5.

Dreapta si planul n spatiu

5.1. Dreapta determinat
a de un punct si de un vector
director
Fie M0 (x0 ; y0 ; z0 )un punct din E3 si d = li + mj + nk 2 V3 . Not
am cu D dreapta
care trece prin M0 si are directia vectorului liber d. Se mai spune c
a d este vectorul
director al dreptei D. Un punct M (x; y; z) din spatiu apartine dreptei D dac
a si
numai dac
a vectorii liberi M0 M si d sunt coliniari. Cum coliniaritatea a doi vectori
liberi este echivalent
a cu liniar dependenta lor, nseamn
a c
a M 2 D dac
a si numai
dac
a exist
a t 2 R astfel nct M0 M = td. Cum M0 M = (x x0 )i+(y y0 )j+(z z0 )k,
egalitatea M0 M = td este echivalent
a cu egalit
atile x x0 = tl; y y0 = tm;
z z0 = tn.
n concluzie, punctul M (x; y; z) apartine dreptei D dac
a si numai dac
a exist
a
t 2 R astfel nct coordonatele sale s
a e de forma x = x0 + tl; y = y0 + tm;
z = z0 + tn. Obtinem astfel ceea ce se numesc ecuatiile parametrice ale dreptei D
care trece prin punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) si are directia vectorului liber d = li+mj +nk :
t 2 R:

x = x0 + tl; y = y0 + tm; z = z0 + tn;

( )

t se numeste parametru. Interpretarea ecuatiilor ( ) este urm

atoarea: un punct
M (x; y; z) din spatiu se aa pe dreapta D dac
a si numai dac
a exist
a t din R astfel
nct s
a aib
a loc egalit
atile de la ( ). Cnd t parcurge pe R obtinem toate punctele
dreptei D:
Coliniaritatea vectorilor liberi M0 M si d se poate exprima scriind proportionalitatea coordonatelor lor, adic
a
x

x0
l

y0
m

z0
n

( )

Am obtinut astfel ecuatiile dreptei care trece prin punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) si are
directia vectorului liber d = li + mj + nk:
Ecuatiile ( ) sunt valabile si dac
a unul sau dou
a dintre numerele l; m; n sunt
nule (dar nu toate trei). Proportionalitatea coordonatelor vectorilor liberi M0 M si d
impune ca atunci cnd un numitor din ecuatia ( ) este 0, s
a lu
am 0 si num
ar
atorul
corespunz
ator. Astfel ecuatiile
x

x0
0

y0
m

z0

(m 6= 0; n 6= 0)

sunt echivalente cu ecuatiile

x = x0 si
iar ecuatiile

x0
0

y
m
y0

y0

=
1

z
n
z0

z0

(n 6= 0)

sunt echivalente cu ecuatiile

x = x0 ; y = y0 :
Exemple. a) Fie punctul M0 (1; 1; 0) si vectorul liber d =
dreptei care trece prin M0 si are directia vectorului d sunt
x

1
2

2i+3j+k: Ecuatiile

y+1
z
= :
3
1

Putem obtine ecuatiile parametrice ale acestei drepte egalnd cele trei rapoarte de
x 1
y+1
z
mai sus cu t si scotnd de aici pe x; y; z :
=
= = t; de unde x = 1 2t;
2
3
1
y = 1 + 3t; z = t; t 2 R:
b) Ecuatiile dreptei care trece prin punctul M (1; 2; 2) si are directia vectorului
d = 2i + k sunt
x 1
y 2
z+2
=
=
2
0
1
sau, echivalent,
x + 2z + 3 = 0 si y = 2:
c) Ecuatiile dreptei care trece prin punctul M (3; 1; 2) si are directia vectorului
d = j sunt
x 3
y 1
z 2
=
=
0
1
0
sau, echivalent,
x = 3 si z = 2:

5.2. Dreapta determinat

a de dou
a puncte
Fie M1 (x1 ; y1 ; z1 ) si M2 (x2 ; y2 ; z2 ) dou
a puncte distincte din spatiu si D dreapta
determinat
a de cele dou
a puncte. Putem considera c
a D este dreapta determinat
a
de punctul M1 si de vectorul director M1 M2 = (x2 x1 )i + (y2 y1 )j + (z2 z1 )k.
Folosind ecuatiile ( ), g
asim ecuatiile acestei drepte
x
x2

x1
y
=
x1
y2

y1
z
=
y1
z2

z1
z1

sau, folosind ecuatiile ( ), g

asim ecuatiile parametrice ale acestei drepte
x = x1 + t(x2

x1 ); y = y1 + t(y2

y1 ); z = z1 + t(z2

z1 ); t 2 R:

