MOARA CU NOROC

- Ioan Slavici-
Nuvela psihologica si realista studiata este Moara cu noroc scrisa de Ioan Slavici, unul dintre
marii clasici ai literaturii romane. Fiind o nuvela oglindeste trasaturile specifice acestei specii si anume
prezenta unui singur fir narativ in care este surprins destinul protagonistului si conflictele in care acesta
este implicat, atat exterior, cat si conflictul interior care confirma statutul de opera psihologica. ceste
elemente sunt completate de o!iectivitatea perspectivei, cronologia evenimentelor si marcile realismului
care imprima veridicitatea textului.
"itlul nuvelei contine doua su!stantive sim!ol prin care este fixat spatiul desfasurarii actiunii.
#rimul su!stantiv moara denumeste conotativ acest spatiu deoarece ea a fost transformata in carciuma
evidentiind o degradare . "otodata a!ordeaza ipostaza initiala a morii datorita lopetilor rupte
anticipand stagnarea, imposi!ilitatea desprinderii de acest spatiu si incetarea macinarii productive,
!enefice. ceasta miscare constructiva exterioara este inlocuita de cea distructiva , interioara, prin
macinarea treptata a constiintei si, ulterior, a vietii.
Su!stantivul noroc puncteaza intentia protagonistului de a transforma acest spatiu intr-unul al
!elsugului, al !ogatiei. #atima insa inlocuieste norocul prin nenoroc, prin moarte pedepsind lipsa de
masura, excesul, h$!ris-ul.
stfel titlul devine atat o reflexie a cursului evenimentelor, dar si o refractie a acestora marcand
printr-o amara ironie destinul, pra!usirea determinata de strania fascinatie a raului.
Nuvela este compartimentata in %& capitole, segmentare clasica, urmarind sirul intamplarilor in
succesiune cronologica prin intermediul tehnicii inlantuirii, dar si cu a'utorul tehnicii circulare ( a
simetriei) care relationeaza incipitul cu finalul privindu-se in oglinda . ceasta simetrie poate fi
asociata cu tehnica ramei care incadreaza destinul propriu-zis al protagonistului si al familiei sale.
Incipitul discursului narativ este !rusc, ex a!rupto( in medias res) , naratorul omniscient sau
heterodiegetic prezentand, direct, primul persona', !atrana. #ersona' * reflector ea devine sim!olul unei
mentalitati arhaice conform careia omul sa fie multumit cu saracia sa, caci nu !ogatia, ci linistea
coli!ei tale te face fericit. sadar destinul tre!uie asumat, iar norocul nou tre!uie evitat datorita
incertitudinii pe care o implica.
+atrana totodata sim!olizeaza experienta de viata si intelepciunea. #ersona'-generic, ea
ilustreaza corul din tragediile antice, anticipator, prin intermediul caruia este sta!ilit firul rosu al
actiunii, dar si tragicul pe care il implica.
Mentalitatii arhaice i se opune mentalitatea cea noua reprezentata de ,hita, ginerele !atranei,
care considera ca destinul tre!uie manipulat in favoarea omului, deci nu necesita acceptarea tacita, ci
revolta, metamorfoza. ceasta idee este determinata de statutul social al lui ,hita, cel de cizmar sarac
#ater familias, persona'ul este responsa!il de sta!ilitatea familiei formata din sotia na si deocamdata
dintr-un copilas. sadar deciziile sale sunt vitale pentru supravietuirea colectiva. Ipostaza a Sfantului
,heorghe, protagonistul isi asuma rolul de erou salvator si arhanghel al luminii prin decizia de a parasi
spatiul inchis si protector al satului din -ampia radului in favoarea carciumei de la Moara cu Noroc
pe care o ia in arenda pe o perioada de trei ani incepand cu ziua care il cele!reaza pe Sfantu ,heorghe
( ./ aprilie).
