FIȘĂ DE LUCRU

A.„Toată ziua ne urmăream prin șanțurile B.„Hai mai bine despre copilărie să povestim,
labirintice de canalizare. Căutam acolo prin căci ea singură este veselă și nevinovată. Și,
locuri anume, pășind pe țevi smolite și peste drept vorbind, acesta-i adevărul. 
robinete uriașe, apoi ne intra în nări și în
sânge mireasma aceea de pământ, de râme și Ce-i pasă copilului când mama și tata se
larve, de smoală și chit proaspăt. [...]Nu știu gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să le
cine a inventat jocul căruia îi zicea aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte
Vrăjitroaca și pe care l-am jucat ani de zile gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat
fără să ne săturăm, ba, prin clasa a opta, îl mai pe bățul său, gândește că se află călare pe un
jucam încă. Era o combinație de jocuri mai cal de cei mai strașnici, pe care aleargă, cu
blânde: Hoții și gardiștii, Uliul și porumbeii, voie bună, și-l bate cu biciul și-l strunește cu
Gardiana zece-zece. La început era doar o tot dinadinsul, și răcnește la el din toată
vrăjitroacă, pe care o alegeam prin numărare. inima, de-ți ia auzul; și de cade jos, crede că l-
Era singura care purta mască și avea pe a trântit calul, și pe băț își descărca mânia în
deasupra și un băț cojit în mână. Număra cu toată puterea cuvântului... 
fața la perete și apoi se repezea prin șanțuri în Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred
căutarea victimelor.[...] Când jucam fazan pe că au fost toți copiii, de când îi lumea asta și
litere se știau deja filmele de la fiecare lună. pământul, măcar să zică cine ce-a zice. 
După A fost cândva hoț urma A fost prietenul
meu, iar al treilea trebuia să spună neapărat Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa
Agatha, lasă-te de crime. La B, primul film câte oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieții,
era întotdeauna Babette pleacă la război. Când tocmai atunci ridicam casa în slăvi. Când
vreunul dintre noi nu mai știa ce să zică, alții venea tata noaptea de la pădure din
îi suflau greșit: zi Corabia de fier! Și când el Dumesnicu, înghețat de frig și plin de
zicea Corabia să fie, îi spuneau cu dispreț nu promoroacă, noi îl speriam sărindu-i în spate
există filmul astă.” pe întuneric. Și el, cât era de ostenit, ne
prindea câte pe unul, ca la „baba-oarba“, ne
(Mircea Cărtărescu, Mendebilul) ridica în grindă, zicând: „'tâta mare!“ și ne
săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se
aprindea opaițul, și tata se punea să mănânce,
noi scoteam mâțele de prin ocnițe și cotruță și
le flocăiam și le șmotream dinaintea lui, de le
mergea colbul; și nu puteau scăpa bietele
mâțe din mâinile noastre până ce nu ne
zgârâiau și ne stupeau ca pe noi.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

1. Încadrează textele A și B într-un gen literar, precizând trei trăsături definitorii.

2. Explică, în 60 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între cele două texte citate,
la alegere, din punct de vedere structural, tematic, stilistic sau al semnificațiilor.
3.Evidenţiază rolului a două elemente de expresivitate ale fragmentelor citate, în
dezvoltarea temei.