CONSFĂTUIRILE JUDEŢENE

ALE PROFESORILOR DE
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ ŞI LIMBI CLASICE
DIN JUDEŢUL SUCEAVA

Instruirea profesorilor de limba și

literatura română care predau la gimnaziu
în anul școlar 2018-2019
 CADRUL NORMATIV PRIVIND ORGANIZAREA
PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
ANUL ȘCOLAR 2018-2019

 Structura anului şcolar 2018-2019 - OMEN nr. 3.220/19.02.2018;

 Planuri-cadru pentru gimnaziu - OMENCS nr. 3590/5.04.2016 –
revizuite și completate prin OMEN nr. 4221/2018 privind
modificarea Anexelor 2-7 ale Ordinului ministrului educaţiei
naţionale nr. 3590/2016, privind aprobarea planurilor-cadru de
învăţământ pentru învăţământul gimnazial ;
 Planuri -cadru de învățământ pentru liceu – www.programe.ise.ro;
 Programe școlare - www.programe.ise.ro;
 ROFUIP – modificat și completat prin OMEN nr. 3027/2018 –
modificarea și completarea art. 66 – privind atributiile
catedrelor/comisiilor metodice în elaborarea ofertei CDȘ și
selectarea auxiliarelor didactice și a mijloacelor de învățământ
CADRUL NORMATIV PRIVIND ORGANIZAREA
EXAMENELOR NAȚIONALE
ANUL ȘCOLAR 2018-2019

Metodologii ale examenelor naţionale

pentru anul școlar 2018 -2019
 Examenul național de evaluare națională – OMEN
nr. 4813/29.08.2018
 Admiterea în învățământul liceal și profesional de
stat – OMEN nr. 4829/30.08.2018
 Examenul național de bacalaureat - OMEN nr.
4830/30.08.2018
 OFERTA NAŢIONALĂ
PENTRU MANUALE ȘCOLARE,
AUXILIARE DIDACTICE
 Catalogul manualelor școlare valabile în anul şcolar
2018-2019 (retipăriri cls. I-V și clasele VI-XII) poate fi
accesat la adresa: www.rocnee.eu
 Manuale școlare digitale - Manuale școlare -
https://www.manuale.edu.ro/
 Lista auxiliarelor didactice aprobate de MEN –
www.edu.ro (Învățământ preuniversitar)
 Lista mijloacelor de învățământ aprobate de MEN -
www.edu.ro
 PRIORITĂȚI EDUCAȚIONALE
Noile programe pentru limba și literatura română (gimnaziu)

Relaționarea formării competențelor Centrarea predării pe

cu evaluarea acestora formarea competențelor

Elaborarea unor sarcini de lucru care să evite

simpla reproducere a unor informații, a
regulilor gramaticale, a canoanelor

Accentuarea dimensiunii conștiente a

învățării, prin proiectarea activităților
de învățare care să stimuleze gândirea
critică și creativă a elevilor;
Crearea unor contexte de învățare
care să determine exprimarea
perspectivei personale și creativitatea

Utilizarea elementelor
de noutate (input audio –
video, sarcini de lucru di-
versificate, atractive etc.)
PREDAREA – ÎNVĂȚAREA – FORMAREA
COMPETENȚELOR
 EVALUAREA COMPETENȚELOR
Insert the title of your subtitle Here

Elaborarea itemilor/sarcinilor de
evaluare pe competență.

2
1 3

Proiectarea și diversificarea
1 3 Utilizarea unor sarcini de
activităților de evaluare, astfel lucru diverse, inedite,
încât să stimuleze gândirea atractive, care să stimuleze
analitică, sintetică, creativă participarea elevilor;
Utilizarea mijloacelor de
evaluare alternative
Curriculum la limba și literatura română
Clasa a VI-a

