pe baza acestor informaţii şi a datelor de intrare care garantează în acelaşi timp conformitatea sistemelor de
manevrară, de blocare şi de control şi respectarea cerinţelor generale, furnizorul realizează proiectarea generală
a aparatului de cale şi proiectarea detaliată a componentelor.
an
Exemplu 2 – Clientul poate solicita furnizorului să producă un ansamblu de aparat de cale în conformitate cu un
proiect existent. În acest caz, clientul trebuie să transmită furnizorului toate planurile detaliate. Furnizorul trebuie
să execute numai etapa 4 din procesul general de proiectare.
St
fo.
- In
RO
AS
11
SR EN 13232-9+A1:2012
prEN 13803-2
V deviată Cote roţi

V directă Cote osii
Supraînălţare maximă UIC (?)
Insuficienţă de supraînălţare maximă 5.3.1
5.2.1
EN 13232-2 EN 13232-3
5.3.2
etapa 1
5.3.2
Plan geometric Fmax

Cote funcţionale şi ff
de siguranţă Supraînălţare maximă
Profil şină
5.2.3 5.3.3 6.3
Viteză Profil şină Proiectare

Sarcină pe Înclinare şină sistem
rd
osie Prindere Proiectare detaliată EN 13232-4 manevrare,
Tonaj brut joante ] 6.3 blocare şi
… 6.2 control
6.1 6.1
da
etapa 2
Doc. principale de realizare

an
Experienţă
Factori de
siguranţă
St
6.4
fo.
EN EN EN prEN alte standarde EN

etapa 3
13232-5 13232-6 13232-7 13232-8

- In
Plan detaliat Plan detaliat Plan detaliat Plan detaliat Plan detaliat
componente componente componente componente componente
RO
Documentaţie de asamblare
AS
etapa 4
Încercări de
recepţie
Proces verbal de recepţie
NOTĂ – Referinţele la paragrafele din figura 6 sunt cele ale paragrafelor acestui standard european.
Figura 6 – Proces de proiectare
12
SR EN 13232-9+A1:2012
5 Proiectare generală (etapa 1)
5.1 Traseul căii
Traseul căii trebuie realizat în conformitate cu regulile din prEN 13803-2.
5.2 Proiectare geometrică

5.2.1 Date de intrare
Informaţiile necesare pentru proiectarea geometriei sunt definite în EN 13232-2. O listă recapitulativă
a acestor date este prezentată în A.1.
Schema din figura A.1 descrie procesul de proiectare a geometriei.
5.2.2 Reguli
Cerinţele care trebuie respectate sunt specificate în EN 13232-2.
rd
În plus faţă de aceste cerinţe, clientul poate specifica cerinţe suplimentare precum:
 raza minimă;
 unghiul de deviere maxim.

da
an
În proiectul de bază al aparatului de cale, linia directă este în aliniament (cu excepţia schimbătorului
de cale simplu cu deviaţie simetrică). Aparatele de cale în curbă sunt obţinute prin înfăşurarea
aparatului de bază pe curbura căii principale.
St
5.2.3 Plan geometric
Planul geometric reia detaliile de proiectare a geometriei. Conţine următoarele informaţii:

fo.
 ecartamentul pe ansamblul aparatului pe cale;

- In
 supraînălţarea pe ansamblul aparatului pe cale;
 începutul curburii acului;
 vârful real al acului;

RO
 vârful teoretic al acului;
 razele în axele liniilor;

AS
 săgeata la începutul razelor;
 limitele de livrare;
 etc.
5.3 Interacţiune roată/şină
5.3.1 Date de intrare
Parametri de interacţiune roată/şină necesari pentru proiectarea geometriei sunt stabiliţi în EN 13232-3.
O listă recapitulativă a tuturor acestor date de intrare este prezentată în A.2.
Procesul de proiectare a geometriei funcţie de interacţiunea roată/şină este prezentat în figura A.2.
13
SR EN 13232-9+A1:2012
5.3.2 Reguli
5.3.2.1 Introducere
Principalele reguli pentru interacţiunea roată/şină sunt enunţate în EN 13232-3.
Aceste reguli generale sunt prezentate în următoarea succesiune;

 în primul rând, este descrisă regula generală aplicabilă calculelor de deraiere. Această regulă
trebuie utilizată pentru calculul de siguranţă;
 după aceea, este furnizată o listă a situaţiilor în general periculoase care apar. Aceste situaţii pot
surveni în timpul exploatării cu depăşire condiţiilor de întreţinere şi/sau soluţiilor de proiectare;
 pe baza acestor elemente, în continuare sunt determinate cotele funcţionale şi de siguranţă.
5.3.2.2 Siguranţă contra deraierii

Se consideră că siguranţa contra deraierii este garantată atunci când raportul dintre valorile simultane
rd
ale forţei de ghidare Y şi sarcinii pe roată Q, adică Y şi Q, este mai mic decât o valoare limită care
este o funcţie de coeficientul de frecare µ şi de unghiul de înclinare γA în punctul de contact A dintre
roată şi şină.
da
Această relaţie este dată de ecuaţia (1) sau ecuaţia (2).
tan(γ A ) − µ
an
Y
= (1)
Q 1 + µ tan ( γ A )
St
sau, sub o altă formă:
Y 
γ A = arctan  + arctan(µ )
fo.
(2)
Q
Prin stabilirea unei valori Y/Q admisibile şi utilizarea unei valori presupuse pentru µ, se determină
- In
unghiul de înclinare minim admisibil γA în punctul de contact. Acest unghi de contact admisibil
determină zona de contacte periculoase pe roată în care nu este permis nici un contact cu elementele
căii, pentru a elimina riscul de căţărare a roţii pe şină.
Conform experienţelor (a se vedea documentul ERRI C70 RP1), unghiul de contact γA trebuie să fie
RO
mai mare sau egal cu 40°, ceea ce corespunde unui coeficient de frecare de 0,3 şi unui raport Y/Q de 0,4.
5.3.2.3 Roţi în exploatare

AS
5.3.2.3.1 Profiluri de roţi şi uzură
Cum se specifică în EN 13232-3, în studiu trebuie avute în vedere atât profilurile de roţi noi cât şi
profilurile de roţi uzate. Pentru informare, profilul tip al unei roţi noi, conform EN 13715, este prezentat
în figura 7.
Uzura în exploatare modifică forma originală a buzei roţii, în mod deosebit unghiul flancului exterior al
buzei. Uzura roţii este caracterizată prin parametrul qR (a se vedea figura 23). Pentru qR trebuie fixată
o valoare minimă.
14
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
Legendă
R Raza cercului nominal de rulare

da
Figura 7 – Profil tip al unei roţi noi
an
St
fo.
- In
RO
AS
Legendă
R Raza cercului nominal de rulare
Figura 8 – Profil tip al unei roţi uzate
Pentru o exploatare corectă, la trecerea peste aparatele de cale nu este admisă nici o muchie vie şi
nici o bavură pe zona de tranziţie, între partea conică activă şi rotunjirea vârfului buzei roţii.
5.3.2.3.2 Unghi de atac α
Unghiul de atac este suma următoarelor unghiuri (a se vedea figura 9):
 unghi de bracare ψ1 datorat jocurilor la cutiile osiilor;
 unghi de bracare ψ2 datorat jocului osiei pe cale (calculat pentru o cale în aliniament);
15
SR EN 13232-9+A1:2012
 unghi de bracare ψ3 datorat înscrierii vehiculului pe o cale în curbă;
 la aparatele de cale, unghiul acului format în punctul de contact între roată şi şina ac.
rd
da
an
St
fo.
- In
RO
Legendă
AS
ψ1 unghi datorat jocurilor la cutiile osiilor

ψ2 unghi datorat jocului osiei pe cale (calculat pentru o cale în aliniament)
ψ3 unghi datorat înscrierii vehiculului pe o cale în curbă
Figura 9 – Unghi de atac
5.3.2.3.3 Conturul aparent al roţii
Punctul de contact între şină şi roată poate fi determinat prin proiecţia roţii pe un plan perpendicular pe
muchia de rulare. Această proiecţie constituie conturul aparent al roţii.
Pentru o roată a cărei axă este perpendiculară pe axa căii (unghi = 0°), conturul aparent al roţii este
acelaşi cu secţiunea transversală a roţii. A se vedea figura 10. Proiecţia transformă cercurile roţilor în
linii drepte (a se vedea figura 10).
16
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă Legendă
1 Zonă de contacte periculoase 1 Zonă de contacte periculoase

α Unghi al zonei de contacte periculoase
rd
Figura 10 – Roată cu α = 0° Figura 11 – Roată cu α ≠ 0°
Pentru unghiul de atac diferit de zero (≠ 0°), conturul aparent al roţii se schimbă, ca şi poziţia
da
contactului între roată şi şină (a se vedea figura 11). Riscul de deraiere este maxim atunci când
contactul are loc pe vârful buzei roţii deoarece forţele de frecare determină căţărarea roţii.
an
5.3.2.3.4 Contact tangent sau secant
Un contact tangent apare atunci când roata urmează un element al căii (şinei) cu profil continuu.
St
Un contact secant apare atunci când roata întâlneşte un obiect pe traiectul său. Situaţiile tipice sunt:
fo.
 un vârf de ac neprotejat de contraacul său (ac întredeschis);
 un vârf de inimă fixă insuficient protejat de contraşină;

- In
 un ac a cărui suprafaţă superioară este deteriorată.
5.3.2.4 Situaţii critice de deraiere

RO
5.3.2.4.1 Contact tangent
Contactul este analog cu un contact în linie curentă. Cazul cel mai defavorabil apare atunci când un
profil nou întâlneşte şina sub un unghi de atac maxim. În acest caz, unghiul de contact γA este maxim
AS
(a se vedea figura 12)
17
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
Legendă
A Contact în punctul A
γA Unghi de contact în punctul A da
Figura 12 – Contact tangent
an
5.3.2.4.2 Contact secant cu un ac întredeschis sau un vârf de inimă insuficient protejată
Cazul cel mai defavorabil apare atunci când roata uzată întâlneşte extremitatea acului întredeschis cu
St
un unghi de atac pozitiv, roata fiind de asemenea în contact cu contraacul corespondent (a se vedea
figura 13). Sunt create două puncte de contact:
fo.
- In
RO
AS
Legendă
1 PC1 cu extremitatea acului

2 PC2 cu contraacul
Figura 13 – Contact secant
Unghiul de contact în punctul PC1 trebuie comparat cu valoarea limită γA. Punctul de contact trebuie
să rămână în afara zonei periculoase a roţii. Figurile 14 şi 15 precizează această zonă periculoasă.
Figura 14 descrie o situaţie sigură, pe când în figura 15 este prezentată o situaţie potenţial
periculoasă.
18
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă
1 Elipsă γA
rd
2 Zonă de contacte periculoase
da
Figura 14 – Contact secant fără risc
an
St
fo.
- In
RO
AS
Legendă
1 Elipsă γA
2 Zonă de contacte periculoase
Figura 15 – Contact secant potenţial periculos
5.3.2.4.3 Contact secant la partea superioară a unui ac deteriorat (numai pentru informare)
Această situaţie a fost studiată în fişa UIC 716.
Cazul cel mai defavorabil apare atunci când un profil de roată nouă, căţărată cu 2 mm, întâlneşte
partea superioară a acului deteriorat cu un unghi de atac maxim (care include unghiul de deviere).
Această situaţie este ilustrată în figurile 16 şi 17.
19
SR EN 13232-9+A1:2012
Dimensiuni în milimetri Dimensiuni în milimetri

Legendă Legendă
1 Elipsă γA 1 Elipsă γA
2 Zonă de contacte periculoase 2 Zonă de contacte periculoase
rd
α Unghi al zonei de contacte periculoase α Unghi al zonei de contacte periculoase
Figura 16 – Contact fără pericol

da Figura 17 – Contact periculos
Nu există risc de deraiere atunci când unghiul de contact este mai mare decât valoarea limită. Punctul
de contact cu partea superioară a acului deteriorat trebuie să fie situat suficient de sus pentru ca să nu
an
se afle în zona de contacte periculoase ale roţii.
Această situaţie nu are implicaţii directe pentru proiectarea aparatelor de cale.

