Grafuri orientate

Definiţie:

Se numeşte graf orientat o pereche ordonată de mulţimi ( X , U ), unde :

– X este o mulţime finită şi nevidă de elemente, numite noduri sau vârfuri;

– U este o mulţime de perechi ordonate din X, numite arce.

X se numeşte mulţimea nodurilor sau vârfurilor

U se numeşte mulţimea arcelor.

Definiţie:
Pentru un arc u = [ x , y ] :
– x se numeşte extremitatea iniţială, iar y se numeşte extremitatea finală a arcului;
– nodurile x şi y sunt adiacente;
– arcul u şi nodul x sunt incidente în graf;
– arcul u şi nodul y sunt incidente în graf;
– nodul y se numeşte succesor al lui x;
– nodul x se numeşte predecesor al lui y.

Definiţie:
Un arc de forma [ x , x ] se numeşte buclă.

Observaţie:
[ x , y ] ≠ [ y , x ] deoarece există o orientare a arcului
Exemplu. Fie G = ( X , U )
X = { 1 , 2 , 3 , 4, 5, 6 }
U = { [ 1 , 1 ], [ 1 , 6 ], [ 2 , 1 ], [ 2 , 3 ], [ 3 , 2 ], [ 2 , 4 ] , [ 3 , 4 ] , [ 5 , 4 ], [ 6 , 5 ], [ 4 , 6 ] }

2 3
1 [ 1 , 6 ] – arc (1 extremitate inițială, 6 extremitate finală)
6 – succesor al lui 1
1 - predecesor al lui 6
4
[ 1 , 1 ] – buclă
6
5
 Definiţie:
Gradul exterior al unui vârf x, notat d + ( x ), reprezintă numărul arcelor care ies din nodul x, adică
numărul arcelor de forma [ x , y ]  U.
Definiţie:
Gradul interior al unui vârf x, notat d – ( x ), reprezintă numărul arcelor care intră în nodul x, adică
numărul arcelor de forma [ y , x ]  U.

2 3
1 d + ( 4) = 1
d + ( 2) = 2

4
6
5
2 3
1
d - ( 4) =3
d - ( 6) = 2
4
6
5
Definiţie:
 + ( x ) = { y  X  ( x , y )  U } – mulţimea succesorilor lui x 2 3
 – ( x ) = { y  X  ( y , x )  U } – mulţimea predecesorilor lui x 1

Exemplu: +(2)={1,3,4} –(2)={3}

4

Definiţie: 6
 + ( x ) = { u = ( x , y )  u  U } – mulţimea arcelor care ies din nodul x 5
 – ( x ) = { u = ( y , x )  u  U } – mulţimea arcelor care intră în nodul x

Exemplu:
+(2)={(2,1),(2,3),(2,4)}
–(2)={(3,2)}
Graf parțial. Subgraf
Definiţie:
Fie graful G = ( X , U ). Un graf parțial al lui G, este un graf G 1 = ( X , V ) astfel încât V  U, adică G1 are
aceeaşi mulţime de noduri ca G, iar mulţimea de arce V este chiar U sau o submulţime a acesteia.

2 3
1 X={1,2,3,4,5,6}
U = {[1,1],[1,6],[2,1],[2,3],[3,2],[2,4],[3,4], [5,4], [6,5], [4,6]}

4
6
5
Graf parțial
2 3
1 X={1,2,3,4,5,6}
U = {[1,1],[1,6],[2,1],[3,2],[2,4], [5,4],[4,6]}
4
6
5
 Definiţie:
Fie G = ( X , U ). Un subgraf al lui G, este un graf G 1 = ( Y , T ) astfel încât Y  X, iar T conţine toate
arcele din U care au ambele extremităţi în Y ( se obţine din G eliminând o parte din noduri şi păstrând acele arce
care au ambele extremităţi în mulţimea nodurilor rămase ).

