Sunteți pe pagina 1din 7

Aplicatii ale adunarii vectorilor si ale inmultirii

vectorilor cu numere reale

1) Determinati α ∈ R astfel incat vectorii ā = 2m̄ + 3n̄ si b̄ = m̄ + αn̄ sa fie coliniari,


unde m̄,n̄ sunt necoliniari.

2) Demonstrati ca urmatorii trei vectori liberi sunt coplanari: ā = 2ī − j¯ − 6k̄,


b̄ = 3ī + 2 j¯ + 5k̄, c̄ = − 38 ī − j¯ − 34 k̄, unde ī, j¯, k̄ sunt trei vectori liberi necoplanari.

3) Fie vectorii necoliniari ā si b̄. Se considera vectorii ū = αā + βb̄ si v̄ = α0 ā + β0 b̄.


(α, β, α0 , β0 ∈ R, α2 + β2 > 0) Sa se arate ca ū si v̄ sunt coliniari daca si numai daca
αβ0 − α0 β = 0.

4) Fie {ū, v̄} o baza intr-un plan vectorial.


a) Sa se arate ca vectorii ā = ū + v̄ si b̄ = −ū + 2v̄ sunt necoliniari (deci formeaza
o baza in planul vectorial).
b) Sa se descompuna vectorul w̄ = 5ū − v̄ in baza {ā, b̄}.

5) Daca ABCD este un paralelogram si M ∈ CD, calculati urmatoarele sume:



→ −→ −
→ −→ −→ −−→ −→ −→ −→ − → −→ −→
a) AB + AD; b) AB + CD; c) MA + DM; d) DA + BM; e) CM + AB + AD; f) MA +
−→ − → −→
AD + AB + CM.

6) Daca ABCD este un paralelogram de centru O, sa se determine diferenta vecto-


rilor:

→ −→ −→ − → −→ −→ −→ −→ −
→ −→ −→
a) AB − AO; b) DO − CB; c) CO − OB; d) (−DA) − AB; e) (AC − AD) − DO; f)
−→ −→ −→ −→ −→
(AD − AO) − OB; g) (AD − (AO − OB);

7) Fie ABCD este un paralelogram de centru O. Sa se determine x ∈ R astfel incat:



→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
a) AB = xCD; b) AC = xOA; c) OC = xCA; d) DB = xOB.

→ −
→ −→
8) Fie ABCDEF un hexagon regulat. Daca AB = ū si BC = v̄, calculati CD in func-
tie de ū si v̄.


9) In trapezul isoscel ABCD se da vectorul AB = ā determinat de baza mare, vec-
−→ d = π . Sa se descompuna dupa
torul AD = b̄ determinat de latura neparalela si m(DAB) 3

1
ā si b̄ toti vectorii determinati de laturile si diagonalele trapezului.
10) Notam prin r̄M vectorul de pozitie al unui punct arbitrar M in raport cu un reper
oarecare in E 3 . Date punctele A, B, P, cu r̄P = mr̄A + nr̄B , atunci punctele A, B, P sunt
coliniare daca valoarea sumei m + n este: a) -1; b) 2; c) 1; d) -2.

11) Fie un reper in spatiu si punctele A(r̄A ), B(r̄B ), C(r̄C ), D(r̄D ). Daca r̄A + kr̄C =
r̄B + kr̄D , k ∈ R∗ , atunci patrulaterul ABCD este: a) trapez; b) trapez sau paralelogram;
c) dreptunghi; d) paralelogram.

12) Fie triunghiul ABC si punctele M, N, P definite prin


−→ −→ −→ −→ −→ −

2MB + MC = 0̄, 3NC − 4NA = 0̄, 2PA + 3PB = 0̄.
1) Demonstrati ca
−→ 1 −→ −→ −
→ − → 3− →
BM = BC, CN = 4CA, AP = AB.
3 5
Construiti figura corespunzatoare.
−→ −→ −
→ − →
2) Determinati coordonatele vectorilor PN si PM in raport cu baza (AB, AC),motivand
−→ − →
mai intai de ce (AB, AC) reprezinta o baza in planul vectorial considerat.
3) Demonstrati ca M, N, P sunt puncte coliniare.

