Fisa de lectura

Hanu Ancutei
Mihail Sadoveanu

2. Date despre autor

Mihail Sadoveanu(1880-1961) s-a nascut la 5 noiembrie 1880, la ascani, ca !iu al avocatului Ale"andru Sadoveanu si al ro!irei #rsache$ %atal sau &rovenea dintr-o !amilie de olteni emi'rati &e vremea revolutiei lui %udor (ladimirescu, iar mama sa era dintr-o !amilie de tarani saraciti din (erseni, &e a&a Moldovei, nu de&arte de )alticeni$ #rmea*a 'imna*iul +Alecu ,onici+ la )alticeni$ -n tim& ce studia la 'imna*iu, in 1896, intentionea*a a alcatui, im&reuna cu un cole', o mono'ra!ie asu&ra lui Ste!an cel Mare, renuntand, insa, din li&sa de i*voare$ A&oi urmea*a cursurile .iceului /ational din -asi$ ,ebutea*a in revista bucuresteana ,racu in 1890$ -n 1898 ince&e sa colabore*e la (iata noua alaturi de 1ala 1alaction, /$,$2ocea, %udor Ar'he*i si altii, semnind cu numele sau, dar si cu &seudonimul M$S$2obu*$ -n 1903 se stabileste la 4ucuresti, se casatoreste si va avea uns&re*ece co&ii$ -n acelasi an are loc debutul editorial cu &atru volume deodata5 6 ovestiri7, 6,ureri inabusite7, 62risma lui Mos recu7, 6Soimii7 - in care Sadoveanu mani!esta &redilectie deosebita &entru istorie$ /icolae -or'a va numi anul 1903 +anul Sadoveanu+$ -n 1910 este numit in !unctia de director al %eatrului /ational din -asi$ -n acest an &ublica volumele ovestiri de seara (la 8ditura Minerva), 1enoveva de 4rabant, brosura 2um &utem sca&a de nevoi si cum &utem dobindi &amint s$a$ 2olaborea*a la revista +Samanatorul+, dar se va simti mai a&ro&iat s&iritului +(ietii 9omanesti+$ -n 1919 editea*a, im&reuna cu %udor Sar'he*i, la -asi, revista -nsemnari literare$ -n decembrie, reviasta isi anunta incetarea a&aritiei5 (iata romaneasca isi &orneste iar munca &entru cultura si !olos$ -n editura revistei iesene &ublica volumul de nuvele 6#mbre7 si brosura 6-n amintirea lui 2rean'a7, iar la 8ditura .ucea!arul - volumul 6 rive'hiuri7$ -n 19:1 devine membru al Academiei 9omane$ -n 19:6 re&re*inta Societatea Scriitorilor 9omani, im&reuna cu .iviu 9ebreanu, la 2on'resul de la 4erlin$ -n 19;6 M$Sadoveanu, 1$%o&irceanu, M$2odreanu si 1r$%$ o&a scot, ince&ind cu luna ianuarie, revista lunara -nsemnari iesene$ .a moartea lui 1$-braileanu, M$Sadoveanu scrie des&re &ersonalitatea criticului$ Moare la 19 octombrie 1961 la 4ucuresti si este inmormintat, in :1 octombrie, la 2imitirul 4ellu, lin'a Mihai 8minescu$ 8vocand, in 1961, &ersonalitatea titanica a scriitorului, 1$ 2alinescu ii creiona un &ortret &e masura5 <2hi&ul lui Mihail Sadoveanu a ca&atat la senectute o !rumusete su&erba, !rumusetea 'eniului &e care numai %i*ian in &ersoana ar !i &utu sa o traduca in culori, iar ochii sai albastri, au o adancime celesta$ ,e l-as vedea &e 1oethe, n-as !i mai tulburat $$$7

Tabel cronologic

3. Informatii despe opera

2.1. Date generale despre opera ovestirile ce alcatuiesc 6Hanu-Ancutei7 au !ost scrise a&ro"imativ in &erioada 19:1-19:0$ rima bucata din acest ciclu, 6-a&a lui (oda7, s-a &ublicat in 19:1, in 6Adevarul literar si artistic7, 6)antana dintre &lo&i7 a !ost scrisa in 19::, iar ultima in 6(iata 9omaneasca7, revista lui -braileanu, catre s!arsitul anului 19:0- asadar 6Hanu-Ancutei7 a !ost elaborat in a&roa&e sa&te ani, tim& in care insa autorul a lucrat si a ti&arit romanul 6(enea o moara &e Siret7 si 6%ara de dincolo de ne'ura7$ Hanu-Ancutei7 a a&arut in 19:8 si este un volum de 9 &ovestiri care &oate !i considerata cea mai stralucita creatie lirica e&ica$ 2.2. Explicatia titlului %itlul o&erei este !ormat din subtantivul comun 6hanu7, substantiv ce de*valuie inca de la ince&ut locul unde se va &etrece 6actiunea7, de !a&t, locul unde drumetii vor !ace un &o&as si unde 6toate &ovestile se aud din om in om7, si din substantivul &ro&riu 6Ancutei7, a!ta in ca*ut 'enitiv, aratand !atul ca Ana este &osesoarea acestui loc unde istoria este recreata= hanul este de !a&t un to&os central in lumea sadoveniana$ )iecare dintre &ovestitorii de la han , s&un &ovesti din tineretea lor, &ovesti care au avut loc la han$Acestea ii dau un caracter mitic, evidentiindu-i vechimea si continuitatea$%im&ul se trans!orma in s&atiu , iar s&atiul hanului , !iind mitic cum e si tim&ul se caracteri*ea*a &rin re&etare$Are deasemenea o dubla natura, reala si mitica =*iua &ortile se deschid s&re drumuri si e"istente umane, iar noa&tea se inchid, de!inind un s&atiu intors asu&ra lui insusi, ca un taram al ima'inatiei$ 6Hanul , ca motiv literar , nu este o desco&erire a lui Sadoveanu$ rin recurenta insa, &rin semni!icatii si &rin !unctii , hanul devine o tema literara doar odata cu Sadoveanu$7(1eor'e 2alinescu) S&re desebire de alte hanuri, hanul sadovenian se constituie tre&tat intrun s&atiu cu totul a&arte care inchide in sine o lume , un univers si o istorie, cu toate credintele traditiile , su&erstitiile si eresurile lor, cu toate !ramantarile si valurile care au bantuit o tara intrea'a$ Hanul este un teritoriu &rivile'iat al e'alitatii intre oas&eti, un univers al istorisirilor !rumoase, !iind o ambianta &ro&ice comuniunii s&irituale intre oameni$ %oti oas&etii hanului sunt &rieteni, &ovestindu-si viata si im&artasindu-si secretele intr-un cadru intim$ %oate &ersona>ele au o deosebita &lacere a rostirii istorisirilor , constituindu-se un 6adevarat cod al rostirii si ascultarii7, &ovestirea !iind structurata &entru a evidentia sensurile su&erioare ale ra&orturilor umane$ Ancuta este han'ita, ea mostenind hanul de la mama sa &e care o chema tot Ancuta, dovada a continuitatii, ce !usese si ea odata han'hita acestuia$ Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din tim&ul &ovestilor de la han, o co&ie &er!ecta, iar a&ro&ierea lor cone"ea*a cele doua &ra'uri tem&orale ale &ovestirii, tim&ul istoriei si tim&ul naratiunii$ 2.3. Tipul textului ?&era 6Hanu-Ancutei7 este o &ovestire in rama deoarece tehnica utili*ata de Sadoveanu este aceea de a evidentia o structura multinaratoriala, cu o