St
Figura 16 ilustrează o situaţie fără pericol, în timp ce figura 17 prezintă o situaţie potenţial periculoasă.
fo.
5.3.2.5 Valori limită
Valorile limită trebuie furnizate de client.

- In
În conformitate cu EN 13715 şi cu fişa UIC 510-2, pentru vehiculele echipate cu roţi UIC, trebuie
respectate următoarele valori limită:
 unghi de atac maxim ≤ 1° (nu se include unghiul de deviere al acului);

RO
 qR > 6,5 mm;
 γA ≥ 40° (care corespunde la Y/Q = 0,4 şi µ = 0,39).

AS
Clientul sau reţeaua pot impune valori limită mai restrictive din motive economice sau de întreţinere
5.3.3 Date de ieşire
5.3.3.1 Cote funcţionale şi de siguranţă
5.3.3.1.1 Macaz
5.3.3.1.1.1 Libera trecere a roţilor pe macazuri FWPS
Roata nu trebuie să poată lovi acul deschis. La toate macazurile, flancul interior al roţii nu trebuie să
poată lovi muchia aplicată a acului deschis.
Figura 18 ilustrează această situaţie. Trebuie respectată următoarea relaţie:
Fwps < amin + bmin (3)
20
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă
amin Distanţă minimă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare minimă)
bmin Grosime minimă a buzei roţii
Fwps Cotă de liber trecere a roţii pe macaz
Z Plan de referinţă pentru prelucrare
rd
Figura 18 – Libera trecere a roţii pe macaz
Pentru a putea respecta aceste valori în exploatare, clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra
 uzura laterală a acului;

da
unei valori, cu luarea în considerare a următoarelor toleranţe:
an
 uzura verticală a contraacului;
 întredeschiderea între ac şi contraacul corespondent;

St
 toleranţe de fabricaţie;
 variaţii ale ecartamentului;
fo.
 aspecte geometrice, cum este înclinarea acului pe latura aplicată;

- In
 etc.
5.3.3.1.1.2 Unghi de deviere (abatere)
Apar unghiuri de deviere importante atunci când este aplicată o supralărgire pe linia deviată (abătută),
RO
adică în cazul curbelor de rază mică (a se vedea figura 19). O situaţie similară poate fi întâlnită în
cazul aparatelor scurte (a se vedea figura 20).
AS
Legendă Legendă
G Ecartament G Ecartament
G1 Supralărgire MP Vârf matematic al acului
MP Vârf matematic al acului RP Vârf real al acului
RP Vârf real al acului θ Unghi de deviere (abatere)
θ Unghi de deviere (abatere)
Figura 19 Aparat cu rază mică Figura 20 Aparat scurt
21
SR EN 13232-9+A1:2012
Ambele situaţii pot determina o mărire a unghiului de atac, funcţie de geometria căii în amonte de
macaz. Unghiul de atac limită trebuie precizat de client.
Pentru roţile tip UIC 510-2 se aplică valorile indicate în tabelul 1, în funcţie de viteza maximă pe linia
deviată (abătută). Pentru liniile proiectate conform prEN 13803-2, valorile limită care trebuie aplicate
pentru unghiurile de deviere figurează în tabelul 1.
Tabelul 1 – Unghi de atac maxim la roţile UIC

Unghi de deviere maxim

Viteză Unghi de atac maxim
(prEN 13803-2)
≤ 40 km/h 2° 1°
≤ 100 km/h 1,41(6)° 0,41(6)°

> 100 km/h rezervat rezervat
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorilor care trebuie aplicate, cu luarea în considerare
a următoarelor elemente:
rd
 nivelul de confort cerut;
 situaţia potenţial cea mai defavorabilă pe calea adiacentă;

da
lungimea de amplasare disponibilă pentru schimbătorul de cale;

an
toleranţele de întreţinere (adică limitele de rectificare a vârfului acului);
 rezistenţa mecanică acceptabilă;

St
 etc.
5.3.3.1.1.3 Coborârea vârfului acului A2

fo.
Coborârea vârfului real al acului trebuie determinată astfel încât să se evite orice contact în zona
contactelor periculoase ale roţii. Cazul cel mai defavorabil apare la buzele de roţi noi şi un ac
- In
întredeschis la o valoare limită pentru dgap (acceptată prin sistemul de control). Se va ţine cont de o
căţărare a roţii de 2 mm (a se vedea, de asemenea, figura 21).
RO
AS
22
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
Legendă
St
A2 Coborârea vârfului real al acului

dgap Întredeschis
fo.
Figura 21 - Coborârea vârfului real al acului
Pentru roţile în conformitate cu EN 13715, coborârea maximă a vârfului acului nu trebuie să fie mai
- In
mare de 25 mm.
Valorile trebuie determinate cu luarea în considerare a următoarelor elemente:
 toleranţele de fabricaţie;
RO
 uzura laterală a contraacului;
 sistemul de control al poziţiei;

AS
 etc.
23
SR EN 13232-9+A1:2012
5.3.3.1.1.4 Retragere a vârfului acului

rd
da
Legendă
an
1 Contraac
2 Ac
St
L Lungime a retragerii vârfului

E Retragere a vârfului
MP Vârf matematic al acului
fo.
RP Vârf real al acului

R Raza liniei deviate (abătute)
- In
Figura 22 - Retragerea vârfului
Pentru a evita ca roata să lovească acul, acesta trebuie să fie protejat suficient de contraacul
corespondent. Această situaţie impune o retragere laterală a vârfului reprezentată în figura 22 (a se
vedea şi 5.3.2.4). Situaţia cea mai defavorabilă apare la roţile uzate (qR mic) care se prezintă cu un
RO
unghi de atac mare.
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra lungimii L şi valorii retragerii E cu luarea în considerare
a următoarelor elemente:
AS
 uzura laterală a contraacului;
 sistemul de control utilizat (întredeschidere maximă a acului dtoe – a se vedea EN 13232-4);
 cerinţe de întreţinere;
 etc.
Pentru vehiculele conforme cu fişa UIC 510-2, retragerea vârfului E trebuie să fie de cel puţin 3 mm
pentru schimbătoarele de cale proiectate pentru o viteză de trecere mai mare sau egală cu 100 km/h
pe linia directă. Lungimea L a retragerii vârfului trebuie să fie cel puţin egală cu 200 mm.
24
SR EN 13232-9+A1:2012
5.3.3.1.1.5 Prelucrare laterală a acului
rd
Legendă
da
an
1 Faţa acului pe latura de rulare
2 Faţa de rulare a buzei roţii
γ Unghiul buzei roţii
St
qR Unghi al flancului de ghidare al buzei roţii
Figura 23 – Prelucrare laterală a acului

fo.
Prelucrarea laterală a acului pe latura de rulare trebuie aleasă de aşa manieră încât să evite orice
căţărare a roţii pe ac. O buză de roată uzată trebuie considerată ca situaţia cea mai defavorabilă.
- In
Pentru roţile tip UIC 510-2, grosimea minimă a buzei roţii qR este de 6,5 mm, care corespunde unui
unghi γ = 14°. Acesta este unghiul la care poate fi prelucrat lateral acul.
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii, cu luarea în considerare a următoarelor

elemente:
RO

AS
cerinţe de întreţinere;
 etc.
25
SR EN 13232-9+A1:2012
5.3.3.1.1.6 Ecartamentul căii deviate (abătute) – înscrierea vehiculelor cu 3 osii

rd
Legendă
da
an
A1 Osie din faţă P1 Distanţă între osiile 1 şi 2
A2 Osie centrală P2 Distanţă între osiile 2 şi 3
A3 Osie din urmă φ unghi de deviere
St
1 Traiectorie virtuală a osiei 2 2 Deplasare a osiei centrale

A11 Contact osia 1/ A22 Contact virtual al osiei 2/
fo.
A32 Contact osia 3/ R Raza liniei deviate
Figura 24 – Înscrierea vehiculelor cu 3 osii

- In
Pentru a permite vehiculelor sau boghiurilor cu 3 osii să treacă liber pe linia deviată (abătută), poate fi
necesară o supralărgire a ecartamentului.
Atunci când un vehicul sau un boghiu cu 3 osii intră pe o linie deviată, osia din faţă este în contact cu
şina exterioară, în timp ce osia din urmă este în contact cu şina interioară. Această situaţie este
RO
ilustrată în figura 24 care reprezintă ecartamentele osiilor şi ale liniilor reduse cu aceeaşi cantitate
egală cu distanţa între feţele interioare ale roţii (cota de calare) (a se vedea figura 25).
AS
Osia centrală are, în mod obişnuit, un joc mai mare decât osiile care o încadrează, prin buze mai
subţiri sau jocuri laterale ale osiei mai importante. Jocul în cale trebuie să fie suficient de mare pentru
a permite libera trecere a acestei osii fără a forţa vehiculul să se deplaseze lateral.
26
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă
a Distanţă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare)

b Grosime a buzei roţii

G Ecartament
rd
Figura 25 – Reprezentare schematică a unei osii
5.3.3.1.2 Cale intermediară (şine de legătură)
Nu se impune nicio cerinţă specială.

da
an
5.3.3.1.3 Încrucişare
5.3.3.1.3.1 Protecţia vârfului unei inimi de încrucişare cu vârf fix Npcf

St
La trecerea peste o încrucişare, contraşina trebuie să menţină roata distanţată faţă de vârful inimii.
Figura 26 prezintă această situaţie. Se poate deduce următoarea relaţie:
fo.
Npcf ≥ amax + bmax (4)

- In
RO
AS
Legendă
amax Distanţă maximă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare maximă)
bmax Grosime maximă a buzei roţii
Npcf Cotă de protecţie a vârfului
Figura 26 - Protecţia vârfului unei inimi de încrucişare cu vârf fix
Această cotă este măsurată între faţa activă a contraşinei şi muchia de rulare a inimii în dreptul
punctului real.
27
SR EN 13232-9+A1:2012
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale alese pentru Npcf, cu luarea în
considerare a următoarelor elemente:
 toleranţe în exploatare pentru uzura verticală (cu luarea în considerare a înclinării laterale a
vârfului);
 retragerea vârfului inimii (dacă este cazul);
 uzura maximă admisibilă a contraşinei;
 etc.
5.3.3.1.3.2 Libera trecere a roţilor Fwpcf
Contraşina şi aripa trebuie să fie astfel poziţionate încât să permită libera trecere a osiei. Figura 27
prezintă această situaţie. Se poate deduce următoarea relaţie:
rd
Fwpcf < amin (5)
da
an
St
fo.
Legendă
- In
Fwpcf Cotă de liberă trecere a roţii la o inimă de încrucişare cu vârf fix
Figura 27 – Libera trecere a roţilor la o inimă de încrucişare cu vârf fix

