Căutare

Ion - Scena Horei

Încărcat de Andreea Calenic în Nov 28, 2020

 0 evaluări · 7K vizualizări · 3 pagini

Informații document 

Data încărcării
Salvat
Nov 28, 2020

Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Ion
Partajați acest document Liviu Rebreanu
Scena horei


înfa tis eaza Facebook

Liviu Rebreanu este creatorul primului roman obiectiv modern, publicat î n anul 1920, „Ion”, ce
Twitter
universul rural în mod realist. In roman exista secvente narative semniicative pentru destinul
personajelor. O astfel de scena simbolica este hora de la începutul romanului. Caracterul monograic al
romanului traseaza o coordonata rituala a satului prin descrierea obiceiurilor traditionale.


Rezumat
Duminica, satul se aduna la hora în curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Cei trei lautari, Briceag,
Holbea si Gavan canta langa sopron. Jucatorii danseaza Somesana timp de o ora, iar cand lautarii obosesc,
lacaii tipa la ei sa cante în continuare. Fetele neinvitate la hora privesc cu invidie, iar mamele si batranele
stau de o parte, E-mail
avand grija de copii. Barbatii stau langa casa sau la poarta, vorbind de treburile de zi cu zi.
Primarul si Trifon Tataru, împreuna cu alti oameni mai înstariti ai satului, stau de vorba, în timp ce
Alexandru Glanetasu trage cu urechea, temandu-se sa se amestece în discutii. Dupa terminarea dansului,
Ana s i Ion se întalnesc în livada. Sunt va zuti de ca tre Ilie Onu, acesta ducand o sticla de rachiu pentru George.
InVi
tresetimp,pare util
la hora îsiacest document?
fac aparitia preotul Belciug si familia Herdelea. George îi pofteste pe Titu si Laura la
hora, dar acestia refuza. Cand Titu întreaba unde este Ion, Ilie Onu spune cum l-a vazut împreuna cu Ana în
gradina. Auzind acestea, George se înfurie si-si promite sa joace doar cu Florica. Odata ce jocul reîncepe,
Vasile Baciu, beat, merge la George, de la care ala ca Ana s-a întalnit cu Ion. Zarindu-si fata, încearca sa o
loveasca, dar este oprit de Ion.Hora se încheie, iar oamenii merg sa îsi continuie petrecerea la carciuma
luiAvrum. Aici porneste o cearta legata de plata lautarilor, care se încheie cu o bataie mult asteptata dintre
Ion si George.
Simboluri
Descrierea jocului traditional reprezinta o pagina etnograica memorabila, prin portul popular, pasii
Este necorespunzător acest conținut? Raportați acest document
speciici, vigoarea dansului si navala cantecului sustinut de igurile pitoresti ale lautarilor. Cercul horei,
centru al lumii satului, este o desca tusare dionisiaca de energii. Obiectivul romancierului înregistreaza pe
rand la utarii care ca nta sub sopron, ritmul îndracit al jocului, gesturile lacailor: „Zecile de perechi bat
Somes ana cu ata ta pasiune, ca potcoavele lacailor scapa ra scantei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de
pe jos se învaltoreste, se asaza în straturi groase pe fetele brazdate de sudoare, luminate de oboseala si de
multumire. Cu cat Briceag iuteste cantecul, cu atat lacaii se îndarjesc, îsi înloresc jocul, trec fetele pe sub
mana, le dau drumul sa se învarteasca singure, topa ie pe loc ridicand talpile, îsi ciocnesc zgomotos ca lca iele,
îsi pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nadusite’’.Jocul devine unul al vietii si al mortii, al iubirii si al urii, al
intereselor materiale si al pasiunilor suletesti.
Rolul horei în viata comunitatii satesti este acela de a-i asigura coeziunea si de a facilita întemeierea
de noi familii, dar cu respectarea principiului economic. De aceea în joc sunt numai fete si lacai. Forma
circulara a horei sugereaza ca începutul se confunda cu sfarsitul, facand astfel trimitere la destinul omenesc
în general. In traditia populara, „iesitul la hora” înseamna trecerea în randul fetelor si lacailor, a celor care
împlineau va rsta cuvenita . De numele acestui dans se leaga s i expresia„daca ai intrat în hora , trebuie sa joci”,
ceea ce simbolizeaza ca un lucru început trebuie dus pana la capat.
Asezarea privitorilor relecta relatiile sociale.
Inca din aceasta prima secventa, a horei, se poate observa o noutate a viziunii artistice a lumii satului