&ers&ectiva multi&la asu&ra !a&telor &etrecute$ -n intre' te"tul, e"ista o structura telesco&ica ce se creea*a tocmai datorita acestei tehnici narative$ ,e e"em&lu in &ovestirea 6)antana dintre &lo&i7 a&are, la un moment dat, &lanul narativ 'eneral, abstract, al naratorului evocator, care !ace &ortretul lui /eculai -sac$ re*ntarea mai amanuntita a &ersona>ului o !ace insa comisul -onita, care evoca momente ale &rieteniei si ale &ere'rinarilor din tinerete$ Abia intr-un al treilea &lan narativ se &une in miscare &ovestirea ca&itanului /eculai -sac, &ersona>-narator al unei &ovesti de dra'oste &line de !armec si de ne&reva*ut$ 2.5. Opinii critice asupra textului ,es&re Mihail Sadoveanu, 1eor'e 2alinescu s&une ca 6are realismul lui 4al*ac si melancolia unui romantic7$ -ntr-adevar, creatorul e&osului romanesc a debutat continuand traditia realismului sentimental si a naturalismului descri&tiv du&a modelele5/eculce, 2rean'a, /$1ane, ,uiliu @am!irescu si !olosind surse din literatura universala(indicate de el isusi)5 A$,audet, 1uA Mau&assant, 8$@ola, %ur'heniev, SienBieCic*$ %ot 2alinescu considera ca 6.uat in totalitate, M$Sadoveanu e un mare &ovestitor, cu o ca&acitate de a vorbi autentic enorma$(D) 2a si &oe*ia lui 8minescu, &ro*a lui Sadoveanu atin'e !ondul cel mai adinc al s&eci!icitatii noastre$+ 6-n &o!ida di!erentierii su!letului modern si in ciuda orientarii s&re abstract a omului de cultura -scria .$4la'a in 6#niversul literar7 din 19:6- 'andirea mitica se mai declara din cand in cand cu nealterata s&ontaneitate, daca nu in 'enii !ilo*o!ice sau stiinti!ice, atunci in &oeti de rasa, care stiu sa asculte *vonurile misterioase ale /aturii7$ M$Sadoveanu este un asemenea &oet in &ro*a, un neintrecut &ovestitor 6de rasa7, care 'andeste &e coordonatele 'eniului mitic romanesc$ .umea lui Mihail Sadoveanu traieste 6intr-un dEcor sublim si as&ru, maret, !abulos, dotat cu institutii 'eto-scitice, !ormulate &e cale ima'inativa$ 2a si 2hateubriand, Sadoveanu creea*a intai un #nivers &entru a-si ase*a !a&turile sale, care nu sunt insa miscate, ca la romanticul !rance* de melancolii stili*ate, ci de &orniri instinctive, tacute si rituale7(1$2alinescu, 6-storia literaturii romane de la ori'ini &ana in &re*ent7)$ ? data cu 6Hanu-Ancutei7, lumea taranilor oro&siti din &ovestiri ramane in urma, &entru a !ace loc unei lumi deosebite, ce aduce ceva din atmos!era 6Sindi&ei7 si a ciclurilor arabe, unde eroii sunt re'i, cali!i, vi*iri, ne'ustori bo'ati, !ilo*o!i, oameni care &rin natura statutului lor social duc o e"istenta con!ortabila si traiesc intr-o continua delectare$ 6Sadoveanu trans!era mancarea, bautura si &etrecerea intru &oveste- cu ceremonia lor cu tot- asu&ra unei lumi com&use in !a&t din oameni sim&li, saraci, lucratori cu bratele7(/$ Manolescu, 6Sadoveanu sau uto&ia cartii7)$ ersona>ele &ovestirii simt nostal'ia vremii trecute57-ntr-adevar, in vremea veche s-au intam&lat lucruri care asta*i nu se vad(D)Acum nici nu mai sunt oamenii care au !ostD Acuma traieste o lume noua, becisnica$7, observa /$Manolescu$ %ot acesta remarca si ca, desi ni se creea*a im&resia ca

