Geometrie analitică

Metoda coordonatelor

Radu Trı̂mbiţaş
21 octombrie 2021

1 Împărţirea unui segment ı̂ntr-un raport dat

Împărţirea unui segment ı̂ntr-un raport dat

Figura 1: Împărţirea unui segment ı̂ntr-un raport dat

• Să presupunem că avem punctele A şi B, date prin vectorii lor de poziţie
−→ −→
r A = OA şi r B = OB. Vrem să ı̂mpărţim segmentul AB cu un punct C,
astfel ca AC
CB = r, r 6 = −1 dat. Raportul este orientat (cu semn, pozitiv
dacă AC şi CB au acelaşi sens şi negativ ı̂n caz contrar)
−→ r − → −→
• Dar AC AC r
AB = AC +CB = r +1 , deci AC = r +1 AB. De asemenea AB = r B − r A .

• Se obţine
−→ −→ −→ −→ r −→
OC = rC = OA + AC = OA + AB
r+1
r 1 r
= rA + (r B − r A ) = rA + rB
r+1 r+1 r+1

1
 • Am obţinut formula

1 r
rC = rA + rB .
r+1 r+1

• De exemplu, dacă C este mijlocul lui AB, r = 1 şi pentru mijlocul seg-
mentului AB avem formula
r A + rB
rC = .
2

2 Ecuaţiile dreptei
Ecuaţia dreptei

Figura 2: Ecuaţia dreptei

Figura 3: Ecuaţia vectorială a dreptei

• O dreaptă L este determinată de un punct P( x0 , y0 , z0 ) ∈ L (cu vectorul

de poziţie r0 ) şi o direcţie pe L. Direcţia se poate indica printr-un vector
paralel cu L.
• Fie P( x, y, z) un punct arbitrar de pe L cu vectorul de poziţie r. Dacă a
−→
este vectorul P0 P ca ı̂n figura 2 se obţine r = r0 + a.

2
 • Dacă a şi v sunt paraleli, există un scalar t astfel ı̂ncât a = tv. Am obţinut
ecuaţia
r = r0 + tv, t ∈R (1)
numită ecuaţia vectorială a dreptei
• Figura 3 ne indică că dacă t > 0 se obţin puncte situate ı̂ntr-o parte a lui
P0 ,dacă t = 0 se obţine punctul P0 şi dacă t < 0 se obţin puncte din partea
opusă

• Dacă v = ( a, b, c), scriind ecuaţia (1) pe componente se obţine

x = x0 + at, y = y0 + bt, z = z0 + ct (2)

numită ecuaţia parametrică a dreptei

• Pentru orice valoare a lui t se obţin coordonatele unui punct de pe dreaptă.

Exemplul 1. (a) Scrieţi ecuaţia vectorială şi parametrică a dreptei ce trece prin
punctul (5, 1, 3) şi este paralelă cu vectorul i + 4j − 2k.

(b) Determinaţi două puncte pe dreaptă, diferite de P0 .

Soluţie.

(a) Ecuaţia vectorială este

r = 5i + j + 3k + t (i + 4j − 2k)
= (5 + t) i + (1 + 4t)j + (3 − 2t)k.

Ecuaţiile parametrice ale dreptei sunt

x = 5 + t, y = 1 + 4t, z = 3 − 2t.

(b) Făcând t = 1 şi t = −1 se obţin punctele

x = 6, y = 5, z=1
x = 4, y = −3, z = 5.

Ecuaţiile nu sunt unice; ı̂n locul lui v se poate alege orice vector paralel.

Alte forme ale ecuaţiei dreptei

• Exprimăm t din ecuaţia (2) mai multe moduri

x − x0 y − y0 z − z0
t= , t= , t= .
a b c

3
 • Egalând expresiile se obţine
x − x0 y − y0 z − z0
= = ,
a b c
numită ecuaţia simetrică a dreptei.
• Dacă a, b sau c sunt zero, t se poate elimina şi ı̂n aceste cazuri; de exemplu
dacă a = 0, ecuaţia simetrică se scrie astfel
y − y0 z − z0
x = x0 , = .
b c

• Aceasta ı̂nseamnă că dreapta este situată ı̂n planul vertical x = x0 .

