GENUL EPIc POVESTIREA NUVELA ROMANUl POVESTIREA HANU ANCUEI de MIHAIL SADOVEANU FNTNA DINTRE PLOPi

Fntna dintre plopi a fost inclus n volumul de povestiri Hanul Ancuei, publicat n 1928, capodoper a artei narative romneti, conceput dup tehnica povestirii n ram sau cu sertare, tiroirs, n care o povestire mai ntins servete drept cadru pentru celelalte povestiri. Tehnica povestirii n ram mai fusese utilizat n volumul O mie i una de nopi i n Decameronul lui Baccacio, dar n literatura romn reprezenta o noutate. Hanul Ancuei include mai multe povestiri, fiecare avnd un povestitor propriu. Prima povestire, Iapa lui Vod, este povestit de comisul Ioni de la Drgneti, iar cea de-a doua, Haralambie, l are ca povestitor pe clugrul Gherman. Balaurul este povestit de mo Leonte, iar Fntna dintre plopi de Niculai Isac, cpitan de mazli. Povestirea Cealalt Ancu, care o evoc pe mama Ancuei, este narat de meterul Enache, iar Jude al srmanilor de Constantin Motoc. n Negustor Lipscani povestete meterul Damian, iar n Orb srac mtua Salomeea. Zaharia Fntnarul i are propria sa povestire Povestirea Zahariei Fntnarul. Majoritatea povestirilor sunt inspirate din lumea rural, populat de rzei, fntnari, clcai, slujbai, hangii, me teri, militari, comii, clugri, cititori de zodii, boieri de tara, haiduci, hoti si proscrisi. Este o lume pestri, cu parfum arhaic, satul mitic romnesc, nvluit n magia petrecerilor i a povetilor. Din punct de vedere tematic distingem : povestiri de dragoste (Fntna dintre plopi, Balaurul), povestiri istorice (Iapa lui Vod), sociale (Jude al srmanilor), mitologice (Balaurul, Negustor Lipscani, Cealalt Ancu) i haiduceti (Haralambie). Majoritatea povestirilor evoc oameni i locuri din trecut. Povestirea Negustor Lipscani proiecteaz o imagine idilic a Moldovei rurale, patriarhale, satul mitic romnesc, prezentat n antitez cu lumea occidental civilizat i tehnicizat. Acest sat blnd servete drept cadru povetilor i povestirilor, atmosfera sa cald i stropit cu vin fiind ideal pentru dezlegarea
1

limbilor i pentru depirea vechilor traume i inhibiii din trecutul personajelor. Unele povestiri, ca Jude al srmanilor sau Fntna dintre plopi au un ton trist, elegiac, evocnd fapte tragice din trecutul naratorilor, altele se caracterizeaz printr-un discurs anecdotic i umoristic, ca Iapa lui Vod, Povestirea Zahariei Fntnarul, dup cum exist povestiri ca Cealalt Ancu, care alterneaz tonul elegiac cu cel umoristic. HanuAncuei debuteaz cu proiecia cadrului mitologic, spaiu al narrii, ntruchipat de hanul aezat la rspntie de drumuri. Atmosfera romantic de mister, legend i evocare istoric, rzbate din prezentarea hanului ca o cetate, ca un spaiu nchis rezervat povetilor. Ca han, el este ns deschis tuturor trectorilor rtcii pe drumuri, pe care i ispitete cu odile sale curate, cu vinuri de soi i bucate alese, cu seducatoarea sa hangi, dar mai ales cu desftarea povetilor. Atmosfera de la han amintete de povestirea lui I.L.Caragiale, La hanul lui Mnjoal, unde trectorii care poposesc la han sunt oameni simpli din sate i trguri, dar care tiu s se bucure de via i de frumuseea povestirii i dovedesc nelepciune popular, nclinare ctre reflexie i talent de povestitori. Aceti trectori par s nu se grabeasc, ei au obinuina ntrunirilor de acest gen i tiu s fie pe rnd i povestitor i asculttor, i spectator. Unele personaje intervin n irul povestirii, ntrerupndu-l pe narator, aa cum face comisul Ioni de la Dragneti atunci cnd Niculai Isac evoc povestea sa de iubire cu igncua Marga. Fntna dintre plopi este o povestire de factur romantic, n care se reconstituie un moment biografic de excepie din viaa unui persoanaj, moment care a marcat definitiv destinul i personalitatea naratorului intradiegetic (care figureaza ca narator n text) si homodiegetic (fiind si personajul