GEOMETRIE ANALITICA

4. Vectori liberi si sisteme de coordonate

4.1. Denitia vectorilor liberi

Not am cu E2 spatiul punctual bidimensional al geometriei elementare (planul)

si cu E3 spatiul punctual tridimensional al geometriei elementare (spatiul). Pentru
usurinta expunerii, ori de cte ori armatiile f
acute sunt valabile si pentru E2 si
pentru E3 ; vom nota En (ntelegnd c a n poate lua numai valorile 2 sau 3).
Fie A; B 2 En ; A 6= B. Spunem c a segmentul de dreapt a ale c
arui capete sunt A
si B este orientat, dac
a s-a xat originea A si extremitatea B. Not am acest segment
cu AB.

Denitie. Dou a segmente orientate se numesc echipolente dac a se pot suprapune

printr-o miscare de translatie, astfel nct originile si extremit
atile s
a coincid
a.
a segmentele orientate AB si CD sunt echipolente se va nota AB v CD.
Faptul c
Au loc urmatoarele propriet
ati care rezult
a direct din denitia echipolentei:
a) AB v AB.
a AB v CD; atunci CD v AB.
b) dac
a AB v CD si CD v EF; atunci AB v EF .
c) dac

Denitie. Multimea tuturor segmentelor orientate echipolente cu un segment

orientat xat se numeste vector liber.
Fie AB un segment orientat. Not am AB = fA0 B 0 j A0 B 0 v ABg: AB este un
vector liber. Segmentul orientat AB se numeste reprezentant al vectorului liber AB:
Au loc urm atoarele propriet ati (care rezult a direct din denitia vectorilor liberi
si a reprezentantilor lor):
i) AB = CD dac a si numai dac a AB v CD:
ii) AB \ CD = ; dac a si numai dac a AB nu este echipolent cu CD:
Sa observ
am c a o consecinta a propriet atilor i) si ii) este: AB \ CD 6= ; daca si
numai dac a AB = CD:
Vom nota vectorii liberi e ca mai sus, adic a AB; e cu litere mici ale alfa-
betului latin barate superior, a; b; c etc. Vom gura un vector liber a printr-un
segment orientat. Aceasta este desigur o conventie, a ind de fapt multimea tuturor
segmentelor orientate din En echipolente cu segmentul orientat desenat.

Consemn am mai jos o proprietate a vectorilor liberi care rezult

a cu usurinta din
denitiile date si care este foarte important
a pentru dezvoltarea teoriei:
Fie a un vector liber din En : Atunci oricare ar un punct M din En ; exista un
punct N din En astfel nct a = M N .
Convenim s a not
am cu 0 vectorul liber care are ca reprezentant un segment orien-
tat ale c
arui origine si extremitate coincid. Evident ca putem scrie 0 = AA; oricare

1
ar A 2 En ; pentru c a toate segmentele orientate de forma AA sunt echipolente
ntre ele. 0 se numeste vectorul liber nul.
Notam cu Vn multimea vectorilor liberi din En :
n cele ce urmeaz a vom arata c
a Vn este un spatiu vectorial euclidian n-dimensio-
nal. Pentru aceasta vom deni adunarea vectorilor liberi si vom ar ata c
a n raport cu
aceasta operatie Vn este un grup comutativ si apoi vom deni nmultirea vectorilor
liberi cu scalari (adic a numere reale) obtinnd astfel structura de spatiu vectorial
a lui Vn si vom ar ata ca dim V2 = 2 si dim V3 = 3: Vom introduce apoi produsul
scalar al vectorilor liberi, Vn devenind astfel spatiu vectorial euclidian. n plus, vom
introduce niste operatii specice cu vectori liberi din V3 care sunt produsul vectorial
al vectorilor liberi si produsul mixt al vectorilor liberi.

4.2. Structura de spatiu vectorial a lui Vn

Adunarea vectorilor liberi. Fie a si b din Vn : Dac a a = AB si b = BC;

atunci prin denitie a + b = AC.
Faptul c a s-a luat ca reprezentant al lui b un segment orientat care are aceeasi
origine ca si extremitatea lui a nu este nicidecum o particularizare. Asa cum am
v
azut la 4.1., pentru un anumit vector liber putem g asi reprezentant cu originea n
orice punct al spatiului. Ceea ce trebuie ns a s
a dovedim este faptul c a adunarea
vectorilor liberi a si b nu depinde de reprezentantii alesi pentru a si b: ntr-adev ar,
dac 0 0 0 0 0 0
a a = A B si b = B C ; atunci, conform denitiei a + b = A C : Obtinem acelasi
vector liber numai dac a segmentele orientate AC si A0 C 0 sunt echipolente. Dar
acest lucru rezult a usor din considerente de geometrie elementar a, folosind faptul c
a
AB v A0 B 0 si BC v B 0 C 0 . Denitia dat a aici adunarii vectorilor liberi se numeste
regula triunghiului. Vom ar ata n continuare ca

Vn este un grup comutativ n raport cu adunarea vectorilor liberi.