Dac
a n ecuatiile de mai sus t apartine unei submultimi a lui R, atunci ecuatiile descriu numai o parte din dreapta D: De exemplu, pentru t 2 [0; 1] obtinem
segmentul de dreapt
a M1 M2 .
Exemplu. Ecuatiile dreptei determinat
a de punctele M1 (1; 1; 2) si M2 ( 1; 1; 1)
sunt
x 1
y 1
z 2
=
=
2
0
1
sau
x 2z + 3 = 0; y = 1:

5.3. Planul determinat de un punct si de un vector normal

Fie M0 (x0 ; y0 ; z0 ) un punct din spatiul E3 si n = ai + bj + ck un vector liber
nenul. Not
am cu planul care trece prin M0 si este perpendicular pe vectorul liber
n. Se mai spune c
a n este un vector normal la planul .
Un punct M (x; y; z) din spatiu apartine planului dac
a si numai dac
a vectorul
liber M0 M este perpendicular pe n; adic
a dac
a si numai dac
a M0 M n = 0: Cum
M0 M = (x x0 )i+(y y0 )j+(z z0 )k; avem M0 M n = a(x x0 )+b(y y0 )+c(z z0 )
si obtinem ecuatia planului care trece prin M0 (x0 ; y0 ; z0 ) si are ca vector normal pe
n = ai + bj + ck :
a(x

x0 ) + b(y

y0 ) + c(z

z0 ) = 0:

( )

Exemplu. Ecuatia planului care trece prin punctul M0 ( 1; 0; 3) si are ca vector

normal pe n = 2i j + k este
2(x + 1) + ( 1)(y

0) + 1(z

3) = 0

sau
2x

y+z

1 = 0:

5.4. Ecuatia cartezian

a general
a a planului
Ecuatia ( ) este echivalent
a cu
ax + by + cz + d = 0;

( )

unde d = ax0 by0 cz0 .

Ecuatia ( ) se numeste ecuatia carteziana generala a planului. Aceast
a denumire este justicat
a de faptul c
a, pe de o parte, ecuatia oric
arui plan poate pus
a
sub forma ( ), iar pe de alt
a parte, orice ecuatie de forma ( ) reprezint
a ecuatia
unui plan.
ntr-adev
ar, e un plan oarecare. Alegem un punct M0 (x0 ; y0 ; z0 ) din acest
plan si e n = ai + bj + ck un vector liber perpendicular pe planul : Atuci are
ecuatia de forma ( ).
Reciproc, e multimea punctelor din spatiu M (x; y; z) care satisfac ecuatia ( ).
S
a x
am unul din aceste puncte, M0 (x0 ; y0 ; z0 ): Atunci are loc relatia ax0 + by0 +
cz0 + d = 0 din care rezult
a d = ax0 by0 cz0 : Ecuatia ( ) se poate scrie
ax + by + cz ax0 by0 cz0 = 0 sau a(x x0 ) + b(y y0 ) + c(z z0 ) = 0:
Ultima egalitate echivaleaz
a cu faptul c
a vectorii liberi n = ai + bj + ck si M0 M =
(x x0 )i + (y y0 )j + (z z0 )k sunt ortogonali, adic
a punctul M se aa n planul
care trece prin M0 si este perpendicular pe n. Deci multimea punctelor din spatiu
M (x; y; z) care satisfac ecuatia ( ) este un plan.
Observa
tie. Din cele spuse mai sus se vede c
a planul de ecuatie ax + by +
cz + d = 0 este perpendicular pe vectorul n = ai + bj + ck: n se numeste vectorul
normal la planul .
Exemplu. Vectorul normal al planului
n = 2i j + 3k.