2 X = {31 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 }
1 U = {[1,1],[1,6],[2,1],[2,3],[3,2],[2,4],[3,4], [5,4], [6,5], [4,6]}

4
6
5

Subgraf

2 3
1 X={1,2,3,6}
U = {[1,1],[1,6],[2,1],[2,3],[3,2]}

6
Drum. Circuit
Definiţie:
Se numeşte drum în graful G, o succesiune de noduri D = ( z1 , z2 , … , zk ), unde z1, z2, … , zk  X, astfel
încât oricare două noduri consecutive sunt adiacente, adică [ z1 , z2 ] , [ z2 , z3 ] , … , [ zk–1 , zk ]  U.
Nodurile z 1 şi z k se numesc extremităţile drumului.
Numărul de arce care intră în componenţa sa reprezintă lungimea drumului.
Dacă nodurile z1 , z2 , … , zk sunt distincte două câte două, drumul se numeşte elementar. În caz contrar,
drumul se numeşte neelementar.
Exemplu. Fie G = ( X , U )
X = { 1 , 2 , 3 , 4, 5, 6 }
U = { [ 1 , 1 ], [ 1 , 6 ], [ 2 , 1 ], [ 2 , 3 ], [ 3 , 2 ], [ 2 , 4 ] , [ 3 , 4 ] , [ 5 , 4 ], [ 6 , 5 ], [ 4 , 6 ] }

2 3 D1= (1, 6, 5, 4) – drum elementar de lungime 3

1
D2= (2, 3, 4, 6, 5, 4) – drum neelementar de lungime 5

4
6
5
 Definiţie:
Se numeşte circuit într–un graf, un drum D = ( z1 , z2 , … , zk ) cu proprietatea că z1
= zk şi arcele [ z1 , z2 ] , [ z2 , z3 ] , … , [ zk–1 , zk ] sunt distincte două câte două.
Dacă într–un circuit, toate nodurile cu excepţia primului şi a ultimului sunt distincte
două câte două, atunci circuitul se numeşte elementar. În caz contrar, circuitul se
numeşte neelementar.
Exemplu. Fie G = ( X , U )
X = { 1 , 2 , 3 , 4, 5, 6 }
U = { [ 1 , 1], [ 1 , 6], [ 2 , 1], [ 2 , 3], [2 , 5], [3 , 2], [2 , 4] , [3 , 4] , [5 , 4], [6 , 2], [6 , 5], [4 , 6] }

2 3 C1= (4, 6, 5, 4) – circuit elementar de lungime 3

1
C2= (2, 3, 4, 6, 2) – circuit elementar de lungime 4
C3= (2, 3, 2, 4, 6, 2) – circuit neelementar de lungime 5
4
6
5
Reprezentarea grafurilor orientate
●  
● Matricea de adiacență
a  M nxn

1 2 3 4 5 6
1 1 0 0 0 0 1
2 3
1 2 1 0 1 1 1 0
3 0 1 0 1 0 0
4 4 0 0 0 0 0 1
6 5 0 0 0 1 0 0
5
6 0 1 0 0 1 0
● Liste de adiacență
Pentru un graf orientat cu G=(V,U) se va memora numărul de noduri n și apoi, pentru fiecare nod x, lista
succesorilor lui x, adică nodurilor y cu proprietatea că există arcul (x,y).

Nod Lista succesorilor

2 3
1 1 6
2 1, 3, 4, 5
4
3 2, 4
6 4 6
5
5 4
6 2, 5
Graf complet. Graf turneu
Definiție:
Fie G=(V, U) un graf orientat. Graful G se numește graf complet dacă oricare două vârfuri
distincte ale sale sunt adiacente.
Două vârfuri x și y sunt adiacente dacă:
 între ele există arcul (x,y), sau
 între ele există arcul (y,x), sau
 între ele există arcele (x,y) şi (y,x).

2
1
3 Teoremă: 
Numărul de grafuri orientate complete cu n noduri este 3n*(n-1)/2.

4
6
5
Definiție: 
Un graf orientat este turneu, dacă oricare ar fi două vârfuri i şi j, i≠j, între ele există un singur arc: arcul (i,j) sau
arcul (j,i).

2
Proprietăți:
1 3 1. Orice graf turneu este graf complet.

2. Avem 2n*(n-1)/2 grafuri turneu cu n noduri.

4
3. În orice graf turneu există un drum elementar care trece prin toate
6 vârfurile grafului.
5
 Conexitate. Tare conexitate
Fie G=(V,U) un graf orientat.

Graful se numește conex dacă între oricare două noduri distincte există cel puțin un lanț.

Se numește componentă conexă un subgraf conex și maximal cu această calitate (adică dacă am mai adauga un nod,
n-ar mai fi conex).

Graful se numește tare conex dacă între oricare două noduri distincte există cel puțin un drum.

Se numește componentă tare conexă un subgraf tare conex și maximal cu această calitate – dacă am mai adauga un
nod, n-ar mai fi tare conex.
Graf hamiltonian. Graf eulerian
Fie un graf orientat G=(V,U).
Un drum elementar care conține toate nodurile grafului se numește drum hamiltonian.

