Sunteți pe pagina 1din 72

CITOSCHELETUL

Citoscheletul
3 tipuri de filamente proteice:
• filam. de actină (microfilamente)
• filam. intermediare
• microtubulii
Funcţii
menţine forma celulei
de susţinere
de locomoţie
Filamentele de actină
cele mai subţiri (Ø 6nm)

formează reţele în citopl. tuturor cel., mai


ales a celor cu funcţii de locomoţie:
leucocite, macrofage

formează fascicule în axul microvililor


intest.

formează miofibrile în cel. musc.


Filamentele de actină
se form. prin polimeriz. moleculelor
de actină globulară (actină G)

sunt instabile: se află perm. în


proces de asamblare şi dezasamblare
Filament de actină

de actină G

6 nm
Filamente actină – celule nervoase cerebrale
Filamente de actină în fibroblaste
Filamente de actină din
pseudopodele unui macrofag
Filamente de actina din microvili
enterocitului - MET
trama terminală filamente actină glicocalix
Roluri
menţin forma cel.

facilit. deplas. cel. în țesuturi

în contracţia musc.
form. inele contractile la sf.
diviziunii
Filamentele intermediare
Ø 10 nm
filam. cele mai stabile din citoschelet
cele mai rezist. la solicitarile mec., rol
structural.
alc. din proteine heterogene:
–keratină (în cel. ep)
–desmină (în cel. musculare)
–neurofilamente
filamente de keratină

desmozomi

membrana bazală
MICROTUBULII
formaţiuni cilindrice Ø 25 nm

se form. prin polimeriz. molec.

de tubulină

structurile cele mai labile

– se află perm în stare de


asamblare și dezasamblare
Microtubul
Funcţii
1. În activități care implică mișcarea:
• transportul intracel. al organitelor și
veziculelor

• formează fibrele fusului de div.

2. intră în str. cililor şi flagelilor


Celula în diviziune
Terapia cancerului
Medicamente antimitotice (Vinblastina)
• se leagă de microtubuli – împiedică polimerizarea molec. de tub.
JONCŢIUNILE
INTERCELULARE
JONCŢIUNILE

dispozitive care realizează


legătura dintre celule
Se clasifică după funcţie :
1. J. strânse (j. impermeabile, Zonula
Occludens)

2. J. de adezivitate (de ancorare )

3. J. de comunicare (GAP)
joncţiuni de adezivitate

joncţiuni strânse

joncţiuni de comunicare
JONCŢIUNILE STRÂNSE
(Zonula Occludens)

se găsesc la polul apical al cel.

ep. ce delim. lumenele unor cavităţi

(ex. ep. intestinal)


• sunt alc. din prot. transmembr. din mb.
cel. adiacente (ocludine)
• se anastomoz. şi realiz. puncte de
sudură între membr.  închid sp.
intercel.
JONCŢIUNILE STRÂNSE

membrane
celulare

spaţiu
intercelular

proteine
integrale

membrana bazală
Funcţii
1. Împ. trecerea molec prin sp. Intercel.

Asigură funcţia de barieră a epiteliilor

2. Menţin polaritatea cel. epiteliale.


glucoză

Cotransportorul de Na -glucoză

joncţiune strânsă
glucoză

spaţiu intercelular proteine cărăuşi


pt glucoză

fluid extracelular

capilar
JONCŢIUNILE DE ADEZIVITATE

asigură ataș. strânsă a cel

ancorează filam. din citoschelet


3 tipuri
1. Desmozomii în pată

(Macula Adherens)

2. Desmozomii în bandă

(Zonula Adherens)

3. Hemidesmozomii
Macula adherens
dispozitivele cele mai puternice
de adezivit. intercel.

în ţes. solicit. mec. :


epiderm

ep. cav. bucale

esofag
Componente:

prot. transmembr. (desmogleine)

2 plăci citoplasmatice situate pe


fața internă a mb.
ancorează filam. intermediare
Macula Adherens
spaţiu intercelular

placă citoplasmatică

filamente intermediare desmogleine


Macula adherens
Macula adherens - MET
Implicaţii în patologie
Pemfigus
• Boală autoimună
• Sinteza de autoanticorpi anti-
desmogleine → pierderea coeziunii dintre
cel. → separarea cel. epiderm., formare
de vezicule la niv. pielii şi mucoasei
bucale
Implicaţii în patologie
Pemfigus
Mucoasa bucală afectată în 80% din cazuri
Pemfigus
Zonula Adherens