de ecuatie 2x

y + 3z + 7 = 0 este

5.5. Planul determinat de trei puncte necoliniare

Fie M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ; M2 (x2 ; y2 ; z2 ) si M3 (x3 ; y3 ; z3 ) trei puncte necoliniare.
Observ
am c
a punctele M1 ; M2 si M3 sunt coliniare dac
a si numai dac
a M3
apartine dreptei determinat
a de M1 si M2 ; adic
a dac
a si numai dac
a au loc egalit
atile
x3
x2

y3
x1
=
x1
y2

y1
z3
=
y1
z2

z1
:
z1

Evident, ele sunt necoliniare dac

a si numai dac
a cel putin dou
a din rapoartele de
mai sus sunt diferite.
Ecuatia planului determinat de cele trei puncte se poate scrie sub forma
x

x1

y1

z1

x2

y2

z2

x3

y3

z3

= 0: (&)

ntr-adev
ar, dac
a dezvolt
am determinantul din ecuatia (&) dup
a prima linie, g
asim
y1

z1

x1

z1

x1

y1

x1

y1

z1

y2

z2

1 x

x2

z2

1 y + x2

y2

1 z

x2

y2

z2

y3
z3
1
x3
z3
1
x3
y3
1
x3
y3
z3
= 0;
adic
a o ecuatie de forma ( ). Aceasta arat
a c
a (&) este ecuatia unui plan. Acest
plan trece prin punctele M1 ; M2 ; M3 pentru c
a ecare din aceste puncte satisface ecuatia (&) (se obtine un determinant cu dou
a linii egale). Deci ecuatia (&)
este chiar ecuatia planului determinat de punctele M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ; M2 (x2 ; y2 ; z2 ) si
M3 (x3 ; y3 ; z3 ).
Exemplu. Ecuatia planului care trece prin punctele M1 (1; 6; 1); M2 (1; 0; 5);
x
y
z
1
1

M3 ( 2; 1; 2) este

= 0.
1

Dezvoltnd determinantul dup

a prima linie, g
asim

1 x

1 y+

1 z

1
2
1
2
=0
sau 2x y + z + 3 = 0.

5.6. Conditia de coplanaritate a patru puncte din spatiu

Avnd n vedere cele spuse mai sus, este clar c
a punctele M0 (x0 ; y0 ; z0 );
M1 (x1 ; y1 ; z1 ) ; M2 (x2 ; y2 ; z2 ) si M3 (x3 ; y3 ; z3 ) sunt coplanare dac
a si numai dac
a
x0

y0

z0

x1

y1

z1

1
= 0:

x2

y2

z2

x3

y3

z3

Exemplu. Pentru a verica dac

a punctele M0 ( 1; 1; 0); M1 (1; 6; 1); M2 (1; 0; 5);
1
1
0
1

M3 ( 2; 1; 2) sunt coplanare, calcul

am determinantul

Constatnd c
a

2
1
2
= 0; tragem concluzia c
a cele patru puncte sunt coplanare.

5.7. Ecuatia planului prin t

aieturi
S
a presupunem c
a planul se intersecteaz
a cu axele Ox; Oy; Oz respectiv n
punctele A(a; 0; 0); B(0; b; 0); C(0; 0; c) (a 6= 0; b 6= 0; c 6= 0). Punctele A; B; C se
numesc taieturile planului .
Atunci putem scrie ecuatia planului utiliznd (&) :
x

= 0:

Dezvoltnd determinantul dup

a prima linie si mp
artind cu produsul abc; g
asim
ecuatia planului ale c
arui t
aieturi sunt A(a; 0; 0); B(0; b; 0); C(0; 0; c) :
x y z
+ + = 1:
a b c
Exemplu. Planul care trece prin punctele A(2; 0; 0); B(0; 3; 0); C(0; 0; 1) are
x y
z = 1.
ecuatia +
2 3

5.8. Planul determinat de un punct si de doi vectori

necoliniari
Fie M0 (x0 ; y0 ; z0 ) un punct din spatiu si u = l1 i + m1 j + n1 k; v = l2 i + m2 j + n2 k
doi vectori liberi necoliniari. Fie planul determinat de punctul M0 si de vectorii
liberi u si v. Un punct M (x; y; z) din spatiu apartine planului dac
a si numai
dac
a vectorii liberi M0 M ; u; v sunt coplanari, adic
a dac
a si numai dac
a cei trei
vectori liberi sunt liniar dependenti. Dar liniar dependenta lor este echivalent
a cu
faptul c
a exist
a scalarii s si t astfel nct M0 M = su + tv: nlocuind aici M0 M =
(x x0 )i + (y y0 )j + (z z0 )k si u; v cu expresiile lor n coordonate, g
asim c
a
M (x; y; z) apartine planului dac
a si numai dac
a exist
a s; t 2 R astfel nct
8
x = x0 + sl1 + tl2
>
>
>
>
<
y = y0 + sm1 + tm2 :
>
>
>
>
:
z = z0 + sn1 + tn2
Aceste ecuatii se numesc ecuatiile parametrice ale planului determinat de punctul
M0 (x0 ; y0 ; z0 ) si vectorii liberi u = l1 i + m1 j + n1 k; v = l2 i + m2 j + n2 k.
Un alt mod de a exprima coplanaritatea vectorilor liberi M0 M ; u; v este de a