Asociativitatea: e a; b si c vectori liberi si punctele A; B; C; D astfel nct
a = AB; b = BC si c = CD. Avem a + b + c = AC + CD = AD si a + b + c =
AB + BD = AD deci a + b + c = a + b + c .
Am obtinut regula poligonului: AB + BC + CD = AD.
Comutativitatea: e a si b vectori liberi si vrfurile A; B; C; D ale unui paralel-
ogram astfel nct a = AB; b = BC. Atunci a = DC; b = AD si avem a + b = AC;
b + a = AC; adic a a + b = b + a.
De aici rezult
a regula paralelogramului: AB + AD = AC; unde A; B; C; D
este paralelogram.
Vectorul liber nul 0, care a fost denit ca avnd reprezentantul AA; A un punct
oarecare din spatiu, este element neutru fata de adunarea vectorilor liberi.
Daca a = AB; atunci vectorul liber a0 = BA este opusul lui a (a + a0 = 0): Vom
0
nota a = a.

n mul tirea vectorilor liberi cu numere reale. Fie t 2 R si a 2 Vn . Dac a

t = 0 sau a = 0; atunci prin denitie ta = 0. S
a presupunem acum c
a t 6= 0 si a 6= 0:
Fie AB un reprezentant al lui a: Not am cu jABj lungimea segmentului AB: Fie M

2
punctul din spatiu cu proprietaea c a segmentul AM are aceeasi directie si acelasi
sens cu AB si jAM j = jtj jABj si N punctul din spatiu pentru care segmentul AN
are aceesi directie cu AB; dar sens contrar si jAN j = jtj jABj. Dac a t > 0; atunci
se deneste ta = AM ; iar dac a t < 0; atunci ta = AN .
Ca si la denitia adun
arii vectorilor liberi, denitia nmultirii unui vector liber a
cu un scalar nu depinde de reprezentantul ales pentru a:
Utiliznd denitiile adunarii vectorilor liberi si ale nmultirii unui vector liber cu
un scalar, considerente de geometrie elementar a ne conduc la urm atorul rezultat:
Pentru orice s; t 2 R si orice a; b 2 Vn ; au loc relatiile:
a) t(a + b) = ta + tb:
b) (s + t)a = sa + ta:
c) (st)a = s(ta):
d) 1a = a:

Cum Vn este un grup comutativ n raport cu adunarea vectorilor liberi si n-

multirea cu scalari a vectorilor liberi ndeplineste conditiile de mai sus, rezult
a c
a

Vn este spatiu vectorial real.

Dimensiunea spa tiului vectorilor liberi Vn . Vectorii liberi a si b se numesc

coliniari sau paraleli dac a reprezentantii lor sunt paraleli. Se poate ar ata c
a a si b
sunt coliniari daca si numai dac a a si b sunt liniar dependenti (ca vectori ai spatiului
vectorial Vn ). n consecinta, doi vectori liberi necoliniari sunt liniar independenti.
Fie acum a si b vectori necoliniari din V2 . Atunci ei formeaz a un sistem de
generatori pentru V2 , adic a oricare ar un vector liber v exist a s; t 2 R astfel nct
v = sa + tb.
Din cele spuse mai sus rezult a c a oricare doi vectori liberi necoliniari din V2
formeaza o baz a a lui V2 si n consecinta dim V2 = 2.

Trei vectori liberi din V3 se numesc coplanari dac a reprezentantii lor sunt paraleli
cu acelasi plan. Aceasta este echivalent cu a spune c a reprezentantii lor cu origine
comun a sunt coplanari. Se poate ar ata c
a a; b; c sunt trei vectori liberi coplanari
daca si numai dac a a; b; c sunt liniar dependenti (ca vectori ai spatiului vectorial
V3 ). n consecinta, trei vectori liberi necoplanari sunt liniar independenti.
Fie acum a; b; c trei vectori liberi necoplanari. Atunci ei formeaz a un sistem de
generatori pentru V3 , adic a oricare ar un vector liber v exist a s; t; u 2 R astfel
nct c = sa + tb + uc.
Din cele spuse mai sus rezult a ca oricare trei vectori liberi necoplanari din V3
formeaz a o baz
a a lui V3 si n consecinta dim V3 = 3.