&ovestitorii rememorea*a !a&tele traite, 6accentul cade &e &uterea de !abulatie, care >oaca un rol mai mare decat memoria$ ersona>ele se &re!ac a-si aminti, in !ond ele inventea*a7$ 68roii lui Sadoveanu sunt insa i*voarele, baltile, codrii, albinele, 'an'aniile, &estii, mistretii, *imbrii, bourii, &asarile cerului, &astorii, &lu'arii, ostasii, norodul$ /atura minerala si ve'etala, animala si morala a vorbirii &rin 'raiul sau, credincios ca ecoul, care cel mult dublea*a si tri&lea*a, !ara a introduce comentarii sonice &ro&iiD(D) Sadoveanu a !ost cetateanul !ara &ereche in cea mai sim&la arta si in cea mai ra!inata, universul tocmai &rin aceea de a !i curs in albia sa, ca orice adevarat !luviu$ A evocat umilintele si de>nade>diile celor din vechime, su!erintele, sus&inele si ra*vratirile asu&ritilor si, &arand &entru cei in'usti absorbit de vremurile cronicarilor, a !acut tocmai &rin asimilarea &rocesului evocativ intre' al istoriei saltul de care numai s&iritele mari sunt in stareD7(1$2alinescu)$ 6 ovestirea sadoveniana o&reste tim&ul, creand in >urul omului, &ovestitor si ascultator, un s&atiu ma'ic care-l &rote>ea*a$ 8roii nu &ovestesc s&re a-si usura su!letul, ori s&re a reda viata, ci &entru a se sustra'e vietii si mortii$ /iciodata arta &ovestirii n-a !ost mai ra!inata in sim&litatea ei7, conclu*a /$Manolescu$ 2el care deschide seria &ovestirilor este comisul -onita, creeand ast!el emulatia, &entru ca mai a&oi, si ceilalti sa se straduiasca sa relate*e &ovestiri mai interesante si mai 'ro*ave$Actul rememorarii sonore e insotit de 6!ericirea materiala7(1eor'e 2alinescu) a os&atului cu vin si carne !ri&ta$Ast!el ca sarbatoarea su!eleteasca este si o celebrare a rodului cu nuante dionisiace5vinul ca materie si meta!ora de*lea'a amintirile si &o!ta con!esiunii$ 2eremonialul e ritualic, ba*at &e re&etarea 6inclinarii traditionale cu ulcica de vin7$78sentiala este starea de !ericire materiala in!a&tuita de oas&eti$ 8i traiesc la modul 2anaanului, os&atand numai cu carne !ri&ta si band vin, insa du&a o randuiala care cere initiere$(1eor'e 2alinescu)$Ast!el hanul devine un s&atiu al ceremonialului mesei in comun$ 6Sadoveanu nu scrie des&re o lume , el creea*a o lume$$$ %rans!era mancarea bautura, &etrecerea intru &oveste- cu ceremonialul lor cu tot- asu&ra unei lumi com&use in !a&t din oameni sim&li, saraci, lucratori cu bratele$7(/icolae Manolescu) 6 rin natura rudimentara a omului in!atisat, literatura lui M$Sadoveanu, in ciuda cantitatii ei enorme si a a&arentei ei verbalitati, da im&resia unei mari mutenii si a unei &laciditati de !luviu lent$(D) FFHanu-AncuteiGG este ca&odo&era idilicului >ovial si a subtilitatii barbare$ )ormal, scrierea e un !el de ,ecameron in care cativa obisnuiti ai unui han s&un anecdote , in sine !oarte indi!erente$ 6(1eor'e 2alinescu)

3. Informatii asupra continutul textului

3.1. Rezumat 6Hanu Ancutei7 se evidentia*a &rin com&le"itatea istorisirilor continuate in cele noua ca&itole$ rimul ca&itol,7-a&a lui (oda7 are ca narator &e comisul -onita ce &ovesteste o intam&lare ha*lie avandu-l ca anta'onist &e (oda Mihalache Stur*a ce calatorea de'hi*at &rin tara$ 2omisul -onita voia sa-- !ie !acuta dre&tate, adica un vecin de-al sau, care-- taia mereu din ocina &arinteasca, sa !ie &ede&sit, si ast!el &leaca la im&aratie, s&unand ca, daca nu ii este re*olvat ca*ul, atunci il va &o!ti &e sta&anul tarii sa-- &u&e ia&a nu de&arte de coada, lucru ce --l s&une lui (oda-de'hi*at$ 6Haralambie7, urmatorul ca&itol &re*inta istoria cum&lita a unui haiduc ucis chiar de !ratele sau$ /aratorul este &arintele 1herman, tatal sau !iind chiar Haralambie$ -n cea de-a treia &ovestire din 6Hanu Ancutei7, 64alaurul7, narator este mos .eonte *odierul ce reda o intam&lare din tinereatea lui cand a va*ut un balaur$ ovestea in!atisea*a istoria unui boier, /astasa 4olomir, casatorit de multe ori, insa caruia ii mureau sotiile, ultima, insa, devenind &e *i ce trece mai !rumoasa si mai tanara, iar boierul se arata mai stors de vla'a$ -ntr-o *i el vine la tatal lui .eonte &entru a-- !i de*le'at destinul, desco&erind ast!el ca-l insela cu un anume Ali"andrel (u*a$ 4oierul se enrvea*a cum&lit si ordona ca Ali"andrel sa !ie ca&turat, insa cand -rinuta si iubitul sau sunt incon>urati, ea se trans!orma intrun balaur, omorandu-l a&oi &e 4olomir$ 6)antana dintre &lo&i7, narate de ca&itanul /eculai -sac, cu&rinde o &oveste de dra'oste a acestuia cu o ti'ancusa, ce e obli'ata de tatal sau sa-l ademeneasca, &entru ca acesta sa-- !ure toti banii$ -tr-adevar, el este atras si in lu&ta sa de a sca&a, el isi &ierde un ochi$ Al cincilea ca&itol, 62ealalta Ancuta7, evoca &rin intermediul mesterului -enache o alta &oveste de dra'oste, intre %odita 2atana si o !ata de boier, duduca (arvana, una cu !inal !ericit de data aceasta, la reali*area careia contribuie si Ancuta de demult$ %inerii reusesc sa-l &acaleasca &e tatal !etei, ce ii cauta &e toate drumurile, &rintr-o diversiune creata cu a>utorul Ancutei, &acalind &e %odita 2atana, se!ul arnautilor, si &e >u&an 2ostea, si ast!el isi &ot continua linistiti &ovestea de iubire$ 6Hudet al sarmanilor7 are ca narator &e 2onstandin Motoc si &re*inta viata acestuia, mai &recis o intam&lare in care el reuseste sa se ra*bune &e boierul 9aducan 2hioru, cu a>utorul haiducului (asile cel Mare, &entru ca --a !urat sotia$ A sa&tea &ovestire,7/e'ustor li&scan7, este a lui ,amian 2ristisor, ce cu&rinde in!ormatii asu&ra invenctiilor nemetsti, de&re trenuri, mancarurile si bauturile lor$ Acestea &rovoaca di!erite reactii in randul ascultatorilor$