"recerea in spatiul deschis se realizeaza prin indepartarea treptata de satele asezate prin
colturile vailor si apropierea de locurile rele. ici in vale e Moara cu Noroc. sezarea intr-o
valedetermina cata!asis -ul , co!orarea sim!olica in spatiul raului, dar si al constiintei. Moara *
carciuma, desacralizata, este punctata de prezenta celor cinci cruci care stau inaintea mortii, doua de
piatra si trei cioplite din lemn, contopind dual sim!olistica !inecuvantarii, a prezentei divinitatii cu cea a
mortii si a destinului care o!liga omul sa-si poarte crucea in spinare. 0n alt element anticipator il
constituie padurea tocmai sus la culme, un trunchi inalt, pe 'umatate ars cu crengile uscate, loc de popas
pentru cor!ii croncanind du!lata de prezenta in departare a turnului tuguiat al !isericii din
Fundureni, elemente care pregatesc apropierea de taramul dominat de "hanatos.
Initial in universul familial se mentine linistea si armonia, iar in lumea in care isi doreste sa fie
nu sluga, ci stapan se confrunta cu 1ica Samadau, stapanul temut al acestor locuri. paritia acestuia la
han constituie intriga nuvelei declansand conflictul exterior, stimul ulterior al conflictului interior, dar si
al desfasurarii actiunii. -u intuitia caracteristica, na, nevasta lui ,hita simte ca 1ica este om rau si
prime'dios. In sinea lui protagonistul are aceeasi !anuiala, dar intelege ca pentru a ramane la Moara cu
noroc tre!uie sa devina omul Samadaului.
-onflictul psihologic se amplifica treptat pe masura ce ,hita intra in mecanismul necrutator al
afacerilor necinstite ale lui 1ica . Stapanit de setea de !ani ,hita se va instraina de na si devine
complicele lui 1ica. Momentele de tensiune maxima sunt cele in care este 'efuit arendasul si este ucisa
femeia in negru impreuna cu fiul ei. #rocesul la care ,hita depune marturie falsa, contri!uind la
condamnarea lui Saila +oierul si cea a lui +uza-2upta in locul lui 1ica, reprezinta momentul cheie care
marcheaza definitiva ruptura in constiinta omului. 3e acum pra!usirea lui ,hita este inevita!ila.
"ensiunea dramatica se amplifica permanent, iar faptele se precipita spre punctul culminant. In
dumunica #astelui ,hita ii intinde o cursa lui 1ica, hotarat sa-l predea 'andarmului #intea . 2apus de
gelozie si de dorinta raz!unarii pleaca dupa #intea, dar la intoarcere intelege ca si-a distrus iremedia!il
casnicia.
3eznodamantul reflecta rezolvarea conflictelor prin moartea eroilor, reflexie a tragediei antice .
Intrate su! zodia unei stranii fatalitati declansate de crima tragica, persona'ele care alcatuiesc
triunghiul de forta al textului depasesc marginile ratiunii si ale pasiunii pasind in moarte. ,hita isi
ucide sotia si este la randul sau ucis de 2aut din porunca lui 1ica. 4rgolios, Samadaul alege sinuciderea,
iz!indu-se cu capul de un ste'ar. 5anul, spatiul asezat sim!olic la hotarul dintre !ine si rau,este purificat
prin foc. Imaginea oaselor al!e iesind pe ici pe colo din cenusa groasa accentueaza reflexia legii
morale care sanctioneaza 5$!ris-ul si indepartarea de sim!olistica 6alo6agatiei demonstrand
mentalitatea autorului pentru ca sa fie frumos, un lucru tre!uie sa fie inainte de toate , !un si adevarat .
Finalul inchis al textului anticipa prin fixarea temporala zi de luni inceputul noii etape in
destinul familiei care, in'umatatit, isi 7#42" -20-8 prin intermediul extremelor9 experienta
senectutii si inocenta copilariei .
:or!ele !atrinei demonstreaza simetria dintre incipit si final, dar si superioritatea mentalitatii
arhaice, increderea in data sau fatum ( destin) care nu poate fi evitat9 Simteam eu ca nu are sa iasa
!ine
Mentinerea ferestrelor deschise evidentiaza capacitatea exteriorului ( in acest caz a raului) de
a patrunde si de a domina interioritatea, de a o supune definitiv.
#rotagonistul nuvelei, ,ita este centrul de iradiere a semnificatiilor, destinul sau ilustrand toate
cele trei straturi tematice ale nuvelei ( social, psihologic si moral). -el ce poarta numele desacralizat al
Sfantului ,heorghe nu poate fi decat antieroul care se lasa invins de !alaur.