4.3. Produse cu vectori liberi

Produsul scalar. Fie a si b din Vn . Dac a a = 0 sau b = 0; atunci denim

a b = 0 2 R: Dac a a 6= 0 si b 6= 0, x
am O din En si consider
am reprezentantii lui
a si b cu originea n O; OA; OB: Not am, ca si mai sus cu jOAj si jOBj lungimile

3
segmentelor OA; OB si cu ' 2 [0; ] unghiul dintre OA si OB. Denim a b =
jOAj jOBj cos '. a b se numeste produsul scalar al vectorilor liberi a si b.
Denitia lui a b nu depinde de punctul O ales n En :

Produsul scalar are urmatoarele proprietati:

a) a b = b a:
b) a (b + c) = a b + a c:
c) (sa) b = s(a b); s 2 R:
d) a a 0:
e) a a = 0 daca si numai dac a a = 0:
f) Presupunem c a a 6= 0 si b 6= 0: Atunci a b = 0 dac
a si numai dac
a'=
2
(' 2 [0; ] este unghiul format de reprezentantii lui a si b cu origine comun
a).
Avnd n vedere toate acestea, putem arma c a

Vn este un spatiu vectorial euclidian al carui prudus scalar este a; b = a b.

S
tim c
a orice spatiu vectorial
peuclidian V este un spatiu vectorial normat, norma
unui vector v 2 V ind kvk = hv; vi. S a vedem cine este norma lui a 2 Vn :
p p p
kak = ha; ai = a a = jOAj cos 0 = jOAj ;
unde segmentul OA este un reprezentant al lui a. Deci norma unui vector liber este
egal
a cu lungimea unui reprezentant de-al s
au.
a
Vectorul care are n mod evident norma egal a cu 1, se numeste versorul
kak
vectorului liber a:
ntr-un spatiu vectorial euclidian V doi vectori x si y se numesc ortogonali (ceea
ce se noteaz a x ? y) dac a hx; yi = 0: Daca a; b 2 Vn n f0g; atunci a ? b dac a si
numai dac a a; b = 0, adic a a b = 0: Deoarece a 6= 0 si b 6= 0; ' = unde ' 2 [0; ]
2
este unghiul format de reprezentantii lui a si b cu origine comun a (proprietatea f a
produsului scalar a b). n concluzie, doi vectori liberi sunt ortogonali n sensul dat la
spatii vectoriale euclidiene dac
a si numai dac
a reprezentantii lor sunt perpendiculari.

Denim unghiul vectorilor liberi nenuli a si b ca ind unghiul din intervalul

[0; ] a doi reprezentanti de-ai lor cu origine comuna. (Este clar c
a denitia nu
depinde de punctul ales ca origine comun a). Dac
a ' este acest unghi, tinnd cont
de interpretarea geometrica a normei, putem scrie a b = kak b cos ': De aici
g
asim
a b
cos ' = :
kak b

Fie acum fi; j; kg o baz a ortonormal a a lui V3 ; adic

a i = 1; j = 1; k = 1
si i j = 0; j k = 0; k i = 0: Aceasta nseamn a c
a reprezentantii vectorilor i; j; k
au toti lungimea 1 si sunt doi cte doi perpendiculari.
Dac a a = a1 i + a2 j + a3 k si b = b1 i + b2 j + b3 k; atunci
a b = a1 b 1 + a2 b 2 + a3 b 3 ;

4
aceasta rezultnd din propriet atile a), ..., f) ale produsului scalar:
a b = (a1 i + a2 j + a3 k) (b1 i + b2 j + b3 k) = (a1 i) (b1 i) + (a1 i) (b2 j) + (a1 i) (b3 k) +
(a2 j) (b1 i) + (a2 j) (b2 j) + (a2 j) (b3 k)+ (a3 k) (b1 i) + (a3 k) (b2 j) + (a3 k) (b3 k) =
a1 b1 (i i) + a1 b2 (i j) + a1 b3 (i k) + a2 b1 (j i) + a2 b2 (j j) + a2 b3 (j k)+ a3 b1 (k i) +
2 2 2
a3 b2 (k j) + a3 b3 (k k) = a1 b1 i + a2 b2 j + a3 b3 k = a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 :
Am obtinut astfel expresia produsului scalar dintre vectorii liberi a si b n functie
de coordonatele celor doi vectori liberi p n baza ortonormal a fi; j; kg:
Tinnd
cont de faptul c a kak = ha; ai; avem
q
kak = a21 + a22 + a23 ;

