Sunteți pe pagina 1din 7

Ministrul Educației , Culturii și Cercetării al Republicii Modova

Colegiul Politehnic din mun. Bălți

Referat:
Caracteristici ale Comunicarii
Artistice

Elaborat : Onisim Ariadna


Gr.A-315
Verificat: Burbulea Larisa
În limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiintific, oficial
(juridic-administrativ), publicistic,beletristic (artistic), si colocvial (familiar).

1. Stilul stiintific

Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte,
investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice;
comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de
notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva;

CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti,


persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmarescsa exploreze, sa
explice, sa argumenteze cunostinte factuale.

CARACTERISTICI:

1.      are functie exclusiv referentiala;

2.      trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice,


deductive, argumentate;

3.      respecta proprietatea termenilor;

4.      se folosesc multe neologisme;

5.      conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.

6.      conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis,


sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia
emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau
nedeterminata.

7.      conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii 323t199d sunt persoane


creditabile in domeniul stiintific.

8.      conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie


colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).

9.      conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.

10.  folosirea cuvintelor monosemantice;

11.  claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a


propozitiei/frazei), precizie, corectitudine;
12.  utilizarea sensului propriu al cuvantului;

13.  un grad mare de tranzitivitate;

14.  fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt


monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate
cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si
prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri,
simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza
textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica,
botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;

2. Stilul oficial (juridic-administrativ)

A. STILUL JURIDIC

CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constitutia, Codul penal, Codul


muncii etc), texte elaborate de organul judiciar.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

-functie referentiala;
-enunturi cu forma impersonala
-continut normativ;
-enunturi clare, lipsite de ambiguitate;
-folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiti;
-folosirea cliseelor formale;
-utilizarea unor clisee care indica atitudinea necesara (se completeaza  cu majuscule,
se scrie numai în chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc);
-respecta proprietatea termenilor;
-foloseste terminologia de specialitate;
-foloseste neologisme;
-în raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;
-conform relatiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emitator - specializat, adica
organul 
legislativ; în acest tip de text, emitatorul da receptorului instructiuni 
în legatura cu modul în care trebuie înteles textul. Instructiunile sunt 
realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau 
prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat - 
cel care trebuie sa aplice legea, dar si nespecializat - cel care vrea sa 
cunoasca legea.
-conform efectului mesajului: Acord, fiindca autorii sunt persoane credi-tabile în
domeniul juridic. Emitatorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip
de discurs unde functia perlocutionara este controlabila).
-conform functiei mesajului: informare, educare.
-conform încarcaturii emotionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

B. STILUL ADMINISTRATIV

CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul


administrativ.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:

. enunturi cu forma impersonala


. continut normativ
. enunturi clare, lipsite de ambiguitate
. inventar lexical cu termeni clar definiti
. prezenta cliseelor
. respecta proprietatea termenilor
. foloseste terminologia de specialitate
. are un numar mai mare de formule fixe decât stilul juridic (cerere, telegrama etc.)
. obiectiv si impersonal
. accesibil, clar si precis
. conform relatiei E-R beneficiar. Emitator - specializat adica organul
legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie sa aplice legea.
. conform efectului mesajului: Acord, fiindca autorii sunt institutii creditabile în
domeniul administrativ, (act oficial)

Nota! în cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaza acordul/


dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.
. conform scopului: functie conativa.
. conform încarcaturii emotionale a mesajului: neutru, prohibitiv.

3.Stilul publicistic

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul


prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in
legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de
comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si
televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate
scris);

ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA


ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI

 are functie de mediatizare a evenimentelor;

 contine informatii economice, politice, sociale;


 influenteaza opinia publica (discurs persuasiv);

 în conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa ratiunii sau


afectivitatii;

 strategia persuasiva se bazeaza pe argumente: A.persuasiunea adresata


ratiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauza-efect; (cauze-situatie de
analizat si/ sau problema-solutii-rezultate/ modalitati de aplicare a
solutiilor);B.persuasiunea adresata afectivitatii aduce argumente de
popularitate, superioritatea unor produse în raport cu altele similare, marturia
unor beneficiari ai produsului, traditie, grija fata de destinatar.

 dimensiunea persuasiva tine de publicitar;

 are functie conativa;

 exprima atitudini;

 orientat spre maxima accesibilitate si actualitate.

 utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian;

 receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea

 utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice,


interogatii, imagini etc)

PARTICULARIĂŢI LINGVISTICE

Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se foloseste în publicatiile de


specialitate). Termenii noi sunt explicati prin analogie: raporturi de asemanare/
diferentiere stabilite între doua sau mai multe obiecte, fenomene, fiinte etc. Utilizeaza
titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru
oreferire nemijlocita la continut.

Morfologice:Foloseste preponderent diateza activa

Sintactice: Construit cu propozitii enuntiative cât mai accesibile si mai simple.


Formulari eliptice care sa impresioneze si sa atraga atentia.

Stilistice: Detaliile sunt precise si elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovatie. Se


utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).

4. Stilul artistic (beletristic)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului


(expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.
CUPRINDE: operele literare în proza, versuri si operele dramatice; tot aici pot fi
incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.

CARACTERISTICI:

libertatea pe care autorul si-o poate lua în raport cu normele limbii literare;

contrastul dintre sensul denotativ si sensul conotativ al cuvintelor (în special în


poezie, prin modul neobisnuit în care se folosesc cuvintele);

caracterul individualizat al stilului;

unicitate si inovarea expresiei;

bogatie lexicala - din punct de vedere statistic;

sensuri multiple ale aceluiasi cuvânt;

înglobeaza elemente din toate stilurile functionale, dar si din afara limbii literare
(arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);

bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali,
arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc);

extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;

cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;

relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.

5. Stilul colocvial

Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.

CUPRINDE (sfera de utilizare) - relatii interpersonale în planul vietii cotidiene.

CARACTERISTICI:

conform specificului discursului: discurs fictional/ stil artistic, discurs nonfictional/


stil stiintific;

recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestica, mimica);

are o mare încarcatura afectiva;

regulile gramaticale pot fi încalcate;

pot fi folosite elemente de argou sau jargon;


sunt folosite particularitati regionale sau socio-profesionale;

se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.

un anume grad de afectivitate;

folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;

prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;

folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la


imperativ;

simplitate, degajare si naturalete.

S-ar putea să vă placă și