Sunteți pe pagina 1din 11

Elementele situatiei de comunicare E R M: a) Emitor: funcie emotiv(emitorul este cel care transmite mesajul unui receptor; funcia emotiv

se concretizeaz n selecia informaiei pe care emitorul o opereaz n realitatea nconjurtoare); b) Receptor: funcie conativ (receptorul este cel cruia i se adreseaz mesajul emitorului, adic el este cel care primete o informaie, astfel se concretizeaz funcia conativ sau de cunoatere. Efectul mesajului se msoar ntr-un rspuns verbal/ scris sau comportamental); c) Mesaj: funcie poetic (ceea ce emitorul transmite receptorului printr-un proces de codificare a unor elemente verbale/ nonverbale).

Stilurile functionale n limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiintific, oficial (juridicadministrativ), publicistic,beletristic (artistic), si colocvial (familiar). 1. Stilul stiintific Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc., astfel ca functia limbajului este cognitiva; CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale. CARACTERISTICI: o are functie exclusiv referentiala; o trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate; o respecta proprietatea termenilor; o se folosesc multe neologisme; o conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ. o conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis, sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau nedeterminata. o conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific. o conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte). o conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru. o folosirea cuvintelor monosemantice; o claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei), precizie, corectitudine; o utilizarea sensului propriu al cuvantului; o un grad mare de tranzitivitate; o fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog, geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale, formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor

stiintifice, amintim: analiza stiintifica (filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul; PARTICULARITATI LINGVISTICE: Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme, prefixoide;Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului; Sintactice: Coordonarea si subordonarea; Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni. Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive). Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa. 2. Stilul oficial (juridic-administrativ) A. STILUL JURIDIC CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar. CARACTERISTICI ALE STILULUI: -funcie referenial; -enunuri cu form impersonal -coninut normativ; -enunuri clare, lipsite de ambiguitate; -folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii; -folosirea clieelor formale; -utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeaz cu majuscule, se scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc); -respect proprietatea termenilor; -folosete terminologia de specialitate; -folosete neologisme; -n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ; -conform relaiei E-R (emitator-receptor)beneficiar. Emitor - specializat, adic organul legislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciuni n legtur cu modul n care trebuie neles textul. Instruciunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea s cunoasc legea. -conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul juridic. Emitorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde funcia perlocuionar este controlabil). -conform funciei mesajului: informare, educare. -conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv. PARTICULARITI LINGVISTICE Lexicale:terminologie specifica Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale. Sintactice:Coordonare sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistice:clisee; -elipsa, verbele copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.

B. STILUL ADMINISTRATIV CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ. CARACTERISTICI ALE STILULUI: enunuri cu form impersonal coninut normativ enunuri clare, lipsite de ambiguitate inventar lexical cu termeni clar definii prezena clieelor respect proprietatea termenilor folosete terminologia de specialitate are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.) obiectiv i impersonal accesibil, clar i precis conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic organul legislativ. Receptorul este de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea. conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt instituii creditabile n domeniul administrativ, (act oficial) Not! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/ dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare. conform scopului: funcie conativ. conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv. PARTICULARITI LINGVISTICE Lexicale:Terminologie specific: adeverin, adres, cerere, certificat, domiciliu, dosar indemnizaie Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale impersonale. Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistice -fara figuri de stil 3.Stilul publicistic Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt: monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral (dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris); ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA ROTUNDA, STIREA, ANUNTUL PUBLICITAR CARACTERISTICI ALE STILULUI o are funcie de mediatizare a evenimentelor; o conine informaii economice, politice, sociale; o influeneaz opinia public (discurs persuasiv); o n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau afectivitii; o strategia persuasiv se bazeaz pe argumente: A.persuasiunea adresat raiunii aduce argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau problem-soluii-rezultate/ modaliti de aplicare a soluiilor); B.persuasiunea adresat afectivitii aduce argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unor beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar. o dimensiunea persuasiv ine de publicitar; o are funcie conativ;

o o o o

exprim atitudini; orientat spre maxim accesibilitate i actualitate. utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian; receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative . utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini etc)

Not! Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c mbin informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o anumit implicare subiectiv a autorului. o Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de tipul: fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel. PARTICULARII LINGVISTICE Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate). Termenii noi sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut. Morfologice:Folosete preponderent diateza activ Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri eliptice care s impresioneze i s atrag atenia. Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).
o

4. Stilul artistic (beletristic) Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare. CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile. CARACTERISTICI: o libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare; o contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie, prin modul neobinuit n care se folosesc cuvintele); o caracterul individualizat al stilului; o unicitate i inovarea expresiei; o bogie lexical - din punct de vedere statistic; o sensuri multiple ale aceluiai cuvnt; o nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare (arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon); o mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur care l face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs de simetrii, repetiii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri, proverbe etc.

folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente; o o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi are propriul stil; o bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc); o extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni; o cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa; o relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii. CALITILE GENERALE ALE STILULUI: o Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor. o Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i sentimentelor. o Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii. o Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor. o Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar. PARTICULARITI LINGVISTICE Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical Morfologice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice Stilistice: Prezena procedeelor artistice 5. Stilul colocvial Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi. CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul vieii cotidiene. CARACTERISTICI: o conform specificului discursului: discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil tiinific; o recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic); o are o mare ncrctur afectiv; o regulile gramaticale pot fi nclcate; o pot fi folosite elemente de argou sau jargon; o sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale; o se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii. o un anume grad de afectivitate; o folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului; o utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare. Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze. o prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici; o folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la imperativ; o simplitate, degajare si naturalete. o conform relaiei E-R (beneficiar) Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi i el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil, relaia emitor-receptor poate fi i de rudenie.

conform efectului mesajului Acord Identificare Internalizare o conform funciei mesajului (scop): Informare Educare Divertisment Publicitar o conform ncrcturii emoionale a mesajului Emoional Persuasiv Manipulant Prohibitiv Critic Polemic CALITILE GENERALE ALE STILULUI Claritate Proprietate Corectitudine Precizia Puritatea PARTICULARITI LINGVISTICE Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni, elipse. Digresiuni, paranteze. Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive. Vocative, interjectii,imperative. Zicale.

STILURILE FUNCTIONALE ALE LIMBII I Stilul beletristic - functie poetica (expresiva, sugestiva) subliniaza insusirile expresive ale limbii - se adreseaza, in primul rand, imaginatiei - prefera intelesurile secundare, indeseobi figurate - varietatea lexicala prin nuantare sinonimica si prin inovarea combinarii de sensuri si de cuvinte - reactivarea vocabularului pasiv al limbii (arhaisme, regionalisme, cuvinte invechite) - bogatia sinonimica - cultiva polisemia - limbaj conotativ, avand ca scop crearea imaginii artistice - caracter individual (originalitate); naturalete - unicitate si inovare a expresiei - isi propune atragerea lectorului in spatiul comunicarii (segestivitatea si verosimilui) II Stilul tehnico-stiintific - functie cognitiva (de cunoastere) ce asigura transmiterea de informatii stiintifice, tehnice si utilitare, pe baza unor rationamente logice, deductive, argumentate - se adreseaza ratiunii

- evita sensurile figurate, apreciate drept o sursa de ambiguitate - proprietatea termenilor - exactitatea informatiilor - precizia formularilor - obiectivitatea formularilor - prezenta neologismelor - concentrare maxima a vocabularului III Stilui juridic-administrativ - in texte de legi, in acte si documente oficiale - functia conativa si referentiala, de stricta informare - precizia limbajului - utilizarea unor sintagme fixe de adresare si de formulare a continuturilor = sabloane (clisee) - stereotipii de limbaj - stil impersonal - exprimare clara, precisa, dar rigida si neatractiva - tipuri de acte specifice: cerere, proces-verbal, decizie, caracterizare, adeverinta, adreasa, paragraf, certificate, ordonanta de urgenta, mandat , litigiu, etc. - concizie - articole, alineate IV Stilul publicistic - in presa - combina caracteristici ale tuturor stilurilor - se adreseaza cititorilor cu un nivel mediu de studii, cunoastere CALITATI GENERALE ALE STILURILOR FUNCTIONALE CLARITATEA (formularea limpede, logica, coerenta a ideilor, gandurilor, sentimentelor) PROPRIETATEA (utilizarea celor mai potrivite mijloce lingvistice in exprimarea ideatica, afectiva) CORECTITUDINEA (respectarea normelor de exprimare) PRECIZIA (utilizarea riguroasa a mijloacelor lingvistice pentru exprimarea clara, logica si concisa a continutului de idei si de sentimente) PURITATEA (utilizarea mijloacelor ligvistice consacrate prin uzul limbii si admise de limba literara)

TIPURI DE TEXTE Textul este o succesiune ordonat de cuvinte, propoziii, fraze prin care ni se comunic idei. 1. Textul narativ (literar) presupune o succesiune de evenimente desfurate n timp i spaiu. Categoriile gramaticale care au un rol important sunt verbele pentru c indic o cronologie a evenimentelor; Timpurile verbale folosite frecvent sunt: prezentul, perfectul simplu, perfectul compus;

2. -

Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv de ctre autor. Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc. Descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.; portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj), ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.); Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris; Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul. Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc. Textul informativ (nonliterar) transmite cititorilor idei, modeleaz nelegerea, ofer explicaii n legtur cu diverse obiecte, fenomene, situaii, atitudini ale unor persoane, demonstreaz cum se face un lucru, cum funcioneaz un aparat, cum se fac obiectele etc.; Are ca scop transmiterea unor informaii ce privesc date, fapte, fenomene, din realitate; Texte informative sunt considerate tirile, articolele de ziare, textele tiinifice, textele de tip utilitar (modul de folosirea a unor aparate, reete culinare, reclamele publicitare, anunurile, buletinul meteo etc.); ntrebrile care ghideaz lectura textului informativ sunt: Despre ce suntem informai?,Cum suntem informai?; De ce? (n ce scop este transmis informaia)? n textele informative, emitorul este o prezen discret, estompat. 4. Textul argumentativ (nonliterar) are ca scop convingerea cititorilor n legtur cu un anumit punct de vedere, motiv pentru care scriitorul apeleaz la diverse strategii retorice (vezi separat argumentarea).