13) Dati doi vectori ā si b̄, sa se spuna in ce conditii au loc egalitatile:


a) | ā + b̄ |=| ā − b̄ |; b) | ā + b̄ |=| ā | + | b̄ |; c) | ā + b̄ |=|| ā | − | b̄ ||; d)
| ā − b̄ |=| ā | + | b̄ | .

→ − →
14) Daca ABCDEF este un hexagon regulat cu centrul in O, aratati ca AB + AC+
−→ −→ −→ −→
AD + AE + AF = 6AO.

15) Fie punctele A si B si functia f care asociaza fiecarui punct M din spatiu vec-
−−−→ −→ −→
torul f (M) = −2MA + 5MB.
−−→
a) Demonstrati ca exista un singur punct G astfel incat f (G) = 0̄. Construiti acest
punct G.
−−−→ −−→
b) Exprimati vectorul f (M) in functie de MG. Sa se deduca de aici ca pentru orice
−−−→
vector ū, exista un singur punct M astfel incat f (M) = ū.
−−→ −→ −
→ −

Indicatii: a) f (G) = 0̄ ⇔ BG = 25 AB. Punctul B este dat, la fel si vectorul 25 AB, deci
−−→ −−−→ −−−→ −−→
exista un singur punct G astfel incat f (G) = 0̄. b) Se obtine ca f (M) = f (M) − f (G) =
−−→ −−−→ −−→
3MG. Atunci f (M) = ū ⇔ GM = − 13 ū si de aici se determina in mod unic punctul M.

16) Fie vectorii ā, b̄, c̄ nenuli, necoliniari doi cate doi. Atunci exista un triunghi
astfel incat vectorii asociati laturilor lor sunt intocmai ā, b̄, c̄ daca si numai daca (ā +
b̄ + c̄ = 0̄) ∨ (ā + b̄ = c̄) ∨ (b̄ + c̄ = ā) ∨ (c̄ + ā = b̄).

2
17) Daca ABCD este un trapez cu AB k CD, AB > CD si E, F sunt mijloacele la-
turilor AB si BC. Atunci: a) EF k AB si EF = 21 (AB +CD); b) daca AC ∩ EF = {M}
si BD ∩ EF = {N}, avem AM = MC, EM = 12 DC, DN = NB, EN = 12 AB si MN =
1
2 (AB − DC).

18) Fie E si F mijloacele laturilor AD si BC ale patrulaterului ABCD. Sa se arate


ca :

→ −→ −→
a) AB + DC = 2EF; b) EF ≤ 12 (AB + CD); c) AB k CD ⇔ 2EF = AB + CD; d)
daca AB k CD, atunci mijloacele segmentelor DC, EF si AB sunt coliniare.
−→ −
→ −→
Indicatii: b) se obtine din a) considerand lungimile vectorilor: | EF |= 21 | AB + CD |≤
1 − → −→
2 (| AB | + | CD |). c) Inegalitatea precedenta devine egalitate daca si numai daca vec-
−→ − → −→ −
→ −→ −−→
torii EF, AB si CD sunt coliniari ⇔ AB k CD. d) AB k CD ⇔ AB = λCD. Vectorii MN si
−→ −−→ −→ −→ −→
NP se exprima cu ajutorul altor vectori di figura si se obtine MN = 1−λ4DC + CF = NP.

19) Se dau punctele A, B,C, D in spatiu. Fie I mijlocul lui (AC) si J mijlocul lui
(BD).
− −
→ → −→ −→ − →
a) Demonstrati ca 2 IJ = AB + CD = AD + CB.
b) Ce devine patrulaterul ABCD daca punctele I si J coincid?

