O SCRISOARE PIERDUTA

DE I. L. CARAGIALE

Comedia este o specie a genului dramatic, care stârnește râsul prin surprinderea
unor moravuri sau a unor situații neașteptate, cu final fericit. Personajele
comediei sunt inferioare. Sunt prezentate formele comicului: umorul, ironia și
diferite tipuri de comic.

Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist,

pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator
politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi
cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai
importanți scriitori români.
Rerezentată pe scenă în 1884 și pubilcată în revista
CONVORBIRI LITERARE în 1885, comedia O SCRISOARE
PIERDUTĂ de I. L. Caragiale este a treia dintre cele patru
scrise de autor, o capodoperă a genului dramatic. Este o
comedie de moravuri sociale și politice, fiind inspirată din farsa
electorală din anul 1883.
Încadrându-se în categoria comediilor de moravuri , prin satiriarea unor defecte
omenești, piesa prezintă aspecte din viața politică (lupta pentru putere în
contextul alegerilor pentru Cameră) și de familie (relația dintre Tipătescu și
Zoe) a unor reprezentanți corupți.

Ca specie a genului dramatic, comedia este destinată reprezentării cenice,

dovadă fiind lista cu personaje de la începutul piesei si didascaliile, singurele
intervenții directe ale autorului.

O primă trăsătură care susține ca opera este o comedie de moravuri sunt

sursele comicului. Sursele comicului sunt diverse si servesc intenția autorului
de a satiriza defectele omenești puse în evidență pe fundalul campaniei
electorale. Aceasta rezintă toate tipurile de comic: de situație(pierderea și
găsirea scrisorii) ; de caracter(senilitatea lui Dandanache) ; de moravuri
(triunghiul conjugal Zoe-Tipătescu-Trahanache) și viața politică(șantajul,
falsificarea listelor electorale) ; de nume( numele Trahanache provine de la
cuvantul trahana, o cocă moale, ce sugerează că personajul este modelat de
enteres, numele Dandanache vine de la cuvântul dandana-boacănă, gafă) ; de
limbaj( scoate în evidență incultura personajelor) ; de intenție.

O altă trăsătură specifică comediei ilustrată în poezie sunt indicațiile scenice.

Acestea conturează indirect personajele, prin semnificația gesturilor și a
mimicii. Dar în lista cu Persoanele de la începutul piesei, se precizează statutul
social, ocupația personajelor ceea ce sugerează apartenența la o tipologie:
Tipătescu”prefectul județului”; Trahanache, prezidentul tuturor ”comitetelor
și comitațiilor” ; Farfuridi”avocat, membru al acestor comitete și comiții”;
Brânzovenescu”asemenea”; Cațavencu”avocat, director-proprietar al ziarului
Răcnetul Carpaților .

Tema operei o reprezinta viata distorsionata a burgheziei romanesti de la

sfarsitul secolului al XIX-lea, descrisa detaliat in toate aspectele sale. Astfel,are
loc prezentarea vietii social-politice dintr-un oras de provincie pe fondul
agitatiei specifice campaniei electorale, accentul punandu-se pe contrastul
dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce sunt personajele in realitate si ce vor
sa para. Politica este dominata de santaj, de jocuri de culise, lasand impresia ca
cetateanul de rand are un rol politic major datorita puterii votului sau. Tema
estedublata de o viziune ironica si caricaturala a autorului aspra lumii.

O scena reprezentativa in acest sens este discutia initiala, din scena I, actul I
dintre Tipatescu si Pristanda. Ghita, da raportul prefectului despre rondul zilei
executand ordinele primite. Coruptia si abuzul in serviciu sunt trecute cu
vederea, Tipatescu constient de salariul mic al lui Pristanda, nu reactioneaza la
stegurile pe care acesta le fura.

O alta scena reprezentativa este cea in care Zoe il convinge pe Tipatescu, prin
santaj emotional, sa-si dea votul candidatului aflat in opozitie, de dragul
reputatiei ei, astfel exprimand imoralitatea vietii personale si inconsecventa
deciziilor politice.
Actiunea se desfasoara intr-un ritm alert si cuprinde o serie de intamplari
legate de farsa electorala. La inceputul actului I, Pristanda, ii relateaza lui
Tipatescu discutia auzita in casa adversarului politic Nae Catavecncu. Pristanda
afla ca acesta este in posesia unei scrisori care ii va aduce votul prefectului.
consuma asadar inaintea inceperii actiunii si consta in pierderea unei scrisori de
amor pe care Stefan Tipatescu i-a trimis-o lui Zoe Trahanache. Catavencu
ameninta ca va publica scrisoarea in ziarul sau, Racnetul Carpatilor, dar promite
sa o inapoieze in cazul in care va obtine postul de deputat. Dupa ce ordona
peschezitionarea si arestarea lui Catavencu, Tipatescu incearca sa-i ofere in
schimbul scrisorii de amor alte funcii, dar acesta le refuza. In cele din urma,
avocatul reuseste sa obtina promisiunea Zoei ca va fi sustinut in alegeri.
Farfuridisi Branzovenescu, doi membrii marcanti ai partidului, se tem de
tradare si trimit la centru o anonima, pe care prefectul reuseste sa o opreasca
la timp. Zaharia raspunde la santaj cu santaj deoarece descopera o polita
falsificata de Catavencu. Momentul de maxima intensitate il reprezinta
anuntarea de catre Trahanache a candidaturii lui Agamemnon Dandanache,
anunt urmat de o incaierare in care Catavencu isi pierde palaria si odata cu
aceasta scrisoarea, ascunsa in captuseala ei. Finalul este fericit, Cetateanul
turmentat gaseste scrisoarea si i-o returneaza Zoei, iar Catavencu accepta sa
conduca serbarea in cinstea noului ales, Dandanache. Reperele spatio-
temporale sunt si ele importante in conturarea temei si a viziunii ironice a lui
Caragiale asupra lumii. Actiunea este plasata in capitala unui judet de munte,
in zilele noastre. Nu exista o determinare spatio-temporaprin indici exacti. Din
textul dialogat, reiese insa ca actiunea este plasata in anul de gratie 1883, de-a
lungul a trei zile, in timpul alegerilor.

Titlul constituie motivul central, dar si intriga piesei. Prima este o scrisoare de
dragoste a lui Tipatescu pentru Zoe, gasita de cetatenul turmentat, sustrasa cu
viclesug de catre Catavencu, pierduta apoi in incaierarea dinaintea alegerilor,
regasita de catre cetateanul turmentat si in final inapoiata Zoei. O alta scrisoare
asemanatoare este cea prin care Agamemnon Dandanache isi castiga postul de
deputat. Aflata la inceputul si la sfarsitul operei, motivul, da o simetrie piesei.
La nivel simbolic, scrisoare devine o arma de santaj folosita pentru preluare
puterii, denotand lipsa de scrupule a personajelor.
In opinia mea, comedia caricaturala despre lume a autorului se reflecta in mod
original in „O scrisoare pierduta”. Prin diferite tipuri de comic, opera dramatica
provoaca rasul, dar arată in același timp efectele dezastruase ale unei societați
limitate din punct de vedere cultural.