principal al textului pe care l nareaza) Exist o concordan perfect ntre tonul evocrii naratorului intradiegetic si homodiegetic i atmosfera misterioas i erotic din povestirea acestuis pe de o parte i universul povestirii cadru pe de alta parte lumea de la hanul Ancuei, un spaiu mitic, nvluit n magie, scnteind de aurul povetilor, spaiu ideal pentru un timp al ntlnirilor i al confesiunilor. Incipitul povestirii este plasat ntr-un moment de linite, cnd cltorii aflai n popas la hanul Ancuei se opresc din depnat poveti i din ciocnit oale cu vin ales care le dezleag limbile, pentru a contempla frumuseea magica a peisajului moldovenesc scldat de culorile toamnei i pentru a nelege mai bine sensul lucrurilor i al povetilor ascultate pn atunci. In deprtarea drumului care erpuia ctre han, i face apariia, in colbul potecilor rscolite de cltori, de
2

copitele cailor i de multe ntmplari dramatice, un calare singuratic i enigmatic. Este o apariie fantomatic si impresionant, despre care naratorul povestirii cadru afirm c ar veni din vremuri de mult uitate. Acest personaj enigmatic, pe care toamna aurie pare s-l aduca din trecut, fusese prietenul din tinerte al comisului Ionia de la Drgneti i al lui mo Leonte, cititorul de zodii. Se numea Niculai Isac i era cpitan de mazli, din inutul Tutovei din ara de Jos. Era om instrit, negustor de vinuri i proprietar de turme de oi, cu straie boiereti, cu infisarea de brbat ngrijit i impresionant prin frumuseea i stilul ales n care se imbraca i vorbea: . Era om ajuns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal. Purta ciubote de iuft cu turetci nalte s-un ilic de postav tivit cu nasturi rotunzi de argint. Pe umeri, tinuta numa-ntr-un lantujel, atarna o blanita cu guler de jder. Avea torba de piele galbana la sold si pistoale la coburi. Obrazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita, cu nas vulturesc si sprancene intunecoase, arata inca frumuseta si barbatie, desi ochiul drept stans si inchis ii dadea ceva trist si straniu. Acest brbat cuceritor i care clrea un cal puternic era cunoscut ca un personaj legendar i de Ancua, care auzise de la mama ei o ntmplare nprasnic despre tinereea lui Niculai Isac, dar ale crei detalii le uitase. Niculai Isac se ntorcea dupa douzeci i cinci de ani la hanul Ancuei i i n inutul n care trise o aventur dramatic ce i schimbase definitiv chipul i cursul destinului. Imbiat de comisul Ioni de la Drgneti, Niculai Isac accept s povesteasc aceste evenimente tragice din tinereaea sa, intrate definitiv i confuz n legenda locurilor. In vremurile de demult Niculai Isac fusese un brbat frumos fara seamn i cu mare slbiciune pentru femei, asemeni tatlui su. Intr-o alt toamn aurie, asemeni celei n care personajul i deapn povestea la hanul Ancutei, el poposise n acelai tinut de o frumusee magica, ntristat de sfr itul unei iubiri. Era in drum spre Pacani, unde ii vindea vinurile, dar nimic nu prea sa-l incnte, fiind cuprins de o melancolie adnca : nici oalele cu vin i mncrurile alese servite de cealalt Ancu, mama celei care i asculta povestea, nici veselia de la han, nici frumuseea fara seamn a locurilor. In nicio alta povesite din volum nu exist o mai profund ngemnare a naraiunii, care curge in ritmul cnd molcom cnd nvalnic al apelor Moldovei, cu descrierea unui peisaj transcendent, incrcat de frumuseea i poezia locurilor. Este o zon de ape i mlatini, parc nrudit cu trmul spiriduillor i al z nelor, dar si al demonilor ascuni ntre cutele timpului. Iar portretul mbrac personajele n
3