RO
Această cotă este măsurată la nivelul muchiei de rulare, între faţa activă a contraşinei şi aripă.
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale alese pentru Fwpcf, cu luarea în
AS
considerare a toleranţelor la poziţia contraşinei în exploatare.
5.3.3.1.3.3 Libera trecere a roţilor la intrarea pe contraşină Fwpcre
Contraşina trebuie să devină activă numai după zona de înclinare a extremităţii la intrare. Figura 28
Fwpcre < amin + bmin (6)
28
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
Legendă
St
fo.
Fwpcre Cotă de liberă trecere a roţilor la intrarea pe contraşină

- In
Figura 28 – Libera trecere a roţilor la intrarea pe contraşină
Această cotă este măsurată între faţa activă a contraşinei şi muchia de rulare a şinei opuse.
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale alese pentru Fwpcre, cu luarea în
RO
AS
 valorile maxime pentru uzura laterală a şinelor;
 toleranţele în exploatare pentru poziţia contraşinei;
 supralărgirea;
 etc.
5.3.3.1.3.4 Libera trecere a roţilor la intrarea pe aripă Fwpwre
Aripa trebuie să devină activă numai după zona de înclinare a extremităţii la intrare. Figura 29 prezintă
această situaţie. Se poate deduce următoarea relaţie:
Fwpwre < amin + bmin (7)
29
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă
Fwpwre Cotă de liberă trecere a roţilor la intrarea pe aripă
rd
Figura 29 – Libera trecere a roţilor la intrarea pe aripă
Această cotă este măsurată între faţa activă a aripii şi muchia de rulare a şinei opuse.
da
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale alese pentru Fwpwre, cu luarea în
an
 valorile maxime pentru uzura laterală a şinelor;

St
 toleranţele de fabricaţie a inimilor;

fo.
 etc.
O situaţie similară apare la inimile cu părţi mobile (Fwpccmp). A se vedea, de asemenea, figura 30:
- In
Fwpccmp < amin + bmin (8)

RO
AS
30
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
Legendă
St
fo.
Fwpccmp Cotă de liberă trecere a roţilor la inimile de încrucişare cu părţi mobile

- In
Figura 30 – Libera trecere a roţilor la inimile cu părţi mobile
5.3.3.1.3.5 Adâncimea minimă a jgheabului hfw
Adâncimea minimă a jgheabului hfw trebuie să fie suficientă pentru a evita orice contact cu buza roţii.
RO
Valoarea minimă trebuie convenită între client şi furnizor, cu luarea în considerare a următoarelor
elemente:
AS
 uzura verticală maxim;
 o limită pentru particulele de piatră spartă sau alte obiecte străine depuse în jgheab;
 înălţimea maximă efectivă a buzei roţii hfl.
5.3.3.1.3.6 Lăţimea jgheabului pe o linie deviată (abătută)
Poate fi necesar un calcul al lăţimii jgheabului pentru a permite vehiculelor sau boghiurilor cu 3 osii să
treacă liber pe linia deviată (abătută).
Atunci când un vehicul sau un boghiu cu trei osii intră pe o linie deviată, osia din faţă este în contact
cu şina exterioară, în timp ce osia din urmă este în contact cu şina interioară. Această situaţie este
ilustrată în figura 31 care reprezintă ecartamentele osiilor şi ale liniilor reduse cu aceeaşi cantitate
egală cu distanţa între feţele interioare ale roţii (cota de calare) (a se vedea figura 25).
31
SR EN 13232-9+A1:2012
Osia centrală are, în mod obişnuit, un joc mai mare decât osiile care o încadrează, prin buze mai
subţiri sau jocuri laterale ale osiei mai importante. Lăţimea jgheabului trebuie să fie suficient de mare
pentru a permite libera trecere a acestei osii fără a forţa vehiculul să se deplaseze lateral.
rd
da
an
St
fo.
- In
RO
Legendă
AS
A1 Osie din faţă P1 Distanţă între osiile 1 şi 2

A2 Osie centrală P2 Distanţă între osiile 2 şi 3
A3 Osie din urmă R Raza liniei deviate
1 Aripă 2 Vârf teoretic al încrucişării
3 Discontinuitate 4 Deplasare osie centrală
A11 Contact osia 1/... A20 Contact osie 2/aripă
A32 Contact osia 3/... G Ecartament
a Distanţă între feţele interioare ale roţii
Figura 31 – Lăţime a jgheabului pe o linie deviată
5.3.3.1.3.7 Jgheab constant la contraşină
Contraşina trebuie să acţioneze eficient pe toată lungimea discontinuităţii încrucişării. Această lungime
L este prezentată în figura 32.
32
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă
1 Roată
2 Discontinuitate
rd
Figura 32 – Jgheab constant la contraşină
da
Lungimea jgheabului constant depinde de lungimea discontinuităţii şi de lungimea activă de ghidare
pe roată. Aceasta din urmă depinde de înălţimea contraşinei şi de raza minimă a roţii.
5.3.3.1.3.8 Contraşină şi contraşină înălţată

an
Contraşina trebuie întotdeauna să fie deasupra sau la nivelul planului de rulare. Înălţarea sa trebuie
aleasă în funcţie de lungimea activă de ghidare pe roata impusă.
St
Niciodată contraşina nu trebuie să pătrundă în gabaritul vehiculelor.

fo.
Valoarea nominală trebuie întotdeauna să se situeze în afara gabaritului de obstacol.
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale, cu luarea în considerare a

următoarelor elemente:
- In
 uzura verticală a şinelor;

RO
 bavuri maxime la contraşină;
 raza minimă a profilului în lung;

AS
 etc.
Pentru vehiculele tip UIC 505-1, înălţimea maximă a contraşinei deasupra planului de rulare în
exploatare este 80 mm. Pentru reţelele conforme fişei UIC 505-4, valoarea nominală trebuie să fie de
maximum 60 mm.
5.3.3.1.4 Traversare
5.3.3.1.4.1 Libera trecere a roţilor Fwpof
Cele două contraşine trebuie să fie astfel poziţionate încât să permită libera trecere a osiei. Figura 33
Fwpof < amin (9)
33
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
Legendă
St
Fwpof Cotă de liberă trecere a roţilor pe traversare

fo.
Figura 33 – Liberă trecere a roţilor pe o traversare
Această cotă este măsurată între feţele active paralele ale contraşinelor şi pe cele două căi.
- In

RO
 supralărgirea;
 etc.
AS
5.3.3.1.4.2 Distanţă fără ghidare
La inimile de traversare, contraşina nu se poate extinde până la poziţia vârfului încrucişării opuse, din
cauza jgheabului pentru cealaltă linie.
Zona neactivă a contraşinei este definită ca fiind distanţa între vârful contraşinei şi vârful real al
vârfului opus, măsurată paralel cu axa liniei.
Distanţa fără ghidare corespunde lungimii zonei neactive a contraşinei, diminuată cu lungimea
efectivă a lungimii ghidate pe roată. Această lungime efectivă (X1 + X2) depinde de raza roţii şi de
înălţimea contraşinei (a se vedea figura 34).
34
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
St
fo.
- In
RO
Legendă
1 Roată 1 Z2 Înălţarea contraşinei deasupra suprafeţei de rulare

AS
2 Roată 2 θ Unghi al traversării

3 Suprafaţă de rulare α Unghi de bracare
4 Vârf l Discontinuitate
5 Vârful buzei roţii X1 Jumătate din lungimea ghidată pe roată la nivelul
6 Contraşină coborârii pe verticală a vârfului (Z1)
7 Umăr interior al roţii (punct de contact cu X2 Jumătate din lungimea ghidată pe roată la partea
contraşina) superioară a contraşinei (Z2)
P1, P2 Vârfuri 1, 2 X Interval fără ghidare
S1, S2 Vârf contraşină 1, 2
Z1 Coborârea vârfului real sub suprafaţa de rulare
Figura 34 – Interval fără ghidare
35
SR EN 13232-9+A1:2012
Intervalul admisibil fără ghidare X depinde de forma vârfului şi de condiţiile de circulaţie pe traversare.
Pentru vehiculele UIC, experienţa a demonstrat că roţile de 330 mm rază pot trece, în totală siguranţă,
o traversare cu tangenta minimă de 0,11 sau 1/9, cu ecartament 1435 mm şi care are contraşine cu o
înălţime de minimum 45 mm deasupra suprafeţei de rulare. În anexa D se prezintă, în funcţie de
diametrul roţii, unghiul de bracare maxim admisibil pentru vehicule la trecerea pe acest tip de
traversare.
5.3.3.1.4.3 Contraşină şi contraşină înălţată
Contraşina trebuie întotdeauna să fie deasupra sau la nivelul planului de rulare. Înălţarea sa trebuie
aleasă în funcţie de lungimea activă de ghidare pe roată impusă.
Această lungimea activă de ghidare pe roată este cerută pentru a asigura ghidarea pe intervalul fără
ghidare.
Niciodată contraşina nu trebuie să pătrundă în gabaritul vehiculelor.

Valoarea nominală trebuie întotdeauna să se situeze în afara gabaritului de obstacol.
rd

toleranţele de fabricaţie;
uzura verticală a şinelor;

da
an
 bavuri maxime la contraşină;
 raza minimă a profilului în lung;

St
 etc.
fo.
Pentru vehiculele tip UIC 505-1, înălţimea maximă a contraşinei deasupra planului de rulare în
exploatare este 80 mm. Pentru reţelele tip UIC 505-4, valoarea nominală trebuie să fie de maximum
60 mm.
- In
Pentru vehiculele conforme UIC, înălţimea nominală a contraşinei niciodată nu trebuie să fie mai mare
de 45 mm la inimile de traversare care prezintă o tangentă mai mare de 0,11 sau 1/9.
Regulile de aplicare sunt aceleaşi ca şi în cazul încrucişării.

RO
5.3.3.1.4.4 Libera trecere a roţilor la intrarea pe contraşină
Contraşina trebuie să devină activă numai după zona înclinată a extremităţii la intrare. Figura 35
AS
Fwpcre < amin + bmin (10)
36
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
Legendă
an
St
Fwpcre Cotă de liber trecere a roţilor la intrarea pe contraşină

fo.
Figura 35 – Libera trecere a roţilor la intrarea pe contraşină
Această cotă este măsurată între faţa activă a contraşinei şi muchia de rulare a şinei opuse.
- In
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale alese pentru Fwpcre, cu luarea în
RO
 valori maxime pentru uzura laterală a şinelor;
 toleranţele în exploatare pentru poziţia contraşinei;

AS
 supralărgirea;
 etc.
5.3.3.1.4.5 Protecţia vârfului
În cazul trecerii peste traversare, contraşina trebuie să menţină roata distanţată distanţa faţă de vârful
inimii de traversare opuse.
Figura 36 prezintă această situaţie. Se poate deduce următoarea relaţie:
Npof ≥ amax + bmax (11)
37
SR EN 13232-9+A1:2012
rd
da
an
Legendă
St
amax Distanţă maximă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare maximă)
bmax Grosime maximă a buzei roţii
fo.
Npof Cotă de protecţie a vârfului

- In
Figura 36 - Protecţia vârfului unei inimi de traversare cu vârf fix
Această cotă este măsurată între faţa activă a contraşinei şi muchia de rulare a inimii opuse în dreptul
punctului real.
RO
Clientul şi furnizorul trebuie să convină asupra valorii nominale alese pentru Npof, cu luarea în
AS
 toleranţe în exploatare pentru uzura verticală (cu luarea în considerare a înclinării laterale a
vârfului);
 retragerea vârfului inimii (dacă este cazul);
 uzura maximă admisibilă a contraşinei;
 etc.
5.3.3.1.5 Elemente generale (care pot apare în linia curentă sau exteriorul aparatului de cale)
5.3.3.1.5.1 Jgheab cu lăţime variabilă la contraşină şi aripă
Panta minimă a zonei de jgheab cu lăţime variabilă depinde de viteza vehiculului care rulează pe
această cale.
38
SR EN 13232-9+A1:2012
Valoarea trebuie convenită între client şi furnizor.
5.3.3.1.5.2 Lăţimea jgheabului - înţepenirea roţilor
În anumite condiţii (curbe de rază mică), poate fi necesară instalarea unei contraşine pentru a elimina
riscul căţărării roţilor.
Pentru a evita înţepenirea roţilor, trebuie respectat un jgheab de minim 40 mm.

