1.

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

     Dacă cerul se ţine, cum zici, după tine şi vine şi cu mine, cum zic, atunci   crapă   şi zărim   ce-i   acolo  
înăuntru.   Poate că  o  să  vedem  chiar îngerii... .
 (Lucian Blaga, Hronicul şi  cântecul vârstelor)
Precizează rolul utilizării virgulelor în textul citat.

2. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega
mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă
ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a
mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!
  (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul semnului exclamării de la finalul textului citat.

3. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

          Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega
mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă
ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a
mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul virgulei din secvenţa: Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu [...].

4. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

          Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega
mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă
ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a
mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul virgulelor din secvenţa: mă gândesc la locul naşterii mele, la Humuleşti, [...].

5. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

          Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ne era
îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac,
fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi
copilăros ca vântul în tulburarea sa.
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul virgulelor din secvenţa: Şi, Doamne, frumos era pe atunci[...].

6. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

          Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ne era
îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac,
fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea! Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi
copilăros ca vântul în tulburarea sa.
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul virgulelor din secvenţa: căci şi părinţii, şi fraţii şi surorile îmi erau sănătoşi, şi casa ne era îndestulată,
şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac [...].

7. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

          Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori [...]: Ieşi, copile cu părul bălai,
afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea şi vremea se îndrepta după râsul meu.  
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul virgulelor din secvenţa: Ieşi, copile cu părul bălai, afară şi râde la soare [...].

8. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

          Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori [...]: Ieşi, copile cu părul bălai,
afară şi râde la soare, doar s-a îndrepta vremea şi vremea se îndrepta după râsul meu.  
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul virgulelor din secvenţa: Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet
uneori [...].

9. Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

            Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând:’tâta mare! [...]
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul cratimei în textul citat.

10.Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

           Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând:’tâta mare! [...]
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul celor două puncte din secvența zicând: ’tâta mare, din textul citat.

11.Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

           Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând:’tâta mare! [...]
 (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Precizează rolul apostrofului, în textul citat.

12.Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

             Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Ştefan Tomşa, care acum cârmuia ţara, dar
Alexandru Lăpuşneanul, după înfrângerea sa în două rînduri, de oştile Despotului, fugind la Constantinopol,
izbutise a lua oşti turceşti şi se înturna acum să izgonească pre răpitorul Tomşa şi să-şi ia scaunul, pre care nu l-ar
fi perdut, de n-ar fi fost vândut de boieri. (Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul)
Forma literară actuală a arhaismului înturna este _____________________________

13. Citeşte cu atenţie textul:

  Ş-apoi fost-au poftiţi la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor şi Crăiasa zânelor, minunea minunilor din
ostrovul florilor!
   Şi mai fost-au poftiţi încă: crai, crăiese şi-mpăraţi, oameni în samă băgaţi, ş-un păcat de povestariu, fără bani în
buzunariu. Veselie mare între toţi era, chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!
(Ion Creangă – Povestea lui Harap- Alb)
Alcătuieşte un enunţ în care să utilizezi verbul a pofti cu alt sens decât în text.

14.Citește cu atenție textul următor:

 Aparatura mobilă achiziționată recent cu fonduri comunitare are capacitatea de a selecta o convorbire prin
recunoașterea timbrului vocal.
1.Indică neologismele din fragmentul de mai sus.
2.Precizează sinonimele cuvintelor evidențiate prin italice în textul dat.

15.Construiți câte o propoziție, utilizând următorii termeni neologici: obtuzitate, avariție, afabil, pueril, acvilin, fidel,
ipocrit, abominabil, infatuat, obstinație.

16.Construiţi câte un enunţ prin care să ilustraţi sensul figurat al următoarelor cuvinte: atmosferă, căldură, climat,
explozie, suflet.

17.Construiește câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele incluse în următoarea serie sinonimică: veșted, ofilit, veștejit,
pălit, uscat, trecut, fanat.

18.Construiește câte un enunț cu fiecare dintre cuvintele incluse în următoarea serie sinonimică: cald, călduros, călduț,
căldicel, căldișor, fierbinte, încins, înfierbântat, clocotit, clocotitor, arzător, dogoritor, canicular, înflăcărat, înfocat,
aprins.

19.Scrieți 10 cuvinte formate cu ajutorul sufixului -tor .

20.Alcătuiți familii lexicale pentru următoarele cuvinte: frunză, piatră, a scrie, floare, bărbat, a face, semn.

21.Identificați sensurile locuțiunilor/expresiilor care conțin cuvântului piatră:

de piatră, a scoate (a aduce ceva) din piatră seacă, a pune cea dintâi piatră, piatră în (din) casă, a sta piatră pe capul
cuiva, a călca pe piatră seacă, a-și pune carul în pietre,  fuge de scapără pietrele, e ger de crapă pietrele, a fi tare
(sănătos) ca piatra (sau de piatră).

22.Construiește câte un enunţ în care să utilizezi următoarele perechi paronimice: anuar – anual, familiar – familial,
literar – literal, originar – original, prenume – pronume.