adica expresia normei lui a n functie de coordonatele sale n baza ortonormal a

fi; j; kg:
Putem obtine acum si expresia unghiului vectorilor liberi a si b n functie de co-
a b
ordonatele lor n baza ortonormala fi; j; kg (se foloseste relatia cos ' = ):
kak b

a1 b 1 + a2 b 2 + a3 b 3
cos ' = p 2 p :
a1 + a22 + a23 b21 + b22 + b23

Exemplu. Vom calcula unghiul vectorilor a = 2i p2 j + k si b = 2i j + 2 k:

Avem a b = 2 2 + ( 2) ( 1) + 1 2 = 8; kak = 22 + ( 2)2 + 12 = 3; b =
p 8 8 8
22 + ( 1)2 + 22 = 3 si cos ' = = deci ' = arccos :
3 3 9 9
Observa tie. Daca vectorii liberi a si b sunt din V2 si sunt dati n baza ortonor-
mala fi; jg ( i = 1; j = 1 si i j = 0), a = a1 i + a2 j si b = b1 i + b2 j; atunci
expresia produsului lor scalar este a b = a1 b1 +a2 b2 ; expresia normei lui a este kak =
p a1 b 1 + a2 b 2
a21 + a22 ; iar cosinusul unghiului ' dintre a si b este cos ' = p 2 p .
a1 + a22 b21 + b22

Produsul vectorial. Fie a, b si c trei vectori liberi din V3 : Spunem c a tripletul

ordonat (a, b; c) este orientat pozitiv dac a, privind din extremitatea lui c, l vedem
pe a rotindu-se spre b; n asa fel nct sa acopere unghiul ' dintre a si b (' 2 [0; ])
n sens trigonometric (n sens invers acelor de ceasornic).
Consider am doi vectori liberi nenuli din V3 ; a si b al c aror unghi este ' (' 2
[0; ]). Not am cu e vectorul de lungime unu (kek = 1) perpendicular simultan pe a
si b si avnd sensul de asa natur
a ca tripletul (a, b; c) s
a e orientat pozitiv. Vectorul
liber 8
< kak b sin 'e; dac a a 6= 0 si b 6= 0
a b=
:
0; daca a = 0 sau b = 0
se numeste produsul vectorial al vectorilor liberi a si b.
Produsul vectorial are urmatoarele propriet ati:
a) a b = b a:
b) t(a b) = (ta) b = a (tb); t 2 R:
c) a (b + c) = a b + a c:

5
 d) a a = 0:
2 2
e) a b = kak2 b (a b)2 (identitatea lui Lagrange).
f) Presupunem a 6= 0 si b 6= 0: Atunci a b = 0 dac a si numai dac a a si b sunt
coliniari.
g) Daca a si b nu sunt nuli si nu sunt coliniari, atunci a b reprezint a aria
paralelogramului construit pe reprezentantii cu origine comun a ai lui a si b.

Fie acum fi; j; kg o baz

a ortonormal
a a lui V3 ; orientat
a pozitiv, adic
a i = 1;
j = 1; k = 1 si i j = 0; j k = 0; k i = 0 si tripletul (i; j; k) este orientat
pozitiv. Rezultatele produselor vectoriale i i; i j etc. sunt trecute n tabelul
al
aturat
i j k

i 0 k j

j k 0 i

k j i 0
Daca avem vectorii liberi a si b exprimati n baza fi; j; kg; a = a1 i + a2 j + a3 k
si b = b1 i + b2 j + b3 k; atunci, folosind proprietatile produsului vectorial si tabelul
de mai sus, g asim a b = (a1 i + a2 j + a3 k) (b1 i + b2 j + b3 k) = (a1 i) (b1 i) +
(a1 i) (b2 j) + (a1 i) (b3 k) + (a2 j) (b1 i) + (a2 j) (b2 j) +(a2 j) (b3 k)+ (a3 k)
(b1 i) + (a3 k) (b2 j) + (a3 k) (b3 k) = a1 b1 (i i) + a1 b2 (i j) + a1 b3 (i k) +
a2 b1 (j i) + a2 b2 (j j)+ a2 b3 (j k)+ a3 b1 (k i) + a3 b2 (k j) + a3 b3 (k k) =
(a2 b3 a3 b2 )i (a1 b3 a3 b1 )j + (a1 b2 a2 b1 )k ceea ce se poate scrie simbolic

i j k

a b= a1 a2 a3 :

b1 b2 b3

Exemplu. Produsul vectorial al vectorilor liberi a = 2i+3j k si b = i+4j +k

este
i j k

a b= 2 3 1 =

1 4 1

3 1 2 1 2 3
i j+ k = 7i j + 11k:
4 1 1 1 1 4

Produsul mixt. Fie a; b; c trei vectori liberi din V3 :

a; b; c = a (b c)

6
se numeste produsul mixt al vectorilor liberi a; b; c.