6?rb sarac7 este &ovestirea unui om orb, ce este relatata de acesta si de batrana ce are 'ri>a de el$ Acest ca&itol cu&rinde si o versiune a 6Mioritei7 intonata de acesta$ #ltimul ca&itol, 6-storisirea @ahariei )antanaru7, cu&rinde de !a&t o &oveste s&usa de @aharia )antanaru, continuata de lita Salomia, batrana &re*entata in ca&itolul anterior$ -storisirea cu&rinde iar o &oveste de dra'oste, ea ince&and cu dorinta unui boier de la astraveni, de a crea o !antama in mi>locul unei &aduri &entru ca (oda, cand va veni la vanatoare sa aiba de unde sa-si ada&e caii$ A'laita, !iica acestuia, se indra'osteste de -lies #rsachi, insa, iar, tatal nu e de acord$ 8i se ascund in coliba &re'atita &entru (oda in &adure, du&a s!atul lui @aharia )antanaru, si ies a!ara cand domnitorul a&are si ii &ovestesc des&re im&otrivirea tatalui ei, ast!el el le da binecuvantarea si devine chiar nasul lor$

3.2. Personaje Hanul-cetate, motivul !undamental al o&erei sadoveniene, devenit un su&ra&ersona> &rin valorile simbolice dobandite, discursul narativ este &reluat &e rand de &ersona>e care isi asuma scenarii succesive$ Hanul insusi este, in verte>ul tim&ului, la hotarul dintre cele doua laturi ale sale, real si mitic, un &unct de re!u'iu, de i*olare5 6nu era han,-era cetate7, era alcatuit din niste 6*iduri 'roase de ici &ana colo, si niste &orti !erecate cum n-am mai va*ut de *ilele mele7$ -ntr-o atmos!era totala de voiosie, de 6buna-voire7 intre oameni, cu &ace in tara, cu 6*ile line de toamna7, se o&rea7viersul lautarilor si &orneau &ovestile7$ ,u&a acest cadru creat de un narator &rinci&al, abstract, cu o &re*enta e"trem de discreta in discurs, a&ar &e rand, din umbra cotloanelor hanului, sub diri>area discreta a lui mos .eonte, adevarat maestru de ceremonii, mare distribuitor de *odii si de roluri, &ovestitori care isi rosteau &ovestea vietii si se retra'eau a&oi in s&atiul nedeslusit din care se ivisera5 -onita comisul, narator&ersona>, &ovesteste o ha*lie intam&lare cu 6ia&a lui (oda7= calu'arul 1herman, narator-martor, necreditabil, s&une o &ovestecu un vestit talhar, Haralambie= mos .eonte, narator-martor, necreditabil, invaluind in mister multe detalii ale naratiunii, vorbeste des&re un balaur 'roa*nic= ca&itanul -sac, narator-&ersona>, sosit mai tar*iu in s&atiul narativ, evoca, in 6)antana dintre &lo&i7, o &oveste ne!ericita de dra'oste din tinerete= mos -enache coro&carul, narator-martor, necreditabil, vorbeste des&re 6cealalta Ancuta7, a carei 6dublura7 &er!ecta este han'ita din tim&ul &ovestirii= 2onstantin Motoc evoca un 6>udet al sarmanilor7, din vremurile in!ricosatoare, !iind el insusi eroul &ovestirii= >u&an ,amian, un ne'ustor li&scan, &ovesteste, in calitate de narator-&ersona>, des&re calatoriile sale &rin 8uro&a= un orb sarac, tot un &ersona>-narator, dar si col&ortor, relatea*a le'enda mar'aritarului si o calatorie initiatica &rin tarile rasaritului= in !ine, in a noua &ovestire, &lanurile narative se com&lica, &rin &re*enta in te"t a doi naratori, @aharia )antanaru si .ita Salomia, situati in doua &lanuri tem&orale, in tim&ul !abulei si tim&ul discursului, naratorul-&ersona> desco&erind cu ba'heta lui ma'ica nu numai i*voarele din adancuri, ci si &e acelea din su!letele indra'ostitilor$ -n &rima &ovestire se evidenti*a comisul Ionita, &ersona>ul &rinci&al al acestei &ovestiri, dar este i un personaj permanent al ntregului volum Hanu-Ancuei, realiznd unitatea acestuia, deoarece el este prezent n toate povestirile ndemnnd oaspeii s-i aminteasc ntmplri