20) Sa se gaseasca interpretari geometrice pentru urmatoarele identitati:


a) (ū + v̄) + (ū − v̄) = 2ū; b) 12 (ū − v̄) + v̄ = 21 (ū + v̄); c) (ū + 12 v̄) − (v̄ + 12 ū) =
1
2 (ū − v̄).
−→
Indicatii: Se considera un paralelogram ABCD cu centrul O astfel incat AB =
−→ −→ −→ −→
ū, AD = v̄. a) (ū+ v̄)+(ū− v̄) = 2ū ⇔AC + DB = 2AB. Deci suma vectorilor reprezen-
tati de diagonalele paralelogramului este egala cu dublul vectorului asociat laturii AB
a paralelogramului. Etc.

21) Fie triunghiul ABC.


a) Demonstrati concurenta medianelor triunghiului ABC. Punctul lor de concurenta
−→
se noteaza cu G si se numeste centrul de greutate al triunghiului. Verificati ca OG =
1 −→ −→ −→
3 (OA + OB + OC), ∀O ∈ (ABC).
b) Aratati ca exista un triunghi astfel incat vectorii asociati laturilor lor sunt egali
cu vectorii determinati de medianele triunghiului ABC. Construiti efectiv un astfel de
triunghi.
Indicatii: Se scriu ecuatiile vectoriale ale medianelor triunghiului si se obtine ca
exista un punct de intersectie a doua din cele trei mediane, G, si acesta are vectorul de
pozitie (in raport cu un reper arbitrar) r̄G = 31 (r̄A + r̄B + r̄C ). Considerand apoi mediana
ramasa, se obtine ca ea intersecteaza una din primele mediane intr-un punct care are
acelasi vector de pozitie ca si G, deci punctele coincid.
b) se aplica problema 16).

3
22) Pe segmentele necoplanare [OA], [OB], [OC] se construieste paralelipipedul
avandu-le pe acestea ca muchii ce pornesc din varful O. Sa se arate ca diagonala OD
a paralelipipedului intersecteaza planul (ABC) in centrul de greutate al triunghiului
ABC.
−−→ −→ −→ −→ −→ −→
Indicatii: Fie {M} = OD ∩ (ABC). Avem OM = λOD, OD = OA + OB + OC.
−→ −
→ −
→ −−→
Deoarece punctele A, B,C, M sunt coplanare avem AM = αAB + βAC. Rezulta OM −
−→ −→ −→ −→ −→ −−→ −→ −→ −→
OA = α(OB − OA) + β(OC − OA). Inlocuim OM in functie de OA, OB, OC si se obtine
o combinatie liniara a acestor vectori. Deoarece ei sunt liniar independenti rezulta ca
−→ −→ −→ −→
λ = β = α = 31 , deci OD = 13 (OA + OB + OC) ⇒ D = G.

23) Fie (AA0 , (BB0 si (CC0 bisectoarele interioare ale unghiurilor triunghiului ABC,
cu A0 ∈ (BC), B0 ∈ (AC), C0 ∈ (AB). Notam lungimile laturilor triunghiului in mod
uzual cu a, b, c.
−→ −→ −→ −
→ − → − →
a) Exprimati vectorii AA0 , BB0 , CC0 in functie de a, b, c si AB, BC, CA.
−→ −→ −→
b) In ce caz vectorii AA0 , BB0 , CC0 “inchid” un triunghi?
c) Cercetati punctele a) si b) pentru bisectoarele exterioare.
Indicatii: Vom demonstra mai intai teorema bisectoarei interioare. Fie (AA0 bisec-