5.3.3.2 Cerinţe suplimentare
Cotele funcţionale şi de siguranţă sunt necesare dar nu sunt suficiente pentru a garanta trecerea în
siguranţă a vehiculelor peste aparatul de cale. În consecinţă, pentru fiecare nou proiect trebuie
dovedite următoarele verificări:
5.3.3.2.1 Ghidare
Întotdeauna unghiul de atac maxim trebuie controlat prin luarea în considerare a stării celei mai
defavorabile.
rd
5.3.3.2.2 Transfer de sarcină
Zona de transfer de sarcină trebuie determinată pentru toate tipurile de roţi utilizate.
da
Trebuie determinată lăţimea minimă a suprafeţei de sprijin şi aprobată de client.
5.3.3.2.3 Sprijin sau ghidare insuficientă a roţilor

an
În caz de sprijin sau de ghidare insuficientă a roţilor, trebuie aplicate soluţii alternative.
St
6 Proiectare detaliată (etapa 2)

fo.
6.1 Date de intrare
Clientul trebuie să comunice furnizorului suficiente informaţii pentru a-i permite să realizeze
proiectarea detaliată. Următoarele informaţii, care caracterizează utilizarea aparatului de cale, trebuie
- In
furnizate:
 sarcina pe osie;
 tonajul brut;
RO
 viteza trenului;
AS
 înglobarea într-o cale cu şine lungi sudate;
 utilizarea şi poziţia joantelor izolante sau a unui alt sistem de semnalizare;
 tipul de platformă de cale utilizat.
Pe baza acestor informaţii, se vor alege mai multe variante tehnice pentru a defini:
 profilul de şină;
 profilul de şină ac;
 înclinarea şinei;
 tipul de suport (traversă);
 distanţa între suporturi (valori minime, nominale şi maxime);
39
SR EN 13232-9+A1:2012
 sistemul de prindere a şinelor.
Clientul poate stabili şi alţi parametri:
 tipul de macaz;
 tipul de încrucişare;
 tipul de placă suport;
 sistemul de izolare;
 sistemul de încălzire (dacă este necesar);
 sistemul de prindere al plăcii suport.
6.2 Cerinţe structurale

6.2.1 Generalităţi
rd
Fiind dată complexitatea sistemului, nu poate fi fixată nici o regulă generală pentru această proiectare.
da
Pentru proiectele existente, furnizorul trebuie să aducă dovada validităţii lor indirect prin aplicaţii
similare şi/sau referinţe pertinente.
an
Pentru proiecte noi, proiectantul trebuie să facă dovada validităţii lor prin calcule, încercări în laborator
şi/sau în cale, în conformitate cu cerinţele clientului.
6.2.2 Cerinţe generale

St
Căile ferate trebuie concepute în mod adecvat, pentru a garanta stabilitatea căii sub trafic.
fo.
Încărcările orizontale şi verticale din vehicule trebuie transmise corect la platforma căii.
Forţele termice trebuie corect transferate prin aparatul de cale la secţiunile de cale adiacente, cât şi la
- In
platforma căii.
Gabaritul de obstacol şi mai ales adâncimea jgheabului trebuie respectate în conformitate cu fişa UIC
505-4 sau a standardului european aplicabil.
6.2.3 Cerinţe specifice

RO
Următoarele cerinţe specifice trebuie respectate la proiectare:

AS
 distanţa între talpa şinei şi extremitatea suportului (valori nominale, minime şi maxime);
 distanţa minimă între axa tirfonului şi extremitate respectiv marginea suportului;
 distanţa minimă între extremităţile a 2 suporturi;
 lungimea suporturilor (maximă şi minimă);
 distanţa nominală între suporturi în dreptul joantelor;
 distanţa minimă între joante, între suduri şi între joante şi suduri;
 lungimea maximă a cupoanelor de şină;
 numărul minim de prinderi între extremitatea liberă a acului şi sudură sau joantă (încastrare a
acului);
40
SR EN 13232-9+A1:2012
 distanţa minimă între poziţia sudurii şi suport;
 gabaritul necesar pentru utilajele de montare a prinderilor.
Câteva dintre aceste cote sunt reprezentate în figura 37.

rd
da
an
St
fo.
- In
Legendă
1 Distanţă între talpa şinei şi extremitatea suportului

2 Distanţă minimă între axa tirfonului şi extremitate suportului
RO
3 Distanţă minimă între axa tirfonului şi marginea suportului

4 Distanţă minimă între extremităţile a 2 suporturi;
5 Lungime suporturi
6 Distanţă minimă între joante, între suduri şi între joante şi suduri;
AS
7 Distanţă minimă între poziţia sudurii şi suport;

8 Distanţă între axele suporturilor
9 Sudură
10 Joantă
Figura 37 – Cerinţe specifice
6.2.4 Alte cerinţe
Clientul poate specifica cerinţe suplimentare legate de transport, manevrare şi întreţinere a aparatelor
de cale sau a componentelor acestora.
În acest caz, clientul trebuie să furnizeze proiectantului toate informaţiile necesare referitoare la
echipamentele de instalare şi întreţinere utilizate împreună cu aparatul de cale.
În cazul condiţiilor de mediu speciale, clientul trebuie să comunice furnizorului toate informaţiile
41
SR EN 13232-9+A1:2012
necesare pentru a-i permite să-şi adapteze proiectul.
6.3 Studiu pentru manevrare, blocare şi control
Acest standard european nu are drept obiect proiectarea sistemelor de manevrare, de blocare şi de
control. Deoarece funcţionarea acestor sisteme este strict legată de cea a aparatului de cale,
proiectarea trebuie realizată în paralel. EN 13232-4 defineşte cerinţele referitoare la verificarea
conformităţii acestor sisteme.
Parametrii de intrare ceruţi sunt definiţi în EN 13232-4. Anexa A.3 furnizează o listă recapitulativă.
Schema din figura A.3 prezintă procesul de proiectare a geometriei.
EN 13232-4 descrie încercările pentru conformitate.
Ca rezultat al proiectării, este elaborat un plan de pozare cu sistemele de manevrare, de blocare şi de

control.
6.4 Documente principale ale construcţiei realizate
rd
Ca urmare a proiectării detaliate, trebuie elaborate „planuri şi/sau documente principale ale
construcţiei realizate” care conţin detaliile următoarele:
6.4.1

Geometrie
Schemă de amplasare;
da
an
 ecartament cale;
 geometrie (curbură);
St
 unghi de deviere;
fo.
 tip de geometrie;
 geometrie detaliată a macazului (în dreptul vârfului acului);

- In
 geometrie detaliată a inimii încrucişării;
 geometrie detaliată a contraşinei (pantă de intrare, jgheab constant,...).

RO
6.4.2 Ghidare
 protecţie a vârfului inimii de încrucişare;

AS
 jgheab;
 libera trecere a roţilor pe macaz.
6.4.3 Manevrare
 deschidere a acului la vârf, în punctul de manevrare;
 forţă de manevrare;
 plan de pozare a sistemului de manevrare, de blocare şi de control.
6.4.4 Construcţie
 Lungime totală;
 lungime ac/contraac;
42
SR EN 13232-9+A1:2012
 lungime inimă (inclusiv aripa, etc.);
 lungime contraşină inclusiv lungimile de intrare);
 poza suporturilor (traverselor).
6.4.5 Informaţii suplimentare

De asemenea, trebuie furnizate următoarele informaţii:
 profil de şină;
 înclinare şină;
 sistem de prindere;
 viteze;
 sarcină pe osie;
rd
 tonaj brut (anual sau zilnic).
7 Proiectare detaliată a componentelor (etapa3)

da
an
7.1 Macazuri
Datele de intrare şi regulile de proiectare aplicabile macazurilor sunt enunţate în EN 13232-5.

St
Proiectantul trebuie să ţină cont de toate regulile enunţate în articolul 5 al acestui standard european
şi în special de cotele funcţionale şi de siguranţă, determinate conform 5.3.3.1 şi anexei A.
fo.
Toate opţiunile indicate în standard şi menţionate mai sus trebuie să facă obiectul unui acord între
client şi furnizor.
Toate datele de intrare şi rezultatele aşteptate sunt recapitulate la A.4.

- In
7.2 Inimi
Datele de intrare şi regulile de proiectare aplicabile inimilor sunt enunţate în EN 13232-6 pentru inimi
cu vârfuri fixe şi în EN 13232-7 pentru inimi cu părţi mobile. Proiectantul trebuie să ţină cont de toate
RO
regulile enunţate în articolul 5 al acestui standard european şi în special de cotele funcţionale şi de

siguranţă, determinate conform 5.3.3.1 şi anexei C.
AS
Toate opţiunile indicate în standard şi menţionate mai sus trebuie să facă obiectul unui acord între
client şi furnizor.
Toate datele de intrare şi rezultatele aşteptate sunt recapitulate la A.5.
7.3 Aparate de compensare
Datele de intrare şi regulile de proiectare aplicabile aparatelor de compensare sunt enunţate în

prEN 13232-8.
7.4 Alte componente
În limitele posibilului, clientul trebuie să facă referire la specificaţiile tehnice aplicabile ale următoarelor
componente:
 şină;
43
SR EN 13232-9+A1:2012
 sistem de prindere a şinelor;
 suporturi (traverse);
 suduri;
 tirfon;
 opritor (proţap);
 alunecător (placă de alunecare);
 placă suport (placă de bază);
 joante izolante.
În lipsa oricărei alte indicaţii, pentru una sau mai multe din componentele de mai jos, se aplică
următoarele standarde:
rd
Tabelul 2 – Principalele standarde europene aplicabile componentelor
Componentă
Şine Vignole de masă mai mare sau egală cu 46 kg/m

da
Aparate de cale care utilizează şine Vignole de masă mai mare de 46
Standard aplicabil
EN 13674-1
Opţiune
an
EN 13674-2
kg/m
Contraşine EN 13674-3
Şine Vignole de masă cuprinsă între 27 kg/m şi 46 kg/m, exclusiv 46
St
EN 13674-4
kg/m
Criterii de performanţă pentru sisteme de prindere EN 13481
fo.
Traverse şi suporturi din beton – Elemente speciale EN 13230-4

Traverse şi suporturi din lemn EN 13145
- In
Sudarea aluminotermică a şinelor Serie prEN 14730
7.5 Rezultate – Documente de asamblare

RO
7.5.1 Principalele documente pentru asamblare
Ca rezultat al proiectării detaliate a ansamblului aparatului de cale, furnizorul trebuie să elaboreze

totalitatea informaţiilor următoare:
AS
 documentele de asamblare;
 nomenclatoarele detaliate asociate.
Documentele de asamblare conţin cel puţin următoarele informaţii:
 profilul de şină;
 materialele şi mărcile de oţel inclusiv tratamentele termice;
 schema de amplasare;
 geometria (curbura);
 săgeţile în locuri specificate;
44
SR EN 13232-9+A1:2012
 săgeţile la intrare şi ieşire pentru macaz şi inimi de încrucişare;
 ecartamentul căii;
 cotele funcţionale şi de siguranţă (a se vedea articolul 8);
 punctele de tangenţă;
 lungimile de şină;
 poziţia de schimbare a înclinării şinei;
 lungimea contraşinelor;
 poziţia jgheabului constant la contraşină;
 poziţia şi tipul joantelor şi a sudurilor;

 rosturile la joante;
rd
 poziţia şi tipul dispozitivului contra fugirii;

tipul de suport (traversă);
poziţia şi numărul suporturilor (traverselor);

da
an
 lungimea suporturilor (traverselor);

St
poziţia extremităţii suporturilor (traverselor);
 tipul şi poziţia plăcii suport (plăcii de bază);

fo.
 tipul de prindere a plăcii suport;
 sistemele de prindere a şinelor;

- In
 tipul şi poziţia plăcuţelor şi plăcilor de sub şină;
 tipul de inimă;
RO
 poziţiile sistemelor de manevrare, de blocare şi de control.
Toate poziţiile sunt indicate faţă de un sistem de referinţă definit de furnizor.

