Srmanul Dionis, n care se face simit reflectarea subiectiv asupra lumii, reunete o serie de teme tipic romantice existente

i n literatura universal: natura, iubirea (indisolubil legate la Eminescu), precum i condiia omului de geniu. De fapt, epitetul srman din titlu se refer tocmai la acest fapt; simbolizeaz eecul ncercrii lui Dionis (Dan) i nu viaa mizer pe care o duce eroul. n ce privete arta narativ, n cazul nuvelei Srmanul Dionis suntem pui n faa unei naraiuni fantastice n care ntmplrile nu sunt cele ale unei realiti imediate, ci ale unei realiti care se opune celei adevrate Un astfel de personaj care se satisface prin vis este Dionis , numai ca el crede cu incapatanare si exces de subtilitate metafizica in realitatea lui pana la a confunda cele doua planuri si , de n-ar fi ironia autorului care priveste cu detasare inchipuirile eroului sau , lucrurile ar ramane pana la sfarsit confuze si n-am sti poate care e adevarata ipostaza a lui Dionis. Partea introductiva a nuvelei , care ne familiarizeaza cu lumea gandurilor si a existentei cotidiene a personajului principal , continua prin a ne infatisa strada , cafeneaua si locuinta lui Dionis , toate la fel de dezgustatoare , apasate parca de un blestem al descoperirii , mai evidenta acum sub ploaia care cade .Singurul element feeric al peisajuluio e Luna , care rasare in cele din urma dintre norii risipiti dupa ploaie . Portretul fizic al lui Dionis si imaginea camerei sale confirma atmosfera romantica a intregii evocari . Aproape toate notele caracteristici viziunii romantice se regasesc aici :Dionis e tanar , palid , melancolic si sarac Casa unde locuieste e veche si darapanata , ascunsa in mijlocul unei gradini pustii , unde lobodele si buruienile crescusera mari in tufe negre verzi. etc . , iar camera de la etaj pe care o ocupa Dionis are peretii negri de siroaiele de ploaie ce curgeau prin pod si un mucegai verde se prinsese de var etc.etc.Mobilierul simplu , aproape elementar si stivele catorva sute de carti , cele mai multe vechi si ele , completeaza peisajul. Spirit boem, subnutrit in chip monstruos, "sarmanul Dionis" este capabil de gesturi supreme: "Un regat pentr-o tigara, Frigul il determina sa ia hotarari radicale, ridicole insa prin deriziunea mijloacelor de a-l invinge: "Uh! ce frig... imi vad suflarea, - si caciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravan - iar de coate nici ca-mi pasa, Imaginea terifianta a camerei il face invidios pe vietatile mai bine adaptate la mediu, prilej de ironii superbe: "Cum nu sunt un soarec, Doamne, - macar totusi are blana, Mi-as manca cartile mele Starea de disconfort sporeste printr-un frig tot mai accentuat: "Bruh! mi-i frig. Motanul e un personaj pitoresc, care amplifica atmosfera de monotonie a intregului peisaj domestic: "Si motanul toarce-n soba de blazat ce-i. deile motanului, "sarman" ca si el, par sa-l preocupe pe poet in cel mai inalt grad: "Oare ce gandeste hatrul de sta ghem si toarce-ntr-una? Ce idei se-nsira dulce in mateasca-i fantazie? deile motanului, "sarman" ca si el, par sa-l preocupe pe poet in cel mai inalt grad:

"Oare ce gandeste hatrul de sta ghem si toarce-ntr-una? Ce idei se-nsira dulce in mateasca-i fantazie? Ultimele 3 versuri din finalul poeziei sunt ironice si reprezinta un oximoron ,poetul ar fi un bogat om sarac :Vino somn - ori vino moarte. Pentru mine e totuna: De-oi petrece-nca cu mate si cu pureci si cu luna. Or de nu - cui ce-i aduce? - Poezie - saracie!".