RECLAMĂ Descarcă pentru a citi fără reclame.

s i obiectivitatea acesteia. Cu desava rs ita ma iestrie,Rebrenu realizeaza un tablou complet, detaliat, în care
iecare îsi are locul, statutul si importanta, în functie de sex, varsta, stare civila precum si avere sau pozitia
detinuta în cadrul societa tii satului ardelenesc. Hora nu mai este ca la pretraditionalisti, un simbol al unita tii,
armoniei s i echilibrului lumii reale. Hora din Pripas denota scindarea evidenta a satului.
Cele doua grupuri ale barbatilor respecta stratiicarea economica.Astfel, fruntasii satului, primarul si
chiaburii, discuta separat de taranii mijlocasi asezati pe prispa . In satul traditional, lipsa pa ma ntului, ca
unica dovada a avutiei, este echivalenta cu lipsa demnitatii umane, fapt redat indirect prin atitudinea lui
Alexandru Glanetasu: „Pe de laturi, ca un caine la usa buca ta riei, trage cu urechea si Alexandru Glanetasu,
dornic sa se amestece în vorba , siindu-se totus i sa se amestece între boga tasi.’’
In centrul aduna rii se ala grupul jucatorilor.
Fetele ra m ase nepoftite privesc la hora , iar mamele s i babele, mai retrase, vorbesc despre
gospoda rie. Copiii se amesteca în joaca printre adulti. Este prezenta si Savista, oloaga satului, piaza rea,
colpotoare a vestilor rele în sat, înfa tista cu un portret grotesc: „Are picioarele încarcite din nastere, iar
bratele lungi si osoase ca niste cangi anume spre a-si tarîschilozenia, si o gura enorma cu buzele alburii de
sub care se întind gingiile îmba late, cu colti de dinti galbeni, rari si lungi”..
La eveniment iau parte si intelectualii satului, preotul Belciug si familia învatatorului Herdelea, ce vin
sa priveasca „petrecerea poporului’’, fa ra a se amesteca însa în joc. Insistentele lui George adresate atat
Laurei cat si lui Titu, de a participa activ la sarba toare, par chiar sa jigneasca provoca nd indignarea doamnei
Herdelea, „care nu ar i îngaduit nici în ruptul capului ca fata ei sa se amestece printre t arani’’, dar si a fetei
ce pare tare surprinsa de îndrazneala laca ului: „O, auzi ce idee!”.
Conturul întregii scene are caracter simbolic. In conceptia exegetilor aceasta hora ar avea o foarte
mare contributie în derularea fabulei, iind scena în care destinul iecarui personaj este scris fa ra vreo
posibilitate prea mare de a mai i schimbat: „Hora din primul capitol este o hora a soartei. Vasile Baciu
exclama:« O fata am si eu si nu-mi place fata pe care o am. ». Conlictul e deja schitat. Bataia dintre Ion si
George, de la carciuma, este ca o repetitie generala în vederea crimei.” (N. Manolescu).
Trăsăturile personajului
Inca din prima scena importanta a romanului si anume scena horei, se remarca protagonistul operei,
Ion. Spre deosebire de tatal sau, el nu-si asuma conditia de sarac si danseaza cu Ana, iica celui mai înstarit
om din sat, Vasile Baciu. Vestimentatia personajului îi relecta conditia sociala de taran, iar numele devine
emblematic. In vederea atingerii scopului propus, protagonistul renunta la fata pe care o îndragea, Florica, o
fata frumoasa , dar sa raca, alegand-o pe Ana doar pentru pa ma nturi. Gesturile si mimica îi tra deaza
intentiile: „Ion o urma ri pe Ana cateva clipe. Avea ceva straniu în privire, parca nedumerire si un viclesug
neprefacut.” Imediat apare Florica, iar la vederea ei „Flacaul clipi aspru, ca si cand ar i vrut sa-si alunge un
gand din creieri.” Comportamentul lui Ion relecta intentiile fata de celelalte personaje. La hora este tandru:
„o strange la piept pe Ana cu mai multa gingasie, dar si mai prelung.”, urmand ca dupa ce obtine ce-si
doreste sa se comporte foarte urat cu aceasta. Infruntarea verbala a lui Ion cu tatal Anei la hora anticipeaza
conlictul permanent dintre cei doi. Dorinta lu Ion de a se razbuna pe acesta porneste de la insultele aduse la
adresa lui de catre Vasile Baciu, în fata tuturor, la hora. Acesta îl numeste „hot”, „talhar”, „sarantoc”. In
acelasi timp, relatia dintre Ion si George este una tensionanta deoarece cel din urma trebuia sa se
ca satoreasca cu Ana. Prin Ion este înfa tis ata întreaga categorie a taranilor sa raci, fa ra avere, care sunt
dispretuiti s i umiliti de cei bogati.
Expresivitatea
Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaza prin cateva trasaturi: respectul pentru
adevar, de unde reiese obiectivarea si realismul romanului; precizia termenilor, acuratetea si concizia