extraordinare, petrecute demult n ara oldovei. Acestuia i se alcatuieste un &ortret memorabil57Statea stal& acolo, in acele *ile 'rase si vesele, un ra*es strein, care mie imi era dra' !oarte, si cu mos .eonte la talcuirea tuturor lucrurilor de &e lumea asta7$ ortretul denota, &rin evocarea semnelor adanci ale varstei, o imensa e"&erienta de viata ce-l !ace atotstiutor, ce constituie &rinci&alul motiv &entru destainuire, avand o adevarata &asiune &entru a s&une &ovesti578ra om nalt, carunt, cu !ata uscata si adanc bra*data$ -n >urul mustetii tusinate si la coada ochilor mititei, &ielea era scri>elita in creturi marunte si nenumarateD7$ rin acest &ortret !i*ic reali*at &rin intermediul caracteri*arii directe, Sadoveanu su'erea*a hotararea, as&rimea !irii si destinul *buciumat al acestuia$ 2alul sau era 6de mirare7, o &roiectie directa in s&atiului !abulos romanesc$ 68ra calul din &oveste, inainte de a manca ti&sia cu >ar$ /umai &ielea si ciolaneleI7, a!lat in contradictie cu hainele ce denota o anumita innobilare a &ersona>ului, de 6siac sur7, are o istorie ciudata, este chiar calul din &oveste$ e &arcursul intre'ii carti, comisul -onita are rolul de a intretine buna dis&o*itie, el indeamna &e noii veniti sa bea si sa manance si sa s&una o istorisire vrednica de ascultat$ %ot comisul &romite sa s&una o intam&lare FFin!ricosataGG, ado&tand, de !a&t, tactica amanarii$ -ntam&larea comisului -onita se &etrece la han &e vremea lui Mihai (oda Stur*a, FF2ealalta AncutaGG il a>uta &e %odita 2atana sa ra&easca o !iica de boier, iar eroul din FF?rb saracGG &ovesteste cum a a>uns la han ,uca-(oda, du&a ce !usese ma*ilit$ 9a*esul insusi se de!ineste ca un &ersona>-narator, cu un com&ortament s&eci!ic, intrat in actiune numai cand - se atribuie rolul de voce narativa in imensul carusel al &ovestilor578u aici is trecatorDcuvanta, cu oala in man, dumnealui, -onita comisul= eu incalic si &ornesc in lumea meaD9oibul meu ii totdeauna 'ata, cu saua &e elD 2al ca mine n-are nimeniD -nalic, imi &lesnesc caciula &e o ureche si ma duc, nici nu-mi &asa$7,ar el nu &leaca nicaieri, ca un simbol al statorniciei &reluat din vremuri imemoriale$ ersona>ul vine din alt tim&, se situea*a, tem&oral vorbind, intr-o lume cand de&lasarea intre im&aratii era usoara, nestan>enita de 'ranite$2alul acesta de &oveste este de !a&t, aici, un mi>loc de de&lasare, &e nesimtite, in tim&ul !abulos &arca al &ovestii$? trstur dominant a comisului !oni este dorina de dreptate i de adevr" #l nsui a$irm atunci cnd este ntmpinat de o$ierul cel tinerel% & am venit la 'od, nsetat dup dreptate ca cer(ul dup ap de izvor" Aceast comparaie popular arat dorina arztoare a lui !oni de a se $ace dreptate neamului su i de a nu lsa motenire copiilor lui nenelegerile cu dumanii care au coli lungi i ascuii" Hotrt, rzeul nu se d nlturi s lupte c)iar cu un cor( mare (oieresc" !nteligent i curajos, dup ce a $ost pe la multe divanuri de judecat, nu exist s, nu apeleze, ca ultim soluie la judecata lui 'od" *instit i corect, comisul adun i aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pmntului motenit de la printele su, dasclul !oan" 2omisul -oni ntruc)ipeaz tipul ranului oldovean cu cele mai alese virtui morale% dorina de dreptate i adevr,demnitatea, curajul, cinstea, dor i ospitalitatea, (un dispoziia, simul umorului, plcerea

de a asculta i a spune poveti nemaiauzite"+ersonajele i povestirile sadoveniene m(rac aura legendei" alugarul !"erman, naratorul-&ersona> al urmatoarei &ovestiri, numita 7Haralambie7,este un &ersona> necreditabil$ Se &oate remarca usor ca el are o ra!inata strate'ie narativa, relevand mai intai de unde vine(6/oi, acolo sus, sub stancile 2eahlauluiD7), de*valuindu-si abia mai tar*iu identitatea, marturisind ca se indrea&ta catre tar'ul -esilor, unde are de inde&linit o treaba de la schit$ raintele inchina ulcica de vin &entru badea Gheorghita, vatav de carausi, care este 6un om sa'alnic7, &entru 6mos Ienachi coropcarul7, ne'ustor de lucruri !ine, de 6bucurii de !ata mare7$8l adresea*a laude ceremoniale si lui mos Leonte, care se &rice&e ca nimeni altul la *odii, lui mos Zaharia Fantanarul, mare mester la construirea !antanilor, Ancutei, &entru bunatatea vinului$ ,u&a aceste &o&asuri de subtila retorica, de FFca&atatio benevolentiaeGG, &ovestirea intra &e !a'asul !iresc$ #aralam$ie, eroul &ovestirii sale, a !ost mai intai 6arnaut domnesc7, devenind a&oi haiduc de codru si lovind conace boieresti, drumurile de ne'os si chiar &e oameni sim&li= 1herman devine la un moment dat din narator un abstract narator-martor, lasand sa se intelea'a ca acel !ioros Haralabie este tatal sau$ -n a treia &ovestire din 6Hanu-Ancutei7, naratorul este mos %eonte zodierul&care, cu doua*eci de ani in urma a va*ut un balaur$ Atitudinea narativa discreta a acestuia !ace ca !abulosul &ovestirii sa !ie mentinut &ana ce aceasta e s&usa in totalitate$ Sin'urul care cunoaste adevarul este chiar mos .eonte, dar si el il orientea*a catre su&o*itie si mister, comunicand in !inal ca 6de dracusorul cel balan nu s-a mai au*it nimic, si nimene nu l-a mai va*ut niciodata7$ 6)antana dintre &lo&i7 contine istoria im&resionanta a capitanului 'eculai Isac, indra'ostit de 6o biata !ata din satra7$ -n &lanul narativ 'eneral al &ovestirii este reali*at &ortretul acestuia, insa &re*entarea mai amanuntita a &ersona>ului o !ace comisul -onita, care evoca momente ale &rieteniei si ale &ere'rinarii din tinerete, si abia intr-un al treilea &lan narativ se &une in miscare &ovestirea ca&itanului /eculai -sac, &ersona>-narator al unei &ovesti de dra'oste &line de !armec si de ne&reva*ut$ otretul !i*ic al acestuia este reali*at de catre naratorul &rinci&al, cand ii anunta sosirea57?bra*u-- smad cu mustacioara tunsa si barba rotun>ita, cu nas vulturesc si s&rancene intunecoase, arata inca !rumuseta si barbatie, de si ochiul dre&t strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu7$ 8l se recomanda7/eculai -sac de la 4alabanesti, din tinutul %utovei7$ ovestea lui o reda cu nostal'ie$ 62ealalta Ancuta7 evoca o &oveste de dra'oste din vremuri a&use, al carei narator este mesterul Ienac"e copcarul, ce reali*ea*a o &aralela intre Ancuta de demult si cea din tim&ul !irului e&ic$ Sin'urul de!ect al acestuia este acela de a tra'e din tutun, ast!el !iind nevoit sa intreru&a, din cand in cand, &ovestea si sa-si scruture luleaua, &entru ca, observa el cu ironie, Satana atata treaba avea, sa --o in!unde$ -n acest e&isod a&ar &ersona>ele &ovestirii5%odirita 2atana, ra*es7nebun si nemernic7 indra'ostit de o !ata de boier, duduca (arvara, cu care incearca sa !u'a in lume, 2ostea 2aruntu, se!ul arnautilor, radvanul (arvarei$ -n actiunea concentrala si tensionata, naratorul 'aseste tim& sa