Dac a tripletul (a; b; c) este orientat pozitiv, atunci produsul mixt al vectorilor
liberi a; b; c este egal cu volumul paralelipipedului construit pe reprezentantii aces-
tor vectori cu origine comun a. Dac a (a; b; c) este orientat negativ, atunci a; b; c
este un num ar negativ egal n valoare absolut a cu volumul paralelipipedului denit
mai sus. n general, indiferent cum ar tripletul (a; b; c); a; b; c este egal cu volu-
mul paralelipipedului denit mai sus. ntr-adev ar, s
a consideram tripletul (a; b; c)
orientat pozitiv. Avem a; b; c = a (b c) = kak b c cos ; unde este unghiul
dintre a si b c. Observ am c a b c este aria bazei paralelipipedului (determinat a
de b si c) si c
a kak cos este n altimea paralelipipedului. Dac a (a; b; c) este orientat
negativ, atunci kak cos = kak cos( ) este n
altimea paralelipipedului.
Produsul mixt are urm atoarele propriet ati:
a) a; b; c = c; a; b = b; c; a .
b) a; b; c = a; c; b .
c) t a; b; c = ta; b; c = a; tb; c = a; b; tc ; t 2 R.
d) a1 + a2 ; b; c = a1 ; b; c + a2 ; b; c .
a c a d
e) a b; c; d = .
b c b d

Fie acum fi; j; kg o baz a ortonormal a a lui V3 ; orientat a pozitiv. Dac

a a =
a1 i + a2 j + a3 k; b = b1 i + b2 j + b3 k si c = c1 i + c2 j + c3 k, atunci
a1 a2 a3

a; b; c = b1 b2 b3 :

c1 c2 c3

ntr-adev ar, a; b; c = a (b c) = (a1 i + a2 j + a3 k) ((b2 c3 b3 c2 )i + (b3 c1

b1 c3 )j + (b1 c2 b2 c1 )k) = a1 (b2 c3 b3 c2 ) + a2 (b3 c1 b1 c3 ) + a3 (b1 c2 b2 c1 ); adic
a
tocmai egalitatea de demonstrat.

Exemplu. Produsul mixt al vectorilor liberi a = i 5j 7k, b = 2i 3j + 6k;

c = i + 2j 2k este a; b; c = a (b c) = (i 5j 7k) ( 6i 2j + k) =
i j k

1 ( 6) + ( 5) ( 2) + ( 7) 1 = 3; b c= 2 3 6 = 6i 2j + k.

1 2 2
1 5 7

Un alt mod de calcul al aceluiasi produs mixt este a; b; c = 2 3 6 =

1 2 2
3.

7
 4.4. Sisteme de coordonate
4.4.1. Sistme de coordonate carteziene ortogonale

Un cuplu (O; fi; j; kg) n care O este un punct din E3 , iar fi; j; kg o baz a orto-
normal a orientat
a pozitiv a lui V3 se numeste reper cartezian. Utiliznd acest reper
cartezian se poate deni o bijectie ntre multimile E3 si R3 n felul urm ator: daca
M 2 E3 ; atunci lui M i asociem tripletul (x; y; z) din R3 unde x; y; z sund deter-
minati de conditia OM = xi + yj + zk: Reciproc, ec arui triplet (x; y; z) 2 R3 i
asociem punctul M din E3 pentru care are loc relatia OM = xi + yj + zk.