AS
Nomenclatoarele detaliate asociate trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
 reperele pieselor;
 denumirea pieselor;
 numărul planurilor (dacă este necesar);
 numărul pieselor.
7.5.2 Documente facultative
Atunci când documentele contractuale prevăd, furnizorul este obligat să elaboreze următoarele
informaţii suplimentare:
 documente de întreţinere;
45
SR EN 13232-9+A1:2012
 documente de manipulare;
 planuri detaliate ale componentelor;
 nomenclatoare asociate planului componentelor.

8 Recepţie (etapa 4)
8.1 Date de intrare
8.1.1 Documente şi planuri
Documentele de asamblare definite la 7.5 constituie baza pentru încercările de recepţie.
Aceste documentaţiile de asamblare sunt însoţite de toate planurile detaliate ale componentelor care
intră în cadrul limitelor de livrare.
8.1.2 Limite de livrare
rd
Limitele de livrare trebuie clar specificate în documentele contractuale.
8.2 Încercări de recepţie da

8.2.1 Recepţia componentelor
an
Toate componentele sunt recepţionate conform standardului sau a specificaţiilor aplicabile. Toate
încercările cerute sunt efectuate şi certificatele trebuie puse la dispoziţie conform cerinţelor acestui
St
standard.
Următoarele toleranţe generale se aplică tuturor celorlalte componente ale aparatului de cale.
fo.
Tabelul 3 – Toleranţe generale de recepţie
Parametru Toleranţe
- In
Lungimi de şine (până la 24 m) ± 3 mm

Lungimi de şine (> 24 m) ± 4 mm
+ 1 mm
Diametru găuri de eclisare
RO
– 0,5 mm
Poziţie găuri faţă de suprafaţa de eclisare ± 1 mm
Poziţie găuri faţă de extremitatea şinei ± 1,5 mm
AS
(pentru eclisare provizorie) (± 3 mm)

Şanfren găuri min. 0,5 mm
Rugozitate a zonei prelucrate în contact cu roata Ra 6,3
NOTĂ – Şanfrenarea nu este cerută în cazul lărgirii găurilor la rece.
8.2.2 Recepţia aparatelor de cale montate
8.2.2.1 Principii generale
Pentru inspecţie aparatul de cale trebuie să fie asamblat. Această operaţie poate fi efectuată la
producător sau pe locul de pozare, conform solicitării clientului. Dacă este posibil, aparatul trebuie să
fie complet asamblat. În caz contrar (montarea aparatului pe elemente), cerinţele de asamblare
trebuie convenite între client şi furnizor.
46
SR EN 13232-9+A1:2012
8.2.2.2 Condiţii de asamblare şi încercare
La montare, diferitele componente trebuie manipulate cu precauţie pentru ca să nu fie indusă nici o
deformaţie permanentă.
Montarea trebuie efectuată pe o suprafaţă plană şi orizontală, conform specificaţiilor din documentele
contractuale.
Trebuie materializată o linie de referinţă pe locul de montare, prin utilizarea unei corzi sau a două
puncte de referinţă.
Toleranţele sunt bazate pe temperatura din atelier sau pe o temperatură de referinţă predefinită θ,
specificată de client.
Dacă această condiţie nu poate fi îndeplinită, toate lungimile trebuie corectate prin aplicarea relaţiei
următoare:
L = Lnom [1 + α × (TA – TR)]

(12)
rd
unde
α = 1,15 × 10 /K;
-5
TA este temperatura la montare;

da
an
TR este temperatura de referinţă;
Lnom este lungimea nominală specificată în documentaţiile de asamblare.

St
În lipsa unor indicaţii contrare, toate măsurările sunt controlate în planul de referinţă.
fo.
Mijloacele de măsurare trebuie propuse de furnizor şi aprobate de client.
8.2.2.3 Criterii de recepţie

- In
8.2.2.3.1 Observaţii generale
Acest paragraf defineşte toleranţele care trebuie verificate referitoare la dimensiunile critice.
Trebuie verificată orice dimensiune şi toleranţă care se referă la cerinţe speciale (de exemplu
RO
sistemele de manevrare).
Dacă clientul impune restricţii asupra toleranţelor indicate mai departe, ele trebuie specificate în
AS
documentele contractuale.
8.2.2.3.2 Verificare geometriei
Geometria generală este controlată prin:
 verificarea direcţiei şinei faţă de linia de referinţă;
 verificarea distanţelor (săgeţilor) altor şine faţă de şina de referinţă (a se vedea figura 38);
 ecartamentele căii;
 lungimea aparatului de cale.
47
SR EN 13232-9+A1:2012
Legendă
1 Şină de referinţă
rd
2 Şină curbă
3 Distanţă (săgeată)
da
Figura 38 - Săgeţi
Tabelul 4 - Toleranţe de recepţie la geometrie

an
Toleranţă
Parametru
(mm)
St
Direcţiei a şinei de referinţă ±3

Distanţă (săgeţi) faţă de şina de referinţă ±1
fo.
Ecartament ±2
Variaţie a ecartamentului între 2 suporturi 1
pe ansamblu aparat 3
- In
Lungime a ansamblurilor de elemente

≤ 36 m ± 10
> 36 m ± 15
Distanţă între axele căii +5/0
RO
8.2.2.3.3 Controlul cotelor funcţionale şi de siguranţă
Aceste cote sunt critice în ceea ce priveşte siguranţa. Alegerea valorilor limită depinde de
AS
reglementările naţionale şi internaţionale.
Valorile nominale ale cotelor fundamentale şi de siguranţă şi toleranţele lor de fabricare influenţează
frecvenţa întreţinerii şi în consecinţă sunt rezultatele unei opţiuni economice. Opţiunea trebuie bazată
pe valorile limită şi aparţine clientului având în vedere politica sa de întreţinere. Anexa C furnizează
valorile uzuale a mai multor reţele europene.
Trebuie controlate toate cotele indicate în tabelul 5.
Libera trecere a roţilor poate fi verificată:
 prin control propriu-zis al liberei treceri, sau;
 prin controlul jgheabului.
Metoda a doua este cea mai uzuală pentru toleranţele la fabricare.
48
SR EN 13232-9+A1:2012
Tabelul 5 – Cote funcţionale şi de securitate
Parametru Simbol
Liberă trecere a roţilor pe macazuri Fwps

Jgheab de liberă trecere pe macazuri fs
Protecţie a vârfului la inima de încrucişare cu vârf fix Npcf

Liberă trecere a roţilor la inima de încrucişare cu vârf fix Fwpcf

Liberă trecere a roţilor la inima de încrucişare cu părţi mobile Fwpccmp
Liberă trecere a roţilor la intrarea pe contraac Fwpcre

Jgheab de liberă trecere pe contraac fcre
Liberă trecere a roţilor la intrarea pe aripă Fwpwre

Jgheab de liberă trecere pe aripă fwre
Protecţie a vârfului la inima de traversare cu vârf fix Npof

Liberă trecere a roţilor la o traversare Fwpof
rd
Coborâre a vârfului real al acului A2
Retragere a vârfului acului E
NOTĂ – Anexa C indică valorile şi toleranţele da

an
8.2.2.3.4 Jocuri şi deschideri
Trebuie controlate jocurile şi deschiderile următoare, pentru a garanta că nici o piesă în starea iniţială
St
(nedeformată) nu va provoca incidente.
Funcţie de sistemul de manevrare, blocare şi de control întrebuinţate, anumite valori se pot dovedi
fo.
insuficiente. Aceste valori trebuie prevăzute prin sistemele manevrare, blocare şi de control şi nu sunt
cuprinse în tabelul următor.
Tabelul 6 – Toleranţe pentru jocuri, perpendicularitate etc.

- In
Parametru Toleranţă
Perpendicularitate la ace în punctul de manevrare ± 2 mm

Perpendicularitate la joantele de la vârf şi de la călcâi la ± 5 mm
RO
contraac
Perpendicularitate suporturi ± 5 mm
AS
Distanţa între suporturi ± 10 mm

a
Întredeschidere între ac şi contraac ≤ 1 mm
a
Contact la opritor ≤ 1 mm
Joc între ac şi alunecător ≤ 1 mm
a
Pentru inspecţie acul trebuie lipit de contraac la nivelul punctului de manevrare.
8.3 Rezultate
8.3.1 Documente
Documentele furnizate pentru recepţia componentelor şi a ansamblurilor montate trebuie convenite

între client şi furnizor.
Aceste documente trebuie să menţioneze toate elementele care trebuie controlate şi valorile aferente
măsurate. În cazul corecţiei efectuate în timpul controlului, informaţia este consemnată în procesul
49
SR EN 13232-9+A1:2012
verbal de recepţie.
În anexa B este prezentat un exemplu de proces verbal de recepţie a unui ansamblu montat.
8.3.2 Trasabilitate
Următoarele elemente sunt marcate în mod durabil, cu ajutorul unui număr unic, pentru a permite
urmărirea produsului în exploatare:
 acul şi/sau contraacul;
 inimile.
Informaţiile minime trebuie să fie în conformitate cu EN 13232-5, EN 13232-6 sau EN 13232-7.
Celelalte componente sunt marcate în conformitate cu specificaţiile tehnice aplicabile.
8.3.3 Marcări
Următoarele elemente sunt marcate pentru a permite asamblarea finală:
rd
 numărul suportului (traversei) şi numărul aparatului de cale corespondent sunt înscrise pe fiecare
suport;

da
poziţiile suporturilor (traverselor) sunt reperate pe talpa şinei pentru a facilita montarea;
 poziţia relativă a acului în raport cu contraacul aferent (toleranţă ± 1 mm).

an
Aceste marcări trebuie convenite între client şi furnizor.
St
fo.
- In
RO
AS
50
SR EN 13232-9+A1:2012
Anexa A
(informativă)
Criterii de proiectare
A.1 Proiectare generală

Datele de intrare cerute pentru proiectarea geometrică sunt furnizate de EN 13232-2 şi se rezumă
astfel:
 ecartament;
 viteză;
 insuficienţă maximă de supraînălţare;

 rata maximă de variaţie a insuficienţei de supraînălţare;
rd
 punct de intersecţie a muchiilor de rulare;

unghiuri;
limite de livrare;
da
an
 variaţie a ecartamentului;
Dacă este cazul, trebuie furnizate următoarele informaţii:

St
 axele căii;
fo.
precum şi
 curbura liniei directe;

- In
 supraînălţările pe linia directă şi pe linia deviată;
Figura A.1 recapitulează procesul de proiectare geometrică.