Un circuit elementar care conține toate nodurile grafului se numește circuit hamiltonian.

Un graf care conține un circuit hamiltonian se numește graf hamiltonian.

Un drum care conține toate arcele grafului se numește drum eulerian.

Un circuit care conține toate arcele grafului se numește circuit eulerian.

Un graf care conține un circuit eulerian se numește graf eulerian.

Teoremă: 
Un graf fără noduri izolate este eulerian dacă și numai dacă este conex și pentru fiecare nod, gradul interior este
egal cu cel exterior.
 Aplicații
Nr. crt Cerința Răspuns
 1. Câte grafuri orientate, distincte, cu 4 vârfuri se pot construi? Două grafuri se consideră distincte dacă matricele lor de
adiacenţă sunt diferite.
a. 46 b. 26 c. 64 d. 4
(Varianta 02 – BAC 2008)
 2. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi cu mulţimea arcelor formată doar din arcele:
- de la fiecare nod numerotat cu un număr neprim i (i>1) la toate nodurile numerotate cu numere ce aparţin mulţimii
divizorilor proprii ai lui i (divizori diferiţi de 1 şi de i)
- de la nodul numerotat cu 1 la nodul numerotat cu 6
- de la fiecare nod numerotat cu un număr prim i la nodul numerotat cu i-1 Pentru graful dat, care este lungimea celui
mai mare drum, format doar din noduri distincte?
a. 6 b. 5 c. 3 d. 4
(Varianta 03 – BAC 2008)
 3. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri numerotate de la 1 la 6 şi cu mulţimea arcelor formată doar din arcele:
- de la fiecare nod numerotat cu un număr neprim i (i>1) la toate nodurile numerotate cu numere ce aparţin mulţimii
divizorilor proprii ai lui i (divizori diferiţi de 1 şi de i)
- de la nodul numerotat cu 1 la nodul numerotat cu 6
- de la fiecare nod numerotat cu un număr prim i la nodul numerotat cu i-1 Pentru graful dat, care este lungimea celui
mai mare drum, format doar din noduri distincte, ce uneşte nodul 6 cu nodul 1?
a. 1 b. 3 c. 4 d. 6
(Varianta 04 – BAC 2008)
Nr. crt Cerința Răspuns
 4. Se consideră un graf orientat cu 6 noduri care are următoarele proprietăti:
- suma gradelor externe ale tuturor vârfurilor grafului este egală cu 6
- sunt numai 3 vârfuri care au gradul intern egal cu 1. Care este valoarea maximă pe care o poate avea gradul extern
al unui vârf din graful dat?
(Varianta 09 – BAC 2008)
 5. Care este numărul de grafuri orientate cu 4 vârfuri, fără circuite de lungime 1 (bucle)?
a. 1048576 b. 16 c. 64 d. 4096
(Varianta 11 – BAC 2008)
 6. Într-un graf orientat cu 7 noduri suma gradelor interioare ale tuturor nodurilor este egală cu 10. Care este valoarea
sumei gradelor exterioare ale tuturor nodurilor?
a. 5 b. 20 c. 10 d. 17
(Varianta 21 – BAC 2008)
7. Care din următoarele proprietăţi este adevărată pentru un graf orientat cu n vârfuri şi n arce (n>3) care are un circuit
de lungime n:
a. există un vârf cu gradul intern n-1
b. pentru orice vârf gradul intern şi gradul extern sunt egale
c. graful nu are drumuri de lungime strict mai mare decât 2
d. gradul intern al oricărui vârf este egal cu 2
(Varianta 24 – BAC 2008)
8. Care dintre următoarele propoziţii NU este adevărată pentru graful orientat cu 6 vârfuri, numerotate de la 1 la 6 şi ale cărui arce sunt: (2,1),
(3,6), (4,1), (4,3), (4,5), (5,2), (6,4)?
a. vârful numerotat cu 6 aparţine unui circuit
b. vârful numerotat cu 1 are gradul extern 0
c. gradul intern al vârfului numerotat cu 4 este 1
d. graful nu are circuite
(Varianta 49 – BAC 2008)
 Bibliografie

1. Dana Lica, Mircea Pașoi, ”Fundamentele programării – culegere de probleme pentru clasa a XI-a”, Editura
L&S Soft, București, 2006

2. Emanuela Cerchez, Marinel Șerban, ”Programarea în limbajul C/C++ pentru liceu”, Editura Polirom,
București, 2006

3. http://bacinfo.cnlr.ro/ - Subiecte bacalaureat informatică