→ −→
toarea interioara a unghiului A a triunghiului ABC, A0 ∈ (BC). Notam AB = c̄, AC =
−→ −→ −→
b̄, BC = ā. Un vector coliniar si de acelasi sens cu AA0 este 1c c̄ + 1b b̄, deci AA0 =
−→ −→ −→ − → −→
λ( 1c c̄ + 1b b̄). Observam ca BA0 = kBC = kā. Rezulta A0C = (1 − k)ā. Din AB + BA0 =
−→0
AA , inlocuind vectorii prin relatiile anterioare si folosind faptul ca b̄, c̄ sunt liniar
bc
independenti, deducem ca k = λb si 1 − k = λc ⇒ λ = b+c . Atunci obtinem usor ca
−→0 −→ −→
AA = b+c b b
(c̄ + b̄) = b+c ā. De asemenea avem imediat ca A0 B = − bc A0C. Analog pen-
−→ −→
tru BB0 , CC0 .
Daca triunghiul ABC are AB 6= AC, atunci bisectoarea exterioara a unghiului A
−→ c −→
intersecteaza dreapta AB in N, si se procedeaza analog. Se obtine BN = c−b ā si CN =
b
c−b ā.
−→ −→ −→
Folosind problema 16) se obtine ca vectorii AA0 , BB0 , CC0 “inchid” un triunghi daca
si numai daca triunghiul ABC este echilateral.

24) Demonstrati pe cale vectoriala teorema bisectoarei interioare si folosind acest


rezultat aratati ca bisectoarele interioare ale unui triunghi sunt concurente. Exprimati
vectorul de pozitie al centrului cercului inscris in triunghi in functie de vectorii de
pozitie ale varfurilor triunghiului si lungimile laturilor triunghiului.
Ce puteti spune despre bisectoarele exterioare?
Indicatii: Din problema precedenta putem exprima vectorul de pozitie al piciorului
b c
unei bisectoare prin r̄A0 = b+c r̄B + b+c r̄C si prin permutari circulare obtinem relatii
similare pentru pentruB0 si C0 . Scriind ecuatiile vectoriale ale dreptelor AA0 , BB0 ,CC0
se obtine ca si in cazul medianelor ca bisectoarele interioare sunt concurente intr-un
1
punct I avand vectorul de pozitie r̄I = a+b+c (ar̄A + br̄B + cr̄C ) .

4
Apoi se demonstraza prin aceeasi metoda ca bisectoarele exterioare a doua unghi-
uri si bisectoarea interioara a celui de al treilea unghi ale unui triunghi ABC sunt con-
curente intr-un punct, numit centrul cercului exinscris triunghiului dat. Obtinem 3
1
puncte IA , IB , IC , cu r̄IA = 2(p−a) (−ar̄A + br̄B + cr̄C ), unde p este semiperimtrul tri-
unghiului ABC.
Verificati ca punctele IB , A, IC sunt coliniare. (La fel pentru celelalte triplete de
puncte).

25) Fie triunghiul ABC si punctele M, N, P care impart segmentele orientate BC, CA
−→ −→ − →
si AB in rapoartele k1 , k2 si respectiv k3 . Atunci AM, BN, CP pot inchide un triunghi
daca si numai daca k1 = k2 = k3 .
Indicatii: folosim problema 16).

26) Numim mediana a unui tetraedru segmentul care uneste un varf cu centrul
de greutate al fetei opuse. Bimedianele unui tetraedru sunt segmentele ce unesc mi-
jloacele a doua muchii opuse ale tetraedrului. Sa se demonstreze ca medianele si
bimedianele unui tetraedru sunt concurente intr-un acelasi punct G, numit centrul de
greutate al tetraedrului. Determinati raportul in care G imparte segmentul orientat
atasat unei mediane a tetraedrului.
Indicatii: Se procedeaza ca si la concurenta medianelor unui triunghi. Se obtine ca
r̄G = 41 (r̄A + r̄B + r̄C + r̄D ) si ca G se afla pe fiecare mediana la o patrime de baza si trei
patrimi de varf. Apoi se verifica faptul ca G este mijlocul fiecarei bimediane.

27) Fie O, G, H respectiv centrul cercului circumscris, centrul de greutate si orto-


centrul triunghiului ABC. Sa se arate ca:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
a) OA + OB + OC = OH; b) HA + HB + HC = 3HG.
Indicatii: Se stie ca punctele O, G, H sunt coliniare, ele formand drepta lui Euler si
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
3OG = OH. b) Exprimam HA = OA − OH, etc, apoi folosim ca HO = 23 HG.