RO
AS
51
SR EN 13232-9+A1:2012
• Ecartament
• Viteză
• Insuficienţă maximă de supraînălţare
• Rata maximă de variaţie a insuficienţei de

supraînălţare
• punct de intersecţie a muchiilor de rulare
• Unghiuri
• Limite de livrare
• Variaţie a ecartamentului
• Axele căii
FACULTATIV
rd
• Curbură liniei directe
• Supraînălţare pe linia directă şi pe linia
deviată
da
an
EN 13232-2:
– Formule cu referire la viteză
– Efect al încărcării în curbă
St
– Aparat de cale în curbă

fo.
- In
• Început al razelor
• Plan geometric
RO
Vârf real al acului

• Intersecţie teoretică
(încrucişare)
•
AS
Raze în axele liniilor

• Săgeată la începutul
razelor
Figura A.1 – Proces de proiectare geometrică
52
SR EN 13232-9+A1:2012
A.2 Interacţiune roată/şină

Datele de intrare cerute pentru interacţiunea roată/şină sunt furnizate de EN 13232-3 şi pot fi
rezumate astfel:
a) cote referitoare la roată:

 lăţime, înălţime şi unghi al buzei roţii;
 lăţime bandaj (obadă) şi unghi de înclinare a suprafeţei de rulare a roţii;
 diametru sau raza roţii;
 distanţă între feţele interioare ale roţii (cotă de calare);
 distanţă între osii şi numărul acestora;

 joc al osiilor centrale;
rd
 distanţă între boghiuri şi raza minimă de înscriere a vehiculelor;
b) cote referitoare la cale:
 raze în axele liniilor;

da
an
 ecartament;
 cotă de protecţie a vârfului;

St
 jgheab la aripă;

fo.
înălţime maximă a contraşinei;
c) toleranţe şi uzuri:
- In
 profiluri de roţi uzate;
 profiluri de şine uzate;
 uzură (verticală şi orizontală) a roţilor şi a şinelor;

RO
d) zonă de contact:
 profil al contraacului;
AS
 profil de contact periculos;
e) trebuie furnizate, de asemenea, următoarele informaţii:
 uzură a flancului de ghidare al buzei roţii qR.
Figura A.2 rezumă interacţiunea roată/şină.
53
SR EN 13232-9+A1:2012
Gabarit vehicule (părţi inferioare)
Cote roată:
• Lăţime, înălţime şi unghi al buzei roţii

• Lăţime bandaj şi unghi de înclinare a suprafeţei de
rulare a roţii
• Diametru sau raza roţii
• Distanţă între feţele interioare ale roţii (cotă de
calare)
• Distanţă între osii şi numărul acestora
• Joc al osiilor centrale
• Distanţă între boghiuri şi raza minimă de înscriere a
vehiculelor
Cote referitoare la cale:

• Raze în axele liniilor
rd
• Ecartament
• Cotă de protecţie a vârfului
• Jgheab la aripă
•
Toleranţe şi uzuri:
• Profiluri de roţi uzate
da
Înălţime maximă a contraşinei
an
• Profiluri de şine uzate
• Uzură (verticală şi orizontală) a roţilor şi a şinelor
Zonă de contact:
St
• Profil al contraacului
• Zonă de contacte periculoase
Alţi parametrii:
fo.
• qR
- In
EN 13232-3:
RO
– Principii de ghidare (4)

– Transfer de sarcină (5)
AS
Nedefinit !:
• Jgheab minim
• Protecţie a vârfului
• Unghiuri de deviere
• …
Figura A.2 – Interacţiune roată/şină
54
SR EN 13232-9+A1:2012
A.3 Conformitate a manevrării, blocării şi a controlului

Datele de intrare cerute pentru manevrare, blocare şi control sunt furnizate de EN 13232-4 şi pot fi
rezumate astfel:
Clientul furnizează următoarele informaţii:

 cotă de liberă trecere a roţilor;
 supraînălţare maximă;
 viteză maximă Vmax;
 talonare (i şi Vtalonare);
 profil al vârfului acului;

 dimensiuni ale corpului străin d care urmează a fi detectat.
rd
Pe baza procedurii de proiectare a manevrării, blocării şi a controlului, următoarele informaţii sunt
transmise, pentru a permite un control de conformitate corect:

ansamblu dispozitiv de blocare;
ansamblu dispozitiv de control;

da
an
 ansamblu dispozitiv de manevrare;
 Fcap;
St
 Fa;
fo.
 interfaţă mecanică;
 fp şi fd;
- In
 dtoe;
 FNeg şi fN.
RO
Trebuie validate rigiditatea şi lungimea mobilă pentru a permite o proiectare corectă a sistemelor de
manevrare, de blocare şi de control. Acest stadiu al proiectării nu este inclus în nici o parte a acestui
standard.
AS
55
SR EN 13232-9+A1:2012
• Cotă de liberă trecere a roţilor

• Supraînălţare maximă hmax
• Viteză maximă Vmax
• Talonare (i şi Vtalonare)
• Profil al vârfului acului
• Dimensiune a corpului străin d
• Iyy
• Lungime mobilă
Conformitatea sistemelor Studiu al sistemelor

manevrare/blocare/control manevrare/blocare/control
EN 13232-4 (TC 9X)

rd
• Ansamblu dispozitiv de blocare
• Ansamblu dispozitiv de control
Proiectare detaliata a acului •
•
da
Ansamblu
manevrare
Fcap
dispozitiv de
an
• Fa
• Interfaţă mecanică
St
• fp şi fd
• dtoe
fo.
• FNeg şi fN
- In
Figura A.3 – Conformitatea sistemelor de manevrare, de blocare şi de control

RO
A.4 Proiectare macazuri

AS
rezumate astfel:
 sarcină pe osie;
 viteză şi insuficienţă de supraînălţare;
 suporturi (traverse) şi prinderi;
 profiluri de şină;
 lungime constructivă totală;
 sens macaz (de dreapta sau de stânga);
 rază a liniei deviate (abătute);
56
SR EN 13232-9+A1:2012
 ecartament;
 înclinare a şinei;
 liberă trecere a roţilor;
 materiale;
 efort maxim de manevrare;
 deschidere la vârf;
 interfaţă mecanică cu sistemul de manevrare/blocare/control;
 echipament special;
 tip şi poziţie suporturi (traverse);

 sisteme de prindere;
rd
 tip ac (flexibil/elastic);
 racordare (sudată/eclisată);
 joante izolante;
da
an
 aptitudine de talonare;
 condiţii de mediu;
St
 condiţii de întreţinere speciale;

fo.
cerinţe speciale de întreţinere.

- In
RO
AS
57
SR EN 13232-9+A1:2012
Documentaţii principale de realizare
• Sarcină pe osie
• Viteză şi insuficienţă de supraînălţare
• Suporturi (traverse) şi prinderi
• Profiluri de şine
6.4 • Lungime constructivă totală

• Sens macaz (de dreapta sau de stânga)
• Rază a liniei deviate (abătute)
• Ecartament
• Înclinare a şinei
• Liberă trecere a roţilor
• Materiale
• Efort de manevrare
• Deschidere la vârf
• Interfaţă mecanică cu sistemul de
manevrare/blocare/control
•
Echipament special
• Tip şi poziţie suporturi
•
rd
Sisteme de prindere
• Tip ac (flexibil/arcuit)
• Racordare (sudată/eclisată)
•
•
•
•
da
Joante izolante
Aptitudine de talonare
Condiţii de mediu
Condiţii de întreţinere speciale
an
Experienţă şi cunoştinţe ale • Cerinţe speciale de întreţinere
proiectantului
St
EN 13232-5
fo.
Proiectare detaliată
- In
• Ansamblu macaz
• Detalii geometrice
• Tip de geometrie
RO
• Poza suporturilor (traverselor)

• Detalii de prelucrare a acului şi a contraacului
• Desene detaliate ale componentelor
• Efort de manevrare
AS
• Plan de inspecţie
• Marcare de identificare
• Limite de livrare
Plan detaliat a componentelor
Figura A.4 – Proiectare macazuri
58
SR EN 13232-9+A1:2012
A.5 Proiectare inimi (cu vârfuri fixe)

Datele de intrare cerute pentru proiectarea inimilor cu vârfuri fixe sunt furnizate de EN 13232-6 şi pot fi
rezumate astfel:
 tip inimă;
 principii constructive;
 tip de joante;
 materiale;
 date geometrice;
 sisteme de sprijin;
 mijloace de măsurare;
rd
 înregistrare cu măsurări critice;
 metodă de examinare;
 certificare;
da
an
 marcări de identificare.
St
fo.
- In
RO
AS
59
SR EN 13232-9+A1:2012
• Tip de inimă
• Principii constructive
• Tip de joantă
6.4 • Materiale
• Date geometrice
• Sisteme de sprijin
• Mijloace de măsurare
• Înregistrare cu măsurări critice
• Metode de examinare
• Certificare
• Marcări de identificare
rd
EN 13232-6
– Geometrie a inimii
da –
–
Tip constructiv
Criterii de proiectare
an
– Procedee de fabricaţie
– Toleranţe şi inspecţii
St
Plan detaliat a componentelor

fo.
- In
Figura A.5 – Proiectarea inimilor cu vârfuri fixe
A.6 Proiectare inimi (cu părţi mobile)

RO
rezumate astfel:

AS
tip inimă;
 principii constructive;
 tip de joante;
 materiale;
 date geometrice;
 muchii de rulare;
 ansamblul suporturilor;
 poza traverselor;
 înălţime inimă;
60
SR EN 13232-9+A1:2012
 profil şi înclinare şină;
 ecartament;
 cotă de calare a contraşinei;
 jgheab minim;
 deschidere minimă la gât;
 deschidere de manevrare;
 suporturi şi prinderi;
 sarcină pe osie maximă;
 viteză maximă;
 profil de roată, cotă de calare a roţii şi cotă a osiei montate;
rd
 interfaţă cu părţile mobile.
da
an
St
fo.
- In
RO
AS
61
SR EN 13232-9+A1:2012
• Tip inimă;
• Principii constructive;
• Tip de joante;
6.4
• Materiale;
• Date geometrice;
• Muchii de rulare;
• Ansamblu suporturilor;
• Poziţie a plăcilor de ecartament;
• Înălţime inimă;
• Profil şi înclinare şină;
• Ecartament;
• Cotă de calare a contraşinei;
• Jgheab minim;
•
Deschidere minimă la gât;

• Deschidere de manevrare;
•
rd
Suporturi şi prinderi;
• Sarcină pe osie maximă;
• Viteză maximă;
•
•
da
Profil de roată, cotă de calare a roţii şi cotă a osiei
montate;
Interfaţă cu părţile mobile.
an
St
EN 13232-7
fo.
– Interfaţa cu sistemele de manevrare/blocare/control

– Suporturi şi prinderi
– Transfer al eforturilor longitudinale
- In
– Alte cerinţe
– Toleranţe şi inspecţii
RO
Plan detaliat al componentelor

AS
Document de recepţie
Figura A.6 – Proiectare a inimii cu părţi mobile
A.7 Aparate de compensare