alcatuiasca si &otrete semni!icative57(ncuta de altadata era muiere !rumoasa, ca si aceasta de-acum$ 2ata la el cu ochii mari si-- luceau intre ei doua !aclii mititele$ 9a*asul s-a uitat lun' la dansa, a&oi si-a le&adat &e o laita &istoalele si iata'anulD7$Ancuta de altadata este o varianta a Ancutei din tim&ul &ovestilor de la han, o co&ie &er!ecta, iar a&ro&ierea lor cone"ea*a cele doua &ra'uri tem&orale ale &ovestirii, tim&ul istoriei si tim&ul naratiunii$ 6Hudet al sarmanilor7 are ca narator &e onstantin )otoc, un cioban, ce venea dintr-un tinut inde&artat$ Hanul Ancutei este ales de el ca loc unde se consuma vin din belsu' si se mananca &e saturate, con!irmadu-se ima'inea sadoveniana de 8den situat intr-un taram atem&oral$ 8ste un om sarac, cu o istorie intortocheata$ -n &ovestirea sa a&ar &ersona>ele e&isodice5 boierul 9aducan 2hioru, sotia sa si haiducul (asile cel Mare ce reuseste sa ra*bune !a&tele crude ale boierului asu&ra bietului om, caruia ii !urase sotia$ 2e-a dea sa&tea &ovestire, 6/e'ustor .i&scan7 are de data asta ca &ovestitor 6un barbat barbos cu caciula si cu 'iubea$ 4arba-- era astam&arata si rotun>ita de !oar!ece= radea cu obra>i &lini si bo'ati de crestin bine hranit7, Damian ristisor, om umblat &e drumuri ne'ustoresti, caruia mos .eonte ii stabileste, &otrivit astrelor, un destin !avorabil$Acesta le vorbeste celor &re*enti de desco&eririle atata de in'enioase ale occidentalilor$ ovestirea 6?rb sarac7 are de !a&t doi naratori, de data aceasta batrani57? baba s-un mosnea' iesira catre lumina dins&re carale li&scanului$ )emeia venea inainte, omul ceva mai indarat, cu ca&ul &utin inaltat si &arand a asculta cu mare luare-aminte *voana si 'lasurile de la !ocul nostru7$ Hainele lor, ale or$ului si ale litei *alomia, sunt sim&le, contrastand &uternic cu tinuta de oras, &entru ca cei doi &rovin din *onele de munte574aba &urta broboada de ster'ar alb, iar co>ocelul il tinea numai &e umeri$7 9itualul a&ro&ierii de !oc este &recedat de o anumita ritmica a 'esturilor57si de sub co>ocel, de la subsuoara stan'a, ii atarna cim&oiul, cu clontul s&re &amantD2and se simti a&roa&e, orbul se o&ri, numai ca baba mai !acu cativa &asi catre !oc$ 8l se o&ri si lumina ii batea obra*ul neclintit im&resurat de barba alba$7 ?rbul, &ersona> emblematic, cu o lun'a traditie in literatura, ince&and cu Homer, marele cantaret al maniei lui 6Ahil eleianul7, aici insa cersator, initial nu e &rimit in s&atiul &ovestii574aba,care adusese &e cersator, se arata su&arata !ara &ricina, cand mosnea'ul &asi cu mainile intinse s&re noi$7 )a&tul ca este in!irm, li&sit de darul vederii, com&ensat insa cu 6destula intele&ciune7 si cu darul mu*icii al lui ?r!eu, este o consecinta a unei intam&lari din trecut, rememorarea acesteia !iind alt motiv narativ &e care &ersona>ul narator si-l asuma, acesta avand o aventura a cunoasterii, inte'randu-se &e rand in comunitati di!erite$ 8l este un &ersona> cu adanca vocatie reli'ioasa, stiind sa cante din cim&oi si detine taina sunetelor, din moment ce misterul vederii --a !ost stins de o &utere divina$ +a"aria ,antanarul este naratorul ce incheie sirul &ovestirilor$ -nainte ca acesta sa-o incea&a, lita Salomia ince&e alta$ ersona>ele e&isodice sunt boierul ,imachi Mar*a de la astraveni, (oda, A'laita,!iica bboierului, -lies #rsachi,alesul inimii ei, un &ersona> colectiv re&re*ntat de armata lui (oda$ (ocatia lui @aharia era aceea ed a desco&eri i*voare, !olosind o ba'heta ma'ica$

8l >oaca rolul de intermediar al &ovestirii, cel care desco&era sensul intam&larilor ascunse si aduce in !ata lui (oda, venit la vanatoare, &ovestea celor doi indra'ostiti, cares unt dis&erati ca 6ma*alul7 -lier #rsachi nu e dorit de tatal !etei, deci @aharia este un &ersona>-intrument, !acilitand intrea'a actiune, cu rol de liant istoric de dra'oste$