RECLAMĂ Descarcă pentru a citi fără reclame.

exprimarii; sobrietatea stilului; stilul anticaloil, lipsit de imagini artistice, întrucat crezul prozatorului era ca
„stra lucirile artistice, cel putin în opere de creatie, se fac mai totdeauna în detrimentul preciziei si al miscarii
de viata (...), e mult mai usor a scrie frumos, deca t a exprima exact.
Limbajul stilului narativ este igurat. Se creeaza imagini artistice motorii: ”Toate perechile se
imbulzesc”; vizuale: ”la urechi si in cosite au si ele buchetele de vazdoage”, dar si auditive: ”incepe o
chiuitura”. Ele au rol in a contura dinamica si aspectul jocului. Toate personajele, dar mai ales inlacararea
tinerilor este descrisa detaliat, creandu-se imaginea unei hore traditionale. Naratorul se foloseste de un
limbaj bogat si cu ajutorul igurilor de stil creeaza moment artistice. Figurile de stil prezente in text sunt:
epitete cromatice ”pete albe”; comparatii “tiganurat si negruca un harap” si personiicari” locul geme” ,
”praful ce ii imbratiseaza pe toti” si metafore: ”isi inloresc jocul”, ”soarele ingalbenit de necaz”. Tudor Vianu
observa utilizarea registrelor lexicale diverse in limbajul personajelor, in functie de conditia lor sociala:
”variatiile de vocabular in trecerea de la mediu rural la acela orasenesc au la acela intelectual”.
Narator
Naratorul este omniscient si omnipresent, relatand intamplarile la persoana a III-a, dar nu este pe
deplin obiectiv. Marcile subiectivitatii sunt surpirinse prin comentariile explicative sau prin exprimari ca: “o
muiere nepriceputa”, “cantecult salta aprig”. O mare importanta in realizarea unui roman realist o are si
descrierea. Felul in care este expusa realitatea il poate face pe cititor sa se implice intr-o mai mare masura,
crescand si valoarea operei. In cazul romanului “Ion”, acest element este asigurat chiar de autorul sau, Liviu
Rebreanu. El foloseste descrierea pentru prezentarea cadrului actiunii (spatiu si timp). “Dumineca. Satul e la
hora. Si hora e pe Ulita din dos, la Todosia, vaduva lui Maxim Oprea. Casa vaduvei vine chiar peste drum de
bisericuta batrana, pleostita si darapanata.”
Referinţe critice
„Spre deosebire de literatura poporanista s i samana torista , la rgind si aducand observatia realista din
proza lui Slavici, romanul lui Rebreanu înfatiseaza un univers rural ada nc diferentiat. Intregul conlict al
ca rtii se bizuie pe lupta apriga pentru pamant. Chiar din primele pagini ne izbeste o realitate sociala
complexa, în care ierarhiile sunt precizate si determina întregul mecanism al rezistentei. Scurta petrecere
duminicala la hora, se desfa soara dupa anumite norme rezumative pentru viata zilnica a satului. S tefan
Hotnog, „un chiabur cu burta umlata”, pe care si-o mangaie mereu, „parca ar avea junghiuri” troneaza în
mijlocul oamenilor varstnici si-i cauta în conversati, „cleniuri” primarului, spre a-si dovedi importanta.
Alexandru Glanetasu, „pe de laturi ca un caine la usa bucatariei, trage cu urechea, dornic sa se amestece în
vorba, siindu-se totusi sa se vare între bogatasi”. Acestia se tin semeti chiar înaintea autoritatilor, de altfel
foarte prevenitoare cu ei. Vasile Baciu nu se siieste nici de popa, nici de învatator. El nu concepe sa -si marite
fata decat tot cu un gospodar de seama lui „Mie-mi trebuie ginere cumsecade, nu leandura...” declara
ra spicat. Pe Ion îl numeste „golan”, „hot”, în fata întregului sat. „Ce are hotul cu fata mea? Ce are...”, striga,
manios în gura mare. Si George se poarta ca un fecior de oameni bogati, cinsteste pe laca i la ca rciuma,
plateste lautarii...Tovara sii sa i de chef îl înconjoara cu o prietenie mai mult sevrila deca t respectuoasa .
Dar în sat exista s i tarani saraci lipiti, care trudesc fa ra spor, asemenea lui Ion, pe o sfoara nenorocita
de pamant. Ei simt în iecare moment al vietii apasarea mizeriei.” (Ov. S. Crohmalniceanu, „Literatura
romana între cele doua razboaie mondiale”- Realismul dur).
„Urmandu-l, intram si iesim, ca printr-o poarta, din roman. E o cale de acces, la capatul lui se ala
realul, iar la celalalt imaginarul, doua lumi asemanatoare si diferite, vecine si totusi iremediabil despartite,
ceea ce le desparte este ceea ce le leaga: drumul.’’ (N. Manolescu, „Arca lui Noe’’)