A se vedea prEN 13232-8.
62
SR EN 13232-9+A1:2012
Anexa B
(informativă)
Proces verbal de recepţie a unui ansamblu montat
B.1 Justificare
Nu există nici un proces verbal tip de recepţie aplicabil unui ansamblu montat.
Acest standard european indică toţi parametri de verificat în caz de recepţie.
Frecvenţa, amplasarea punctelor de control precum şi informaţiile suplimentare care trebuie

menţionate şi înscrise în procesul verbal sunt dependente de metodologia întrebuinţată: mijloace de
măsurare, loc de montare (la producător sau în cale), sistem de calitate aplicat, etc. Majoritatea
acestor informaţii sunt specificate în documentele contractuale. În caz contrar, ele vor face obiectul
unui acord între client şi furnizor.
rd
Se disting două tipuri principale de procese verbale:
 un document tip complet care indică toate valorile care trebuie controlate şi care include schema
da
tip a ansamblului care trebuie controlat. Acest tip de proces verbal este aplicabil numai
ansamblului specificat;
an
 un document care conţine numai o scurtă listă cu principalele elemente care sunt controlate.
Acest proces verbal de recepţie trebuie să fie însoţit, întotdeauna, de planuri de montare a
ansamblului montat şi verificat cu indicarea principalelor cote. În timpul încercărilor de recepţie,
abaterile faţă de valorile nominale trebuie notate în acest proces verbal.
St
Următorul paragraf furnizează un exemplu tip de proces verbal (numai pentru informare).
fo.
În toate cazurile procesul verbal de recepţie face obiectul unui acord între client şi furnizor.
- In
RO
AS
63
SR EN 13232-9+A1:2012
B.2 Exemplu de proces verbal de recepţie al unui ansamblu montat
Client Furnizor
Proces verbal de recepţie al unui ansamblu montat

Informaţii generale Identificare
Tip ansamblu Referinţă client

Nr. Plan de ansamblu Referinţă furnizor
Nr. Dosar de recepţie Nr/ Data de comandă
Listă de control
Puncte controlate Valoare nominală Toleranţă OK
Marcare a tălpii şinelor
Lungime constructivă totală
rd
Lungime a elementelor ansamblului
Deschideri joante
Distanţă între suporturi
da
an
Observaţii şi comentarii
St
Reparaţii şi ameliorări
fo.
- In
RO
Aprobare
AS
Furnizor Client
Semnătură
Nume
Funcţie
Data
64
SR EN 13232-9+A1:2012
Direcţie Ecartament
Linie Linie
Punkt OK Punct directă deviată OK
Nom. (Tol) Nom. (Tol)
P1 G1
P2 G2
P3 G3
P4 G4
P5 G5
P6 G6
G7
Perpendicularitate G8
Tol. OK G9
FJ ±5 G10
EJ ±5 G11
Manevrare/ ±2 G12
rd
blocare/
control
Suport ±5 G13
da Săgeată
Punct Suport
an
Săgeată OK
Nr. Nr.
O1 45
O2 41
St
O3 37
O4 33
fo.
O5 29
O6 25
- In
O7 21
O8 17
Cote funcţionale şi de siguranţă

RO
Param
Nom. (Tol.) OK
.
Fwps
AS
Npcf
Fwpcf
fcre
fwre
65
Utilizator: Domsa Viorica, document salvat l
Client: , Factura nr. 115259 din 31.03.2021 SR EN 13232-9+A1:2012
rd
Anexa C
da
(informativă)
an
Cote funcţionale şi de siguranţă utilizate la diferite Reţele Europene
Tabelul C.1 – Valori uzuale curente utilizate la reţelele Europene (mm)
St
Network Bane-
Parametru Simbol NMBS DB ÖBB SNCF CD
Rail styrelsen
fo.
Liberă trecere a roţilor pe macazuri Fwps ≤ 1 365 a ≤ 1 373 ≤ 1 375 ≤ 1 380
Jgheab de liberă trecere în zona macazurilor fs ≥ 58 ≥ 60 ≥ 60
- In
+1 +1 +3 +3 +1 +1
Protecţie a vârfului la o inimă de încrucişare cu vârf fix Npcf 1 395 0 1 396 −1 1 394 0
1 391 0 1 395 ± 0,5 1 394 0
1 396 − 1
Liberă trecere a roţilor la o inimă de încrucişare cu vârf fix Fwpcf +2

≤ 1 356 1 354 − 1 ≤ 1 356 ≤ 1 350 ≤ 1 356 ≤ 1 356 ≤ 1 356
Liberă trecere a roţilor la o inimă de încrucişare cu părţi mobile Fwpccmp
RO
Liberă trecere a roţilor la intrarea pe contraşină Fwpcre 1 370 ± 3

+3 +3 +3 +3 +3
Jgheab de liberă trecere la contraşină fcre 75 0
65 0
60 0
80 0
58 − 1
AS
+3
Liberă trecere a roţilor la intrarea pe aripă Fwpwre 58 − 1
+3 +3 +3 +3 +3
75 0 65 0 60 0 65 0 80 0
+3
Jgheab de liberă trecere pe aripă fwre 80 0
+ 2 +1 +3 +3 +1 +1
Protecţie a vârfului la o traversare cu vârf fix Npof 1 397 − 0 ,5 1 396 − 1 1 394 0
1 391 0 1 395 ± 0,5 1 394 0
1 396 − 1
+2
Liberă trecere a roţilor pe la o traversare Fwpof ≤ 1 356 1 354 − 1 ≤ 1 353 ≤ 1 353 ≤ 1 356 ≤ 1 356 ≤ 1 356
Coborâre a vârfului real al acului A2 ≤ 25 ≤ 23 25 22 22 23
Retragere a vârfului acului E 3 3 5 0 3 3 3
a Variabil după tipul constructiv.
66
SR EN 13232-9+A1:2012
Anexa D
(normativă)
Unghi de atac maxim la inimile de traversare

Figura D.1 indică unghiul de atac maxim pentru vehiculele tip UIC 510-2 care au diametrele roţilor
cuprinse între 330 mm şi 840 mm, admisibile pentru a trece peste inimile de traversare cu tangenta
minimă de 0,11 sau 1/9.
rd
da
an
St
fo.
- In
Legendă
RO
α Unghi de bracare
∅ Diametru roată
1 Profil de buză cu înălţime de 32 mm
AS
2 Zonă cu unul din următoarele 2 profiluri

2a Profil de buză conform EN 13715 cu înălţime de 32 mm
2b Profil de buză conform EN 13715 cu înălţime de 30 mm
3 Profil de buză conform EN 13715 cu înălţime de 28 mm
4 α nu este definit
5 O alungire transversală de 20 ‰ şi HY ≤ 0,25 × 2Q0 trebuie luată în considerare
Figura D.1 – Unghi de atac maxim
Aceste valori se aplică pentru osiile ci o cotă de calare a feţelor interioare ale roţilor de 1363 mm.
Profilul buzei roţii depinde de diametrul roţii. Pentru roţile al căror diametru este cuprins între 630 mm
şi 760 mm, pot fi utilizate două profiluri.
67
SR EN 13232-9+A1:2012
Anexa ZA
(informativă)
!Relaţia dintre acest standard european şi cerinţele esenţiale

ale Directivei UE 2008/57/CE
Acest standard european a fost elaborat în cadrul unui mandat acordat CEN/CENELEC/ETSI de
Comisia Europeană şi de Asociaţia Europeană a Liberului Schimb cu scopul de a oferi un mijloc de
conformare la cerinţele esenţiale ale Directivei Noii Abordări 2008/57/CE1).
Odată ce acest standard este citat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în cadrul acestei directive şi este
implementat ca standard naţional în cel puţin un stat membru, conformitatea cu articolele acestui standard,
indicate în tabelul ZA.1 pentru mare viteză – infrastructură şi în tabelul ZA.2 pentru linie convenţională –
infrastructură, conferă, în limitele domeniului de aplicare al acestui standard, prezumţia de conformitate cu
cerinţele esenţiale ale acestei directive şi ale reglementărilor corespondente AELS.
Tabelul ZA.1 – Corespondenţa dintre acest standard european, STI „Mare viteză -
Infrastructură” publicată în JOUE din 19 martie 2008 şi Directiva 2008/57/CE
rd
Articol/paragraf din Articol/ Text corespondent, Observaţii
acest standard european
5 Proiectare generală
paragraf/
anexe din STI
4. Definirea subsistemului
da articole/paragrafe/ anexe
din Directiva 2008/57/CE
Anexa III Proiectarea

an
„infrastructură” sistemului de
5.1 Traseul căii Cerinţe esenţiale manevrare, blocare
4.2.2 Ecartament nominal al liniei şi control nu este
5.2 Proiectare geometrică 1. Cerinţe generale
4.2.3 Gabaritul minim al tratată în acest
5.3 Interacţiune roată/şină infrastructurii 1.1 Siguranţă
St
standard european.
6 Proiectare detaliată Paragrafele 1.1.1 - EN 13232-4
4.2.7 Supraînălţarea liniei defineşte cerinţele
1.1.2 şi 1.1.3
7 Proiectare detaliată a pentru controlul
fo.
4.2.11 b) Înclinarea şinei -

componentelor Aparatele de cale 1.2 Fiabilitate şi conformităţii
disponibilitate sistemului de
8 Recepţie 4.2.12 Aparatele de cale manevrare, blocare
1.5 Compatibilitate tehnică
şi control.
- In
Anexa D (normativă) 4.2.13 Rezistenţa liniei

Unghi de atac maxim la
Proiectarea
inimile de traversare 5 Constituenţi de interoperabilitate
detaliată a
5.3.1.1 b) Profilul ciupercii şinei - componentelor
Aparatele de cale (articolul 7) este
tratată în părţile 5,
RO
5.3.2 Sistemele de fixare a şinelor 6, 7 şi 8 ale

5.3.4 Aparatele de cale EN 13232.
6 Evaluarea conformităţii şi/sau

AS
adecvării la utilizare a
constituenţilor şi verificarea
subsistemelor
6.1.6.2 Evaluarea sistemului de
fixare
Anexa A – tabelul A.1
Anexa B.1 – tabelul B.1
1) Directiva 2008/57/CE, adoptată la 17 iunie 2008, este o modificare a precedentelor directive, 96/48/CE
“Interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză” şi 2001/16/CE “Interoperabilitatea
sistemului feroviar transeuropean convenţional”, şi a revizuirii acestora prin Directiva 2004/50/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004, care modifică Directiva 96/48/CE „Interoperabilitate a sistemului
feroviar transeuropean de mare viteză” şi Directiva 2001/16/CE „Interoperabilitate a sistemului feroviar
transeuropean convenţional”.
68
SR EN 13232-9+A1:2012
Tabelul ZA.2 – Corespondenţa dintre acest standard european, STI „Linie convenţională -
Infrastructură” publicată în JOUE din 14 mai 2011 şi Directiva 2008/57/CE
Articol/paragraf din Articol/ Text corespondent, Observaţii

acest standard paragraf/ articole/paragrafe/ anexe
european anexe din STI din Directiva 2008/57/CE
5 Proiectare generală 4. Definirea subsistemului Anexa III Proiectarea

„infrastructură” sistemului de
5.1 Traseul căii Cerinţe esenţiale manevrare, blocare
4.2.4.1 Gabarit structură şi control nu este
5.2 Proiectare geometrică 1. Cerinţe generale
4.2.5.1 Ecartamentul nominal al tratată în acest
5.3 Interacţiune liniilor 1.1 Siguranţă standard european.
roată/şină EN 13232-4
4.2.5.2 Supraînălţarea Paragrafele 1.1.1 -
6 Proiectare detaliată 1.1.2 şi 1.1.3 defineşte cerinţele
4.2.5.7.2 Înclinarea şinei - pentru controlul
7 Proiectare detaliată a Cerinţele privind aparatele de 1.2 Fiabilitate şi conformităţii
componentelor cale disponibilitate sistemului de
manevrare, blocare
8 Recepţie 4.2.6.2 Geometria aparatelor de 1.5 Compatibilitate tehnică

şi control.
Anexa D (normativă) cale în exploatare
Proiectarea
rd
Unghi de atac maxim la 4.2.6.3 Lungime maximă detaliată a
inimile de traversare neghidată la inima de traversare componentelor
fixă (articolul 7) este
aplicate
da
4.2.7 Rezistenţa liniei la sarcinile
tratată în părţile 5,
6, 7 şi 8 ale
EN 13232.
an
Şinele, prinderile şi
6 Evaluarea conformităţii traversele utilizate
constituenţilor de pentru lungimi
interoperabilitate şi verificarea CE scurte ale liniei,
St
a subsistemelor pentru obiective

specifice, de
6.2.4.7 Evaluarea geometriei exemplu aparatele
aparatelor de cale
fo.
de cale, dalele
6.2.5.2 Evaluarea rezistenţei liniei pentru trecerile la
pentru aparatele de cale nivel şi structurile
speciale, nu sunt
- In
considerate
constituenţi de
interoperabilitate
conform
paragrafului 5.2 (3)
din STI Linie
RO
convenţională
infrastructură
Avertizare: Alte cerinţe şi alte directive UE pot fi, de asemenea, aplicabile produsului (produselor)
AS
care aparţine (aparţin) domeniului de aplicare al acestui standard european."
69
SR EN 13232-9+A1:2012
Bibliografie
[1] EN 13230 (toutes les parties), Applications ferroviaires — Voie — Traverses et supports en béton.
[2] EN 13232-1, Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 1 : Définitions.

