Mihail Sadoveanu

(1880 - 1961)
Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880 la Pascani, ca fiu al
avocatului le!andru Sadoveanu si al Profirei "rsachi, fiica de ra#esi
din $erseni%
"rmea#a cursurile scolii &rimare in orasul natal, 'imna#iul la
(alticeni, iar liceul la )asi% *evutea#a in revista +*racu+ din
,ucuresti cu schita +*omnisoara M% din (alticeni+ (189-), sub
semnatura Mihai din Pascani% Se casatoreste cu .caterina ,alu (1901),
cu care are 11 co&ii, iar in 190/ se muta la ,ucuresti, unde
desfasoara o &rodi'ioasa activitate literara% Moare la 19 octombrie
1961, re'retat de toti literatii vremii, intre care 0eor'e 1alinescu
scrie in memorabila +1ronica a o&timismului+2 +3mul de toate #ilele
s-a mistuit lasand in locu-i simulacrele sale de &iatra si de bron#%
1e-a fost al fiecaruia din noi a devenit al tuturor, el e acum numai
al &o&orului dintru care a iesit%+
)n anul 190/ are debutul editorial cu &atru carti2 +Povestiri+,
+Soimii+, +*ureri inabusite+ si +1rasma lui Mos Precu+, fa&t &entru
care 4icolae )or'a numeste aceasta &erioada +anul Sadoveanu+% Publica
a&roa&e 100 de volume, intre care2 +(loare ofilita+ (1905), +&a
mortilor+ (1911), +4eamul Soimarestilor+ (1915), +5ara de dincolo de
ne'ura+ (1966), +7anu-ncutei+ (1968), +)m&aratia a&elor+ (1968),
+8odia 1ancerului sau $remea *ucai-$oda+ (1969), +,alta'ul+ (1990),
+1rean'a de aur+, +:ocul unde nu s-a intam&lat nimic+ (1999), +(ratii
;deri+ (1995-19/9), +4ada (lorilor+ (1951)%
Mihail Sadoveanu, +1eahlaul literaturii romane+, cum l-a numit 0eo
,o'#a, +Stefan cel Mare al literaturii romane+ cum i-a s&us 0eor'e
1alinescu, are o o&era monumentala a carei marete consta in densitatea
e&ica si 'randoarea com&o#itionala2
1%$iata satului romanesc (tema s&iritualitatii satului romanesc) este
&rinci&ala tema a e&icii sadoveniene, intrucat +taranul roman a fost
&rinci&alul meu erou+, marturisea Sadoveanu intr-un discurs tinut la
cademia <omana% 5aranul sadovenian este locuitorul de la munte,
moldoveanul cu viata as&ra ca si melea'urile &ra&astioase &e care este
sortit sa traiasca (asa cum ilustrea#a &ro#atorul in le'enda de la
ince&utul romanului +,alta'ul+)% Puternic individuali#at in literatura
romana, taranul lui Sadoveanu se &articulari#ea#a &rin cateva
trasaturi s&ecifice2
- taranul, ca &astrator al lumii vechi, arhaice si &atriarhale=
- taranii moldoveni sunt oameni bla>ini si intele&ti, cu un acut simt
al dre&tatii si al libertatii, a&aratori ai unor &rinci&ii de viata
fundamentale, statornice din vremi imemoriabile=
- rabdatori in suferinta, tin in sufletul lor dureri nestinse, se
retra' in mi>locul naturii sau rabufnesc cu violenta, im&linindu-si
dre&tatea, mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane=
- universul sufletului taranesc se com&une din adevar, dre&tate,
demnitate si iubire &atimasa2 +(a-te si tu ce-i &utea, dar mai ales un
om cumsecade sa te faci? Sa nu ra&esti munca saracului (%%%), sa nu-ti
bati >oc de nevoiasul care varsa lacrimi &e bra#da%+ (+:a noi in
$iisoara+)=
- inclinatia lor catre confesiune, &lacerea de a &ovesti intam&lari
din +vreme adanca+ (+7anu-ncutei+)%
3&ere re&re#entative2 +Povestiri+ - volumul de debut= &ovestirile +)n
drum s&re 7arlau+, +Pacat boieresc+, +,ordeienii din volumul +*ureri
inabusite+, o&ere de maturitate de o reala valoare literara=
+7anu-ncutei+, in care cele noua &ovestiri ilustrea#a o lume arhaica,
&ovestitorii sunt tarani care retraiesc intam&lari de demult, din
+vreme veche+ si care au vocatia confesiunii, &lacerea de a istorisi
intam&lari &etrecute in locuri s&ecific sadoveniene2 hanu, moara,
crasma= +,alta'ul+, roman ce ilustrea#a viata arhaica, as&ra si &lina
de &ericole a taranilor de la munte, oieri sau taietori de lemne,
care-si duc traiul intr-un s&atiu s&iritual si fi#ic asemanator celui
din +Miorita+, conducandu-se du&a randuieli nescrise, du&a le'i si
credinte stramosesti%
6%S&atiul inchis al orasului de &rovincie, al tar'ului inert, care
distru'e &uritatea sufletului omenesc2
- orasul este un s&atiu mohorat, li&sit de vitalitate, in care se
&etrec drame cau#ate de monotonia vietii de &rovincie=
- &ersona>ele sunt slu>basi marunti, mestesu'ari, boieri fara
vitalitate, care se misca intr-o lume cenusie, strivitoare de viata,
