Trăsăturile definitorii ale neomodernismului

 se manifestă în perioada 1960-1980

Neomodernismul este un curent literar apărut în secolul al XX-lea ca prelungire a modernismului şi se

caracterizează prin următoarele aspecte:

Nucleul noii miscari va fi reprezentat de trei grupari literare, fiecare cu o problematica specifica, desi
nici una nu a exercitat o influenta imediata, directa si substantiala in literatura ce a urmat: poetii de la
revista Albatros, cei grupati in Cercul literar de la Sibiu" si noul val suprarealist.

Un prim aspect este reprezentat de ambiguitatea mesajului şi a referentului poetic (context).

Ambiguitatea mesajului constă în capacitatea unui cuvânt de a avea mai multe sensuri în acelaşi context;
de pildă, poezia lui Nichita Stănescu poate fi interpretată ca o odă închinată iubirii sau ca o artă poetică;
iubita poate fi femeia iubită sau poezia.

O a doua trăsătură o constituie faptul că poetul modernist manifestă o viziune poetică modernă
construită prin structuri sintactice şocante, simboluri multiple şi mai ales prin sintaxa versurilor
( capacitatea unui cuvânt de a avea mai multe sensuri în acelaşi context).

A patra trăsătură a noemodernismului este utilizarea unei tehnici moderne precum sugestia şi
ingambamentul ( procedeu artistic care constă în continuarea ideii în versul următor, iar versul se scrie
cu literă mare).

În ceea ce priveşte versificaţia, neomoderniştii cultivă versul modern cu strofe inegale, cu rima diversă
pentru a exprima în mod spontan trăirile poetice, iar expresivitatea o realizează prin metafore subtile şi
rafinate, dar şi prin construcţii surprinzătoare.

 reprezentanţi: N. Stănescu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Ana Blandiana, Ion Alexandru, Şt. A.
Doinaş, Geo Dumitrescu

Leoaică tânără, iubirea

Leoaică tânără, iubirea
mi-a sărit în faţă.
Mă pândise-n încordare
mai demult.
Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,
m-a muşcat leoaica, azi, de faţă.
Şi deodată-n jurul meu, natura
se făcu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o strângere de ape.
Şi privirea-n sus ţâşni,
curcubeu tăiat în două,
şi auzul o-ntâlni
tocmai lângă ciocârlii.