Partajați acest document

    
S-ar putea să vă placă și

Document 4 pagini

Scena Horei
stanandreea95
85% (27)

Document 6 pagini

Motivul Horei in Ion Rebreanu

Kelemen
Încă nu există evaluări

Document 1 pagină

Hora Dominicana
Marin Nicolae
Încă nu există evaluări

Reviste Podcast-uri Partitură

Document 8 pagini

Romanul Ion
Radu Banari
Încă nu există evaluări

Document 5 pagini

Ion
Georgi Frunză
Încă nu există evaluări

Document 4 pagini

ION (Roman Realist de Tip

Obiectiv)
Andra Mihaela Nedelea
50% (4)

Document 8 pagini

Ion de Liviu Rebreanu

Crispy Cristi
Încă nu există evaluări

Document 3 pagini

Liviu Rebreanu Ion

Kloos Eduard-Andreas
Încă nu există evaluări

Document 4 pagini

Ion - Liviu Rebreanu - Eseu Bac

Ștefania Cucu
80% (15)

Document 11 pagini

Ion de L Rebreanu - Referat

stefan922
Încă nu există evaluări

Document 6 pagini

Ion Incadrare
LaurusAdia
Încă nu există evaluări

Document 5 pagini

Tema Ion
Ana Maria Mirela Radu
Încă nu există evaluări

Arată mai mult

Despre Asistență

Despre Scribd Ajutor / Întrebări frecvente

Everand: Cărți electronice și Accesibilitate

audio
Ajutor achiziționare
Presă
AdChoices
Alăturați-vă echipei noastre!

Contactați-ne Social
Invitați prieteni Instagram
Scribd pentru companii Twitter

Facebook
Juridic
Pinterest
Termeni

Confidențialitate

Drepturi de autor

Preferințe privind modulele

cookie

Nu vindeți sau partajați

informațiile mele cu caracter
personal

Obține aplicațiile noastre gratuite

Documente

Limbă: Română

Drepturi de autor © 2024 Scribd Inc.

Salvat