8roul lu Slavici este un persona' complex, dilematic. #rocesul devenirii lui ,hita este surprins
prin mi'loacele moderne ale analizei psihologice, prin monologul interior si dialogul polemic, prin
caracterizare indirecta ( fapte si ganduri), dar si caracterizarea directa ( insumarea opiniilor celorlalte
persona'e) . 3evenirea sa tragica se adanceste prin caderea dinspre omul moral spre cel imoral.
#rima ipostaza este cea de om moral care respecta codul etic al comunitatii si pretuieste respectul
oamenilor. -a adevarat #ater familias el manifesta iu!ire si responsa!ilitate fata de ai sai, dorinta de a-
i prote'a si de a se autodepasi spre o!tinerea sigurantei si sta!ilitatii familiei. cestui model uman i se
asociaza dimensinile eroului civilizator, vrea sa instaureze autoritatea legilor morale in lumea sal!atica
aflata su! stapanirea Samadaului. 3ar !inecuvantat era locul acesta mai ales de cand venise
carciumarul cel nou cu nevasta lui tanara si soacra-sa cea !atrana. 5arnicia si spiritul lui practic se
evidentiaza in rapiditatea cu care transforma hanul aflat in ruina intr-un loc cautat de drumetii care nu
mai vor!eau despre Moara cu Noroc, ci despre carciuma lui ,hita.
Imaginea casnica a serilor de sam!ata cand ,hita numara castigul saptamanii cu na si cu
!atrana, evidentiaza regimul sufletesc asociat acestei prime ipostaze9 multumire interioara, echili!ru,
optimism, incredere in sine, fericirea impartasita cu familia sa. -and linistea celor cinci este tul!urata de
aparitia lui 1ica Samadaul, ,hita incearca sa i se imporiveasca ferm si demn. Numai ca prima eroare e
aceea de a nu renunta la arenda hanului cand intelege ca nu poate ramane acolo impotriva vointei lui
1ica, desi analizeaza situatia de criza. 8l era om cu minte si intelegea cate nu se petrtec in zadar de
intelegi cu arendasul , in zadar te pui !ine cu stapanirea caci, pentru ca sa poti sta la Moara cu noroc,
mai tre!uie sa te faci si om al lui 1ica. Iar ,hita voia cu tot dinadinsul sa ramana pentru ca-i merge
!ine
-ea de a doua ipostaza aduce in prim plan omul dilematic care penduleaza intre dorinta de a
ramane om cinstit si ispita castigului nemuncit.
"entativa esuata de a se impotivi lui 1ica e urmata de alunecarea treptata su! influenta
Samadaului, de acceptarea compromisului moral. Intre cei doi !ar!ati este un confict de interese si o
confruntare de orgolii !ar!atesti ei stetera tacuti fata in fata , hotarati amandoi si simtind fiecare ca si-a
gasit omul . :ointa si forta launtrica a lui ,hita se naruie su! ispita de a vedea !anii gramada
inaintea sa si su! fascinatia fortei malifice a lui 1ica.Sfasiat de trairi sufletesti contradictorii, ,hita se
inchide in sine, refuza comunicarea cu na, devine taciturn, sum!ru, irasci!il.
In conflictul interior, teama, suspiciunea, sentimentul instrainarii alterneaza cu remuscarile si cu
sentimentul culpa!ilitatii.
In raport cu familia, gri'a tandra si duiosia sunt tot mai des inlocuite de raceala, duritatea
cuvantului, a'ungand sa-si doreasca sa n-ai!a nevasta si copii.
In raport cu lumea careia ii apartine, ,hita alege duplicitatea, vrand sa para om cinstit, dar
devenind complice si partas la faptele necinstite ale Samadaului. utorul surprinde aceasta lupta prin
du!larea perspectivei naratorului omniscient cu cea a persona'ului insusi * framantarile lui ,hita,
oscilatiile de lumina si um!ra, momente de insingurare ,dar si cele in care isi aduce aminte de nevasta si
de copii, macinat de remuscari.
Scena procesului reprezinta un moment cheie in devenirea persona'ului, un moment de apogeu al
crizei morale. 3esi convins de vinovatia Samadaului in 'efuirea arendasului si in du!la crima din padure,
,hita depune marturie falsa contri!uind la condamnarea lui Saila +oierul si +uza 2upta, 1ica fiind
considerat nevinovat.