Exemplul 2. (a) Găsiţi ecuaţiile parametrice şi simetrice ale dreptei care trece prin
punctele A = (2, 4, −3) şi B = (3, −1, 1).
(b) În ce punct această dreaptă intersectează planul xy?
Soluţie.
−→
(a) Vectorul director este v = AB = (1, −5, 4). Din condiţia ca dreapta să
treacă prin A şi să aibă direcţia v obţinem ecuaţia parametrică

x = 2 + t, y = 4 − 5t, z = −3 + 4t

şi ecuaţia simetrică

x−2 y−4 z+3
= = .
1 −5 4
(b) Punctele din planul xy au z = 0. Înlocuind ı̂n ecuaţia simetrică avem
x−2 y−4 3
= = ,
1 −5 4
de unde rezultă
3 11 15 1
= , y = 4−
x = 2+ = .
4 4 4 4
 
Am obţinut punctul C 11 1
4 , 4 , 0 . Acelaşi rezultat se obţine cu ecuaţiile
3
parametrice.Dacă z = 0, rezultă t = 4. Înlocuind t astfel obţinut ı̂n
ecuaţiile parametrice, x = 11 1
4 , y = 4.

• Dacă dreapta trece prin punctele P0 ( x0 , y0 , z0 ) şi P1 ( x1 , y1 , z1 ) un vector

director este ( x1 − x0 , y1 − y0 , z1 − z0 ) şi ecuaţia simetrică se scrie
x − x0 y − y0 z − z0
= = .
x1 − x0 y1 − y0 z1 − z0

4
 • Segmentul cu capetele cu vectorii de poziţie r0 şi r1 are ecuaţia vectorială

r = tr0 + (1 − t)r1 , t ∈ [0, 1].

Exemplul 3. Arătaţi că dreptele L1 şi L2 cu ecuaţiile parametrice

L1 : x = 1 + t, y = −2 + 3t, z = 4 − t
L2 : x = 2s, y = 3 + s, z = −3 + 4s

sunt drepte oarecari (nu sunt nici paralele, nici concurente, deci nu sunt situate ı̂n
acelaşi plan - necoplanare).
Soluţie. Dreptele nu sunt paralele, deoarece vectorii directori (1, 3, −1) şi
(2,1,4) nu sunt paraleli. Sistemul

1 + t = 2s, −2 + 3t = 3 + s, 4 − t = −3 + 4s

este incompatibil, deci dreptele nu sunt concurente.

Drepte ı̂n plan

• Ideile rămân valabile, dar punctele şi vectorii vor avea două componente.

• Ecuaţiile parametrice ale dreptei care trece prin punctul P0 ( x0 , y0 ) şi are
vectorul director ( a, b) sunt

x = x0 + at, y = y0 + bt. (3)

• Ecuaţia simetrică este

x − x0 y − y0
= . (4)
a b
• Dreapta prin punctele P0 ( x0 , y0 ) şi P1 ( x1 , y1 ) are ecuaţia
x − x0 y − y0
= .
x1 − x0 y1 − y0

• Panta unei drepte neverticale (tangenta unghiului pe care dreapta ı̂l face
cu axa Ox) este
b y − y0
m= = 1 ,
a x1 − x0

• Dreapta se scrie sub forma

y − y0 = m( x − x0 ) sau y = mx + n,

n este ordonata ı̂n origine.

5
 • Dacă dreapta trece prin punctul P( x0 , y0 ) şi este perpendiculară pe vec-
torul n = ( a, b) (numit vector normal), vectorii ( x − x0 , y − y0 ) şi n sunt
ortogonali

( x − x0 , y − y0 ) · n = 0
a ( x − x0 ) + b ( y − y0 ) = 0

• Se obţine
ax + by + c = 0 (5)
unde c = − ax0 − by0 . Ecuaţia (5) se numeşte ecuaţia generală a dreptei.

3 Ecuaţia planului
Ecuaţia planului

Figura 4: Ecuaţia vectorială a planului

• Un plan din spaţiul tridimensional poate fi determinat de un punct P0 ( x0 , y0 , z0 )

cu vectorul de poziţie r0 şi un vector n = ( a, b, c) ortogonal pe plan, nu-
mit vector normal.
• Fie P( x, y, z) un punct arbitrar din plan şi r vectorul său de poziţie.
−→
• Vectorul r − r0 = PP0 este ortogonal pe n (vezi figura 4) şi deci

n · ( r − r0 ) = 0 (6)

sau
n · r = n · r0 . (7)

• Fiecare din ecuaţiile (6), (7) se numeşte ecuaţia vectorială a planului.

6
 • Pe componente

( a, b, c) · ( x − x0 , y − y0 , z − z0 ) = 0

sau
a ( x − x0 ) + b ( y − y0 ) + c ( z − z0 ) = 0 (8)

• Ecuaţia (8) se numeşte ecuaţia scalară a planului.