ce su'erea#a &latitudine s&irituala=
- oamenii oraselor sunt victime ale tristetii, insin'urarii si
suferintei &rovocate de esecul s&iritual=
3&ere re&re#entative2 romanele +(loare ofilita+, +:ocul unde nu s-a
intam&lat nimic+, +&a mortilor+, +7aia Sans+%
9%<omanul istoric% Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric,
ce ilustrea#a istoria Moldovei in trei eta&e2 secolul al @$-lea
(Stefan cel Mare), secolul al @$)-lea ()on $oda cel $itea#), secolul
al @$))-lea (Stefan 5omsa, $asile :u&u, *uca-$oda)%
Mihail Sadovenu reconstituie, in &rinci&al, doua as&ecte istorice2
- .&oca de 'lorie a Moldovei in care eroii sunt dominati de un &rofund
sentiment &atriotic, fiind conturati din acumulari de calitati si
care, &rin imbinarea elementelor clasiciste cu cele romantice, devin
&ersona>e le'endare% .i sunt caracteri#ati de trasaturi s&irituale
taranesti, setea &entru adevar si dre&tate, vite>ie, cura>, &utere de
sacrificiu, dorinta de libertate%
3&ere re&re#entative2 +(ratii ;deri+, +4eamul Soimarestilor+%
- .&oca de decadere >alnica a Moldovei, in tim&ul domniei lui
*uca-$oda, un des&ot lacom, e'oist, im&asibil la viata 'rea a
oamenilor, necrutator si rau, inuman, ducand o viata i#olata din
&ricina firii lui inchise, necomunicative% <omanul +8odia 1ancerului
sau $remea *ucai-$oda+ are la ba#a contructiei literare motivul
strainului, care observa si comentea#a cele va#ute in tim&ul
calatoriei sale &rin Moldova (MontesAuieu - +Scrisori &ersane+= $asile
lecsandri - +,alta lba+)%
/%5ema naturii se re'aseste la Mihail Sadoveanu in toate o&erele
literare, nu numai in cele care descriu in mod s&ecial #one mirifice
ale &laiurilor romanesti, de aceea &ro#atorul a fost su&ranumit +&oet
al naturii%+ 5rasaturile &rinci&ale ale as&ectelor naturii ilustrate
de Mihail Sadoveanu s-ar &utea sinteti#a astfel2
- frumusetea si armonia &eisa>ului naturii mirifice romanesti=
- &rofunda comuniune a omului cu natura, care ca&ata diferite i&osta#a
a&arte in &ro#a sadoveniana=
- natura - loc de liniste si reflectie &entru om=
- natura ca stare sufleteasca, adica orice simtire, #bucium al
sufletului uman se &roiectea#a in natura si &rin natura=
- natura - refu'iu al echilibrului si libertatii de&line a omului=
- natura ocrotitoare &entru om, ferindu-l de violentele e!istentiale,
a&arandu-l de &ericolele ce i-ar &utea distru'e sufletul, simtirea%
3&era re&re#entativa este +5ara de dincolo de ne'ura+, care ilustrea#a
lumea mirifica, &rimitiva si &oetica a *eltei *unarii% Persona>ele
sunt oameni cu &atima istorisirii, a confesiunii si au indeletniciri
sin'uratice2 &escari si vanatori ramasi etern credinciosi acestor
taramuri% :ovinescu s&unea des&re lumea oamenilor si a
necuvantatoarelor ilustrate in acest volum ca este +cea mai inalta
e!&resie a instinctului de salbaticie+%
Stilul &ro#ei sadoveniene% +1ea mai uimitoare i#banda a lui Mihail
Sadoveanu este aceea cu &rivire la limba+, s&unea 0eor'e 1alinescu%
Stilul sadovenian are cateva &articularitati din care reiese farmecul
si vra>a &e care o de'a>a intre'a sa &ro#a2
- solemnitatea este data ee e&itete, com&aratii, metafore elo'iative,
de &reamarire a s&iritului taranesc sau a trasaturilor com&arabile cu
ale &ersona>elor mitolo'ice=
- arhaitatea - este ilustrata de folosirea arhaismelor fonetice,
semantice si le!icale (+a se tan'ui+ &entru a se vaita, +cetatuie+
&entru cetate, +lunatice+ &entru femei nebune, +lacas+ &entru
manastire, etc%)=
- mu#icalitatea limba>ului este ca o simfonie, +o &artitura intonata
sub cu&ola lui *umne#eu, au#indu-se lina >eluire a doinelor, viforul
stri'atelor de ra#boi, larma &etrecerilor cu vin si lautari, vaietele
noroadelor invinse, dominate de &oruncile as&re ale voievodului+ (8oe
*umitrescu-,usulen'a)%
- sobrietatea este data de tim&ul in care se &etrec intam&larile,
fa&tele din intrea'a sa &ro#a, un tim& mitic, un tim& al credintelor
stramosesti, intr-o lume arhaica, &rimitiva, foarte &uternic le'ata de
natura incon>uratoare, un tim& care se masoara du&a semnele vremii,
du&a su&erstitii, du&a le'i stramosesti nescrise, dar &astrate cu
sfintenie de 'eneratii si transmise cu credinta urmasilor (+,alta'ul+,
+7anu-ncutei+)% )nsusi Sadoveanu &lasea#a de multe ori intam&larile
+in vreme veche+ ori +in vreme adanca+%