cont de expresiile vectorilor

spune c
a produsul lor mixt M0 M ; u; v este nul. Tinnd
M0 M ; u; v n baza ortonormal
a fi; j; kg si de expresia produsului mixt, g
asim ecuatia
planului determinat de punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) si de vectorii liberi u; v :
x

x0

y0

z0

l1

m1

n1

l2

m2

n2

= 0:

Exemplu. Consider
am punctul M0 (2; 1; 5) si vectorii liberi u = i + j + 2k;
v = 3i + 2j k: Ecuatiile parametrice ale planului determinat de M0 si de cei doi
vectori sunt
8
x = 2 s + 3t
>
>
>
>
<
y = 1 + s + 2t ; s; t 2 R:
>
>
>
>
:
z = 5 + 2s t
6

Ecuatia planului este

x

5
2

= 0:

Dezvoltnd dup
a prima linie
1

(x

2)

(y

1) +

(z

5) = 0

si efectund calculele, g
asim
x

y+z

6 = 0:

5.9. Dreapta ca intersectie de plane

Consider
am planele 1 de ecuatie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 si 2 de ecuatie
a2 x + b2 y + c0
a nu e paralele sau confundate
2 z + d2 = 0: Condi
1tia ca aceste plane s
a1
b1
c1
A = 2: ntr-adev
ar, conditia ca planele 1 si 2 s
a
este ca rang@
a2
b2
c2
nu e paralele sau confundate este ca vectorii lor normali n1 = a1 i + b1 j + c1 k si
n2 = a2 i + b2 j + c2 k s
a e necoliniari (neparaleli), ceea ce este echivalent cu faptul
i
j
k
b1
c1
a1
c1
c
a n1 n2 6= 0: Cum n1 n2 = a1
i
j+
b1
c1 =
b2
c2
a2
c2
a2
b2
c2
a1
b1
k; n1 n2 este nenul dac
a si numai dac
a cel putin unul dintre determia2
b2
b1
c1
a1
c1
a1
b1
nantii
;
;
este nenul, adic
a dac
a si numai dac
a
b
c
a
c
a
b
2
2
2
2
2
0 2
1
a1
b1
c1
A = 2:
rang@
a2
b2
c2
Presupunnd c
a planele 1si 2 nu sunt paralele sau confundate, intersectia lor
\
este
o
dreapt
a D:
1
2
Ecuatiile dreptei D sunt
8
< a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0
:

a2 x + b2 y + c2 z + d2 = 0
7

deoarece multimea punctelor M (x; y; z) care satisfac cele dou

a ecuatii este tocmai
multimea punctelor intersectiei planelor 1si 2 :
Este clar c
a dreapta D apartinnd att planului 1 ct si planului 2 este perpendicular
a si pe n1 = a1 i + b1 j + c1 k si pe n2 = a2 i + b2 j + c2 k (vectorii normali ai
planelor 1si 2 ): Din acest motiv dreapta D este paralel
a cu n1 n2 : Deci vectorul
liber n1 n2 poate considerat ca ind vectorul director al dreptei D:
Exemple. a) Fie punctele A(1; 2; 1) si B(0; 3; 1): Vrem s
a scriem ecuatiile dreptei
AB ca intersectie de plane.
y 2
z 1
x 1
y 2
z 1
x 1
=
=
sau
=
=
.
Ecuatiile dreptei AB sunt
0 1
3 2
1 1
1
1
0
Egalitatea primelor dou
a rapoarte ne d
a x + y 3 = 0: Deoarece ultimul raport are
numitorul egal cu 0, avem ecuatia z 1 = 0: Deci ecuatiile dreptei AB ca intersectie
de plane sunt x + y 3 = 0 si z 1 = 0:
b) Se consider
a dreapta D de ecuatii 3x + 6y 2z + 1 = 0 si 2x + y + z 3 = 0.
Vrem s
a g
asim vectorul director al dreptei D: Vectorii normali ai celor dou
a plane
sunt n1 = 3i + 6j 2k si n2 = 2i + j + k, iar vectorul director al dreptei D este
i
j
k
d = n1

n2 =

= 8i

7j

9k.