28) Intr-un cerc de centru O coardele (AB) si (CD) se intersecteaza ortogonal in P.



→ − → − → −→ −→
Demonstrati ca PA + PB + PC + PD = 2PO.

→ − → −→ −→ −→ −→
29) In E 3 se considera tetraedrul ABCD si bazele B = (AB, AC, AD), B 0 = (GB, GC, GD)
in V , unde G este centrul de greutate al tetraedrului.
a) Motivati ca B si B 0 sunt baze.
b) Determinati matricea de trecere de la B la B 0 .


c) Scrieti ecuatiile planului vectorial P in raport cu cele doua baze, unde P =
(DBC).


d) Determinati coordonatele vectorului AC in raport cu cele doua baze.

31) Se da triunghiul ABC. Sa se determine multimea punctelor M din planul (ABC)


−→ −→ −→
pentru care vectorul MA + MB + 2MC are aceeasi directie si acelasi sens cu vectorul

5


AB.
−→ −→
Indicatii: Fie D mijlocul lui (AB) si E mijlocul lui (CD). Se obtine ca MA + MB +
−→ −−→ −−→ −→
2MC = 4ME. Vectorul ME are aceeasi directie si sens cu AB daca si numai daca M
apartine semidreptei cu originea in E, paralela cu AB si situata in semiplanul determi-
nat de CD caruia ii apartine punctul A.

32) Demonstrati pe cale vectoriala teorema lui Menelaus si reciproca acesteia. Cu


ajutorul ei demonstrati teorema lui Ceva.
Indicatii: Teorema lui Menelaus: Fie un triunghi ABC si o drepta d care nu trece
prin nici un varf si care taie dreptele AB, BC,CA respectiv in punctele M, N, P. Fie
−→ −→ −→ −→ − → −

MA = λMB, NB = µNC, PC = νPA. Atunci λµν = 1.
−−→ −→ −→ −
→ −→
Punctele M, N, P fiind coliniare, avem MN = αMP deci AM = −λ(AB − AM),
−→ −→ −→ −→ − → − → −→ −→ −→ −→ −→ −→
AB − AN = µ(AC − AN), AC − AP = −νAP, AN − AM = α(AP − AM). Rezulta AM =
−λ −→ −→ 1 − → −
→ − → 1 −→ −→ −→ −→
1−λ AB, AN = 1−µ (AB − µAC), AP = 1−ν AC si (1 − α)AM − AN + αAP = 0̄. Scriind
−→ − →
in aceasta relatie toti termenii in functie de AB si AC si folosind liniara independenta
1 µ
a acestor vectori, rezulta λ(1−α) α
1−λ + 1−µ = 0, 1−µ + 1−ν = 0. Eliminand pe α obtinem
λµν = 1.
Reciproc, presupunem ca avem punctele M, N, P pe laturile unui triunghi ABC (sau
−→ −→ −→ −→ − → −

pe prelungirile lor) astfel incat MA = λMB, NB = µNC, PC = νPA si λµν = 1. Vom
demonstra ca punctele M, N, P sunt coliniare.
−→ −→
Fie MN ∩ AC = {P0 }. Aplicand teorema directa pentru P0C = ν0 P0 A, obtinem ca
λµν0 = 1. Deci ν = ν0 si astfel rezulta ca P = P’.

33) Aratati ca un patrulater convex este trapez daca si numai daca punctul de inter-
sectie al diagonalelor este punct interior unuia dintre segmentele ce uneste mijloacele
a doua laturi opuse. Este paralelogram daca si numai daca punctul de intersectie al di-
agonalelor este punct interior fiecaruia dintre segmentele ce uneste mijloacele laturilor
opuse.
Indicatii: Fie AB k CD in ABCD si O punctul de intersectie al diagonalelor (interior
−−→ −→ −→
diagonalelor), M mijlocul lui (AB) si N mijlocul lui (CD). Avem OM = 12 (OA + OB),
−→ 1 −→ −→ − → −→ −→ −→ −→ −→
ON = 2 (OC + OD), AB = αCD. De asemenea OC = aOA si OD = bOB. Folosind
−→ −→ −→ 1 − →
liniara independenta a vectorilor OA, OB se obtine a = b = α1 , deci ON = 2α (OA +
−→ −−→
OB) = α1 OM, deci punctele O, M, N sunt coliniare. In plus α < 0 ⇒ M − O − N.
−→ −−→ −→ −→ −→ −→ −→
Reciproc, fie ON = λOM, λ < 0. Rezulta 12 (OC + OD) = λ 12 (OA + OB) ⇒ aOA +
−→ −→ −→ −→ −