Deni a mai sus ntre E3 si R3 se numeste sistem de coor-

tie. Bijectia stabilit
donate carteziene ortogonale.
x; y; z pentru care OM = xi + yj + zk se numesc coordonatele carteziene ale
punctului M n acest sistem de coordonate. Se noteaz a M (x; y; z):
O se numeste originea sistemului de coordonate. Dreptele care trec prin O si au
directiile date de i; j; k se numesc axele sistemului de coordonate (mai scurt, axe de
coordonate) si se noteaz a Ox; Oy; Oz: Ele se consider a orientate de catre vectorii i;
j; k; adic a semiaxele lor pozitive determinate de punctul O sunt indicate de sensul
vectorilor i; j; k: Planele determinate de cte dou a axe de coordonate se numesc
plane de coordonate si se noteaz a Oxy (cel determinat de Ox si Oy), respectiv Oyz
si Oxz: Coordonatele x0 ; y0 ; z0 ale unui punct M0 se pot g asi intersectnd axele
Ox; Oy; Oz cu plane care trec prin M0 si sunt paralele cu planele de coordonate,
sau proiectnd OM pe axele de coordonate. Sistemul de coordonate carteziene
ortogonale ale c arui axe sunt Ox; Oy si Oz; se noteaz a Oxyz.
Fie M1 (x1 ; y1 ; z1 ) si M2 (x2 ; y2 ; z2 ) dou
a puncte din E3 : Avem OM1 = x1 i + y1 j +
z1 k, OM2 = x2 i + y2 j + z2 k si M1 M2 = OM2 OM1 = x2 i + y2 j + z2 k (x1 i + y1 j +
z1 k) = (x2 x1 )i + (y2 y1 )j + (z2 z1 )k:
Am obtinut astfel urm atoarea relatie, deosebit de important a n dezvoltarea
teoriei geometriei analitice:

M1 M2 = (x2 x1 )i + (y2 y1 )j + (z2 z1 )k;

unde M1 (x1 ; y1 ; z1 ) si M2 (x2 ; y2 ; z2 ):

Consecin ta. Daca M1 (x1 ; y1 ; z1 ) si M2 (x2 ; y2 ; z2 ); atunci distanta dintre punctele
M1 si M2 este
p
d(M1 ; M2 ) = (x1 x2 )2 + (y1 y2 )2 + (z1 z2 )2 :

ntr-adev
ar, d(M1 ; M2 ) = M1 M2 ; adic
a tocmai expresia de mai sus.

Exemplu. Fie punctele A( 1; 0; 3) si B(0; 1; 4): Vrem s

a scriem vectorul liber AB
si s
a calcul
am distantap
de la A la B: Avem AB = (0 ( 1))i p + (1 0)j + (4 3)k =
i + j + k si d(A; B) = (( 1) 0)2 + (0 1)2 + (3 4)2 = 3:
Am ar atat pn a aici cum se introduce un sistem de coordonate carteziene orto-
gonale n E3 : ntr-o maniera cu totul analoag
a se introduce un sistem de coordonate

8
carteziene ortogonale n E2 : Se pleac
a de la un reper cartezian (O; fi; jg); O 2 E2 si
fi; jg este o baz
a ortonormala orientat
a pozitiv a lui V2 ; adic
a i ? j; i = j = 1
si i se roteste spre j dup
a unghiul de m
arime n sens direct (invers acelor de
2
ceasornic) (gura 26). Sistemul obtinut se va nota Oxy: n acest caz, daca M1 (x1 ; y1 )
si M2 (x2 ; y2 ) sunt dou
a puncte din planul E2 ; atunci

M1 M2 = (x2 x1 )i + (y2 y1 )j

si p
d(M1 ; M2 ) = (x1 x2 )2 + (y1 y2 )2 :

4.4.2. Translatia si rotatia n plan

Transla tia n plan. Fie (O; fi; jg) un reper cartezian n plan. Aceasta nseamn a
c
a O este un punct din E2 , iar fi; jg este o baz a ortonormal a a lui V2 ; orientat a
pozitiv. Stim ca ecare reper cartezian deneste un sistem de coordonate carteziene
ortogonale. Fie Oxy sistemul de coordonate carteziene ortogonale denit de reperul
cartezian (O; fi; jg): Fie O0 un alt punct din plan. Reperul cartezian (O0 ; fi; jg)
deneste sistemul de coordonate carteziene ortogonale O0 x0 y 0 ale c arui axe de coor-
donate sunt n mod evident paralele cu axele sistemului Oxy (mai precis, O0 x0 kOx;
O0 y 0 kOy). Din acest motiv vom spune c a sistemul de coordonate O0 x0 y 0 s-a obtinut
printr-o translatie a sistemului de coordonate Oxy.
Fie M un punct din E2 ; x; y coordonatele sale n sitemul Oxy si x0 ; y 0 coordonatele
sale n sitemul O0 x0 y 0 : Tinnd
cont de denitia coordonatelor carteziene ortogonale
ale unui punct din plan, avem OM = xi+yj si O0 M = x0 i+y 0 j: Fie a; b coordonatele
punctului O0 n sistemul de coordonate Oxy; adic a OO0 = ai + bj: Dac a n relatia
0 0
OM = OO + O M nlocuim cei doi vectori liberi cu expresiile lor n baza fi; jg;
atunci g asim xi + yj = ai + bj + ck + x0 i + y 0 j si, dup
a egalarea coecientilor lui i
0 0
si j obtinem x = a + x ; y = b + y sau

x0 = x a; y0 = y b:

