RomanaBAC.

com

Începe o nouă căutare

Comentarii BAC Caracterizări BAC Rezumate

Gramatica

O scrisoare pierdută
– Comentariu BAC
Publicat: 22 martie 2023 Actualizat:

19 martie 2024

Comentariu literar O scrisoare pierdută –

de Ion Luca Caragiale

Conținutul acestui articol

1. Autorul și opera
2. Structura operei
3. Titlul operei
4. Tema operei
5. Contextul spațio-temporal
6. Momentele subiectului literar
7. Concluzie

Autorul și opera
Opera literară „O scrisoare pierdută’‘
este o comedie de moravuri sociale și
politice scrisă de dramaturgul Ion Luca
Caragiale în anul 1884 și publicată în
revista „Convorbiri Literare”.

Este o capodoperă a genului dramatic,

opera aparținând realismului clasic.

Ion Luca Caragiale este scriitorul român

reprezentativ al „epocii marilor clasici”,
a scris nuvele, schițe și piese de teatru.

Ion Luca Caragiale – poză alb negru

Principala sursa de inspirație a

dramaturgului pentru această comedie
fiind farsa electorală din anul 1883.

Structura operei

Privind structura operei, aceasta este

împărțită în 4 acte și 44 de scene,
principalul mod de expunere este
dialogul.

Intervențiile autorului sau didascaliile

sunt prezente la începutul comediei, la
intercalarea replicilor sau la începutul
unui act, utilizând ca moduri de expunere
descrierea și narațiunea.

Titlul operei
Titlul pune în evidența contrastul comic
dintre aparența si esența, desemnând
instrumentul de șantaj (o scrisoare
pierdută) generator de conflict.

Din punct de vedere morfologic este

format dintr-un substantiv articulat
nehotărât și un adjectiv.

Sponsorizat de
Deschideți
www.modernizambacaul.ro

Articolul nehotărât ”o” ne indică

banalitatea întâmplării cât și faptul că se
poate repeta în orice context (prin
pierderea repetată a aceleași scrisori).

Tema operei
Tema ilustrează degradarea vieții
sociale, private și politice prin
prezentarea unor evenimente dintr-un
orășel din provincie în preajma alegerilor
parlamentare pentru alegerea unui viitor
candidat si revizuirea Constituției.

Ca și teme secundare întâlnim lupta

pentru putere, corupția vieții politice, etc.

Sponsorizat de
Deschideți
www.modernizambacaul.ro

În această comedie, didascaliile

punctează trăirile personajelor, gesturile
și atitudinile acestora („gustă din paharul
cu apă”, „impunător”, etc).

Contextul spațio-temporal
Ca și context spațio-temporal, acțiunea
operei se desfășoară într-un orășel de
munte, ”capitala de județ, în zilele
noastre”, la sfârșitul sec.al-XIX-lea,
relațiile temporale sunt în mare parte
cronologice.

Momentele subiectului
literar
Conflictul principal în operă este
prezentat prin înfruntarea pentru putere
a două forțe politice adverse:

reprezentanții partidului aflat la

putere (Zaharia Trahanache și soția
sa Zoe, prefectul Ștefan Tipătescu)
gruparea independentă (constituită
de Nae Cațavencu).

Conflictul secundar este prezentat de

grupul Farfuridi-Brânzovenescu, care se
temea de trădarea prefectului.

Tensiunea dramatica este redată prin

tehnica bulgărelui de zapadă care
constă în amplificarea treptată a
conflictului, prin înlănțuirea
evenimentelor care conduc la rezolvarea
conflictului în finalul fericit al operei.

Sponsorizat de
Deschideți
www.modernizambacaul.ro

Acțiunea operei este structurată pe

momentele subiectului, evenimentele
derulându-se în jurul pretextului pierderii
scrisorii.

Acțiunea se desfășoară astfel ; actul 1 și

2 în anticamera lui Tipătescu, actul 3 în
sala mare din primărie, actul 4 în grădina
lui Zaharia Trahanache.

Sponsorizat de
Deschideți
www.modernizambacaul.ro

În expozițiune sunt prezentate

personajele Ștefan Tipătescu prefectul
județului și Pristanda, polițaiul orașului.

Intriga o constituie pierderea scrisorii,

când Tipătescu află că Nae Cațavencu
este în posesia scrisorii de amor,
„document” care îi poate asigura reușita
în alegeri.

Desfășurarea acțiunii începe cand Nae

Cațavencu folosește acest „document”
ca șantaj, amenințând că o să-l publice
dacă puterile locale nu-i vor susține
candidatura în alegeri.

Din ordinul lui Tipătescu, Pristanda îl

arestează pe Cațavencu, dar până la
urmă Zoe îl convige pe prefect să-l
susțină în candidatura sa.

Zaharia Trahanache după ce intră în

posesia unei polițe falsificată de
Cațavencu pe care o arată Zoiei și
prefectului, o folosește împotriva
acestuia, susținând apoi candidatura lui
Agamemnon Dandanache.

Punctul culminant al acțiunii este atins

în momentul în care se iscă un scandal
pus la cale de Pristanda în fața primăriei,
unde Cațavencu își pierde pălăria în care
ținea scrisoarea, iar scrisoarea ajunge
dinou în posesia catățeanului turmentat.

Deznodământul este rezolvarea

conflictului inițial, când scrisoarea ajunge
la Zoe, iar Cațavencu este nevoit să
accepte condițiile acesteia.

Dandanache este ales în unanimitate și

totul se încheie cu împăcarea
adversarilor la festivitatea condusă chiar
de Cațavencu.

În comedie întâlnim următoarele tipuri de

comic:

comic de situație (încăierările din

ședință, aparițiile cetățeanului
turmentat, etc.
comic de nume – este foarte
sugestiv prin numele ales
personajelor
comic de caracter – este redat de
ceea ce vor să pară personajele și
ceea ce sunt de fapt.
comic de limbaj – se manifestă prin
greșelile gramaticale exprimate de
personaje și de pretențiile false a
acestora de a părea inteligenți.
comic de moravuri – arată
aspectele sociale pe care
dramaturgul dorește să le îndrepte
(adulterul, demagogie, etc.).

Concluzie
În concluzie, comedia „O scrisoare
pierdută” de I.L.Caragiale este o
capodoperă a genului dramatic în care
dramaturgul satirizează întâmplări,
aspecte sociale din viața unei comunități.

Pe baza datelor prezentate putem afirma

că opera se încadrează în curentul literar
numit realism.

Categorii: Comentarii BAC Română

Etichete: Subiectul 3 BAC

Setări pentru confidențialitate și cookie-uri

Gestionate de Google. În conformitate cu cadrul TCF IAB. Codul PGC: 300