Programele școlare pentru clasa a V-a, cuprinse în Anexa 2 a

OMEN nr. 3393/28.02.2017 se aplică în sistemul de învățământ
începând cu anul școlar 2017-2018;
- programa școlară pentru clasa a VI-a începând cu anul școlar 20
18-2019:

sugerează tipuri de a
este structurată pe
formarea – evaluarea ctivități de evaluare
01 02 specifice fiecărei
competențelor
competențe

include procesele stimulează exprimarea

03 de construcție a
04
punctului de vedere și
competenței creativitatea

indică tipuri de acti Introduce

05 vități specifice 06 elementelor de
formării acestora interculturalitate
 Opțiuni ale noii programe
aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017
Competențe
Integrare
lingvistică
Noua programă a eliminat Componentele
din procesul de învățare programei urmează
teoretizarea excesivă și logica domeniului,
abstractizarea, dezvoltând competențe
înlocuindu-le cu elemente generale care se
concrete, accesibile pentru circumscriu
acest ni-vel de vârstă și competențelor- cheie, a
care pot conduce, prin căror miză este să
înțelegerea celor învățate, faciliteze integrarea
la formarea de competențe lingvistică și culturală a
elevului în
spațiul național
Studiul gramaticii
În domeniul studiului
gramaticii, frecvența
erorilor de utilizare a limbii
române a condus la
eliminarea unor
conținuturi care nu pot fi
înțelese corect de către
elevii de gimnaziu (diateza
reflexivă cu toate nuanțele,
subiectiva și predicativa,
tipuri mai dificile de
circumstanțiale etc.)
Identitate
națională și
interculturalitate
Noua programă repune
în poziție centrală
identitatea proprie
inserată în contextul
identității naționale,
care implică și
asumarea de către elevi
a valorilor românești, în
raport cu valorile
universale.
 PROIECTAREA DIDACTICĂ
ETAPE. EXEMPLE
Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și desfășurarea
corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în cadrul învățământului
preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări eficiente, în baza programelor și a
planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul inițial al beneficiarilor primari ai educației și
contextul în care urmează a se desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare
programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic.

• Proiectarea demersului didactic presupune:

3.1. lectura personalizată a programelor şcolare;
3.2. planificarea calendaristică;
3.3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).

Lectura programei se realizează „pe orizontală” în următoarea succesiune:

Competenţe generale – Competenţe specifice – Conţinuturi – Activităţi de învăţare
 PLANIFICĂRILE
CONSIDERAȚII

• Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației c

oncrete în care acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelul
ui inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la începutul anul
ui școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și contextului mo
tivațional specific unității școlare și
comunității locale în ansamblu.
• Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop pr
eluarea lor de către cadrele didactice în forma prezentată, ci sti
mularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii,
prin prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextua-
lizare la specificul fiecărei clase.

• În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de

obligativitatea respectării programelor, nu a unui manual
anume.
 Planificarea anuală
EXEMPLE

• Din punct de vedere formal, planificarea anuală are

anumite elemente de specificitate și poate fi realizată
potrivit rubricaţiei de mai jos:

Unitatea de Competenţe Conţinuturi Număr Săptămâna Observaţii

învăţare specifice de ore
vizate
 • Din punct de vedere formal, proiectul u
nei unități de învățare poate fi realizat
potrivit modelului de mai jos:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare

(detalieri) specifice învățare

[se [se precizeaz [vizate/ [se [se mențion

menționeaz ă recomandat precizează ează metod
ă detalieri competențele e de resurse de ele,
de conținut specifice din programa șc timp, de instrumentel
care programa olară loc, e
explicitează școlară] sau altele material sau
anumite adecvate pe didactic, modalitățile
parcursuri] ntru forme de de
realizarea organizare evaluare
competențel a clasei] utilizate]
or
specifice]
• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă
• Competențe generale, sociale și civice
OMEN nr. 5097/09.09.2009
1. Receptarea mesajului oral în dif
erite situații de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a
limbii române în producerea de
mesaje orale în
situaţii de comunicare monologată
și
dialogată
3. Receptarea mesajului scris, din
texte literare și nonliterare, în s
copuri diverse
4. Utilizarea corectă şi adecvată a
limbii române în producerea de
mesaje scrise, în diferite contex
te de realizare, cu scopuri diverse
OMEN nr. 3393/ 28.02.2017
1. Participarea la interacţiuni verbal
e în diverse situaţii de comuni
care, prin receptarea şi producerea
textului oral
2. Receptarea textului scris de dive
rse tipuri
3. Redactarea textului scris de dive
rse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi ef
icientă a limbii în procesul comun
icării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice
și culturale proprii în context națion
al și internațional
• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă
• Conținuturi - COMUNICARE ORALĂ
OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.201
7
Structurarea textului oral. − Contextul de comunicare: lo
Ordonarea ideilor în comunicar cul şi momentul interacţiunii, r
e (actualizare). elaţia dintre interlocutori, ide
Textul dialogat și cel monologat ntitatea interlocutori-lor, cuno
. ştinţele comune legate de te
Organizarea replicilor într-un di ma discuţiei
alog complex. Adaptarea la − Dicţia, importanța ei în
interlocutor. interacțiunile verbale
*Modalităţi de conectare a elem − Strategii de concepere și de
comprehensiune a textului or
entelor nonverbale la cele verb
al:
ale.
parafrazare, informații explicit
Monologul: text narativ, text des
e și
criptiv, text informativ. implicite, rezumare
• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă
• Conținuturi - COMUNICARE ORALĂ
OMEN nr. 5097/09.09.2009
Structurarea textului oral.
Textul dialogat și cel monologat.
Organizarea replicilor într-un dialog
complex. Adaptarea la interlocutor.
*Modalităţi de conectare a element
elor
nonverbale la cele verbale.
Monologul: text narativ, text descrip
tiv, text
informativ.
Rezumatul oral (actualizare).
OMEN nr. 3393/ 28.02.201
7
− Strategii de ascultare activă: ve
rificarea gradului de înţelegere a
mesajului prin formularea unor înt
rebări de clarificare, de reformu
lare; semnale nonverbale de
încurajare.
− Performarea actelor de limbaj: r
elaţia dintre structura lingvistică
a actului de
limbaj, intenţia de comunicare şi
efectul
actului de limbaj.
− Atitudini comunicative: interes,
curiozitate, implicare, cooperare î
n activităţi de grup. Inteligenţa
Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării

OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.201

7
3.1. Lexicul Vocabular
Noțiunea de vocabular. Mijloac − Cuvântul: formă şi sens (
ele interne de îmbogăţire a vocsensul de bază și sensul se
abularului. cundar;
a. Derivarea (actualizare). sensul propriu, sensul figur
b. Compunerea. at)
c. Schimbarea valorii gramatic − Rolul contextului în crear
ale ea
(conversiunea). sensului
Familia lexicală − Omonime.
Câmpurile lexico-semantice (a Cuvinte polisemantice
plicativ).
Sinonimele. Antonimele (actual
Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării

OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.201

7
3.2. Noţiuni de fonetică. Ortoepie şi ortografie
Regulile de despărţire a cuvint − Structura fonologică a cu
elor în vintelor: diftong, triftong, hi
silabe. at
Ortografia pentru despărţirea î − Despărțirea în silabe (pri
n silabe ncipiul
inclusiv folosirea cratimei şi a a fonetic)
postrofului
Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării

OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.20

17

Variaţie stilistică − Limbă

vorbită
Limbă scrisă
3.3. Noţiuni de sintaxă (actualiza
re).
Felul propoziţiilor. Fraza.
Propoziţia regentă. Elementul re
gent.
Coordonarea şi subordonarea.
Abordare comparativă - Elemente de construcție a comunicării

OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.201

7
Verbul (actualizare). − Verbul.
Verbele predicative şi verbele nepr Moduri verbale și timpurile lor:
edicative copulative (numai a fi, a d conjunctivul şi condiţionalul-opt
eveni) şi auxiliare ativ
Modurile personale: indicativ, imper Posibilități combinatorii ale verb
ativ, ului
conjunctiv, condiţional-optativ. Timp Prepoziţia
uri.
Modurile nepersonale: infinitiv, geru
nziu,
participiu, supin.
Substantivul (actualizare). − Substantivul. Substantive col
Substantivele defective de singul ective.
ar sau de plural. Substantivele c Substantive defective. Cazul.
olective. Articolul genitival
• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă
OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017
Pronumele Pronumele personal (flexiune cazuală
Pronumele personal. ). Pronumele
Pronumele posesiv şi adj. pron. pos reflexiv (diferența între pronumele refl
esiv. exiv și
Forme, cazuri şi funcţii sintactice. pronumele personal). Posibilități com
Pronumele demonstrativ şi adj. pron. binatorii ale
demonstrativ. pronumelui. Anticiparea și reluarea pr
Forme, cazuri şi funcţii sintactice. in clitice
3.4.3.2. Numeralul pronominale în cazul unor compleme
nte.
Aspecte ortografice.
Adjectivul (actualizare). Formele − Adjectivul. Posibilități combinatorii al
flexionare. Articolul demonstrativ (adj e adjectivului
ectival).
Gradele de comparație. Funcţii sintac
tice.
Adverbul (actualizare). Gradele de − Adverbul. Tipuri de adverbe (de mo
• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă

OMEN nr. 5097/09.09.20 OMEN nr. 3393/ 28.02.20

09 17
Prepoziţia (actualizare).
Regimul cazual.
Conjuncţia (actualizare).
Exerciţii de folosire corect
ă a adverbului, a prepoziţi
ei şi conjuncţiei.
Interjecţia (actualizare).
Interjecţii predicative.
• Abordare comparativă – Sintaxa propoziției
OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02
.2017
Predicatul. Predicatul verbal şi predic Predicatul nominal. Verbu
atul nominal (numai cu verbele copula l
tive a fi şi a copulativ a fi;
deveni). numele predicativ
Subiectul. Subiectul exprimat şi Acordul numelui predicati
subiectul neexprimat (subînţeles şi inc v
lus). Subiectul neexprimat (incl
Acordul predicatului cu subiectul us,
subînțeles)
Atributul (actualizare). Complementul. Complem
Atributul adj., Atributul subst., Atributul entul
pron., direct, complementul indir
Atributul adv. ect
Complementul (actualizare). în dativ și complementul
Complementele circumstanţiale: de lo prepozițional
• Abordare comparativă – Lectura
OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.20
17
Cartea - obiect cultural. *Structura cărţii: Textul narativ literar – în proză
cuprins , în
prefață, postfață, note. versuri
Structura operei literare. Modurile de exp • Instanțele comunicării narati
unere. ve: autor, narator, personaje
Naraţiunea (autor, narator, personaj; nara • Narațiunea la persoana a III-
ţiunea la a și la
persoana a III-a şi naraţiunea la persoan persoana I.
a I; • Momentele subiectului/etape
subiectul perei literare, momentele subie le acțiunii
ctului; • Dialogul în textul literar
timpul şi spaţiul în narațiune). Textul descriptiv literar – proz
Descrierea (portretul literar, tabloul). ă, versuri
Dialogul (mijloc de caracterizare a person Textul argumentativ
ajelor).
• Programa clasa a VI-a – abordare comparativă

OMEN nr. 5097/09.09.20 OMEN nr. 3393/ 28.02.20

09 17
Texte literare − populare
şi culte − aparținând diver
selor genuri şi
specii.
Opera epică. Opera lirică.
Specii literare obligatorii:
pastelul, fabula, doina po
pulară.
Texte nonliterare: anunțul
, știrea.
Strategii de comprehensi
une:
reprezentări mentale,
integrarea informațiilor te
xtului în propriul univers c
ognitiv și afectiv Strategii
de interpretare:
interpretarea limbajului fig
urat
(epitetul, enumerația), dis
cuții pe marginea textelor
citite
 • Abordare comparativă - Redactare
OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017

Procesul scrierii Etapele scrierii, cu accent pe:

Organizarea unui text în funcţie a) planul textului;
de b) redactarea ciornei şi a lucrării
destinație (scrisoarea, anunțul). pe
Semnele de punctuație: punctul baza planului
şi Rezumatul
virgula, linia de dialog şi linia de Transformarea vorbirii directe în
pauză. vorbire indirectă
Semnele ortografice: cratima,
punctul ca semn ortografic.
Contextele de realizare Tipare textuale de structurare a i
Relatarea. *Oferirea de informaț deilor -
ii narativ, descriptiv, explicativ,
privind diverse aspecte ale realit narativ-descriptiv (prezentarea u
ăţii nui proces ca succesiune de et
înconjurătoare. Motivarea unei o ape)
 • Abordare comparativă - Redactare

OMEN nr. 5097/09.09.2009 OMEN nr. 3393/ 28.02.2017

Descrierea de tip tablou, de Stil: proprietatea termenilor,

tip puritate şi adecvare situaţion
portret. Povestirea. ală, originalitate
Rezumatul. Prezentarea textului: tabele
Aprecieri personale referito corelate
are la cu conținutul textului
textele epice şi lirice studiat Elemente auxiliare în scriere
e. (paranteze, sublinieri)
Elemente de interculturalitate

− Valori etice în legendele popoarelor

− Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a
vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
−Valori ale culturii populare în spațiul românesc
 CONSIDERENTE PRIVIND PROGRAMA ȘCOLARĂ LA DISCIPLINA
ELEMENTE DE LIMBĂ LATINĂ ȘI CULTURĂ ROMANICĂ (CLASA A VII-A)
PROF. METODIST RAHILA CUȘNIR

