DOBROGEA ÎN CARE TRĂIESC

Puțini știu că Dobrogea de azi, un spațiu multicultural și modern, a fost în secolul 19 un teritoriu de
periferie, deloc dezvoltat și foarte sărăcăcios. Aparținând pe atunci Imperiului Otoman, fiind locuită
de populații mixte, această regiune avea nevoie de investiții foarte mari.

Anul acesta se împlinesc 143 de ani de când Dobrogea a intrat în componența României, iar data
de 14 noiembrie 1878 este rezultatul unui proces de durată în istoria românilor. El a început odată
cu Unirea Principatelor Române în 1859 și a continuat, în 1866, cu instalarea pe tronul Principatului
devenit România, a prințului german Carol de Hohenzollern. Data de 14 noiembrie 1878 este
relevantă, pentru că atunci Carol  I a pășit pentru prima dată pe tărâm dobrogean și a citit
Proclamația către dobrogeni.  14 noiembrie este un moment esențial, mai ales prin atitudinea pe
care Domnitorul Carol o impune odată cu citirea Proclamației către locuitorii Dobrogei, un model
de libertate și liberalism pentru acele vremuri. ”Locuitorilor de orice naţionalitate şi religie,
Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân şi a lui Ştefan cel Mare, de astăzi face parte din
România”, a spus pe 14 noiembrie Prințul Carol I.

Dobrogea este cunoscută ca teritoriul în care 18 minorități conviețuiesc armonios, însă tensiunile nu
au lipsit. Proclamația lui Carol I era tipărită în mai multe limbi, respectiv în română, turcă, greacă și
bulgară și răspândită prin foi volante, tocmai pentru ca toată populația să aibă acces la noile reguli
impuse. Acest lucru arată că Dobrogea era un spațiu multietnic și multiconfesional. Carol I a fost un
domnitor vizionar, în timpul căruia s-a construit și Portul Constanța, ”pentru ca întreaga țară să aibă
ieșire la mare”. Apoi, el a dorit să înzestreze portul cu o flotă de război și cu una comercială, astfel
că, pentru prima dată, noul stat român avea flotă, un program de organizare a comerțului pe apă și
un serviciu maritim.

Transformarea Dobrogei a avut loc în perioada 1880-1915, mai exact în timpul domniei lui Carol I,
până la Primul Război Mondial. Numai dacă ne uităm în Constanța câte edificii avem din acea
perioadă, printre care Podul Carol I, Portul Constanța, Moscheea Carol I, Cazinoul și
faleza, Palatul Regal, care acum este Palatul de Justiție, Hotelul Palace, Bulevardulul Elisabeta,
toate acestea arată că Dobrogea, pentru statul român, a fost un proiect de succes.

Au existat perioade mai dificile, însă, în câțiva ani, autoritățile române, care au instituit un sistem
centralizat de administrație de la București, au reușit să facă investiții majore și au integrat
Dobrogea deplin în statul român. Câțiva ani Dobrogea a fost condusă printr-o lege specială, numită
Constituția Dobrogei, apoi, dobrogenii au putut să voteze la alegerile parlamentare.
Este important pentru noi, dobrogenii de azi, să apreciem moștenirea fantastică reprezentată de
această regiune, care, între timp, a devenit locul cel mai căutat pentru destinații estivale sau pentru
vacanțe în Delta Dunării, zonă care s-a dezvoltat foarte mult și este un loc unic în Europa.

Să nu uităm însă că Ziua Dobrogei, pe care o sărbătorim pe 14 noiembrie, este despre libertate și
despre drepturile dobrogenilor.