• Ecuaţia (8) se rescrie sub forma

ax + by + cz + d = 0, (9)

unde d = − ax0 − by0 − cz0 ; ecuaţia se numeşte ecuaţia generală a planu-

lui.
• Reciproc se poate arăta că dacă a, b, c, nu sunt toate nule, ecuaţia (9)
reprezintă un plan cu vectorul normal ( a, b, c).
• Intersecţiile cu axele se pot obţine scriind ecuaţia planului sub forma
x y z
+ + − 1 = 0,
u v w
numită ecuaţia planului prin tăieturi. Valorile u, v, w ne dau intersecţiile
planului cu axele de coordonate.
• Pentru o dreptă ecuat, ia prin tăieturi este
x y
+ − 1 = 0.
u v

Figura 5: Exemplul 4

Exemplul 4. Determinaţi ecuaţia planului ce trece prin punctele (2, 4, −1) cu vecto-
rul normal n = (2, 3, 4). Determinaţi intersecţiile cu axele şi schiţaţi planul.

7
 Soluţie. Aplicând formula (8) se obţine

2( x − 2) + 3( y − 4) + 4( z + 1) = 0

sau
2x + 3y + 4z − 12 = 0.
Pentru a găsi intersecţia cu axa Ox facem y = z = 0 şi obţinem x = 6. Analog,
obţinem y = 4 şi z = 3. Am obţinut punctele A(6, 0, 0), B(0, 4, 0) şi C (0, 0, 3)
(vezi figura 5
Exemplul 5. Găsiţi ecuaţia planului ce trece prin punctele P(1, 3, 2), Q(3, −1, 6), şi
R(5, 2, 0).
−→ −→
Soluţie. Observăm că PQ = (2, −4, 4) şi PR = (4, −1, −2). Vectorul normal
−→ −→
va fi perpendicular pe vectorii PQ şi PR,
 
 i j k 
−→ −→ 
n = PQ × PR =  2 −4 4  = 12i + 20j + 14k
 4 −1 −2 

Din condiţia ca P să aparţină planului obţinem ecuaţia

12( x − 1) + 20(y − 3) + 14(z − 2) = 0

sau
6x + 10y + 7z = 50.

Exemplul 6. Determinaţi intersecţia dreptei dată de ecuaţiile parametrice x = 2 + 3t,

y = −4t, z = 5 + t cu planul 4x + 5y − 2z = 18.

Soluţie. Înlocuind expresiile lui x, y, z ı̂n funcţie de t ı̂n ecuaţia planului

se obţine 4(2 + 3t) + 5(−4t) − 2(5 + t) = 18 =⇒ −10t = 20, adică t = −2.
Înlocuid acum valoarea t = −2 ı̂n ecuaţiile dreptei, obţinem x = −4, y = 8,
z = 3. Punctul de intersecţie este (−4, 8, 3).

Intersecţia a două plane

Două plane sunt paralele dacă vectorii lor normali sunt paraleli. De exem-
plu, planele x + 2y − 3z = 4 şi 2x + 4y − 6z = 3 sunt paralele deoarece vecto-
rii lor normali sunt proporţionali (n2 = 2n1 ). Dacă planele nu sunt paralele,
intersecţia lor este o dreaptă, iar unghiul dintre cele două plane este definit ca
fiind unghiul ascuţit dintre vectorii lor normali (vezi figura 6).

Exemplul 7. (a) Determinaţi unghiul dintre planele x + y + z = 1 şi x − 2y +

3z = 1.
(b) Găsiţi ecuaţiile simetrice ale dreptei de intersecţie L a acestor două plane.

8
 Figura 6: Unghiul a două plane

Soluţie.

(a) Vectorii normali ai celor două plane sunt n1 = (1, 1, 1), n2 = (1, −2, 3).
Cosinusul unghiului dintre ei este

n1 · n2 1−2+3
cos θ = = √
| n1 | | n2 |
p
12 + 12 + 12 12 + (−2)2 + 32
2 1√ √
= √ √ = 3 14
3 14 21

Rezultă
1√ √
 
θ = arccos 3 14 ≈ 1. 257 1rad
21
≈ 72◦ .

(b) Determinăm un punct de pe L făcând z = 0. Se obţine sistemul

x+y = 1
x − 2y = 1

cu soluţia x = 1, y = 0. Am obţinut punctul P(1, 0, 0). Vectorul director

al dreptei este perpendicular pe vectorii normali
 
 i j k 

v = n1 × n2 =  1 1 1  = 5i − 2j − 3k.
 1 −2 3 

Ecuaţia simetrică a lui L este

x−1 y z
= = .
5 −2 −3

9
 • Deoarece o ecuaţie liniară ı̂n x, y şi z reprezintă un plan şi intersecţia a
două plane neparalele este o dreaptă, rezultă că un sistem liniar de forma

a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0
a2 x + b2 y + c2 z + d2 = 0

reprezintă o dreaptă, dacă vectorii ( a1 , b1 , c1 ) şi ( a2 , b2 , c2 ) nu sunt paraleli

(proporţionali).
• Se poate trece de la această formă la forma simetrică eliminâd o variabilă
şi obţinând relaţii ı̂ntre variabilele rămase sau determinând un punct al
dreptei şi vectorul director.