Elemente de limbă latină și cultură romanică este o

disciplină din trunchiul comun din noul plan-cadru, pentru
clasa a VII-a, căreia îi este alocată o oră pe săptămână.
Demersul didactic propus este conceput inter- și
transdisciplinar, urmărind:
 - cunoașterea unor elemente fundamentale, lexicale și
gramaticale, comune limbii latine, limbii române și altor
limbi moderne;
 - stabilirea unor asocieri elementare între limba română,
limbile romanice și alte limbi moderne prin intermediul
fondului comun – limba latină ca liant lingvistic;
- înțelegerea rațională a mecanismului
esențial de generare a mesajului în
comunicare;
 - conștientizarea importanței lexicului
limbii latine, matrice a limbilor romanice;
 - dobândirea unor competențe esențiale
referitoare la cultura și civilizația greco-
romană;
 - asumarea valorilor etice și a idealurilor
umaniste ale Antichităţii clasice, necesare
propriei dezvoltări afective şi morale.
 Spre deosebire de vechea programă școlară de limba
latină pentru clasa a VIII-a, noua programă școlară
pentru disciplina Elemente de limbă latină și cultură
romanică pune în valoare:
 - compararea structurii numelor/verbelor din limba
latină cu cele din limba română;
 - discriminarea, prin analogie cu limba română:
singular/plural, masculin/feminin/neutru, categorii
morfosintactice ale verbului/numelui etc.;
 - recunoașterea unor elemente lexicale latine în
limbajele specializate (termeni științifici de uz școlar,
abrevieri recurente, expresii uzuale etc.);
 - exerciţii lexicale specifice: derivare cu sufixe şi prefixe de
origine latină; compunere cu prefixoide şi sufixoide de origine
latină/greacă; stabilirea unor relaţii de sinonimie, antonimie,
omonimie în limba română /alte limbi, prin intermediul
etimonului latin;
 - sesizarea şi corectarea greşelilor frecvente de limbă română
(de exemplu, pleonasmul), prin raportare la limba latină.

În ceea ce privește domeniul cultural, se acordă o

atenție deosebită valorilor greco-romane perene:
 1. Modele de gândire și de raportare la lume,
fundamentate etic (adevărul, binele personal/ public,
moderația, gloria etc.), civic (dialog, respect pentru
celălalt, responsabilitate, cultura legii) și științific
 2. Modele estetice în artă.
 Noţiunile fundamentale de cultură clasică, sintetizate pe
domenii majore (viața privată, viața publică/politică,
religia și mitologia, arta) rezultă din corelarea
informaţiilor lingvistice cu cele culturale într-un context
natural de interferență (texte-suport, activități de învățare
care să vizeze mai multe componente).
 Se recomandă realizarea unor proiecte didactice pe teme
de civilizație greco-romană, care să implice
documentarea (surse în format tradițional – enciclopedii,
dicționare mitologice, atlase istorice, alte lucrări
științifice; surse digitale). Demersul didactic poate fi
structurat/completat prin strategii/metode de învăţare
diverse, precum: brainstormingul, conversația euristică
dirijată, învăţarea intuitivă, problematizarea, jocul
didactic/dramatizarea, dezbaterea, concursul, uzul
coerent al softurilor educaționale.
Resurse educaționale

Bibliografie
 Pierre Grimal - Civilizaţia romană
 Jean Claude Fredouille - Enciclopedia civilizaţiei
romane
 Coord. Dumitru Tudor - Enciclopedia civilizaţiei
romane
 Indro Montanelli – Roma, o istorie inedită
 Margaret Oliphant - Atlasul lumii antice
 Flavio Conti - Atlasul Romei antice
 Anna Ferrarri – Dicţionar de mitologie greacă şi
romană
 Victor Kernbach - Dicţionar de mitologie generală
 N. A. Kun - Legendele şi miturile Greciei antice
 Eugen Munteanu - Aeterna latinitas
o Virgil Matei – Dicţionar de maxime, reflecţii, expresii
latine comentate
 Vasile D. Diaconu şi Maria Marinescu-Himu - Proverbe
şi cugetări latine
 Coord. N.I. Barbu şi Adelina Piatkowski - Scriitori greci
şi latini. Mic dicționar
 Eugen Cizek – Istoria literaturii latine, vol. I şi II
 Pierre Grimal – Literatura latină
 Jean Bayet - Literatura latină
 Maria Pârlog - Gramatica limbii latine
Filme documentare
 Misterele istoriei Romei - Discovery