4ptiunea eroului este determinata de contiinta faptului ca 1ica are stapani puternici care il
prote'eaza 9 1ica nu e om singur, ci un intreg rand de oameni din care unii se raz!una pe altii
0ltima ipostaza este cea a omului imoral, vazut in zonele o!scure ale instinctelor ( lacomie,
orgoliu, sete de raz!unare oar!a, gelozie). In sufletul eroului se produc mutatii esentiale care il
instraineaza iremedia!il de familie; dezechili!rul interior este generat de acceptarea sla!iciunii, a
viciului. -e sa-mi fac daca asa m-a lasat 3umnezeu< evidentiat prin intermediul monologului interior.
3esi aflati su! semnul complicitatii, intre ,hita si 1ica are loc o confruntarea ma'ora9 tu esti
om cinstit ,hita si am facut din tine om vinovat=..> tu esti om, ,hita, om cu multa ura in sufletul tau si
esti om care nu minte, daca te-as avea tovaras pe tine as rade si de dracul * afirma 1ica, caracterizandu-
l, in timp ce ,hita gandeste9 "e crezi mai tare decat mine<? Sa vedem? "e duc la spanzuratoare, chiar
de-ar tre!ui sa merg si eu cu tine determina hotararea lui ,hita de a-i aduce lui #intea dovezile
vinovatiei Samadaului. 3eci optiunea finala a protagonistului este de a se situa de partea 1egii.
2evenirea la valorile morale autentice nu mai este insa cu putinta si eroii vor plati cu viata a!aterea de la
norma etica.
rta narativa este complexa reunind elemente traditionale si elemente moderne. #rezenta
naratorului omniscient este completata de modelul nararii prin relatari si reprezentari( dialog,) iar
conflictul exterior alterneza cu cel interior ( tehnica inlantuirii face loc alternantei) . 8senta analizei
psihologice se evidentiaza prin intermediul descrierii mutatiilor sufletesti, natura reactiilor fiziologice,
monologul interior si corespondenta planului interior cu cel exterior.
Surprinzand viata si moravurile unei lumi, Slavici creeaza persona'e complexe si verosimile in
constructia carora se unesc doua perspective esentiale9 realismul psihologic si clasicismul. -lasicismul
consta in dezvoltarea simetriilor incipitului cu finalului, dar si la nivelul relatiilor dintre persona'e9
"riunghiului masculin, legat prin orgolii ,hita-1ica-#intea ii corespunde o triada feminina in care de
asemenea se regasesc ipostazele moral@imoral@ dilematic9 !atrana, femeia in negru , na. #rincipiul
simetriei este evident si in rezolvarea conflictelor.3in am!ele triunghiuri supravietuiesc doar cei fara
vina .
ntitetice la inceput, raporturile dintre eroii principali devin treptat complementare, iar destinele
lor se incruciseaza , se impletesc, se unesc in moarte.
2ealismul se evidentiaza prin intermediul relatarii o!iective desfasurate de catre naratorul
omniscient determinand perspectiva narativa de tip demiurgic. cest element este completat de
utilizarea tehnicii inlantuirii, descrierea detaliata a spatiului si a starilor sufletesti, cronotopul real
( -ampia radului, sfarsit sec. al xlx * lea ), persona'ul tipic9 impatimitul de !anui, demonul. ceasta
opera oglindeste si definitia operei realiste potrivit careia ea este povestea unui esec. 8secul se
contureaza atat la nivel individual, cat si familial confirmand efectele lipsei comunicarii, dar si afirmatia
gnomica9 3aca iti depasesti limitele esti pedepsit, daca nu incerci sa ti le depasesti, nu esti om (,.
1iiceanu)
sadar tema nuvelei studiate evidentiaza efectele dezumanizante ale !anului, degradarea morala
surprinsa printr-o viziune o!iectiva, realista si pesimista. ,hita ramane insa omul de actiune animat de
spiritul aventurii, incapa!il sa se resemneze intr-o existenta vegetativa ( I. -heia * #antea) demonstrand
vigoarea extraordinara a eroilor lui Slavici, amestecul de !ine si de rau ce se afla la oamenii adevarati
( ,.-alinescu).