Aceste relatii ne dau coordonatele x0 ; y 0 ale unui punct M n sistemul de coor-

donate O0 x0 y 0 ; cunoscnd coordonatele sale x; y si coordonatele a; b ale lui O0 n
sistemul de coordonate Oxy:
Exemplu. Coordonatele noii origini O0 n vechiul sistem sunt 3; 1. n acest caz,
formulele de translatie sunt

x0 = x 3; y 0 = y + 1:

Rota tia n plan. Fie Oxy un sistem de coordonate carteziene ortogonale n

plan si Ox0 y 0 sistemul de coordonate carteziene ortogonale obtinut printr-o rotatie
de unghi n sens direct (invers acelor de ceasornic) a lui Oxy. Mai precis, este
unghiul format de semiaxa Ox0 cu semiaxa Ox.

9
 Fie M un punct din E2 si x; y coordonatele sale n sistemul Oxy; respectiv x0 ;
y 0 n sistemul Ox0 y 0 : Vrem s
a vedem ce leg a este ntre x; y si x0 ; y 0 .
atur
Din denitia coordonatelor carteziene stim ca se poate scrie OM = xi + yj si
0 0 0 0
OM = x0 i + y 0 j : Este usor de v azut c
a avem i = cos i + sin j si j = cos( +
0 0
)i + sin( + )j = sin i + cos j: Egalitatea xi + yj = x0 i + y 0 j devine xi + yj =
2 2
x0 (cos i + sin j) + y 0 ( sin i + cos j) sau xi + yj = (x0 cos y 0 sin )i + (x0 sin +
y 0 cos )j; de unde

x = x0 cos y 0 sin ; y = x0 sin + y 0 cos :

4.5. Exercitii

1. Se d a vectorul liber a = 2i 2j + k. S
a se calculeze kak si s
a se g
asesc
a
versorul lui a.
2. Se dau vectorii liberi OA = j 3k; AB = 4i + 7k si BC = i + 2j 2k. S
a se
g a un vector v coplanar cu i si j astfel ca v ? OC si kvk = OC .
aseasc

3. Se dau vectorii liberi a = i 3j + 2k si b = 2i + k. S

a se calculeze produsul
scalar a b si unghiul celor doi vectori liberi.
4. S
a se calculeze produsul vectorial a b al vectorilor liberi a si b de la exercitiul
precedent. S a a b este perpendicular pe a si pe b.
a se verice c
5. Sa se calculeze aria paralelogramului construit pe reprezentantii cu origine
comuna ai vectorilor a si b de la exercitiul 3
5.1) folosind rezultatul de la exercitiul 4;
5.2) folosind identitatea lui Lagrange.
6. Se dau punctele A; B si C prin vectorii lor de pozitie: OA = 14i 7j + 2k;
OB = 2i + 2j 7k; OC = 2i + 7j + 2k.
6.1) S
a se arate c
a triunghiul AOB este dreptunghic.
6.2) S
a se arate c
a triunghiul BOC este isoscel.
6.3) S
a se calculeze perimetrul triunghiului ABC.
6.4) S
a se calculeze masura unghiului BAC.
7. Sa se calculeze produsul mixt al vectorilor liberi a = i + j k; b = i j + k;
c = i + j + k.
8. S
a se calculeze dublul produs vectorial a (b c) al vectorilor liberi a; b; c de
la exercitiul precedent. S
a se arate c
a vectorii liberi a (b c); b si c sunt coplanari.
9. Dac
a a; b; c sunt vectorii liberi de la exercitiul 7), s
a se arate c
aa (b c) 6=
(a b) c.
10. Se stie c
a kak = 3 si b = 5: Determinati valorile lui pentru care vectorii
liberi a + b si a b sunt perpendiculari.

10
 11. Vectorii liberi a si b formeaz
a un unghi ' = : Sa se calculeze unghiul al
p 6
vectorilor liberi p = a + b; q = a b dac a kak = 5 si b = 1.

