MIHAIL SADOVEANU BIOGRAFIE S-a nascut la 5 noiembrie 1880 la Pascani, ca fiu al avocatului Alexand ru Sadoveanu si al Profirei Ursachi, fiica

de razesi din Verseni. Urmeaza cursur ile scolii primare n orasul natal gimnaziul la Falticeni, iar liceul la lasi. Deb uteaza n revista Dracu din Bucuresti cu schita Domnisoara M. din Falticeni (1897) , sub semnatura Mihai din Pascani. Se casatoreste cu Ecaterina Blu (1901), cu car e are 11 copii, iar n 1904 se muta la Bucuresti, unde desfasoara o prodigioasa ac tivitate literara. Moare la 19 octombrie 1961, regretat de G.Calincscu care scri e n memorabila Cronica a optimistului: Omul de toate zilele s-a mistuit lasnd n loc u-i simulacrele sale de piatra si de bronz. Ce-a fost al fiecaruia, din noi a de venit al tuturor, el e acum numai al poporului dintru care a iesit. OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU In ----anul 1904 are debutul Editorial cu patru carti: Povestiri, Soimii, Dureri nabusite Crsma lui Mos Precu, fapt pentru care N.lorga numeste acest an anul Sadoveanu.

Publica aproape 100 de volume, ntre care: -- Floare ofilita(l905), -- Apa mortilor(1911), -- Neamul Soimarestilor (1915), -- Tara de dincolo de negura (1926), -- Hanu Ancutei (1928), -- Imparatia apelor (1928), -- Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda (1929), -- Baltagul (1930), -- Creanga de aur, -- Locul unde nu s-a intamplat nimic(1933), -- Fratii Jderi (1935-1943), -- Nada Florilor( 1951).

TEME ALE OPEREI LUI MIHAIL SADOVEANU : (Universul literar) Mihail Sadoveanu, Ceahlaul literaturii romne, cum l-a numit Geo Bogza , Stefan ce l Mare al literaturii romne cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a c arei maretie consta n densitatea epica si grandoarea compozitionala. 1. Viata satului romanesc (tema spiritualitatii satului romnesc) este principala tema a epicii sadoveniene, ntruct taranul romn a fost principalul meu erou, marturi sea Sadoveanu ntr-un discurs tinut la Academia Romna. Taranul sadovenian este locu itorul de la munte, moldoveanul cu viata aspra ca si meleagurile prapastioase pe care este sortit sa traiasca (asa cum ilustreaza prozatorul n legenda de la ncepu tul romanului Baltagul). Puternic individualizat n literatura romana, taranul lui Sadoveanu se particularizeaza prin cteva trasaturi specifice: - taranul, ca past rator al lumii vechi, arhaice si patriarhale; - taranii moldoveni sunt oameni blajini si ntelepti, cu un acut simt al dreptatii si al libertatii, aparatori ai unor principii de viata fundamentale statornicit e din vremi imemoriabile; - rabdatori n suferinta, tin n sufletul lor dureri nestinse, se retrag n mijlocul n aturii sau rabufnesc cu violenta, mplinindu-si dreptatea, mentinnd nealterat senti mentul demnitatii umane; - universul sufletului taranesc se compune din adevar, dreptate, demnitate si iu