5.10. Distanta de la un punct la o dreapt

a
Fie D dreapta determinat
a de punctul A si de vectorul director d si M0 un punct
exterior dreptei. Distanta de la M0 la D, notat
a d(M0 ; D); este lungimea segmentului
0
0
M0 M0 ; unde M0 este proiectia lui M0 pe dreapta D: Aria paralelogramului construit
a cu d AM0 : Pe de alt
a
pe reprezentantii vectorilor liberi AM0 si d este egal
parte, aria aceluiasi paralelogram este egal
a cu baza d nmultit
a cu n
altimea
0
jM0 M0 j = d(M0 ; D): Din egalitatea d AM0 = d d(M0 ; D); obtinem
d

d(M0 ; D) =

AM0
d

Exemplu. Vrem s
a calcul
am distanta de la punctul M0 (3; 2; 1) la dreapta D de
x 2
y 1
z 3
ecuatii
=
=
:
3
2
4
Dreapta D este determinat
a de punctul A(2; 1; 3) si de vectorul director
d = 3i +
p
2j +4k: Avem AM 0 = (3 2)i+(2 1)j +(1 3)k = i+j 2k; d = 32 + 22 + 42 =
p
2
2
2
29 si d AM0 = d
AM0
(d AM0 )2 = 29 6 ( 3)2 = 165 si atunci
p
165
d(M0 ; D) = p .
29

5.11. Distanta de la un punct la un plan

Fie planul si punctul M0 exterior lui : S
a consider
am mai nti cazul n care
planul este determinat de punctul A si de vectorul normal n. Distanta de la M0 la
planul ; d(M0 ; ); este lungimea segmentului M0 M00 ; unde M00 este proiectia lui M0
pe planul : Dac
a este unghiul f
acut de AM0 cu n; atunci AM0 jcos j coincide cu
0
a cu d(M0 ; ): Pe de alt
a parte, avem n AM0 = knk AM0 jcos j ;
jM0 M0 j ; adic
de unde
n AM0
d(M0 ; ) =
:
knk
Exemplu. S
a se calculeze distanta de la punctul M0 ( 2; 1; 3) la planul
determinat
de
punctul
A(1; p
2; 0) si vectorul normal n = 5i 3j + 2k . Avem
p
2
2
2
knk = 5 + ( 3) + 2 = 38 si n AM0 = (5i 3j + 2k) ( 3i j + 3k) =
6
5 ( 3) + ( 3) ( 1) + 2 3 = 6: d(M0 ; ) = p .
38
S
a presupunem acum c
a planul este dat prin ecuatia sa cartezian
a ax + by +
cz + d = 0 si c
a punctul M0 are coordonatele x0 ; y0 ; z0 : Fie A(xA ; yA ; zA ) un punct
oarecare din plan. Atunci n = ai + bj + ck si AM0 = (x0 xA )i + (y0 yA )j +
n AM0
ja(x0 xA ) + b(y0 yA ) + c(z0 zA )j
p
(z0 zA )k: Avem d(M0 ; ) =
=
=
knk
a2 + b 2 + c 2
jax0 + by0 + cz0 + dj
p
; deoarece axA byA czA = d (A ind din planul ).
a2 + b 2 + c 2
Am obtinut astfel formula distantei de la punctul M0 (x0 ; y0 ; z0 ) la planul de
ecuatie ax + by + cz + d = 0 :
d(M0 ; ) =

jax0 + by0 + cz0 + dj

p
:
a2 + b 2 + c 2

Exemplu. S
a se calculeze distanta de la punctul M0 ( 2; 1; 3) la planul de
j5 ( 2) 3 1 + 2 3 + 1j
6
p
ecuatie 5x 3y + 2z + 1 = 0: Avem d(M0 ; ) =
=p .
38
52 + ( 3)2 + 22