[3] UIC 711 R, Géométrie des appareils de voie en rails UIC permettant des vitesses en déviation
égales ou supérieures à 100 km/h.
[4] Fiche UIC 716, Profils d’usure maximum admissible pour les aiguilles.
[5] ERRI C70 RP1:1970, Mutually permissible wear profiles of wheel tyres and points of crossings —
Assessment criteria for the permissible wear profiles of wheel flanges and switch components.
rd
da
an
St
fo.
- In
RO
AS
70
SR EN 13232-9+A1:2012
Anexa naţională NA
(informativă)
Corespondenţa dintre standardele europene şi standardele române
Corespondenţa dintre standardele europene la care se face referire şi standardele române este
următoarea:
EN 13145:2001+A1:2011 IDT SR EN 13145+A1:2012

Aplicaţii feroviare. Cale. Traverse şi suporturi de lemn
EN 13230-4:2009 IDT SR EN 13230-4:2009

Aplicaţii feroviare. Cale. Traverse si suporturi de beton. Partea
4: Suporturi de beton precomprimat pentru aparate de cale
EN 13232-2:2003+A1:2011 IDT SR EN 13232-2+A1:2012

Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 2: Cerinţe

pentru proiectarea geometriei
rd
EN 13232-3:2003+A1:2011 IDT SR EN 13232-3+A1:2012
da
Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 3: Cerinţe
pentru interacţiunea roată/şină
EN 13232-4:2005+A1:2011 IDT SR EN 13232-4+A1:2012

an
Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 4: Manevrare,
blocare şi control
St
EN 13232-5:2005+A1:2011 IDT SR EN 13232-5+A1:2012

Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 5: Macazuri
fo.
EN 13232-6:2005+A1:2011 IDT SR EN 13232-6+A1:2012

Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 6: Inimi de
încrucişare şi de traversare cu vârfuri fixe
- In
EN 13232-7:2006+A1:2011 IDT SR EN 13232-7+A1:2012

Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 7: Inimi cu
părţi mobile
EN 13232-8:2007+A1:2011 IDT SR EN 13232-8+A1:2012

RO
Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale. Partea 7: Inimi cu

părţi mobile
EN 13481 (toate părţile) IDT SR EN 13481 (toate părţile)

AS
Aplicaţii feroviare. Cale. Cerinţe de performanta pentru

sistemele de prindere
EN 13674-1:2011 IDT SR EN 13674-1:2011

Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 1: Şine Vignole cu masa
mai mare sau egală cu 46 kg/m
EN 13674-2:2006+A1:2010 SR EN 13674-2+A1:2011
IDT Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 2: Şine pentru aparate de
cale utilizate în asociere cu şine Vignole cu masa mai mare
sau egală cu 46 kg/m
EN 13674-3:2006+A1:2010 IDT SR EN 13674-3+A1:2011

Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 3: Contraşine
71
SR EN 13232-9+A1:2012
EN 13674-4:2006+A1:2009 IDT SR EN 13674-4+A1:2010

Aplicaţii feroviare. Cale. Şine. Partea 4: Şine Vignole cu masa
cuprinsă între 27 kg/m şi 46 kg/m, exclusiv 46 kg/m
EN 13715:2006+A1:2010 IDT SR EN 13715+A1:2011

Aplicaţii feroviare. Osii montate şi boghiuri. Roţi. Profil de
rulare
EN 13803-2:2006+A1:2009 IDT SR EN 13803-2+A1:2010

Aplicaţii feroviare. Cale. Parametrii de proiectare a traseului
căii. Ecartament 1435 mm şi mai mare. Partea 2: Aparate de
cale şi situaţii comparabile de proiectare a traseului cu
schimbări bruşte de curbură
EN 14730 (toate părţile) IDT SR EN 14730 (toate părţile)

Aplicaţii feroviare. Cale. Sudare aluminotermică a şinelor
UIC 505-1 - -
UIC 505-4 - -
rd
UIC 510-2 - -
da
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene şi fişele UIC la care se face
referire (respectiv standardele române identice cu acestea).
an
Simbolurile gradelor de echivalenţă ( IDT- identic, MOD - modificat, NEQ- neechivalent) conform SR 10000-8.
Cuvintele "standard european" din textul acestui standard trebuie citite "standard român".
St
fo.
- In
RO
AS
72
AS
RO
- In
fo.
73
St
(pagină albă)
an
SR EN 13232-9+A1:2012
da
rd
ASRO – Asociaţia de Standardizare din România
organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea de
standardizare naţională şi reprezentarea României în procesul de standardizare
european şi internaţional.
Standardele constituie rezultatul creaţiei Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de române să se asigure că sunt în posesia
autor. În calitate de organism naţional de ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor în
standardizare, ASRO este titularul drepturilor vigoare.
de autor asupra standardelor române şi

urmăreşte respectarea drepturilor de autor Utilizatorii standardelor sunt răspunzători
rd
asupra standardelor europene şi internaţionale pentru interpretarea şi aplicarea corectă a
în România. prevederilor standardelor române.
Fără acordul prealabil expres al ASRO,

standardele nu pot fi reproduse în alte
documente sau multiplicate. Standardele sau
da Utilizarea standardelor române nu înlătură
obligaţia respectării prevederilor legale în
vigoare.
an
părţi din acestea nu pot fi traduse pentru a fi
comunicate public sau pentru a reprezenta Informaţiile referitoare la standardele române
opere derivate, cum ar fi cursuri de formare sunt publicate lunar în „Buletinul
profesională, baze de date, publicaţii şi standardizării”.
St
documentaţii de specialitate.
Lista şi datele bibliografice complete ale
Respectarea drepturilor de autor asupra tuturor standardelor naţionale, europene şi
fo.
standardelor nu afectează libera lor utilizare şi internaţionale adoptate în România, în vigoare

aplicare. şi anulate, se regăsesc în aplicaţia electronică
Infostandard, care se achiziţionează de la
- In
ASRO.
RO
AS
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA
www.standardizarea.ro http//magazin.asro.ro http://standardizare.wordpress.com/

Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29
Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88; vanzari@asro.ro
Redacţie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro
76 pagini

ASRO - Info - Standard: SR EN 13232-9+A1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASRO - Info - Standard: SR EN 13232-9+A1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ICS 93.

Standard Român Martie 2012

Titlu Aplicaţii feroviare

Partea 9: Ansamblu aparat de cale

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 martie 2012

Standardul european EN 13232-9:2006+A1:2011 are statutul unui

Data publicării versiunii române: 14 decembrie 2012

Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

Ref.: SR EN 13232-9+A1:2012 Ediţia 2

Standardul european EN 13232-9:2006+A1:2011 a fost adoptat ca standard român la data de

30 martie 2012, prin publicarea unei note de confirmare.

Standardul înlocuieşte SR EN 13232-9:2006.

Standardul aparţine patrimoniului CT 146, Transport feroviar.

STANDARD EUROPEAN EN 13232-9:2006+A1

ICS 93.100 Înlocuieşte EN 13232-9:2006

Aplicaţii feroviare. Cale. Aparate de cale.

Applications ferroviaires Bahnanwendungen. Oberbau. Railway applications

la Centrul de Management CEN-CENELEC sau de la orice membru CEN, pe bază de cerere.

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE

Centrul de Management: Avenue Marnix 17, B-1000 Bruxelles

© 2011 CEN - Toate drepturile de reproducere sub orice formă

5.1 Traseul căii ................................................................................................................................13

6.2 Cerinţe structurale .....................................................................................................................40

6.2.3 Cerinţe specifice ........................................................................................................................40

7 Proiectare detaliată a componentelor (etapa3) .........................................................................43

7.3 Aparate de compensare ............................................................................................................43

Anexa A (informativă) .............................................................................................................................51

Anexa B (informativă) Proces verbal de recepţie a unui ansamblu montat ...........................................63

conflictuale trebuie anulate până cel târziu în aprilie 2012.

Acest document include amendamentul 1, elaborat de CEN la 13.09.2011.

Acest document înlocuieşte EN 13232-9:2006.

- Partea 3: Cerinţe pentru interacţiunea roată/şină;

- Partea 6: Inimi de încrucişare şi de traversare cu vârfuri fixe;

Partea 1 conţine terminologia utilizată în toate părţile acestui standard.

Părţile de la 5 până la 8 tratează tipurile de echipamente specifice cu toleranţele acestora. Utilizează

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din

 de a defini principalele criterii care se verifică pentru aprobarea proiectului;

 de a defini criteriile de conformitate geometrică şi negeometrică pentru inspecţia ansamblurilor

 de a determina limitele livrării;

 de a defini cerinţele minime de trasabilitate.

Alte aspecte, ca instalarea şi întreţinerea, care influenţează, de asemenea, performanţele, nu sunt

documentului de referinţă (inclusiv eventualele amendamentele).

EN 13145 Applications ferroviaires – Voie – Traverses et supports en bois.

EN 13230-4 Applications ferroviaires – Voie – Traverses et supports en béton — Partie 4 :

EN 13232-2 Applications ferroviaires – Voie – Appareils de voie – Partie 2: Exigences pour

EN 13232-3 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 3 : Exigences

EN 13232-4 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 4 : Manoeuvre,

EN 13232-5 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 5 : Aiguillages.

EN 13232-6 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 6 : Coeurs de

EN 13232-7 Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 7 : Coeurs à

prEN 13232-8N1) Applications ferroviaires — Voie — Appareils de voie — Partie 8 : Appareils de

EN 13674-1 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 1: Rails Vignole de masse

utilisés avec des rails Vignoles de masse supérieure ou égale à 46 kg/m.

EN 13674-3 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 3: Contre-rails.

EN 13674-4 Applications ferroviaires – Voie – Rail – Partie 4: Rails Vignole de masse

EN 13715 Applications ferroviaires — Essieux montés et boggies — Roues — Profile de

Applications ferroviaires — Paramètres de conception du tracé de la voie —

UIC 510-2 Matériel remorqué — Roues et essieux montés — Conditions concernant

Pentru utilizarea acestui standard european, se aplică termenii şi definiţiile următoare.

forţă care acţionează perpendicular pe suprafaţa de rulare, între roată şi componenta

Figura 1 – Unghi de contact

 punctul de referinţă al profilului, situat la 10 mm în exteriorul cercului nominal de rulare;