bire patimasa: Fa-te si tu ce-i putea, dar mai ales un om cumsecade sa te faci! Sa nu rapesti munca saracului (...), sa nu-ti bati joc de nevoiasul care varsa l acrimi pe brazda (La noi n Viisoara); - nclinatia lor catre confesiune, placerea de a povesti ntmplari din vreme adnca. Opere reprezentative: Povestiri - volumul de debut; povestirile in drum spre Hrla u, Pacat boieresc, Bordeienii din volumul Dureri nabusite, opere de maturitate de o reala valoare literara; Hanu Ancutei, n care cele noua povestiri ilustreaza o lume arhaica, povestitorii sunt tarani care retraiesc ntmplari de demult,; din vre me veche'si care au vocatia confesiunii, placerea de a istorisi ntmplari petrecute n locuri specific sadoveniene: hanul, moara, crsma; Baltagul, roman ce ilustreaza viata arhaica, aspra si plina de pericole a taranilor de la munte, oieri sau ta ietori de lemne, care-si duc traiul ntr-un spatiu spiritual si fizic asemanator c elui dirl Miorita, conducndu-sc dupa rnduieli nescrise, dupa legi si credinte stra mosesti. 2. Spatiul nchis al orasului de provincie, al trgului inert, care distruge puritat ea sufletului omenesc: - orasul este un spatiu mohort, lipsit de vitalitate, n care se petrec drame cauza te de monotonia vietii de provincie; - personajele sunt slujbasi marunti, mestesugari, boieri fara vitalitate, care s e misca ntr-o lume cenusie, strivitoare de viata, ce sugereaza platitudine spirit uala; - oamenii oraselor sunt victime ale tristetii, nsingurarii si suferintei provocat e de esecul spiritual; Opere reprezentative: romanele Floare ofilita, Locul unde nu s-a ntmplat nimic, Ap a mortilor, Haia Sanis. , 3. Romanul istoric. Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric, ce ilustr eaza istoria Moldovei n trei etape: secolul al XV-lea (Stefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion Voda cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Stefan Tomsa. Vasile Lupu , Duca-Voda). Mihail Sadoveanu reconstituie, n principal, doua aspecte istorice: - Epoca de glorie a Moldovei n care eroii sunt dominati de un profund sentiment p atriotic, fiind conturati din acumulari de calitati si care. prin mbinarea elemen telor clasiciste cu cele romantice, devin personaje legendare. Ei sunt caracteri zati de trasaturi spirituale taranesti, setea pentru adevar si dreptate, vitejie , curaj, putere de sacrificiu, dorinta de libertate. Opere: Fratii Jderi, Neamul Soimarestilor. Epoca de decadere jalnica a Moldovei, n timpul domniei lui Duca-Voda, un despot l acom, egoist, impasibil la viata grea a oamenilor, necrutator si rau, inuman, du cnd o viata izolata din pricina firii lui nchise, necomunicative. Romanul Zodia Ca ncerului sau Vremea Ducai-Voda are la baza constructiei literare motivul strainu lui, care observa si comenteaza cele vazute n timpul calatoriei sale prin Moldova (Montesquieu.- Scrisori persane; Vasile Alecsandri - Balta Alba). . 4. Tema naturii se regaseste la Mihail Sadoveanu n toate operele literare, nu n umai n cele care descriu n mod special zone mirifice ale plaiurilor romnesti, de ac eea prozatorul a fost supranumii poet al naturii. Trasaturile principale ale asp ectelor naturii ilustrate de, M.Sadoveanu s-ar.putea sintetiza astfel: - frumusetea si armonia peisajului naturii mirifice romnesti; - profunda comuniune a omului cu natura, care capata diferite ipostaze aparte n p roza sadoveninana: -natura - loc de liniste si reflectie pentru om; - natura ca stare sufleteasca, adica orice simtire, zbucium al sufletului uman s e proiecteaza n natura si prin natura; - natura - refugiu al echilibrului si libertatii depline a omului; - natura ocrotitoare pentru om, ferindu-l de violentele existentiale, aparndu-l d e pericolele ce i-ar putea distruge sufletul, simtirea. Opera reprezentativa este Tara de dincolo de negura, care ilustreaza lumea mirif ica, primitiva si poetica a Deltei Dunarii. Personajele sunt oameni cu patima is torisirii, a confesiunii si au ndeletniciri singuratice: pescari si vnatori ramasi

etern credinciosi acestor tarmuri. Lovinescu spunea despre lumea oamenilor si a necuvntatoarelor ilustrate n acest volum ca este cea mai nalta expresie a instinctu lui de salbaticie. Stilul. Cea mai uimitoare izbnda a lui Mihail Sadoveanu este aceea cu privire la limba, spunea George Calinescu. Stilul sadovenian are cteva particularitati din c are reiese farmecul si vraja pe care o degaja ntreaga sa proza: - solemnitatea este data de epitete, comparatii, metafore elogiative, de premari re a spiritului taranesc sau a trasaturilor comparabile cu ale personajelor mito logice; -arhaitatea este ilustrata de folosirea arhaismelor fonetice, semantice si lexic ale (a se tngui pentru a se vita, cetatuie pentru cetate, lunatice pentru femei ne bune, lacas pentru manastire etc.); - muzicalitatea limbajului este ca o simfonie, o partitura intonata sub cupola l ui Dumnezeu, auzindu-se lina jeluire a doinelor, viforul strigatelor de razboi, larma petrecerilor cu vin si lautari, vaietele noroadelor nvinse, dominate de por uncile aspre ale voievodului (Zoe Dumitrescu-Busulenga). Timpul n care se petrec n tmplarile, faptele din ntreaga sa proza este un timp mitic, un timp al credintelor stramosesti, ntr-o lume arhaica, primitiva, foarte puternic legata de natura ncon juratoare, un timp care se masoara dupa semnele vremii, dupa superstitii, dupa l egi stramosesti nescrise, dur pastrate cu sfintenie de generatii si transmise cu credinta urmasilor (Baltagul, Hanu Ancutei). nsusi Sadoveanu plaseaza de multe o ri ntmplarile n vreme veche ori n vreme adnca.