 Roma - puterea și gloria

 Adevărații gladiatori - Discovery

 Surprinzătoarea istorie a Romei - Discovery

 Eu sunt Caesar - BBC

 Ancient Rome. The Rise and Fall of an Empire -

BBC
 Gloria și decăderea Romei

 Megastructuri antice - Colosseum - National

Geographic
 PORTOFOLIUL
RESPONSABILULUI DE
CATEDRĂ
 Tabel nominal cu membrii catedrei şi datele lor personale (telefon,
adresa de e-mail, şcoala de provenienţă, grad didactic, specialitatea,
vechimea în învăţământ etc.);
 Planul de activităţi metodico-ştiinţifice ale catedrei pentru anul școlar
în curs;
 Raportul de activitate la nivel de catedră pentru anul şcolar anterior /
semestrul anterior;
 Planul managerial al catedrei;
 Calendarul şi tematica activităţilor de catedră;
 Procesele-verbale ale şedinţelor de catedră ;
 Programele şcolare valabile în anul şcolar în curs ;
 Programele pentru examenele naţionale (Evaluare naţională – clasa a
VI-a, Evaluarea națională – clasa a VIII-a, Bacalaureat) şi pentru
concursurile şcolare;
 Planificările calendaristice ale membrilor catedrei;
 Planurile-cadru pentru anul şcolar în curs;
 Materialele ştiinţifice şi metodice prezentate în cadrul activităţilor de
catedră ;
 Calendarul olimpiadelor şi al concursurilor şcolare la care participă
elevii unității de învățământ;
 Rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare.
PORTOFOLIUL
PROFESORULUI

38
 Partea I:
 CV (cu documente justificative),
 structura anului școlar,
 încadrarea (clase, nr. de ore),
 orarul,
 fișa postului,
 calendarul activităților pe anul în curs.
 Partea a II-a:
 programele școlare,
 programele opționalelor în derulare,
 planificarea anuală și semestrială a materiei pe unități de învățare,
 proiecte didactice,
 teste de evaluare inițială, curentă și sumativă, însoţite de bareme,
 interpretarea rezultatelor, măsuri ameliorative,
 modalități alternative de evaluare (proiecte, referate, portofolii întocmite de
elevi),
 fișe de lucru,
 caietul –catalog,
 inventarul materialului didactic din școală, 39
 fișe cu asistențe la ore (pentru profesorii debutanți) şi de interasistenţe.
 Partea a III-a:
 regulamentul,
 precizările și programele pentru olimpiadele naționale,
 subiecte de olimpiadă propuse,
 lista elevilor selectați pentru olimpiade,
 rezultatele obținute la diferite competiții/activități specifice disciplinei.

 Partea a IV-a : proiecte personale sau proiecte/programe în care este

angajat pentru implementare .
 Partea a V-a: perfecționare/formare în domeniul disciplinei.
 Partea a VI-a: materiale didactice, produse proprii.
 Partea a VII-a: publicaţii în specialitate.

40
PORTOFOLIUL ELEVULUI

41
Portofoliul reprezintă
„cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să-i urmărească
progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită
disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de timp (un semestru sau un
an şcolar).
 un „acord” între elev şi profesorul, care trebuie să-l ajute pe elev să se
autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce
trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul
demersului educativ, se realizează un diagnostic asupra necesităţilor de
învăţare ale elevului pentru a stabili obiectivele şi criteriile de evaluare.
Diagnosticul este făcut de profesor şi este discutat cu elevul implicat în
evaluare.
 PORTOFOLIUL CUPRINDE:

 lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei

lucrări/fişe etc. şi numărul paginii la care se găseşte);
 argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce
este importantă fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune
de ansamblu a elevului/a grupului cu privire la subiectul respectiv;
 lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:
 rezumate;
 eseuri;
 articole, referate, comunicări;
 fişe individuale de studiu;
 proiecte;
 teste;
 chestionare de atitudini;
 înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev
individual sau alături de colegii săi;
 reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
 alte materiale: hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă
participarea elevului/ grupului la derularea şi soluţionarea temei date;
 obiective viitoare pornind de la realizările curente ale
elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate;
 comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri
de învăţare şi/sau ale altor părţi interesate (de ex. părinţii);
 rezultate ale activităţilor de autoevaluare;
 planuri de acţiune/ evaluări/ activităţi viitoare planificate de către
elev;
 comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

45