JOAC,JOACĂ, COPILĂRIE, IX-FILOLOGIE
FIȘĂ DE LUCRU, 5/100
Citeşte cu atenţie următoarele fragmente
„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc
la locul naşterii mele, la casa părintească din
Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o
şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele
jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de
care mă ţineam când începusem a merge copăcel,
la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam
noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării
pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi
saltă şi-acum inima de bucurie! Şi, Doamne,
frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii, şi
surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ni era
îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-
a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau
după plac, fără leac de supărare, de parcă era
toată lumea a mea!
Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi
sturlubatic şi copilăros ca vântul în turburarea sa.
Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile
sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a se
ivi soarele dintre nori după o ploaie
îndelungată:«Ieşi, copile cu părul bălan, afară şi
râde la soare, doar s-a îndrepta vremea...», şi
vremea se îndrepta după râsul meu...”
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
A. LECTURA
I. Înţelegerea textului
1. Identifică tema/temele comună/comune celor două fragmente şi câte două motive
literare din fiecare text.
„Închizând ochii, Dănuţ deschise turbinca lui
Ivan... Dănuţ e paşă sau sultan: n-are a face! Capul
e înfăşurat într-un turban de subt care răsar două
musteţi ca două iatagane şi o păreche de ochi
fioroşi... Doi colţi lungi ies prin gura rânjind. Colţii
sunt împrumutaţi de la un strigoi!...
Sultanul Dănuţ era aşa de înspăimântător, încât
Dănuţ deschise ochii şi se răsuci pe-o coastă... Din
odaia fetiţelor s-auzea glasul Olguţei. Dănuţ
închise ochii cu mânie!
...Sultanul stă pe un tron de aur. De-a dreapta şi
de-a stânga, două arăpoaice, cu dinţii ca frişca pe
crema de cafea, flutură mari evantalii colorate. La
picioarele tronului se-nşiră mii de turbane aplecate
până la pământ. Toţi se închină sultanului. Numai
doi harapi goi, negri şi buzaţi, cu părul des şi creţ
ca icrele negre, stau drepţi ş-aşteaptă cu mâna pe
securi. Nimeni nu vorbeşte. Sultanul ridică un
deget... Răsare un armăsar care tresaltă şi
rânjeşte... Sultanul face un semn... Harapii înnoadă
cozile Monicăi de coada armăsarului... Monica
muşcă dintr-o caisă. Nu-i pasă! Lasă că-i arată el,
sultanul!... O sută de mii de harapnice s-abat
asupra calului...
Harapii o înşfacă pe Olguţa. Olguţa dă din picioare
şi se strâmbă la sultan. Aşa! Bine!... Harapul ridică
securea... Olguţa e speriată... N-are pe nimeni s-o
apere decât pe fratele ei, Dănuţ... Şi-ntr-adevăr, în
fruntea unei oşti, ca Mihai Viteazul, vine Dănuţ,
ucide pe sultan şi pe harapi – turbanele fug – şi
scapă de la moarte pe Olguţa şi pe Monica. Olguţa
şi Monica îngenunchează şi-i sărută mâinile. El le
ia pe şea şi porneşte, şi porneşte...
În fundul turbincei lui Ivan era somnul... ”
Ionel Teodoreanu, La Medeleni
1
JOAC,JOACĂ, COPILĂRIE, IX-FILOLOGIE

2. Stabileşte instanţele comunicării narative (autorul, naratorul, personajele, cititorul) din

cele două texte şi, în funcţie de acestea, tipurile de naraţiune.
3. Selectează şi comentează câte trei figuri de stil diferite din fiecare text.

II. Scriere despre textul literar

Într-o compunere de 20-25 de rânduri, prezintă particularităţile viziunii celor doi scriitori
despre copilărie, spaţiul acestei vârste „de aur” şi al jocului.

III. Scrierea imaginativă

Alcătuieşte o compunere de cel puţin 30 de rânduri în care să-ţi exprimi punctul de

vedere personal asupra copilăriei şi a jocului.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul eseului
- valorificarea celor două texte propuse pentru a vă susţine ideile
- particularităţi ale lexicului utilizat de Ion Creangă şi Ionel Teodoreanu
- originalitate

Redactare: pentru ambele compuneri - II şi III: : respectarea regulilor de ortografie şi de

punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat tipului de compunere
indicat.

B. Elemente de conținut

1. Transcrie din fiecare fragment câte două cuvinte cu sens conotativ.

2. Găseşte în cel de-al doilea text 3 cuvinte din câmpul semantic al basmului.
3. Transcrie din fiecare fragment câte două cuvinte cu sens denotativ.
4. Găseşte în cel de-al doilea text 3 cuvinte din câmpul semantic al istoriei

C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)

1. Găseşte câte un sinonime contextulale pentru cuvintele: purtare, viclean, frică,

veşnic, neclar, mărinimie.
2. Selectează din primul text 3 imagini vizuale.
3. Explică rolul exclamaţiei din prima frază a primului fragment de text.
4. Găseşte trei expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul inimă. (6 puncte)
5. Selectează din primul text 3 cuvinte/construcţii specifice oralităţii. (6 puncte)
6. Rescrie enunţurile următoare, corectând greşelile:
a. Nici un copil nu a venit mai devreme.
b. O dată ce ai venit, rămâi!

2
JOAC,JOACĂ, COPILĂRIE, IX-FILOLOGIE

c. Am decât două mere.

d. A fost numit ca consilier.
SUCCES!