3.3. Elemente de lim$aj -.aloare artistica/ ? data cu 6Hanu-Ancutei7, lumea taranilor oro&siti din &ovestiri ramane in urma, &entru a !ace loc unei lumi deosebite, ce aduce ceva din atmos!era 6Sindi&ei7 si a ciclurilor arabe, unde eroii sunt re'i, cali!i, vi*iri, ne'ustori bo'ati, !ilo*o!i, oameni care &rin natura statutului lor social duc o e"istenta con!ortabila si traiesc intr-o continua delectare$ 6Sadoveanu trans!era mancarea, bautura si &etrecerea intru &oveste-cu ceremonia lor cu tot- asu&ra unei lumi com&use in !a&t din oameni sim&li, saraci, lucratori cu bratele7(/$ Manolescu, 6Sadoveanu sau uto&ia cartii7)$ 2aracterul o&erei de com&etitie de &ovesti o aseamana cu alte scrieri sadoveniene-6,ivanul &ersian7,7 ovestile de la 4radu Stramb7,iar din literatura universala cu 6,ecameronul7 lui 4occacio sau 6 ovestile de la 2anterberrA7 ale lui 2haucer$ /i se vorbeste in 6Hanu Ancutei7 des&re 6o vreme a &etrecerilor si a &ovestilor7 intr-o toamna rodnica, in care era 6&ace in tara si intre oameni buna invoire7, cand taberele nu mai is&raveau, vinul de deserta in ulcele si la !ocuri se !ri'eau hartane de vitei si de berbeci$ %im&ul este ideal5 era &ace in tara si recolte bo'ate, iar vremea &etrecerilor si a &ovestilor ince&use$ lasarea in tim& si s&atiu u*ea*a de clisee a istorisirii &o&ulare, toate re!erintele sunt ambi'ue5 6in acel an au ca*ut de Santilie &loi na&ra*nice7,7oamenii s&uneau ca au va*ut balaur ne'ru de nouri7 si 6im&aratul Alb si-a ridicat muscalii im&otriva limbilor &a'ane7$ 8ste un tim& mitic, le'endar$ .ocul ins&ira,de asemenea, si'uranta57Dhanul acela al Ancutei nu era han, era cetate$ Avea niste *iduri 'roase de ici &ana colo si niste &orti !erecate cum n-am mai va*ut in *ilele mele7$ 62etate7,7*iduri7,7&orti !erecate7 sunt tot atatea su'estii ale unui s&atiu inchis$ Hanul Ancutei este un loc destinat e"clusiv &etrecerilor si &ovestilor$ Hanul

se tre*este la viata du&a a&usul soarelui, cand la lumina !ocului, ca&ata o noua viata amintirile si intam&larile trecutului$ Ancuta trece *ambitoare &rintre meseni, im&artindu-le bucate si vin$ -n acest ceremonial al &ovestirii, ritualul mancarii si al bauturii re&re*inta o trea&ta necesara$ rimul, comisul -onita s&une o &oveste ha*lie(6-a&a lui (oda7) &entru a destinde atmos!era, a&oi iau cuvantul altii care &romit sa istoriseasca ceva din 6vremea adevarata7$ %oti au nostal'ia vremii trecute57-ntr-adevar, in vremea veche s-au intam&lat lucruri care asta*i nu se mai vad(D) Acum nici nu mai sunt oamenii care au !ostD Acuma traieste o lume noua, becisnica$7 e &arcursul intre'ii carti, comisul -onita are rolul de a intretine buna dis&o*itie, el ii indeamna &e noii veniti sa bea si sa manance si sa s&una o istorioara vrednica de ascultat$ ,esi intam&larile sunt situate cat mai de&arte in tim&, &ovestitorii isi declara &artici&area la ele, iar unele au loc chiar la han$ 2hiar daca ni se creea*a im&resia ca &ovestitorii rememorea*a !a&tele traite, de !a&t, 6accentul cade &e &uterea de !abulatie, care >oaca un rol mai mare decat memoria$ ersona>ele se !ac a-si aminti, in !ond ele inventea*a$7(/icolae Manolescu) ovestirile se &ot im&arti ast!el5 comice(6-a&a lui (oda7), de dra'oste(6)antana dintre &lo&i7,7-storisirea @ahariei )antanarul7,74alaurul7),de haiducie(6Haralambie7,72ealalta Ancuta7,7Hudet al sarmanilor7), o varianta a Mioritei (6?rb sarac7)$ ovestirea ne'ustorului li&scan &une !ata in !ata doua moduri distincte de viata$ Ascultatorii res&in' 6draciile nemtesti7-in !ond as&ecte ale unei societati civili*ate- nu din &rimitivism, ci avand un alt mod de a &erce&e lucrurile57-A&oi, altceva n-am mai va*ut nimica, !aradecat mare iarmaroc, acolo la .i&sc$ Mare iarmaroc, cat lumea asta, si comedii si mu*ici si nemtaria &amantului band bere$ 2ine n-a 'ustat, oameni buni, asemenea bautura sa nu !ie cu &arere de rau$ 2aci e-un !el de lesie amara7$ e &arcursul lecturii remarcam bo'ate re!eriri la su&erstitii si credinte &o&ulare, si tehnici subtile de a mentine trea* interesul ascultatorilor si de a crea o atmos!era de mister$ Ambi'uitatea e intretinuta de continua alunecare a realului in miraculor$ 2a&itolul 6-a&a lui (oda7 are cel mai 'reu rol din acest volum si anume sa initie*e urmatoarele o&t &ovestiri, sa ca&te*e atentia si curio*itatea cititorului$ Autorul asi'ura aceste lucruri &rin !ra*a de incheiere a acestui ca&itol5 6S-acuma sa mai &rimim vin in ulcele si sa ince& alta istorie &e care demult vroiam sa v-o s&un$7$ 2alu'arul 1herman in 6Haralambie7, avand o e"&rienta minima cu oamenii si cu discutiile, istoriseste chiar &ovestea vietii lui, ba*andu-se &e istoric, !a&tele succe*andu-se intr-o ordine !ireasca$ rocedeele narative li&sesc din &ovestirea acestuia,insa &entru &rima oara &utem obesrva ca &rocedeu !olosirea 'radatiei(ce a&are &rin sim&la citire a te"tului, ast!el !inalul tra'ic are un e!ect mai mare asu&ra ascultatorilor) si a &aralelismului (reali*at intre scenele in cares unt &re*ente &ersona>e ca basa 1heor'he si (oda)$ -n ca*ul &ovestirii lui mos .eonte, el da im&ortanta die'e*ei si actiunii, ne'li>and discursul naratolo'ic$ rocedeele narative, adica &re*Centarea si re&re*entarea, si aici sunt alternate cu maiestrie, de e"em&lu, a&aritia balaurului este &re*entata 'randios$