aceleai haine ale frumusetii magice i misterioase.. Cci melancolia lui Neculai Isac avea s fie vindecat de intlnirea cu o atr de igani nomazi, din care r sare chipul straniu si seducator al unei tigncue tinere, Marga, o slbticiune sensual si fremttoare ca pdurile din jurul ei si ca apele neltoare ale Moldovei. Selectia persohajelor din medii antitetice i ostile el, boierul cuceritor si puternic, cu mult erxperien in iubire, ea, fata urgisit, provenit din lumea marginal a proscriilor, a iganilor hoi, ceretori, lutari si criminali, imprim povestirii caracterul unei istorii de dragoste exceionale, caracter intrit si de frumuseea fr seamn a descrierii unei Moldove poetice si invadate de melancolie. Sedus de copila netiutoare si cochet, Niculai Isac ii pierde vigilea si uit c in spatele ei sta o atr de igani criminali, n frunte cu btrnul ho Hasanache, care i cere te o moned cu care s-i cumpere uic de la han. Brbatul i arunc o a doua moned Margi si rmne cu chipul ei in gnd. Dragostea se nate din atracie i mister i devine obsesie :Eram nemultamit. Calul mergea domol prin tarana moale si eu ma gandeam la fel de fel de lucruri, in care amestecam pe tigancusa cu fusta rosa. Cotii dupa colnic; si dintrodata mi se infatisa, intr-o vaiuga verde, o fantanita cu colac de piatra, intre patru plopi. Era un loc tainic si singuratic. Apa neclintita, aproape de ghizdele, avea in ea ceva viu: miscarea marunta si necontenita a frunzisurilor. Calul inclina capul si rupse o gura de iarba, il strunii si-i dadui pinteni. Dupa o vreme, incepui a vedea hanul. Atunci mai privii de cea din urma oara indarat, in varful plopilor, la fantana singuratica, lucea asfintitul. Iar in umbra de dedesubt sta Marga, cu mana stresina la ochi. Mi s-a parut? A fost o aratare? Am zarit-o numai o clipa, cat a tinut si lucirea soarelui de deasupra. Pe atuncea nu cunosteam, ca acuma, sufletul femeilor. Cu toate acestea, a doua zi dimineata, o asteptam pe Marga. In spatele iubirii fulgertoare se ese ns o intrig dramatic. Informai de lutarii de la hanul Ancutei, iganii din satra lui Hasanache aflaser c Niculai Isac mergea la Pacani s-i vnda vinurile pe care urma s ncaseze muli florin de argint si hotrser s l prade si s-l omoare. In aceast intrig Marga ar fi trebuit s serveasc de momeal, atrgndu-l pe brbat la fntana dintre plopi cu dragostea ei. Aceasta fntana, devenit simbol al iubirii efemere si premejdioase ca apa sa curgtoare, dar si imagine a trecutului, era aezat ntr-o zon mltinoas, n vad la Tupilai, unde vizibilitata era redus i posibilitile de aprare in caz de atac erau nule. In acest loc parc predestinat tragediei se consum povestea de dragoste interzis dintre boierul falnic si igncua slbateca. La cea de-a doua
4

intlnire Niculai Isac sosete direct de la Pacani, plin de bani, netiind nimic de complotul iganilor. Ins Marga era ndragostit cu adevrat i prefer s-i trdeze atra, lumea ei, dect s-i lase iubitul pe minile iganilor criminal. Ea i dezv luie iubitului sau planul lui Hasanache de a-l prda si a-l ucide si il sftuiete s fug. Marga tia c va fi ucis de igani, dar prefer acest autosacrificiu ritualic, pe care il impune orice iubire adevarat, trdrii iubitului su. In ncierarea car e a avut lor ntre igani i Niculai Isac ultimulsi-a pierdut un ochi, dar a scpat de la moarte, ajutat si de cinele su i de pistoalele cu care era narmat. In schimb Marga a fost ucis si pravalit in fntana dintre plopi, locul tainic unde-i trise iubirea i care mai apoi i-a servit de mormnt. Vindecat de rnile trecutului si ale iubirii, dupa douzeci i cinci de ani, cpitanul de mazli se ntoarce in acele locuri blestemnate, petru a-i nelege mai bine destinul si pentru a-i aminti iubirea pasional pentru Marga, care l costase lumina unui ochi si deci desfigurarea sa fizia, dar, mai ales, viaa fetei. El afl de la mo Leonte, cetitorul de zodii, ca fntana dintre plopi nu mai exista, ca ea dispruse ca si Marga si ca iubirea lor de altdat , c imaginea fntanii s-a prvlit in hul timpului, odat cu tineretea si dragostea lui si c totul a rmas doar amintire si