12. Sa se calculeze sinusul unghiului format de vectorii liberi a = 2i 2j + k;

b = 2i + 3j + 6k.
13. Sa se arate c
a vectorii liberi a = 2i + 3j k; b = i j + 3k; c = i + 9j 11k
sunt coplanari.
14. Vectorii liberi a; b; c formeaz
a un triplet orientat pozitiv si sunt perpendic-
ulari doi cte doi. S
a se calculeze a; b; c dac
a kak = 4; b = 2; kck = 3.

15. Se dau vectorii liberi a = i + 2 j ( 1)k si b = (3 )i + j + 3k; 2 R.

S
a se g a valoarea lui pentru care a si b sunt:
aseasc
15.1) ortogonali;
15.2) coliniari.
16. Se dau vectorii liberi a = i j + 3k; b = i j + k; c = 3i + j k. Se cere:
16.1) s
a se gaseasc
a valorile lui astfel nct vectorii liberi a; b; c sa e coplanari.
16.2) pentru = 2 s a se calculeze n altimea paralelipipedului construit pe
reprezentantii cu origine comun a a vectorilor liberi a; b; c, n
altime corespunz
atoare
bazei formate de a si b.
17. Se consider a a; b; c; trei vectori liberi din V3 : S
a se arate c
a:
17.1) dac
a a ? (b c); atunci a (b c) este coliniar cu b c.
a a b = c d si a c = b d; atunci vectorii liberi a d si b c sunt
17.2) dac
coliniari.
17.3) urmatoarele egalit ati sunt echivalente: i) (a b)c = (b c)a; ii) a c = 0;
iii) (a b) c = a (b c).
a a; b; c sunt necoliniari doi cte doi, atunci a + b + c = 0 dac
17.4) dac a si numai
dac a a b = b c = c a.
a a b + b c + c a = 0; atunci a; b; c sunt coplanari.
17.5) dac
18. Se dau punctele A(1; 2) si B(2; 1). S
a se scrie vectorul liber AB si s
a se
calculeze d(A; B).
19. Sa se g
asesc
a coordonatele simetricului punctului A(2; 1) fata de:
19.1) axa Ox;
19.2) axa Oy;
19.3) punctul O;
19.4) prima bisectoare.
20. S altimea BB 0 pentru:
a se calculeze aria triunghiului ABC si n
20.1) A(1; 3; 2); B(0; 1; 1); C(0; 1; 2);
20.2) A(2; 3; 6); B(6; 4; 4); C(3; 7; 4).
21. Sa se calculeze volumul tetraedrului ABCD si n altimea AA0 pentru:
21.1) A( 1; 2; 1); B(0; 1; 1); C(1; 2; 3); D(1; 1; 1);
21.2) A(1; 1; 1); B( 1; 1; 1); C(1; 1; 1); D(1; 1; 1).
22. S
a se cerceteze dac
a punctele A; B; C; D sunt coplanare:

11
 22.1) A(1; 1; 1); B(3; 1; 4); C(0; 7; 3); D(5; 7; 2);
22.2) A(1; 2; 1); B(( 1; 0; 2); C(1; 1; 0); D(3; 0; 0).
23. Sa se g
aseasc
a coordonatele proiectiei punctului A(4; 3; 5) pe:
23.1) planul Oxy;
23.2) planul Oxz;
23.3) planul Oyz;
23.4) axa Ox;
23.5) axa Oy;
23.6) axa Oz.
24. Sa se g
asesc
a coordonatele simetricului punctului A(2; 3; 1) n raport cu:
24.1) planul Oxy;
24.2) planul Oxz;
24.3) planul Oyz;
24.4) axa Ox;
24.5) axa Oy;
24.6) axa Oz;
24.7) punctul O.
25. Se da punctul A(1; 2). S a se calculeze coordonatele lui A n sistemul de
a se mute n O0 ( 1; 1).
coordonate translatat n asa fel ca originea s
26. Originea a fost translatata n punctul O0 (3; 4). Coordonatele lui A(1; 3)
sunt date n noul sistem. S
a se calculeze coordonatele lui A n vechiul sistem.
27. Se da punctul A(2; 1): S a se g
aseasc
a coordonatele lui A n sistemul rotit
cu unghiul .
6
p
28. Coordonatele punctului A(2 3; 4) sunt date n noul sistem obtinut printr-o
rotatie de unghi = . S a se g
aseasc
a coordonatele lui A n vechiul sistem.
3
29. Sa se determine vechile coordonate ale noii origini si unghiul de rotatie dac
a
0 0
formulele de transformare a coordonatelor sunt x = y + 3, y = x 2.

12