bOB = λOA + λOB ⇒ a = b = λ ⇒ DC = −λAB, deci DC k AB. ABCD este un patru-
−→ −→
later convex deoarece AB si DC au acelasi sens, deci B si C nu sunt separate de AD.
−→
34) Fie triunghiul ABC, vectorii x̄, ȳ, z̄ si punctele M, N, P astfel incat AM = λx̄,
−→ −→
BN = λȳ si CP = λz̄, λ ∈ R+ . Se cere locul geometric al centrului de greutate Q al
triunghiului (eventual degenerat) MNP cand λ variaza.
Indicatii: Notam cu G centrul de greutate al triunghiului ABC si fie O un punct

6
−→ −→ −→
arbitrar (nu neaparat in planul (ABC)). Se obtine ca OQ = OG + λ3 (x̄ + ȳ + z̄) ⇒ GQ =
λ
3 (x̄ + ȳ + z̄).
Daca x̄ + ȳ + z̄ = 0̄ rezulta Q = G, deci locul geometric cautat este format doar din
G.
Daca x̄ + ȳ + z̄ 6= 0̄ atunci, deoarece G este punct fix si vectorul λ3 (x̄ + ȳ + z̄) este dat,
rezulta ca locul geometric este semidreapta cu originea in G, avand directia vectorului
−−→
x̄ + ȳ + z̄ si “acelasi sens” cu acesta: {M/GM = a(x̄ + ȳ + z̄), a > 0}.

35) Fie ABC un triunghi echilateral de centru O, iar P un punct in interiorul tri-
unghiului. Se noteaza cu P1 , P2 , P3 proiectiile lui P pe laturi si cu A0 , B0 , C0 mijloacele
−−→ −−→ −−→ −→
laturilor. Sa se arate ca P1 A0 + P2 B0 + P3C0 = 23 PO.
−→ −−→ −−→
Indicatii: Se verifica imediat ca OA0 + OB0 + OC0 = 0̄. O alta relatie utila in demon-
−→ −→ −→ −→
strarea problemei este PP1 + PP2 + PP3 = 32 PO. Ducem prin P paralele la laturile tri-
unghiului, si acestea taie pe AB in S si R, pe AC in N si T , iar pe BC in M si Q,
astfel incat ST k BC, RQ k AC, NM k AB. Triunghiul PMQ astfel obtinut este echi-
−→ −→ −→ −→ −→ −→
lateral, deci PP1 este mediana, rezulta 2PP1 = PM + PQ. Analog 2PP2 = PT + PN
−→ − → − → −−→ −−→ −−→ −
→ − → − → −→
si 2PP3 = PS + PR. Astfel se obtine 2(P1 A0 + P2 B0 + P3C0 ) = PA + PB + PC = (OA +
−→ −→ −→ −→
OB + OC) − 3OP = 3PO.
−→ −→ −→ −→
Am demonstrat deci ca PP1 + PP2 + PP3 = 23 PO.
−→ −→ −−→ −−→ −→
Scriind PO = PP1 + P1 A0 + A0 O si celelalte doua relatii analoage obtinem 3PO =
−→ −→ −→ −−→ −−→ −−→ −→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→
(PP1 + PP2 + PP3 )+(P1 A0 + P2 B0 + P3C0 )−(OA0 + OB0 + OC0 ) ⇒ P1 A0 + P2 B0 + P3C0 =
3− →
2 PO.