3.

n concluzie, scopul i elementul accentuat sunt n strns legtur cu modul de expunere selectat:

SCOP Destindere Autoexprimare Informare Convingere

ELEMENT ACCENTUAT Public Autor Subiect Autor Subiect/ Public - Subiect

MOD DE EXPUNERE Narativ Descriptiv Expozitiv Argumentativ

FUNCIILE COMUNICRII Exista ase funcii ale limbajului, n care sunt angajai factorii comunicrii(elementele situatiei de comunicare). Funciile limbii corespund siturii comunicrii lingvistice n perspectiva unuia dintre factorii comunicrii: emitator - funcia emotiv receptor funcia conativ mesaj funcia poetic cod - funcia metalingvistic context (sau referent) funcia referenial canal de transmitere funcia fatic 1.Functia corespunztoare centrrii mesajului pe emitor este funcia EMOTIVA,care trdeaz starea afectiv, sentimentele, valorile morale, capacitile cognitive i cultura emitorului. Funcia emotiv a comunicrii const n evidenierea strii interne a emitorului. Aceasta se refer, cum bine se tie, la capacitatea pe care o avem, ca emitori, s marcm poziia noastr fa de informaia pe care o conine enunul nostru. Ea se se realizeaz la nivelul emotiv al limbajului prin interjecii, exclamaii, prinlungirea emfatica a sunetelor. Este semnificativ c intonaia are un rol deosebit de important n exprimarea poziiei Emitorului. Alte procedee: folosirea diminutivelor i augmentativelor, preferina pentru un anumit termen din seria de sinonime aflat la dispoziia vorbitorului. 2.Funcia orientat spre receptorul mesajului este cea CONATIV, ce servete laincitarea acestuia la aciune/respectiv la ncetarea aciunii prin ordine, ndemnuri, rugmini, interdicii , etc. Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. Funcia conativ se concentreaza pe strategia lingvistic a contactrii receptorului, bazat pe mrci ale vocativului (la substantive, pronume, numerale i adjective) i imperativului (mod verbal personal), de propoziii imperative, exclamative, afirmative i negative. Constructia mesajului este la modul imperati v prin excelen. 3. Funcia aferent mesajului este cea POETIC, prin care limbajul se orienteaz spre sine, spre propria organizare. Limbajul poetic pune accentul pe modulcum se spune, cum se vorbete, spre deosebire de limbajul tiinific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame

fac apel la acest tip de mesaj, n special reclamele pentru serviciile turistice. Funcia poetic presupune modul n care este concentrat mesajul poetic de la emitor spre receptor i constituie funcia esenial a artei verbale. Ea nu apare singura: n poezia epica, unde se ntrebuineaza formulri la persoana a treia, apare i funcia refereniala; n poezia lirica, n care enunurile sunt la persoana nti, apare i funcia emotiv, iar n poezia liric -adresativ, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare i functia conativa. n opera dramatica, se exploateaz din plin resursele oferite de funciile limbajului, mai ales factorii de perturbare a comunicrii, care creeaz atmosfera specific. 4.Funcia corespunztoare codului este cea METALINGVISTIC, ce are n vederenelegerea corect i complet a mesajului. Ea presupune intervenii prin care se verific folosirea i nelegerea cuvintelor, a sensului lor, a implicaiilor colaterale ale semnelor din cod. Este necesar s se atrag atenia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie n perifraze explicative (explicaii de genul glumesc, desigur). Funcia metalingvistic are n vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul n care funcionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexico -semantic etc.) favorizeaz i faciliteaz comunicarea. Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistic a comunicarii 5.Funcia limbajului corespunztoare contextului este cea REFERENIAL. Aceasta ilustreaz modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, o interpretare personal, o imagine, o prere sau o ide, aa cum o percepe emitorul. Funcia referenial transmite informatii despre lumea real sau imaginar,trimite la context i stabilete referentul. Ea poate fi denotativ sau cognitiv, avnd n vedere informarea, contextul lingvistic i extralingvistic (social, cultural,) al comunicrii. 6. Funcia limbajului corespunztoare canalului este cea FATIC, interacional. Ea servete la stabilirea relaiei de comunicare i la cultivarea interesului pentru aceasta pn la ncheierea mesajului, prin verificarea funcionrii optime a circuitului . La nivelul contactului social funcia fatic asigur comunicarea de succes prin amprenta lingvistic degajat. Majoritatea textelor ndeplinesc mai multe functii, dar hotrtor pentru includerea ntr -un stil sau altul, este funcia dominant. De pild: emotiva n memorii, confesiuni, comentarii, interpretri critice conativ n ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame poetic n operele literare, dar i n unele mesaje publicitare metalingvistic n analize gramaticale, n dicionare, n texte cu caracter didactic referenial e dominant n comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici fatic n saluturi i formule de convenien, texte de receptare a mesajului telefonic