2.

Grafuri orientate
Definiţie:
Numim graf orientat G=(X,U), o pereche ordonată de mulţimi (X,U), unde:
X={x1, x2, x3, ..., xn} este o mulţime finită şi nevidă de elemente numită mulţimea
vârfurilor sau a nodurilor, iar U={(x1,x2), (x2,x3), (x3,x4), ..., (xn-1,xn)} este formată din
perechi ordonate de elemente din X numită mulţimea arcelor.
Un arc este o submulţime {x 1,x2} de vârfuri distincte din X. Se notează:
u1=(x1,x2), unde: x1,x2 sunt extremităţiile arcelor.
Dacă două arce au o extremitate comună ele se numesc incidente, de exemplu:
( u1= (x1,x2) şi u2= (x2,x3)).
Exemplu:
Fie X={1,2,3,4,5,6} şi
U={ (1,2), (1,4), (1,5), (2,3), (2,4), (2,6), (3,1), (3,2), (4,5), (5,2), (6,4)}.

1 2

6 3

5 4

Figura 8.

Observaţie:
Arcul (x1,x2) este diferit de arcul (x2,x1).
Definiţie:
Deoarece la grafurile orientate avem două tipuri de arce incidente cu un vârf,
adică arce „ce intră” respectiv „ce ies” din acel vârf rezultă că există două tipuri de
grade şi anume: grad interior şi grad exterior.
−
Numim grad interior al unui vârf x, gradul notat d (x) şi care reprezintă
numărul arcelor care au ca extremitate finală pe x (sunt de forma (y,x) U).
+
Numim grad exterior al unui vârf x, gradul notat d (x) şi care reprezintă
numărul arcelor care au ca extremitate iniţială pe x (sunt de forma (x,y) U).

1
 Exemplu:
+ −
2 d (1)=2, d (1)=1
+ −
4 d (2)=3, d (2)=1
+ −
1 d (3)=1, d (3)=2
−
3 d (4)=1, d (4)=3
−
6 5 d (5)=1, d (5)=1
−
d (6)=0, d (6)=0
Figura 9.
Definiţie:
Numim subgraf H=(Y,V) al unui graf orientat G=(X,U), subgraful care se
obţine din graful G eliminând o parte din vârfuri şi toate arcele adiacente cu acestea,

astfel încât Y⊂X, iar V conţine toate arcele din U care au ambele extremităţi în
mulţimea Y.
Exemplu: 1 2 1 2

4 3 4

G=(X,U) H=(Y,V)
Figura 10.
Definiţie:
Numim graf parţial G1=(X,V) al unui graf orientat G=(X,U), graful care se
obţine din G păstrând mulţimea vârfurilor X şi eliminând o parte din arce, mulţimea
V⊆U.
Exemplu: 1 2
1 2

4 3 4 3
G=(X,U) G1=(X,V)
Figura 11.

2
 Definiţie:
Se numeşte drum în graful orientat, un şir de noduri D={z 1, z2, z3, …, zk}, unde
z1, z2, z3, …, zk aparţin lui X, cu proprietatea că oricare două noduri consecutive sunt
adiacente, adică există arcele (z1, z2), (z2, z3), …, (zk-1,zk)  U.
Practic, un drum poate fi privit ca un traseu în care toate arcele au aceeaşi
orientare, dată de sensul de deplasare de la z1 la zk.
Dacă nodurile z1, z2, z3, …, zk sunt distincte două câte două, drumul se numeşte
elementar. În caz contrar, drumul este ne-elementar.
Asemenea unui lanţ într-un graf neorientat, un drum într-un graf orientat este de
fapt un traseu pe care l-am parcurge între două noduri deplasându-ne de-a lungul unor
arce şi trecând prin nişte noduri intermediare. Deosebirea unui drum faţă de un lanţ
constă în faptul că de-a lungul unui arc ne putem deplasa numai în sensul dat de
orientarea arcului.
Exemplu: Pentru graful din Figura 8 un drum este:
D1=(1,4,5,2,6) – drum elementar
D2=(1,2,4,5,2,3) – drum neelementar

Definiţie:
Se numeşte circuit într-un graf, un drum D={z1, z2, z3, …, zk} cu proprietatea că
z1=zk şi arcele (z1, z2), (z2, z3), …, (zk-1,zk) sunt distincte două câte două.
Dacă într-un circuit, toate nodurile cu excepţia primului şi ultimului sunt
distincte două câte două, atunci circuitul se numeşte elementar. În caz contrar, el este
ne-elementar.
Exemplu: Pentru graful din Figura 8 un circuit este:
C1=(2,3,1,2) – circuit elementar
C2=(1,2,4,5,2,3,1) – circuit neelementar