/eculai -sac, noul-venit, le &ovesteste des&re 6!antana dintre &lo&i7, imbinand cu maiestrie cuvintele$ 9e&re*ntarea in acest ca&itol este a&roa&e vital5 dialo'ul dintre cei doi indra'ostiti trebuia nea&arat re&rodus$ 2u&rins de atmos!era 'enerata de /eculai -sac, -enache coro&carul istoriseste si el tot o &oveste tra'ica de iubire, dar de aceasta data cu un !inal !ericit, el !iind &rimul narator necreditabil din 6Hanu Ancutei7 deoarece cau*a &lasarii coro&carului in >urul lui %oderita 2atana in momentele-cheie !iind &usa &e seama omisiunii de in!ormatii$ re*entarea este cea care domina in acest ca*, dialo'ul a&arand numai in !ra'mentul in care -enache si %oderita mer' &e acelasi drum$ 62elalata Ancuta7 este constituita dintr-o &oveste am&la= ca&itol, s&re deosebire de celelalte , nu contine caracteri*area naratorului$ 6Hudet al sarmanilor7 isi aduce si el a&ortul la 'radul de unicitate al intre'ului volum$ #n as&ect al &re*entei &rocedeelor narative este chiar !a&tul ca naratorul este unul necreditabil, ce nu de*valuie tot ce stie des&re intam&larile relatate, el nu divul'a anumite !a&te sau detalii$ 9a&sodul 2onstantin !oloseste in 6?rb sarac7 &redominant discursul narativ, starnind ast!el din &artea ascultatorilor reactii di!erite$ #ltimul ca&itol si cel mai com&le" de at!el se numeste 6-storisirea @ahariei !antanarul7, un titlu ales ironic intrucat lita Salomia &ovesteste mai mult$ Sadoveanu este un &ovestitor liric, re!lectiv care imbina oralitatea stilului &o&ular cu eruditia livresca$ ovestirea este la &ersoana intai <am umblat7= <neam des&artit7= <am &ierdut7= <am venit7= <m-am imbracat7= <o aste&tam7 etc$ %ot limba>ul din nuvela este &rotocolar, ceremonios, chiar ritualic5 7stimate !ete, domnilor7, 6cinstiti &rieteni7$ %oate &ersona>ele im&rumuta acest limba> (inclusiv Sadoveanu)$ -ntre limba>ul &ersona>ului si cel al autorului nu este nici o di!erenta adancirea ideii de arheti&$ 6FFHanu AncuteiGG, considerata FFca&edo&era de rascruceGG(/icolae Manolescu), este un volum de &ovestiri uni!icate de rama narativa a hanului, ca loc al &ovestirii si al toamnei imbelsu'ate, ca tim& &rivile'iat al &ovestirii$7 (1eor'e 2alinescu)$ ?&era constituie un e"em&lu de arta narativa, de im&letire a mai multor stiluri intr-acelasi s&atiu ambivalent si intr-un tim& neim&ortant ca durata, ci im&ortant &entru ceea ce se &etrece in el$

4. Parerea personala
,u&a &arerea mea, o&era 6Hanu Ancutei7 contine toate trasaturile caracteristice ale unei &ovestiri care niciodata nu a !ost mai ra!inata &rin sim&litatea ei, datorita ori'inalitatii stilului lui Sadoveanu in arta &ovestirii, reusesind ast!el sa cree*e im&resia unei Moldove &ros&ere, a unei civili*atii (adica ardelenii) su&erioare celei din ?ccident (in s&ecial a nemtilor, cele mai a&ri'e ar'umente intalnindu-se in &ovestirea 6/e'ustor li&scan7) deoarece acesti oameni sunt niste arheti&uri ce nu &ot !i in!luentati sau schimbati de vreme, de trecerea tim&ului$ .umea creata de Sadoveanu este o lume le'endara, ce desi &are &utin 6&rimitiva7, este deasu&ratuturor civili*atiilor euro&ene$ Am remarcat cu &lacere !a&tul ca Sadoveanu se detasea*a adesea din &ostura de narator, devenind un !el de narator abstract !a&t ce da unitatea o&erei si ii &ermite sa urmareasca ast!el din 6umbra7 evolutia &ersona>elor sale si sa ii lase &e altii sa ii ia locul$ )oarte interesant este si !atul ca, la randul lor, aceste &ersona>e-naratoare se &ot clasi!ica in naratori evocatori(ce &ovestesc &ur si sim&lu intam&larile) si naratori-martori creditabili si necreditabili(ce &resu&un inscrierea relatarii intr-o con!ormitate cu &lanul o&erei, iar !a&tele o&erei sunt &use in contradictie cu !a&tele altor martori, ast!el re*ultand o adevarataD ameteala)$ Sadoveanu reuseste cu maiestrie sa corele*e &uternic si multi&lu cele

noua &ovestiri, care, desi sunt relatate !iecare intr-un ca&itol di!erit, &re*entarile !acute sunt le'ate intre ele$ Am remarcat ca acestea sunt !acute !ie &rin introducerea unui &ersona> in scena, un nou calator dornic de a bea unul sai mai multe &ahare de vin si de a im&artasi o &oveste celor a!lati &entru a ii intri'a sau doar a ii amu*a$ 2ontinuitatea aceasta a !irului e&ic !ormea*a o o&era unitata si totodata unica in literatura romana$ Am mai observat si ca !iecare &oveste este &re*entata in doua &lanuri, cel al D&ovestirii &ro&riu-*ise, in sine, si a modului in care este istorisita intam&larea, in acest ca* am &utut sesi*a intri'a in su!letele calatorilor sau bucuria, mai ales ca o a!irmatie intam&latoare in sirul altora straneste curio*itatea ascultatorilor$ ,e e"em&lu, comisul -onita &romite sa s&una ceva 6cu mult mai minunat si mai in!ricosator7$ %oate acestea &entru ca &entru Sadoveanu modul 6s&unerii7 este !oarte im&ortant si este ba*a in atra'erea celor din >urul in a o asculta, in a le tre*i interesul$ -nsa, !rumusetea &ovestilor se datorea*a in s&ecial hanului innascut al &ovestilor, idee &e care, du&a &arerea mea, incearca Sadoveanu s-o sustina &e &arcursul !irului e&ic$