poveste. Si in timp ce ochiul stins al personajului lcrmeaz ca o ran a timpului, cu celalalt ochi el plnge privind in fntana adanc a trecutului. Atmosfera de melancolie, care invaluie frumuseea magic a hanului si a mprejurimilor sale la inceputul istorisirii lui Niculai Isac, se reaeaz peste finalul povestirii si peste chipul eroului su povestitor si personaj, dar si peste faa personajelor care acultser impresionate povestea nprasnic a iubirii lui. In afara cuplui de indrgostiti antagonici, a personajelor din povestirea lui Niculai Isac si a celor care il ascult, din povestirea cadru, marele personaj al acestei povestiri este peisajul legendar al Moldovei, surprins in sclipirile si ntunecimile sale misterioase, confuz si nelator ca apele si ca vremurile si izbitor ca o iubire nprasnic. Este universul protector, dar si criminal al iubirii, spaiul amintirii si al evocrii, locul ispitelor si al pasiunii si zona letal, de unde indrgostiii nu pot evada dect in moarte sau durere :. Inspre munti erau pacle neclintite; Moldova curgea lin in soarele auriu intr-o singuratate si-ntr-o liniste ca din veacuri; si campurile erau goale si drumurile pustii in patru zari; iar calaretul pe cal pag parca venea spre noi de demult, de pe departate taramu ri Este spatiul mitic romanesc.
5

Ca i spaiul intim al tririi si al depnrii povetilor, timpul n care se spun povetile este unul confuz, neprecizat, timpul mitic romnesc. Naratorii vorbesc despre o vreme fantastic, n care realul se ngemna cu imaginarul, o vreme veche n care se ntmplau lucruri care astzi nu se mai vd. Se creeaz o atmosfer de intimitate cald, care favorizeaz contactul, apropierea dintre oameni. Povestirea devine astfel o confesiune, personajele i istorisesc viaa pentru a se elibera de obsesiile i tenebrele trecutului sau pur si simplu pentru ca le place s reinventeze lumea, s o descopere depnnd i ascultnd poveti. Sufletele unor personaje sunt traumatizate de dramele trecutului, dei timpul a aezat un strat de uitare peste aceste tragedii, pe care, povestindu-le, naratorii le retriesc. Aa se ntmpl cu Niculai Isac, cpitan de mazili sau cu rzeul Constantin Motoc. Aceast spovedanie are o dubl finalitate : pe de o parte renvie trecutul, smulgndu-l uitrii, pe de alt parte elibereaz aceste suflete chinuite de durerea i povara trecutului, povestirea devenind astfel purificatoare. Dar, pentru ca povestirea s devin art, ea trebuie spus cu talent. Aceti povestitori populari amintesc de rapsozii din timpurile imemoriale, creatori de atmosfer romantic, tenebroas ca n Fntna dintre plopi sau luminoas i miraculoas ca n Cealalt Ancut. Personajele triesc ntr-o zon obscur, la limita dintre trecut i prezent, trecnd cu usurin dintr-o dimensiune n alta. Timpul povestirii este timpul retririi. Povestirile populare portretizeaz personaje excepionale, profiluri romantice. Amestec de nelepciune i vitejie, marcat de o sensibilitate i o senzualitate puternic, Niculai Isac este vestit pentru frumuseea sa i pentru cuceririle sale printre femei. Dar, dintre toate iubirile trecutului, una pare s-l fi marcat profund. Este vorba de aventura sa sentimental cu o igncu tnr, frumoas i pur, Magda, dintr-o atr poposit n satele vechi ale Moldovei. Dragostea dintre Magda i cpitanul de mazili respect tiparul iubirii interzise, personajele provenind din medii incompatibile. Niculai Isac este un nobil, un viteaz de spad, amintind de prototipul cavalerului medieval, Magda vine din lumea proscriilor, a srmanilor, dintr-un mediu marginal, dar dragostea o nobileaz, fcnd-o egala partenerului su. Nicolae Manolescu este de prere c Niculai Isac povestete nu doar pentru a-i uura sufletul sau pentru a renvia trecutul, ci i pentru a sustrage morii i uitrii acest moment sfietor. Povestirea este ncadrat ntr-un peisaj poetic, zugrvit din umbre i lumini, care amplific romanticul i tenebrosul. Drama se desfoar ntre Munii Moldovei, urmnd cursul, cnd lin, cnd nvolburat, al apelor. Timpul iubirii este i