5.12. Unghiul a dou

a drepte, unghiul a dou
a plane si
unghiul dintre o dreapt
a si un plan

Unghiul a dou
a drepte orientate. Fie dreptele oarecare D1 si D2 care au
vectorii directori d1 = l1 i + m1 j + n1 k si d2 = l2 i + m2 j + n2 k . Deoarece vectorii
directori ai dreptelor D1 si D2 au fost xati, se spune c
a dreptele au fost orientate.
Deni
tia 1. Unghiul dreptelor orientate D1 si D2 se consider
a a unghiul
vectorilor lor directori d1 si d2 .
S
a not
am cu

unghiul dreptelor orientate D1 si D2 . Avem

cos =

d1 d2
l1 l1 + m1 m2 + n1 n2
p
=p2
:
d1
d2
l1 + m21 + n21
l22 + m22 + n22
9

x 1
y+1
z
Exemplu. Dreptele D1 si D2 au respectiv ecuatiile
=
=
2
3
1
x+2
y 1
z+5
si
=
=
. Consider
am c
a ele sunt orientate respectiv de vec3
1
0
torii d1 = 2i + 3j k si d2 = 3i j. Dac
a este unghiul lor, atunci cos =
3
2 3 + 3 ( 1) + ( 1) 0
3
p
p
p = p .
=p
14
10
2 35
22 + 32 + ( 1)2
32 + ( 1)2 + 02

Unghiul a dou
a plane orientate. Fie planele 1 si 2 care au vectorii normali
n1 = a1 i + b1 j + c1 k si n2 = a2 i + b2 j + c2 k. Deoarece vectorii normali ai planelor
si 2 au fost xati, se spune c
a planele au fost orientate.
1
Deni
tia 2. Unghiul planelor orientate
vectorilor lor normali n1 si n2 .
S
a not
am cu

unghiul planelor

cos =

si

2.

si

se consider
a a unghiul

Avem

a1 a1 + b 1 b 2 + c 1 c 2
n1 n2
p
=p 2
:
kn1 k kn2 k
a1 + b21 + c21
a22 + b22 + c22

Exemplu. Planele 1 si 2 de ecuatii 5x 2y+3z+2 = 0; 3x+y z+3 = 0 se consider

a a orientate de vectorii normali n1 = 5i 2j +3k si n2 = 3i+j k: Dac
a este
5 3 + ( 2) 1 + 3 ( 1)
p
unghiul celor dou
a plane, atunci cos = p
=
2
5 + ( 2)2 + 32
32 + 12 + ( 1)2
10
p
p .
38
11
Unghiul dintre o dreapt
a
si un plan. Fie dreapta D orientat
a prin vectorul
director d si planul orientat prin vectorul normal n.
Deni
tia 3. Unghiul dintre dreapta D si planul
unghiul dintre vectorii liberi d si n.

este

= 90

'; unde ' este

Avem
sin = cos ' =

d n
:
d knk

x 3
y+2
z 1
Exemplu. Fie dreapta D de ecuatii
=
=
si planul de ecuatie
5
1
7
2x y + z + 3 = 0: Consider
am c
a dreapta D este orientat
a prin vectorul director
d = 5i + j + 7k; iar planul prin vectorul normal n = 2i j + k: Dac
a este unghiul
5 2 + 1 ( 1) + 7 1
p
dintre dreapta d si planul ; atunci sin = p
=
2 + 12 + 72
2 + ( 1)2 + 12
5
2
p
16
8 2
p
p =
.
15
75
6

10

5.13. Exercitii
1. S
a se scrie ecuatiile dreptei care trece prin punctul M (2; 2; 1) si are directia
vectorului : a) d = i 5j + 2k; b) d = j + k; c) d = k.
2. Care este vectorul director al dreptei D de ecuatii

1
2

y+2
z+1
=
?
3
4

3. Se cer ecuatiile parametrice ale dreptei care trece prin punctul M (0; 1; 1) si
are vectorul director d = 2i + j k.
4. S
a se scrie ecuatiile dreptei determinat
a de punctele M1 ( 3; 2; 1) si M2 (0; 1; 2).
S
a se dea si forma parametric
a.
5. S
a se g
aseasc
a ecuatia planului care trece prin punctul M (2; 1; 4) si are
vectorul normal n = 7i + j k.
6. Care este vectorul normal al planului

de ecuatie 3x + y

2z + 1 = 0?