• În exemplul 7 eliminând z ı̂ntre ecuaţiile

x+y+z = 1
x − 2y + 3z = 1

am obţinut 2x + 5y = 2, care este echivalentă cu

x−1 y
= .
5 −2

• Eliminând x se obţine
y z
= .
−2 −3
• Reciproc, ecuaţia simetrică poate fi privită ca o pereche de două ecuaţii
liniare.
• Trecerea de la două ecuaţii la forma parametrică se poate face, de exem-
plu, punând z = t şi rezolvând sistemul obţinut ı̂n raport cu t.

4 Distanţe
Distanţe
Problema 8. Găsiţi distanţa de la punctul P1 ( x1 , y1 , z1 ) la planul (π ) ax + by +
cz + d = 0.
Soluţie. Fie P0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct din plan. Rezultă că

ax0 + by0 + cz0 + d = 0, (10)

−−→
, iar b = P1 P0 = ( x1 − x0 , y1 − y0 , z1 − z0 ). Vectorul normal al planului este
n = ( a, b, c). Distanţa căutată este proiecţia scalară a lui b pe n, vectorul normal

10
 Figura 7: Distanţa de la un punct la un plan

al planului (figura 7).

|b · n| |( x1 − x0 , y1 − y0 , z1 − z0 ) · ( a, b, c)|
d( P1 , π ) = = √
|n| a2 + b2 + c2
| ax1 + by1 + cz1 − ax0 − by0 − cz0 |
= √
a2 + b2 + c2
| ax1 + by1 + cz1 + d|
= √
a2 + b2 + c2
(am folosit (10)).
Distanţa D de la punctul P1 ( x1 , y1 , z1 ) la planul ax + by + cz + d = 0 este
| ax1 + by1 + cz1 + d|
D == √ . (11)
a2 + b2 + c2
Analog, se obţine că distanţa de la punctul P1 ( x1 , y1 ) la dreapta ax + by + c = 0
este
| ax + by + c|
D= √ .
a2 + b2
Exemplul 9. Găsiţi distanţa dintre planele paralele 10x + 2y − 2z = 5 şi 5x + y −
z = 1.
Soluţie. Planele sunt paralele deoarece au vectori normali proporţionali.
Vom determina un punct dintr-un plan şi vom calcula distanţa de la punct
la celălat plan. Punând
 ı̂n ecuaţia
 primului plan y = z = 0, se obţine x =
1/2. Deci, punctul P 12 , 0, 0 aparţine primului plan. Aplicând formula (11),
obţinem că distanţa de la P la al doilea plan este
√
 
 1
5 · 2 + 1 · 0 − 1 · 0 − 1 3

2 1 3
D= p = √ = √ = .
2 2
5 + 1 + (−1) 2 3 3 2 3 6

11
Exemplul 10. În exemplul 3 am arătat că dreptele

L1 : x = 1 + t, y = −2 + 3t, z = 4 − t
L2 : x = 2s, y = 3 + s, z = −3 + 4s

nu sunt coplanare. Determinaţi distanţa dintre ele.

Figura 8: Perpendiculara comună a două drepte

Soluţie. Distanţa dintre cele două drepte este lungimea segmentului p, si-
tuat pe perpendiculara comună. Direcţia ei va fi perpendiculară pe vectorii
directori ai celor două drepte, v1 = (1, 3, −1) şi v2 = (2, 1, 4)
 
 i j k 

n =  1 3 −1  = 13i − 6j − 5k
 2 1 4 

Dreptele vor fi situate ı̂n două plane paralele π1 şi π2 . Punând ı̂n ecuaţia lui L2
s = 0 se obţine punctul A(0, 3, −3) ∈ L2 . Ecuaţia planului π2 este

13( x − 0) − 6(y − 3) − 5(z + 3) = 0 ⇐⇒ 13x − 6y − 5z + 3 = 0

Punând ı̂n ecuaţia lui L1 t = 0 se obţine punctul B(1, −2, 4) ∈ L1 . Distanţa

dintre drepte este distanţa de la B la π2

|13 · 1 − 6(−2) − 5(4) + 3| 4 √

D= p = 230
132 + (−6)2 + (−5)2 115

Bibliografie

12
Bibliografie
[1] Ron Larson, Trigonometry, Cengage Learning, 2018

[2] Cyril Fleurant, Sandrine Bodin-Fleurant, Mathematics for Earth Science and
Geography, Springer, 2019
[3] Xin-She Yang, Introductory Mathematics for Earth Scientists, Dunedin, 2009
[4] James Stewart, Calculus. Early Transcendental, 8th edition, International me-
tric edition, Cengage Learning, 2016

13