6

timpul povetilor : o toamn aurie. O povestire similar, intitulat Mrul n floare, a scris romancierul englez John Galswarthy. Cadrul, magia evocrii i a reprezentrii sunt amplificate de proiecia magic a hanului ca o cetate, ca un axis mundi, n care oamenii se simt ocrotii, dar i de caracterul magic al timpului povestirii. Cele trei niveluri ale timpului sunt : timpul povestirii, proiectat de naratorul anonim care evoc o toamn aurie, timpul povestit, cel rememorat de personaje i timpul evocrii, al celeilalte Ancue. Sub raport stilistic Sadoveanu mbin toate marile curente si tendine literare romneti i europene. El se afirm ca un scriitor clasic prin structurarea mythosului, adic a aciunii, povestirea Fntana dintre plopi dezvoltnd toate momentele subiectului dintr-o construcie epic clasic incipit sau expoziiune (apariia clreului singuratic clare n pulberea drumului, a crui prezen fascinant anticipeaz o poveste excepional), dezvoltarea aciunii (dup ce este identificat de comisul Ioni ca fiind Neculai Isac, cpitan de mazli, despre care circula n zoa o legend veche, se constat c personajul era mutilat, avand un ochi lips, motiv care anticipeaz de asemenea o poveste teribil; personajul ncepe apoi s-i spun povestea incitat de comisul Ioni, dar i pentru a se elibera de traumele trecutului viu n memeoria sa afectiv), conflicrul ( se disting dou conflicte: unul pspihologic i interior, trit de personajul narator, care se simte atras de o igncu i trt ntr-o iubire interzis, creia ncearc s i se opun dar i un conflict social i exterior care l opune pe Niculai Isac, brbat cu stare, unei etre de igani, dirijat de btrnul ho Hasanache, care voia s l prade i s l ucid), punctul culminant(momentul n care Marga i marturisete c trebuia a joace rol de momeal si s-l atrag pe Niculai Isac la fntana dintre plopi, pentru a fi prdat i ucis de atr) i deznodamntul (incierarea cu iganii n care Niculai Isac ii pierde ochiul, iar Marga este ucis de atr i aruncat n fntan). Tot clasic este i existena unui epilog povestit de mo Leonte, cetitorul de zodii, care le spune drumeilor de la han ca fntana dintre plopi dispruse n negura timpului, ca i dragostea i tinereea lui Niculai Isac, nchiznd ntre ruinele sale povestea unei iubiri, a unei crime i a unei mutilri. Romantic este tema iubirii interzise, pasionale si fatale i motivele pe care le conine: motivul cuplului antagonic, care opune un ndragostit cu stare unei fete srmane de la atr, din lumea proscriilor, motivul clreului rtcitor pe crrile vieii, ale iubirii i ale destinului, paseismul personajelor, care se ntorc mereu ctre trecutul facninant al existenei lor, tipologia personajelor excepionale, care actioneaz n mprejurri excepionale,
7

obsesia timpului i a iubirii, convertirea dramei in povestire si confesiune tmduitoare, motivul trecutului ca istorie i al istoriei ca mit si legend si poezia naturii sadoveniene. Tot romantice sunt stilul melancolic i nvluitor i proiectarea unui personaj mitic i hiperbolic, peisajul arhaic si slbatic al inuturilor Moldovei, n succesiunea anotimpurilor. Realist se reveleaz autorul prin intoarcerea ctre lumea celor simpli, a oamenilor din popor i ctre dramele acestora, prin proiectarea diversitii mediilor sociale din care provin personajele i a conflictelor sociale majore, prin portretul viu al personajelor i prin analiza psihologic . Modernist este prin prelucrarea miturilor i topirea acestora n motive literare moderne, prin convertirea fabulosului n materie epic, ca in romanele marilor romancieri sud-americani, prin stilul poetic si voit arhaizat, tehnica literar specific autorilor moderni.