O scrisoare pierdută

de Ion Luca Caragiale

Opera, „O scrisoare pierdută” scrisa de Ion Luca Caragiale, este publicata in revista
„Convorbiri literare” in anul 1885. Textul este o comedie, o specie epică în care comicul se amestecă
cu tragicul, în care este evidențiat un conflict superficial, soluționat de obicei într-un final fericit. Din
punctul de vedere a orientarii tematice, se înscrie în comicul de moravuri. Putem încadra textul în
curentul realism prin impresia de veridicitate pe care o creează, prin utillizarea tehnicii detaliilor, prin
ironie și prin construcția personajelor tipologice. Avand o trasatura de caracter, personajele pot fi
incadrate intr-o tipologie specific umana, sugerand faptul ca societatea este corupta, iar interesul
este pe primul loc. Astfel, sunt tiplogii precum Zaharia tipul încornoratului (Trahanache), tipul
cochetei (Zoe Trahanache) tipul politicului( Tipatescu, Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu,
Dandanache), tipulcetateanului simplu (cetateanul turmentat) si tipul functionarului (Pristanda). O
alta caracteristica a piesei prin care poate fi incadrata in realism este faptul ca opera are un rol
moralizator, evidentiat prin intermediul personajelor ridicole, puse in situatii comice.

Tema operei dramatice o reprezinta viata distorsionata a burgheziei romanesti de la sfarsitul

secolului al XIX-lea, descrisa detaliat in toate aspectele sale. Astfel,are loc prezentarea vietii social-
politice dintr-un oras de provincie pe fondul agitatiei specifice campaniei electorale, accentul
punandu-se pe contrastul dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce sunt personajele in realitate si ce
vor sa para.

O scena reprezentativa in acest sens este discutia initiala, din scena I, actul I dintre Tipatescu
si Pristanda. Ghita, da umil raportul prefectului despre rondulzilei executand cu slugarnicie ordinele
primite.

O alta scena reprezentativa este cea in care Zoe il convinge pe Tipatescu, prinsantaj
emotional, sa-si dea votul candidatului aflat in opozitie, de dragulreputatiei ei, astfel exprimand
imoralitatea vietii personale si inconsecventadeciziilor politice.

Actiunea se desfasoara intr-un ritm alert si cuprinde o serie de intamplari legate de farsa
electorala. La inceputul actului I, Pristanda, ii relateaza lui Tipatescu discutia auzita in casa
adversarului politic Nae Catavecncu. Pristanda afla ca acesta este in posesia unei scrisori care ii va
aduce votul prefectului. Intriga se consuma asadar inaintea inceperii actiunii si consta in pierderea
unei scrisori de amor pe care Stefan Tipatescu i-a trimis-o lui Zoe Trahanache. Catavencuameninta ca
va publica scrisoarea in ziarul sau, Racnetul Carpatilor, dar promitesa o inapoieze in cazul in care va
obtine postul de deputat. Dupa ce ordonapeschezitionarea si arestarea lui Catavencu, Tipatescu
incearca sa-i ofere inschimbul scrisorii de amor alte funcii, dar acesta le refuza. In cele din
urma,avocatul reuseste sa obtina promisiunea Zoei ca va fi sustinut in alegeri. Farfuridisi
Branzovenescu, doi membrii marcanti ai partidului, se tem de tradare si trimitla centru o anonima, pe
care prefectul reuseste sa o opreasca la timp. Zahariaraspunde la santaj cu santaj deoarece
descopera o polita falsificata deCatavencu. Momentul de maxima intensitate il reprezinta anuntarea
de catreTrahanache a candidaturii lui Agamemnon Dandanache, anunt urmat de oincaierare generala
in care Catavencu isi pierde palaria si odata cu aceastascrisoarea, ascunsa in captuseala ei. Finalul
este fericit, Cetateanul turmentatgaseste scrisoarea si i-o returneaza Zoei, iar Catavencu accepta sa
conducaserbarea in cinstea noului ales, Dandanache.

Reperele spatio-temporale sunt si ele importante in conturarea temei si aviziunii ironice a lui
Caragiale asupra lumii. Actiunea este plasata in capitala unui judet de munte, in zilele noastre. Nu
exista o determinare spatio-temporaprinindici exacti. Din textul dialogat, reiese insa ca actiunea este
plasata in anul degratie 1883, de-a lungul a trei zile, in timpul alegerilor.

Titlul constituie motivul central, dar si intriga piesei. Prima este o scrisoare dedragoste a lui
Tipatescu pentru Zoe, gasita de cetatenul turmentat, sustrasa cuviclesug de catre Catavencu,
pierduta apoi in incaierarea dinaintea alegerilor,regasita de catre cetateanul turmentat si in final
inapoiata Zoei. O alta scrisoareasemanatoare este cea prin care Agamemnon Dandanache isi castiga
postul dedeputat. Aflata la inceputul si la sfarsitul operei, motivul, da o simetrie piesei. Lanivel
simbolic, scrisoare devine o arma de santaj folosita pentru preluare puterii,denotand lipsa de
scrupule a personajelor.

In opinia mea, tema si viziunea ironica, caricaturala despre lume a autorului sereflecta in mod
original in „O scrisoare pierduta”. Prin diferite tipuri de comic,opera dramatica provoaca rasul, dar, in
acelasi timp atrage atentia cititorilorasupra ridicolului comediei umane.