7. S
a se scrie ecuatia planului care trece prin punctele A(0; 2; 2); B( 1; 3; 1);
C(4; 5; 0).
8. Sunt coplanare punctele M (1; 2; 1); N ( 1; 0; 2); P (1; 1; 0); Q( 1; 6; 0)?
9. Utiliznd ecuatia planului prin t
aieturi, s
a se scrie ecuatia planului determinat
de punctele A( 1; 0; 0); B(0; 2; 0); C(0; 0; 3).
10. S
a se scrie ecuatia cartezian
a general
a si ecuatiile parametrice ale planului
care contine punctul M0 (1; 1; 2) si vectorii liberi u = i + j k; v = 2i 2j + k.
11. Fie punctele A(3; 0; 2) si B( 1; 1; 1): S
a se scrie ecuatiile dreptei AB ca
intersectie de plane.
12. Se d
a dreapta D de ecuatii x + y = 1; y
director al dreptei D.

z = 2: S
a se g
aseasc
a vectorul

13. S
a se scrie ecuatia planului care trece prin punctul A(3; 5; 2) si este paralel
cu planul de ecuatie 6x y z = 1.
14. S
a se scrie ecuatia planului care trece prin punctul M ( 1; 0; 2) si contine
dreapta D de ecuatii 4x y + 2z + 3 = 0; x + y 5z 1 = 0.
15. S
a se calculeze distanta de la punctul A(4; 2; 1) la dreapta D de ecuatii
x+1
y 2
z
=
= .
2
3
8
16. S
a se calculeze distanta de la punctul A(2; 1; 0) la dreapta D de ecuatii
x + y = 1; z = 2.
17. S
a se calculeze distanta de la punctul M (1; 1; 1) la planul determinat de:
a) punctul A( 2; 0; 3) si vectorul normal n = 2i + j 3k.
b) ecuatia sa x y + 2z + 3 = 0.
c) punctul A(0; 0; 2) si vectorii liberi u = 3i + 2j k; v = 2i + j + 2k.

11

18. S
a se orienteze dreptele D1 :
si s
a se calculeze unghiul lor.

1
2

19. Se consider
a planele 1 : 2x+3z = 1 si
planele si s
a se calculeze unghiul lor.

y+1
x 2
y
= z si D2 :
= = z+1
3
2
2
2:

x+y +z +3 = 0: S
a se orienteze

y 2
z+3
x+1
=
=
si planul : 5x+y+7z+9 =
3
2
1
0: S
a se orienteze dreapta D si planul si s
a se calculeze unghiul dintre ele.
20. Se consider
a dreapta D:

21. S
a se scrie ecuatiile dreptei care trece prin punctul A(3; 2; 5) si este perpendicular
a pe planul de ecuatie 4x + 3y z + 5 = 0.
22. S
a se g
aseasc
a ecuatia planului care trece prin A( 1; 3; 4) si este paralel cu
dreptele D1 : x = z 1; y = 2z + 3 si D2 : x = 2z 1; y = 3z + 2.
23. Se dau punctul A(2; 1; 2) si planul
g
aseasc
a:
a) proiectia lui A pe planul :
b) simetricul lui A fata de planul :

de ecuatie x + 5y

24. S
a se scrie ecuatiile simetricei dreptei D:
planul

2
3

de la exercitiul precedent.

25. Se d
a punctul A(5; 7; 1) si dreapta D de ecuatii
cer:
a) proiectia punctului A pe dreapta D:
b) simetricul lui A fata de dreapta D:

2z + 3 = 0: S
a se

y+1
z 2
=
fata de
2
1
x

1
2

=y =

z+3
: Se
2

26. S
a se g
asesc
a simetricul punctului A(6; 3; 2) fata de punctul B(1; 1; 1):
27. S
a se scrie ecuatiile simetricei dreptei D:
punctul B(1; 1; 1):
28. Se cere simetricul planului de ecuatie 2x
a) punctul A(2; 0; 3):
b) planul de ecuatie 2x 5y + z + 1 = 0:

6
2

5y + z

3
1

z+2
fata de
5

6 = 0 fata de:

29. S
a se g
asesc
a proiectia dreptei D de ecuatii 2x + 2y + z = 1; y
planul de ecuatie x 3y z + 2 = 0:

12

z = 3 pe