• la polul apical al cel.


epiteliale, sub joncţiunile
strânse
Componente
prot. transmebr. (caderine)
proteine de ataşare
(catenine) loc. pe frontul
intern al mb.
ancorează filamente de
actină
Zonula Adherens

15 -20 nm

filamente
de actină

catenine

15-20 nm membrana

caderine
Zonula Adherens
Hemidesmozomii

Joncț care leagă


celulele de mb.
bazală

membrana bazală
JONCŢIUNI DE COMUNICARE
(JONCŢIUNI GAP)

realizează
contactul
direct
între
celule
JONCŢIUNI DE COMUNICARE

foarte dezv. în:

miocard

muşchi neted

SNC
Structura
prot. transmembr. (conexine)

 se grupează câte 6  form. conexoni

 delim. un canal în centrul conexonului


permite trecerea dintr-o celulă în alta
a ionilor şi molec. mici.
Jonctiunea GAP

spaţiu intercelular

canal hidrofil

spaţiu 2 -4 nm

conexoni

membrane celulare
Funcții
1. Cuplarea electrică a celulelor
2. Cuplarea metabolică – imp. în per.
embrionară
SPECIALIZĂRI DE SUPRAFAŢĂ
ALE CELULEI

microvili
cili
flageli
Microvilii
prelungiri digitiforme
lungi de 1μ

la polul apical al cel. cu


funcţie de abs. :
ep intest.

tubul contort proximal

epididim

Rol: măresc supraf. de


abs. a mb.
Microvilii

Conțin filam. de actină dispuse


paralel

la bază: reţea de filamente de miozină


(tramă terminală)
vilină

filamente de actină
membrana celulară

filamente intermediare filamente de miozină


Microvili intestinali - MET
trama terminală filamente actină glicocalix
Microvili intestinali - MES

filamente actină

trama terminală
Intestin subţire
Microvili
Epididim (stereocili)
Cilii
expansiuni citopl. mobile, mai lungi
decât microvilii: 10-20 μ.
la polul apical al cel. ep. cu funcţie de
transport:
căile resp. sup.
trompa uterină
Rol: deplasarea fluidelor, celulelor de-a lungul
epiteliilor
Structura
conţin microtubuli membrana
celulară
grupaţi în dublete
1 central dublet
central
9 periferice

Dubletele dublete periferice

periferice legate corpuscul bazal


prin braţe de
dineină - proteină
cu activitate ATP- membrana
azică celulară
Structura cilului
membrana celulară braţe de dineină

teaca centrală

punte între dublete - nexină

dublet periferic

dublet central
Cilii
Importanţa clinică
Sindromul cililor imobili
Flagelul
prelungire cel. cu
structură similară microtubuli
membrana celulară
cu a cilului,
lungime mai mare:
50-70 μ.

Rol: deplas.
spermatozoizilor în
mediu lichid.
microtubuli corpuscul bazal
Figure 1. Schematic of central region of neuron (distal axon and dendrites not shown) showing parallel arrayed microtubules interconnected by MAPs. Micro

Traditionally viewed as the cell’s "bone-like"scaffolding, microtubules and other cytoskeletal structures also appear to fill communicative and information pro
In this paper, we present a model linking microtubules to consciousness using quantum theory as viewed in a particular "realistic"way, as described in Shado
We envisage that attachments of MAPs on microtubules "tune"quantum oscillations, and "orchestrate"possible collapse outcomes. Thus we term the particula
2 COLLAPSE OF THE WAVE FUNCTION
The boundary between the microscopic, quantum world and the macroscopic, classical world remains enigmatic. Behavior of wave-like, quantum-level object
Von Neumann, Schrödinger and others in the 1930's supposed that quantum collapse, or R effectively occurred when a quantum system interacted with its e
An important feature of OR (and Orch OR) is that non-computable aspects arise only when the quantum system becomes large enough that its state underg