DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN GRIPĂ

I. DIAGNOSTICUL VIRUSOLOGIC

1. Recoltarea produselor patologice

Se pot preleva:
- secreţii nazale
- lichid de spălătură nazofaringiană
- (aspirat traheal, lichid de spălătură bronşică, piese necroptice).
2. Examenul direct al produsului patologic
Pot fi detectate direct în produsul patologic:
- Virionul, cu ajutorul ME
- Antigenele virale, cu ajutorul:
- IFD, realizată pe amprente de mucoasă nazală şi frotiuri efectuate din secreţii nazale.
- ELISA, folosită în special pentru identificarea antigenelor de tip.
- Acidul nucleic viral poate fi detectat prin:
- hibridizare cu sonde nucleotidice
- PCR, aplicată după obţinerea ADN-ului complementar ARN-ul viral prin reverstranscriere
- RT-PCR (reverstranscriere-PCR
3. Izolarea virusului
Produsele patologice sunt prelucrate şi sunt inoculate pe:
- Ouă embrionate de găină metoda de elecţie Produsele patologice sunt inoculate pe ouăle de găină
fecundate, cu embrioni de 8-12 zile.. Ouăle inoculate sunt incubate la temperatura 33-34 oC. Ouăle
se deschid după omorârea embrionului prin refrigerare,. Se recoltează lichidul amniotic şi lichidul
alantoidian, ce urmează a fi inoculate pe alte ouă embrionate, în vederea obţinerii virusului gripal în
cantitate mare, în urma a 2-5 treceri succesive.

- Culturi de celule
Cel mai bine cultivă virusul gripal de tip B, urmat de tipul A, în timp ce cel de tip C cultivă extrem de dificil sau
deloc\

- Animale de laborator
Şoarecele alb şi dihorul sunt foarte sensibili la infecţia cu virusurile gripale, iar inocularea se practică în general
intranazal. Şoarecii dezvoltă o pneumonie letală. Din trituratul pulmonar obţinut după sacrificarea acestora, în
urma inoculării altui lot de şoareci pe cale nazală, se poate obţine adaptarea virusului la organismul animalului,
după 3-8 astfel de pasaje oarbe.

2. Identificarea virusurilor gripale cultivate în sistemele biologice

Principiul HA: în contact cu o suspensie de hematii, virusurile hemaglutinante, precum virusurile gripale,
provoacă aglutinarea hematiilor.
Virusurile gripale se adsorb pe suprafaţa hematiilor prin intermediul hemaglutininei şi se desprind de pe acest
substrat cu ajutorul neuraminidazei.

II. DIAGNOSTICUL SEROLOGIC

Se investighează dinamica anticorpilor specifici pe perechi de seruri, prima probă fiind recoltată cât mai precoce
de la debutul bolii, iar cea de-a doua după aproximativ 10-14 zile, în convalescenţă. Diagnosticul de gripă este
susţinut indirect, prin detectarea seroconversiei sau a unei creşteri semnificative, de cel puţin 4 ori a titrului de
anticorpi în proba a doua de ser, comparativ cu prima.

Ca tehnici HAI şi RFC ELISA

HAI
Prin HAI se investighează apariţia şi creşterea titrului anticorpilor hemaglutinoinhibanţi. HAI este o reacţie de
seroneutralizare, având ca principiu inhibarea aglutinării hematiilor de către hemaglutininele
virusurilor gripale, atunci când acestea s-au unit cu anticorpii complementari.

Titrul de anticorpi HAI este dat de cea mai mare diluţie de ser de cercetat la care mai apare o inhibare completă a
HA. Diagnosticul de gripă este susţinut de detectarea unei creşteri în dinamică de cel puţin 4 ori a titrului de
anticorpi HAI.